Adrian Moisoiu

V„ mulþumesc. Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politic„ de ast„zi s-ar putea intitula îSalvaþi Teatrul Naþional din T‚rgu-Mure∫, salvaþi cultura!“

Declar de la Ónceput: problema Teatrului Naþional din T‚rgu-Mure∫ este o problem„ etnic„, un prim pas pe calea minimaliz„rii culturii rom‚ne∫ti Ón Transilvania.

Datorit„ incon∫tienþei noastre, din data de 15 noiembrie 2001, c‚nd s-a discutat Legea bugetului de stat pe anul 2002, amendamentul meu prin care v„ rugam s„ aprobaþi scoaterea Teatrului Naþional din T‚rgu-Mure∫ de pe lista teatrelor ce urmau s„ fie descentralizate de c„tre Ministerul Culturii (anexa nr. 6) a fost respins de plen.

Singurii care au Ónþeles atunci importanþa acestei solicit„ri au fost colegii mei de partid din P.R.M., care m-au susþinut Ón totalitate. Nu am declarat toate acestea pentru a c‚∫tiga capital electoral, ci pentru a ar„ta ce Ónseamn„ implicarea politicului Ón cultur„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/1.III.2002 Doresc s„ dovedesc c„ protocolul de colaborare P.S.D.–U.D.M.R., semnat la 29 ianuarie 2002, era de mult negociat Óntre aceste partide.

Palatul Culturii din T‚rgu-Mure∫ a fost construit Óntre anii 1911-1913 pe vremea c‚nd Transilvania aparþinea Ungariei. El este prev„zut cu o superb„ sal„ de spectacole Ón care, dup„ r„zboi, Óncep‚nd cu anul 1946 a activat Teatrul Secuiesc din T‚rgu-Mure∫. Œncerc„rile de Ónfiinþare a unui teatru rom‚nesc au fost zadarnice, motivaþia adus„ Ón fosta Regiune Mure∫-Autonom„ Maghiar„ fiind c„ Palatul Culturii fusese construit Ón timpul administraþiei austro-ungare. Se vede c„ separatismul a existat ∫i atunci, iar zicala rom‚neasc„ îCe e al t„u e ∫i al meu, dar ce e al meu nu-i ∫i al t„u“ este deosebit de actual„.

Cu greu, abia Ón 1962 s-a Ónfiinþat Ón cadrul Teatrului Secuiesc Secþia rom‚n„, la care a fost repartizat„ o promoþie de excepþie, ca at‚tea altele, ale I.A.T.C. Bucure∫ti, din care Ói amintesc pe Mihai Ginculescu, Vasile Vasiliu, Constantin Diplan, Alexandru Ar∫inel, Mihai Popescu, Anca Ro∫u, Camelia Zorlescu, Minodora Condur, la care trebuie ad„ugaþi mai experimentaþii Maia Indrie∫, Eugen Mercus ∫i alþii.

Construirea unei cl„diri deosebite, destinate, Ón special, slujitorilor Thaliei, ∫i inaugurarea ei Ón 1973 a f„cut posibil„ transformarea Teatrului Secuiesc Ón teatru naþional. Œn aceast„ formul„ Secþia rom‚n„ a obþinut Ón decursul anilor succese de prim ordin, Óncununate cu premii prestigioase la diverse festivaluri. Acest lucru a constituit ∫i, se vede, constituie un ghimpe Ón ochii iredenti∫tilor U.D.M.R.-i∫ti ∫i, deoarece pe faþ„ nu se putea reveni la vechiul Teatru Secuiesc, dup„ 1990 s-a hot„r‚t scindarea acestuia Ón dou„ companii: una maghiar„ îTompa Miklo∫“, care, Ón condiþiile unei autofinanþ„ri insuficiente, ar putea fi subvenþionat„ prin intermediul U.D.M.R.-ului de c„tre Guvernul Ungariei, ∫i una rom‚n„, îLiviu Rebreanu“, care, prin aceast„ subfinanþare descentralizat„, Óncet, Óncet va disp„rea.