Adrian Moisoiu

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„ îF„r„ Óndurare pentru cei care sfideaz„ legile!“

Œntr-o Rom‚nie Ón care fiecare face ce vrea, iredenti∫tii au mai f„cut un pas: îKárpátok Népe Egyésület“, Ón traducere îAsocia˛ia Poporul din Carpa˛i“, cu sediul la Debre˛in, Ómpreun„ cu organiza˛ia îErdélyi Magyar Ifjak“, Ón traducere îOrganiza˛ia Tinerilor Maghiari din Ardeal“, care activeaz„ ilegal Ón Rom‚nia, cu sprijinul nemijlocit al editurii îMentor“, apar˛in‚nd senatorului Markó Béla, al radioului îGaGa“, unde senatorul Frunda György este ac˛ionar principal, al cotidianului de limb„ maghiar„ din T‚rgu-Mure∫ îNépújság“ ∫i al altora, au trecut la ac˛iunea îOmagiu lui Wass Albert“. Aceasta a constat Ón citirea concomitent„ non-stop Ón 19 ora∫e din ∫apte ˛„ri din Europa ∫i din Statele Unite, timp de 24 de ore, c‚te 15 minute fiecare voluntar, din opera criminalului de r„zboi Wass Albert. Œn Rom‚nia lectura s-a desf„∫urat Ón cinci ora∫e: Cluj-Napoca, T‚rgu-Mure∫, Odorheiul Secuiesc, Satu Mare ∫i Oradea, Ón data de 20/21 februarie a.c.

Al„turi de scopul declarat, de a intra Ón Cartea Recordurilor, ac˛iunea are o b„taie mult mai lung„: de a preg„ti declan∫area unei campanii de reabilitare a criminalului de r„zboi Wass Albert, condamnat la moarte Ón 13 martie 1946 de c„tre Tribunalul Poporului din Cluj, sentin˛„ confirmat„ de Tribunalul Interna˛ional pentru Crime de R„zboi, pentru crime s„v‚r∫ite pe timpul ocupa˛iei horthiste din Ardeal.

Pretextul reabilit„rii este c„ ar fi fost un mare scriitor, Ón pofida legii rom‚ne care interzice glorificarea criminalilor de r„zboi.

Ac˛iunea va fi promovat„ Ón justi˛ie de c„tre avocatulsenator Frunda György.

Pentru a se da o mai mare greutate ac˛iunii, Ón fiecare ora∫ s-a ales un juriu c‚t mai bine titrat. La ClujNapoca, din acesta a f„cut parte deputatul Vekov Károly, iar la T‚rgu-Mure∫, deputatul Makkai Gergely.

Oric‚t de plin de har ar fi, mesajul pe care Ól poate transmite prin opera sa un scriitor cu un profil moral de asasin este murdar! Oare ungurii nu au ∫i al˛i scriitori?

Dup„ cum se cunoa∫te, groful Wass Albert a instigat la omor‚rea a patru oameni, doi rom‚ni ∫i dou„ evreice, la Sucutard, jude˛ul Cluj, ∫i a 11 oameni la Mure∫enii de C‚mpie, pentru vina de fi de o alt„ na˛ionalitate ∫i religie dec‚t el.

Din p„cate, Ón afara acestor crime dovedite clar prin depozi˛iile unor martori care mai sunt ∫i ast„zi Ón via˛„, din cauza presiunilor mari f„cute la toate nivelurile ∫i a faptului c„ autorii crimelor s-au refugiat pe teritoriul Ungariei, nu s-a putut duce p‚n„ la cap„t cercetarea privind implicarea grofului din Sucutard ∫i Ón masacrul evreilor de la S„rma∫u de C‚mpie, jude˛ul Mure∫.

Oamenii din partea locului mai pl‚ng ∫i ast„zi c‚nd Ó∫i amintesc de m„celurile din 22, respectiv 23 septembrie 1940, din Sucutard ∫i, respectiv, Mure∫enii de C‚mpie, ∫i mai spun ∫i acum îDoamne, feri!“ c‚nd aud numele grofului Wass. Durerea, groaza nu i-au p„r„sit niciodat„. Au r„mas cu sufletele schingiuite pentru tot restul vie˛ii.