Stenogramă plen

Bun„ dimineaþa!

V„ propun s„ Óncepem intervenþiile. D„m cuv‚ntul domnului deputat Damian Bruda∫ca. Se preg„te∫te domnul deputat Valeriu Stoica.

Bun„ dimineaþa! Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„, Domnilor colegi,

Œmi voi permite s„ m„ refer ast„zi la proiectul de investiþii de la Ro∫ia Montan„ privind concesionarea ∫i exploatarea z„c„mintelor de argint ∫i aur din aceast„ zon„. Aceast„ investiþie presupune exploatarea ∫i valorificarea celui mai important z„c„m‚nt auro-argintifer din Rom‚nia, principala surs„ de existenþ„ a locuitorilor din zon„.

O investiþie cu 80% capital str„in ∫i cu tot at‚tea procente care vor reveni p„rþii str„ine din profit, f„cut„ pe o resurs„ natural„ care aparþine Ón totalitate statului rom‚n, nu poate fi benefic„ pentru Rom‚nia. Œnainte de a se lua o decizie final„ trebuie s„ se c‚nt„reasc„ bine interesul statului; pe de o parte, s„ se aprecieze valoarea patrimoniului istoric naþional, a z„c„m‚ntului, a terenurilor ∫i construcþiilor aferente, impactul asupra mediului ∫i valoarea metalelor care ar reveni p„rþii str„ine, iar pe de alt„ parte valoarea net„ a metalelor ce revin p„rþii rom‚ne.

S„ vedem cine este firma investitoare, ce credibilitate are pe plan internaþional ∫i de ce potenþial economic dispune. Gabriel Resources Ltd. este Ónregistrat„ Ón Chanel Islands Oak Walk, zon„ de tip off-shore, paradis fiscal. Œnregistrarea ei ulterioar„ la alte adrese – Ón Canada, Anglia – ridic„ deja semne de Óntrebare.

Pre∫edintele Vasile Frank Timi∫ a emigrat acum circa 20 de ani ∫i nu se bucur„ de credibilitate Ón lumea oamenilor de afaceri din marile companii miniere, fiind, Óntre altele, arestat Ón Australia pentru trafic de droguri.

Compania Gabriel Resources Ltd. nu dispune de fondurile b„ne∫ti necesare demar„rii investiþiei. Toate studiile de fezabilitate Óntocmite p‚n„ acum — ai c„ror principali indicatori tehnico-economici sunt destul de atractivi – sunt menite s„ atrag„ surse de finanþare de la bursele din Vancouver, Toronto sau Londra. P‚n„ Ón prezent, nici o mare companie minier„ n-a fost atras„, Óns„, de aceast„ investiþie. Cauzele principale le constituie conþinutul mic al z„c„m‚ntului ∫i lipsa informaþiilor legate de costurile sociale ∫i de mediu. Toate aceste companii cunosc foarte bine legislaþia european„ Ón probleme de mediu ∫i nu risc„ s„-∫i p„teze imaginea.

™i statul rom‚n, dac„ dore∫te s„ intre Ón Uniunea European„, ar trebui s„ respecte Óntru totul directivele C.E.E. pe probleme de mediu ∫i s„ analizeze cu foarte mult„ precauþie acest proiect de investiþii.

La solicitarea Asociaþiei îAlburnus Major“ din Ro∫ia Montan„ s-a primit r„spuns din partea comisarului pe probleme de mediu de la Uniunea European„. Acesta

recomand„ mult„ prudenþ„ Ón abordarea investiþiilor cu impact major asupra mediului ∫i aminte∫te catastrofa ecologic„ produs„ de firma australian„ îEsmeralda“ la Baia Mare, Ón urma c„reia statul rom‚n este obligat s„ pl„teasc„ Ungariei desp„gubiri de 104,1 milioane de dolari.

Statul rom‚n, prin Guvern ∫i instituþiile subordonate acestuia, reprezint„ cel mai important sprijin pentru Gabriel Resources Ltd. Astfel se explic„ multitudinea de avize ∫i acorduri, merg‚nd p‚n„ la licenþa de exploatare pe care aceasta le-a obþinut cu rapiditate. ™i totul se petrece f„r„ consultarea populaþiei, soarta acesteia fiind l„sat„ Ón m‚inile firmei str„ine.

Avem impresia c„ nimeni nu cunoa∫te – sau nu vrea s„ cunoasc„ – ce Ónseamn„ o astfel de exploatare ∫i care sunt urm„rile ei Ón domeniile economic, social ∫i de mediu. Despre binele oferit oamenilor de aceast„ investiþie sunt puþine de spus. Chiar ∫i mult tr‚mbiþata lozinc„ a locurilor de munc„ pic„, pentru c„ o astfel de exploatare minier„, cu tehnologie de v‚rf ∫i complet automatizat„, nu necesit„ mai mult de 350 p‚n„ la 400 de angajaþi.

Studiile de fezabilitate Óntocmite ascund informaþii privind num„rul de personal necesar Ón timpul exploat„rii. Astfel, nu se vorbe∫te nimic despre str„mutarea a 900 de gospod„rii, respectiv 2.000 de oameni, ∫i distrugerea a cel puþin 1.600 de hectare. Starea locuitorilor din zon„ este tensionat„. Nu se ∫tie c‚nd, cine, cu ce ∫i unde se mut„. S-au Óntronat toate fenomenele caracteristice corupþiei: mita, traficul de influenþ„, ∫antajul ∫i intimidarea populaþiei.

Acþiunea are un impact major asupra st„rii de s„n„tate a oamenilor, impact deosebit de nociv ∫i de lung„ durat„ asupra tuturor factorilor de mediu. Pe l‚ng„ cele 1.600 de hectare selenizate, foarte multe alte zeci de hectare de terenuri agricole aflate Ón zona de influenþ„ a exploat„rii vor deveni slab productive sau chiar neproductive. Se vorbe∫te de asemenea despre praful cu suspensii de elemente nocive Ón atmosfer„, rezultat Ón urma exploziilor din carier„ ∫i a noxelor emise de uzina de preparare, uzina metalurgic„ ∫i iazul de decantare, poluarea apelor de la suprafaþ„ at‚t cu depunerile de noxe din atmosfer„, c‚t ∫i cu cianuri ∫i ioni de metale grele devenind probabile accidente, ca ∫i acela de la iazul de decantare de la Baia Mare sau Ro∫ia Poieni. Apoi, trebuie avute Ón vedere zgomotele ∫i vibraþiile produse peste limitele admisibile, care se vor simþi ∫i vor tulbura lini∫tea locuitorilor din vecin„tatea exploat„rii ∫i chiar din localit„þile limitrofe. Un eventual accident produs la iazul de decantare ar putea duce la distrugerea ora∫ului Abrud ∫i a numeroase alte localit„þi situate Ón aval de acesta. Astfel de exploat„ri, peste tot Ón lume, au mutilat relieful, au creat mari dezechilibre Ón viaþa faunei ∫i florei, fostele lor amplasamente fiind zone pustiite.

Sper ca acest mesaj, care reprezint„ expresia Óndurerat„ a celor care nu sunt luaþi Ón considerare de c„tre guvernanþi, s„ ajung„ Ón sf‚r∫it la urechile celor care sunt chemaþi s„ decid„ Ón interesul poporului rom‚n ∫i al locuitorilor din zona Apusenilor, ∫i nu Ómpotriva acestora.

V„ mulþumesc pentru atenþie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/1.III.2002

## V„ mulþumesc.

Œl invit la microfon pe domnul deputat Valeriu Stoica. Se preg„te∫te domnul Ioan Sonea.

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor deputaþi,

Œn anul 1998, c‚nd Parlamentul Rom‚niei vota Legea privind acordarea tichetelor de mas„, g„l„gio∫ii parlamentari ai opoziþiei de atunci — P.D.S.R. — au clamat pe toate drumurile compasiunea lor faþ„ de salariaþii din sectorul bugetar, susþin‚nd acordarea tichetelor de mas„ pentru ace∫tia.

Iat„ c„, la numai 3 ani de atunci, aceia∫i social-democraþi, care acum ocup„ confortabilele fotolii guvernamentale, se transform„ brusc Ón promotori ai capitalismului s„lbatic, pe care-l atacau din b„ncile opoziþiei.

Partidul ve∫nicei amnezii uit„ de promisiunile f„cute de reprezentantul s„u la conducerea Ministerului Educaþiei, cu prilejul vot„rii bugetului pe anul 2002, resping‚nd acum cu t„rie posibilitatea de acordare a tichetelor de mas„ pentru profesori. De fapt, acest lucru se Ónscrie Ón linia de omisiuni adoptat„ de c„tre P.S.D., pentru care toate promisiunile ∫i sloganele electorale sunt acum doar o istorie f„r„ urm„ri concrete.

Œn condiþiile Ón care Rom‚nia este menþionat„ de fiecare dat„ drept una dintre þ„rile cu cele mai mari ∫i mai ap„s„toare impozite din Europa, guvernanþii uit„ c„ cei afectaþi direct de sistemul haotic de taxe sunt, Ón principal, bugetarii. Astfel, actualul Guvern social-democrat g„se∫te soluþia cre∫terii veniturilor bugetare tot prin aplicarea unor metode care afecteaz„ categoriile de populaþie cu veniturile cele mai mici.

Economisirea practicat„ de premierul N„stase nu a vizat reducerea vizitelor acestuia Ón str„in„tate sau risipirea banilor de la buget Ón costisitoare campanii de imagine. Œn schimb, economi∫tii din actualul Guvern susþin rezolvarea problemei prin neacordarea tichetelor de mas„ celor din sistemul bugetar, Ón special cadrelor didactice.

Pentru c„ Partidul Naþional Liberal a avertizat Guvernul c„ nu va putea susþine financiar acordarea tichetelor de mas„, reprezentanþii P.S.D. au abordat aceea∫i atitudine de nesocotire cu aroganþ„ a semnalelor opoziþiei. Acum, c‚nd promisiunile f„cute trebuie respectate, premierul consider„ c„ sistemul acestor tichete este Ómpotriva oric„ror abord„ri serioase.

Iat„ c„, din p„cate, pentru o populaþie tot mai s„r„cit„, duplicitatea Guvernului N„stase atinge cote alarmante. Œn aceste condiþii, Partidul Naþional Liberal avertizeaz„ asupra pericolelor n„scute din limbajul dublu al guvernanþilor ∫i din lipsa unei strategii financiare coerente pe termen mediu ∫i lung.

## V„ mulþumesc ∫i eu.

Œl invit pe domnul deputat Ioan Sonea. Se preg„te∫te domnul Vlad Hogea.

## V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

îNoi suntem rom‚ni!“, îRom‚nii de dincolo de Prut sunt fraþii no∫tri“, îVrem s„ ne unim cu fraþii no∫tri!“ — sunt cuvintele strigate sub tricolor de copiii din Piaþa Marii Adun„ri Naþionale din Chi∫in„u. Nu sunt cuvintele guvernanþilor Rom‚niei care se tem de Moscova, de Bruxelles, de Strasbourg, de Washington.

Sunt cuvintele str„bunicilor, bunicilor, p„rinþilor care au pribegit Ón Siberia ∫i ∫i-au s‚ngerat palmele construind meterezele unui imperiu sub biciul stalinismului, teroarea leninismului ori îdemocraþia comunismului“, desigur, p„rinþii, bunicii ∫i str„bunicii copiilor din piaþa din Chi∫in„u.

Moþiunea iniþiat„ de P.R.M. la Camera Deputaþilor a fost respins„, ca ∫i moþiunile pentru limba rom‚n„ ∫i istoria rom‚nilor din Piaþa Marii Adun„ri Naþionale din Chi∫in„u. Am retr„it, din p„cate, momente Óncr‚ncenate ∫i Óncr‚ncen„rile revoluþionare din timpul dezbaterilor ideologice comuniste, prin care erau Ónfierate cu rigoare ∫i pragmatism deviaþiile, tezele despre rom‚nism ∫i ideea posibilit„þii unirii rom‚nilor de pe cele dou„ maluri ale Prutului. De fapt, adversarii de azi ai unei astfel de idei sunt propagandi∫tii de ieri ∫i urma∫ii acestora.

Conform concepþiei lor, înu este momentul“, înu este oportun“, îse interpreteaz„“, îce spune Vestul“ sunt singurele argumente. Nici o grij„ despre ce spun rom‚nii. Nici o vorb„ despre dorinþa de a p„∫i Ón Ónt‚mpinarea istoriei, de a prefigura momente pentru istorie. Toat„ grija pentru alþii. De unde at‚ta umilinþ„ ∫i Ónjosire? Nu se vorbe∫te despre o Ónt‚lnire cu fraþii dec‚t Óntr-o Europ„ unit„. C‚t„ demagogie! Ce mai poate un frate, pe care-l la∫i slug„ la ru∫i? Un frate care, totu∫i, nu ∫i-a uitat limba, neamul ∫i fratele mai mare.

Se spune c„ primul pas peste punte trebuie s„-l fac„ ei, pentru c„ orice gest al rom‚nilor din dreapta Prutului este considerat amestec Ón treburile altui stat. Dar cine nu se amestec„ ast„zi Ón treburile altora?

Primii pa∫i i-au f„cut copiii. Prin ei vorbesc rom‚nii din Basarabia de ast„zi. Ne Óntreb„m: ce fac copiii no∫tri? Cine va conduce ∫i cine va Ónvinge Ón cruciada copiilor de pe malurile Prutului pentru rom‚nism? C‚nd MamaRom‚nie va ie∫i Ón Ónt‚mpinarea ∫i a unora ∫i a altora, spun‚nd: îL„saþi copiii s„ vin„ la mine!“? V„ mulþumesc.

## V„ mulþumesc.

Are cuv‚ntul domnul Vlad Hogea. Se preg„te∫te domnul Napoleon Pop.

## Domnule pre∫edinte,

## Onorat„ adunare,

Din p„cate pentru poporul rom‚n alegerile din noiembrie 2000 nu au adus a∫teptata schimbare Ón bine, ci doar o ploaie de promisiuni neacoperite Ón practic„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/1.III.2002 Nici legile pe care sindicatele le-ar fi dorit s„ fie adoptate Ón Parlament, nici Óndeplinirea aspiraþiilor cet„þenilor nu au c„p„tat o materializare concret„. Partidul SocialDemocrat, colos cu picioare de lut al inepþiei postdecembriste, se comport„ arogant ∫i ineficient, p„r‚nd, de la o lun„ la alta, tot mai puþin capabil s„ rezolve problemele grave cu care se confrunt„ societatea rom‚neasc„.

Rom‚nii nu mai au posibilitatea s„-∫i achite facturile c„tre regiile autonome, drept pentru care contracteaz„ Ómprumuturi a c„ror rambursare nu mai pot ulterior s„ o realizeze.

Pe cale de consecinþ„, apartamentele cu care au fost garantate respectivele Ómprumuturi trec Ón proprietatea altor persoane, pe aceast„ filier„ a disper„rii intervenind ∫i rechinii agenþiilor imobiliare, precum ∫i c„m„tarii vero∫i care exploateaz„ durerea ∫i suferinþa uman„.

Compatrioþii no∫tri nu-∫i mai pot asigura pentru ei ∫i familiile lor co∫ul minim de cheltuieli zilnice, absolut necesare unei existenþe la limita decenþei. Din ce Ón ce mai mulþi cet„þeni devin r„u-platnici, iar obþinerea venitului minim garantat devine ∫i ea, dintr-o chestiune ru∫inoas„, o ocazie de a mai pune Ón pu∫culiþa familiei ceva m„runþi∫, cu care se c‚rpesc g„urile din bugetul p„rinþilor de copii subalimentaþi ∫i abrutizaþi de sc„derea nivelului de trai. Se ajunge la situaþii tragicomice. Dac„ anterior apariþiei normelor legale privind venitul minim garantat, puterea declarat„ Ón judeþul Ia∫i exist„ un procent de 8,5 p‚n„ la 9% ∫omeri, acum se declar„ o cifr„ de 12%, pentru a se putea acorda aceste ajutoare sociale la un num„r sporit de persoane.

O situaþie grav„ este cea din sectorul privat al economiei, unde o serie de societ„þi comerciale – ∫i nu puþine – Óncalc„ prevederile legilor rom‚ne∫ti, folosind abuziv forþa de munc„, prin obligarea salariaþilor s„ lucreze peste programul de 8 ore, dar cu p„strarea scriptic„ a pontajului pentru un interval de timp lucrat de 6-8 ore. Am putea numi sclavie aceast„ practic„ des Ónt‚lnit„, dup„ cum Ón∫el„torie ar fi numele corect al operaþiunii prin care mulþi patroni introduc a∫a-zisa perioad„ de prob„, pentru a nu pl„ti munca unor persoane nou angajate.

V„ mulþumesc.

Œl invit pe domnul deputat Napoleon Pop. Se preg„te∫te domnul Ludovic Abiþei.

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

A∫ vrea Ón aceast„ declaraþie politic„ s„ m„ refer la insecuritatea cet„þeanului.

De c‚teva luni bune, Rom‚nia are, cel puþin pe h‚rtie, o nou„ securitate naþional„ care, Ón m„iestre cuvinte, ne vorbe∫te de riscuri ∫i m„suri interne ∫i externe care ne pot afecta ∫i la care trebuie s„ ripost„m Óntr-un fel sau Ón altul.

Admiþ‚nd buna funcþionare a separaþiei puterilor, Pre∫edintele Rom‚niei a prezentat aceast„ nou„ strategie de securitate naþional„, Parlamentul Rom‚niei a aprobat-o, iar Executivul trebuie s-o aplice, evident, Ón cadrul Programului de guvernare.

Œn tradiþionala noastr„ originalitate, problematica securit„þii interne continu„ s„ fie sacrificat„ de cea extern„, cre‚ndu-se falsa impresie c„ Ón interior nimic nu ne poate zdruncina. Œn faþa riscurilor externe, discursurile elevate, pline de promisiuni neonorate, sunt mai puternice dec‚t m„surile Ón sine, care ar fi trebuit s„ dea viaþ„ securit„þii cet„þeanului pe plan intern.

Nimeni nu neag„ c„ anul 2002 este foarte important pentru decizii externe care privesc Rom‚nia, Óns„ acestea ne-ar fi Ón mod sigur mai favorabile dac„ strategia securit„þii naþionale ∫i-ar fi g„sit aplicabilitatea prioritar„ pe plan intern, prin m„suri economice ∫i sociale consistente.

Stabilitatea social„ intern„ este greu Óncercat„ de avalan∫a greut„þilor care agreseaz„ cet„þenii obi∫nuiþi: peste 45% dintre ace∫tia tr„iesc sub pragul s„r„ciei; aceast„ iarn„ r„m‚ne de pomin„ Ón ceea ce prive∫te cre∫terea preþurilor la utilit„þi ∫i hran„; sistemul sanitar se afl„ Ón plin„ confuzie a unui posibil colaps; solicit„rile pentru venitul minim garantat scot la iveal„ faptul c„ rata real„ a ∫omajului este mult mai mare dec‚t cea pe care metodologia statistic„ o Ónregistreaz„.

Una peste alta, at‚t Óntreþinerea cet„þeanului — hran„, acces la medicamente ∫i asistenþ„ sanitar„ —, c‚t ∫i Óntreþinerea propriei sale locuinþe – c„ldur„, lumin„, impozite – sunt Ón pragul insecurit„þii.

Œn categoria general„ a cet„þenilor defavorizaþi Óncep s„ alunece noi grupuri sociale, inclusiv cei care erau aproape de venituri individuale acoperitoare ale costurilor vieþii.

V„ mulþumesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Ludovic Abiþei. Se preg„te∫te ™tefan Baban.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Stimaþi colegi,

Recent a ap„rut Ón judeþul Suceava o carte intitulat„ îProblema ucrainean„ Ón Bucovina sudic„ – punctul nostru de vedere“, semnat„ de Adrian ™eiciuc ∫i prefaþat„ de colegul nostru, domnul deputat ™tefan Tcaciuc. Lucrarea a fost subvenþionat„ de Uniunea Ucrainenilor din Rom‚nia.

Nimic r„u p‚n„ aici, dac„ aceast„ carte nu ar fi difuzat„ aproape clandestin Ón unit„þile administrativ-teritoriale Ón care tr„iesc etnicii ucraineni ∫i n-ar fi ap„rut Ón preajma recens„m‚ntului de la 18 martie a.c.

De asemenea, lucrarea Óntineaz„ memoria lui ™tefan cel Mare ∫i Sf‚nt care a condus Moldova timp de 47 de ani ∫i pe care principii acelei epoci l-au recunoscut ca pe un mare conduc„tor, iar Papa de la Roma l-a denumit atletul cre∫tin„t„þii.

La noi Ón Bucovina, unde etniile tr„iesc Ón pace ∫i armonie, unde populaþia majoritar„ este ortodox„-rom‚n„, aceast„ lucrare nu face altceva dec‚t s„ Ónvolbureze apele, denatur‚nd adev„ruri bine cunoscute. Harta care Ónsoþe∫te cartea amintit„ sugereaz„ c„ de-a lungul Prutului au existat sate de etnici ucraineni p‚n„ la Galaþi ∫i care, cu timpul, au disp„rut.

Lucrarea bate ∫i spre anul 2004, c‚nd se vor s„rb„tori 500 de ani de la îapunerea soarelui nostru“, a∫a cum l-a zugr„vit Barbu ™tef„nescu Delavrancea Ón piesa sa îApus de soare“.

R„st„lm„cirea cronicarilor, istoricilor rom‚ni ∫i str„ini, denaturarea adev„rului despre recens„mintele din perioada anilor 1930-1977 cui folose∫te?

Recens„m‚ntul din anul 1930 s-a desf„∫urat sub Óndrumarea unor mon∫tri sacri ca: Dimitrie Gusti, Nicolae

Iorga, Simion Mehedinþi, iar cel din 1977, Vladimir Trebici, cel care a reprezentat Rom‚nia la Naþiunile Unite ∫i a condus mulþi ani Secþiunea Demografic„ a ONU, ca o recunoa∫tere a valorii ∫tiinþelor de demografie ∫i statistic„ rom‚ne∫ti.

Autorul c„rþii, Ón cuv‚ntul s„u c„tre cititori, referindu-se la o dezbatere ce a avut loc Ón sala Muzeului Naþional al Bucovinei, la data de 28 octombrie 2000, cu tema îContribuþia minorit„þilor ucrainene la viaþa cultural„ rom‚neasc„“, printre altele a spus: îSuntem deschi∫i la orice confruntare de idei Ón contradictoriu, dar cu condiþia s„ ne dezb„r„m de patimile naþionaliste, respect‚nd Ón mod civilizat partenerul de dialog, baz‚ndu-ne pe argumente ∫tiinþifice, ∫i nu pe idei preconcepute, f„r„ suport“.

V„ mulþumesc.

Are cuv‚ntul domnul ™tefan Baban. Se preg„te∫te domnul ™tefan P„∫cuþ.

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor colegi,

Declaraþia mea politic„ de azi poart„ ∫i un titlu: îS.O.S. – monumentele istorice ale Boto∫aniului“.

Umiditatea excesiv„, ca ∫i repict„rile efectuate Ón ulei ∫i tempera, cu multe decenii Ón urm„, la baza ∫i acoperi∫urile Bisericii îSf‚ntul Nicolae“-Pop„uþi, l„ca∫ vechi de peste o jum„tate de mileniu, situat Ón imediata apropiere a municipiului Boto∫ani, au favorizat dezvoltarea unei ciuperci care distruge pictura original„.

Pe porþiuni mari, un strat de mucegai acoper„ ∫i m„n‚nc„ pictura, fiind cel mai grav caz de degradare a unei picturi murale medievale din epoca lui ™tefan cel Mare. Aici se Ónt‚lnesc toate problemele posibile Ón cazul producerii unui asemenea fenomen: atac biologic, umiditate excesiv„ ∫i, Ón consecinþ„, desprinderea picturii de pe zid, care cade f„r‚miþat„. Toate acestea au multiple cauze: acoperi∫ul bisericii a fost ciuruit de gloanþe Ón timpul Primului R„zboi Mondial; zidurile groase de 1,5 m ale construcþiei, placate cu piatr„, nu permit eliminarea excesului de ap„; lipsa unei izolaþii din bitum sau mortar special de ciment face ca apa din p„m‚nt s„ fie absorbit„ Ón zid; defectuoasa folosire a sistemului de Ónc„lzire cu calorifere, care sunt Ónc„lzite la maximum Ón timpul slujbelor ∫i care sunt r„cite brusc la sf‚r∫itul acestora.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/1.III.2002 Experþii au calculat c„ pentru restaurarea picturii ∫i refacerea acoperi∫ului monumentului sunt necesare circa 17 miliarde lei, deoarece materialele care urmeaz„ a fi utilizate pentru reabilit„rile din interiorul bisericii trebuie aduse toate din import, ele neexist‚nd pe piaþa rom‚neasc„.

Organele locale ale judeþului au solicitat ajutorul, au apelat ∫i la sponsori, dar suma este prea mare, iar posibilit„þile judeþului sunt destul de puþine.

Biserica îSf‚ntul Nicolae“-Pop„uþi, Boto∫ani a fost declarat„ monument istoric ∫i de art„ Ón urm„ cu 105 ani (Ón 1897) ∫i face parte dintre primele edificii din Rom‚nia c„rora li s-a conferit acest statut, fiind singura pictat„ Ón Óntregime pe vremea lui ™tefan cel Mare.

Ar fi p„cat ca Ón aceast„ þar„, leag„n al cre∫tin„t„þii, indiferenþa autorit„þilor centrale, precum ∫i lipsurile materiale s„ ne fac„ mai s„raci, prin deteriorarea ∫i, de ce nu, prin dispariþia unui l„ca∫ de cult, vizitat de ortodoc∫i din toat„ þara.

V„ mulþumesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul deputat ™tefan P„∫cuþ. Se preg„te∫te domnul Adrian Moisoiu.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Cu Óntristare, trebuie s„ observ c„ noua – oare, a c‚ta? – cruciad„ Ómpotriva corupþiei, anunþat„ ritos de c„tre premierul Adrian N„stase, s-a n„scut moart„.

Mai Ónt‚i, pentru c„ de Óndat„ ce apucase s„ declare c„ va Óncepe lupta Ómpotriva corupþiei, prin eliminarea corupþilor, prin propriul partid, domnul N„stase s-a ∫i repezit s„ ia ap„rarea colegului s„u de partid Nicolae V„c„roiu, omniprezent Ón afacerile ∫i pe statele de plat„ ale at‚t de controversatului Sorin Ovidiu V‚ntu. ™i pentru c„ nici vorb„ s„-∫i aduc„ aminte primul-ministru de implicarea lui Viorel Hrebenciuc Ón scandalul Adrian Costea — îEterna ∫i fascinanta Rom‚nie“, ca s„ nu mai pomenim de alþi frunta∫i pesedi∫ti, nu la fel de sco∫i Ón faþ„, dar la fel de intangibili. Poate paiul din ochiul altuia s„-i fie mai vizibil domnului N„stase dec‚t b‚rna din ochiul propriu ori, poate, cantit„þile enorme de farduri folosite pentru cosmetizarea guvern„rii P.S.D. s„ se fi scurs din cauza c„ldurii emanate de reflectoarele TV ∫i s„-i Ómpiedice vederea, apoi, pentru c„ manifest„rile puterii Ón aceast„ nou„ tr‚nt„ cu corupþia sunt cu totul contradictorii. Œn vreme ce poliþi∫tii care ∫i-au construit castele sunt sco∫i basma curat„, iar Guvernul se preg„te∫te s„ acorde facilit„þi tocmai investitorilor de la îRafo“ One∫ti ∫i îTutunul Rom‚nesc“ pentru a-∫i pl„ti probabil unele datorii din campania electoral„, marii corupþi descoperiþi ∫i anchetaþi Ón vremea lui N„stase se arat„ a fi c‚þiva profesori de pe la þar„ care ar fi Óncasat sporuri necuvenite, pe care, s„ ne aducem aminte, ei nu puteau nici s„ le aprobe, nici s„ le Ónscrie pe statele de plat„. A fost necesar„ intervenþia Pre∫edintelui Rom‚niei pentru a stopa aceast„ comedie poliþist„ ∫i, poate c„ Pre∫edintele ar trebui s„ intervin„ mai des ∫i mai ferm, nu doar pentru ap„rarea cet„þenilor violentaþi de c„tre autorit„þi Ón goana lor dup„ false realiz„ri, ci ∫i sau mai ales pentru a impune aplicarea legilor þ„rii Ón toate situaþiile ∫i tuturor persoanelor

implicate, pentru a reconstrui adev„rul, c„ci deasupra legii nu este numai Dumnezeu.

Revenind la acþiunile ∫i inacþiunile premierului, trebuie s„ ne amintim c„ Ón drept buna-credinþ„ se prezum„. Noi trebuie s„-l credem pe domnul N„stase c‚nd ne spune c„ vrea s„ dea de p„m‚nt cu corupþia, doar c„ faptele infirm„ aceste declaraþii. Dac„ pre∫edintele P.S.D. ar dori cu adev„rat s„ descopere corupþia, ar trebui s„ Ónceap„ de la v‚rfurile ei, bine instalate Ón structurile puterii – ceea ce nu se Ónt‚mpl„ –, ar trebui s„ ∫i Ónl„ture din preajma sa pe cei dovediþi ∫i chiar pe cei doar b„nuiþi a avea leg„turi cu crima organizat„, ceea ce iar„∫i nu se Ónt‚mpl„. Ar trebui s„ ia atitudine ∫i nu numai Ón declaraþii, ci Ón fapte ∫i nu numai Ón faþa camerelor TV, ci Ón fiecare moment al exerciþiului mandatului s„u, Ómpotriva clienþilor puterii, pe care averile, indiferent cum au fost ele dob‚ndite, ori numai nesimþirea Ói face s„ se considere mai presus de lege. O singur„ dat„ Óns„ a reacþionat premierul ∫i ferm ∫i rapid, Ón cazul a∫a-zisului Raport îARMAGEDON II“, care nu era, de fapt, dec‚t o colecþie de afirmaþii Óndelung vehiculate Ón mass-media Ón ultimul deceniu. Poate c„ abia aceast„ reacþie ar trebui s„ ne pun„ ∫i s„-l pun„ ∫i pe domnul Adrian N„stase pe g‚nduri, pentru c„ nu iese fum de unde nu este foc ∫i pentru c„ numai adev„rurile neconvenabile pot s„ supere un Ónalt demnitar Ón asemenea m„sur„ Ónc‚t s„-∫i Óndemne subordonaþii la abuz ∫i s„ ri∫te s„ se fac„ de r‚s nu doar Ón þar„, ci ∫i Ón str„in„tate.

V„ mulþumesc.

Œl invit pe domnul Adrian Moisoiu ∫i se preg„te∫te domnul deputat Nicolae Leon„chescu.

V„ mulþumesc. Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politic„ de ast„zi s-ar putea intitula îSalvaþi Teatrul Naþional din T‚rgu-Mure∫, salvaþi cultura!“

Declar de la Ónceput: problema Teatrului Naþional din T‚rgu-Mure∫ este o problem„ etnic„, un prim pas pe calea minimaliz„rii culturii rom‚ne∫ti Ón Transilvania.

Datorit„ incon∫tienþei noastre, din data de 15 noiembrie 2001, c‚nd s-a discutat Legea bugetului de stat pe anul 2002, amendamentul meu prin care v„ rugam s„ aprobaþi scoaterea Teatrului Naþional din T‚rgu-Mure∫ de pe lista teatrelor ce urmau s„ fie descentralizate de c„tre Ministerul Culturii (anexa nr. 6) a fost respins de plen.

Singurii care au Ónþeles atunci importanþa acestei solicit„ri au fost colegii mei de partid din P.R.M., care m-au susþinut Ón totalitate. Nu am declarat toate acestea pentru a c‚∫tiga capital electoral, ci pentru a ar„ta ce Ónseamn„ implicarea politicului Ón cultur„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/1.III.2002 Doresc s„ dovedesc c„ protocolul de colaborare P.S.D.–U.D.M.R., semnat la 29 ianuarie 2002, era de mult negociat Óntre aceste partide.

Palatul Culturii din T‚rgu-Mure∫ a fost construit Óntre anii 1911-1913 pe vremea c‚nd Transilvania aparþinea Ungariei. El este prev„zut cu o superb„ sal„ de spectacole Ón care, dup„ r„zboi, Óncep‚nd cu anul 1946 a activat Teatrul Secuiesc din T‚rgu-Mure∫. Œncerc„rile de Ónfiinþare a unui teatru rom‚nesc au fost zadarnice, motivaþia adus„ Ón fosta Regiune Mure∫-Autonom„ Maghiar„ fiind c„ Palatul Culturii fusese construit Ón timpul administraþiei austro-ungare. Se vede c„ separatismul a existat ∫i atunci, iar zicala rom‚neasc„ îCe e al t„u e ∫i al meu, dar ce e al meu nu-i ∫i al t„u“ este deosebit de actual„.

Cu greu, abia Ón 1962 s-a Ónfiinþat Ón cadrul Teatrului Secuiesc Secþia rom‚n„, la care a fost repartizat„ o promoþie de excepþie, ca at‚tea altele, ale I.A.T.C. Bucure∫ti, din care Ói amintesc pe Mihai Ginculescu, Vasile Vasiliu, Constantin Diplan, Alexandru Ar∫inel, Mihai Popescu, Anca Ro∫u, Camelia Zorlescu, Minodora Condur, la care trebuie ad„ugaþi mai experimentaþii Maia Indrie∫, Eugen Mercus ∫i alþii.

V„ mulþumesc.

Œl invit pe domnul deputat Nicolae Leon„chescu.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Onorat auditoriu,

Œn ziua de 13 februarie 2002, plenul Camerei Deputaþilor a luat Ón dezbatere o moþiune simpl„, formulat„ de 68 de deputaþi ai Partidului Rom‚nia Mare, pe tema perspectivelor politice ale relaþiilor þ„rii noastre cu Republica Moldova.

Atmosfera tensionat„ Ón care au avut loc dezbaterile a fost marcat„ ∫i de situaþia exploziv„ din Basarabia, unde drepturile istorice ale rom‚nilor sunt contestate de c„tre grupul politic aflat la conducerea Moldovei.

Discuþiile purtate Ón plen pe tema moþiunii susmenþionate se cunosc; este de notorietate public„ ∫i filmul jocurilor politice d‚mboviþene, aureolat, ca s„ zicem a∫a, de votul final, prin care clasa noastr„ politic„ ∫i-a dezv„luit limitele.

Ceea ce reþine analistul de proces din dezbaterile respective este incapacitatea de a ne uni pentru ap„rarea interesului naþional.

Imaginea c„ Ón Rom‚nia diversele clase ∫i segmente sociale, precum ∫i reprezentanþii lor politici se pot uni, Ó∫i pot concerta eforturile pentru promovarea interesului Naþional, este de domeniul trecutului. Toþi sunt intransigenþi, nimeni nu ascult„, toþi se vor profeþi.

Sunt pesimist ∫i Ómi e team„ c„ procesul de disoluþie este ireversibil.

Deputaþi cu credit moral au f„cut demonstraþii lingvistice pe textul moþiunii, ar„t‚nd c„ dac„ o anumit„ virgul„ n-ar fi fost pus„ ar fi votat moþiunea, pentru c„ ei iubesc Basarabia. Alþi colegi au incriminat un titlu care, chipurile, ar conþine o repetiþie din cauza c„reia nu pot vota restul. Nici unul n-a construit, toþi au aruncat cu noroi Ón moþiune, din dragoste, chipurile, pentru Basarabia.

Politicianismul a f„cut ravagii printre noi! Ce rost mai are s„ apelezi la valoarea universitar„ a unor deputaþi dac„ verdictul lor de îoportunism“ condamn„ din start pe fraþii no∫tri din Basarabia! Ignoranþa multora Ón problemele rom‚nilor aflaþi decenii Ón ∫ir sub cizma ocupantului rus a condus la îpostulate“ care distrug orice iniþiativ„ constructiv„. Ba mai mult, unii liber-cuget„tori Óncearc„ teoretiz„ri savante ∫i propun modele pentru viitor: îNaþiunile etnice, nu; viitorul este al naþiunilor civice!“.

V„ mulþumesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul deputat Lázsló Borbély.

Totodat„, alte teatre, cum ar fi cel din Ia∫i sau Cluj, care au acela∫i statut, au r„mas Ón administrarea Ministerului Culturii. Inexplicabil.

Este de neÓnþeles care au fost motivele acestei decizii, decizie care a provocat o serie de discuþii, care a provocat situaþia actual„, c‚nd de abia Ón 15 februarie 2002 au primit cei de la Teatrul Naþional T‚rgu-Mure∫ salariile restante pe ultimele 2 luni. Nici acum nu se ∫tie de cine aparþine, pentru c„ ∫i consiliul judeþean mai are 10 instituþii Ón subordine, iar prim„ria, Ón speþ„, primarul T‚rgu-Mure∫ului, de∫i are o decizie a consiliului local s„ preia finanþarea instituþiei, se Ómpotrive∫te ∫i nu a aprobat virarea banilor, care de dou„ luni de zile erau la dispoziþia prim„riei.

Datorit„ acestei st„ri tensionate, doi actori ai teatrului, Nicolae Cristache ∫i Sia∫ Ferenc, au intrat Ón data de 15 februarie Ón greva foamei. Colectivul teatrului s-a solidarizat cu ei ∫i au cerut factorilor de r„spundere s„ rezolve impasul.

Œn acest sens, solicit, Ón urma demersurilor f„cute de teatrul naþional, ca factorii de r„spundere – Ministerul Culturii, Ministerul Administraþiei Publice, Ministerul Finanþelor Publice – s„ rezolve m„car pe moment urm„toarele:

1. Plata facturilor restante din 2001, Ón valoare de circa 570 milioane lei.

2. Situaþia juridic„ a Teatrului Naþional din T‚rguMure∫ s„ fie clarificat„; c„rei autorit„þi Ói va fi subordonat„ aceast„ instituþie de prestigiu.?

3. Alocarea de fonduri suficiente pentru a acoperi salariile p‚n„ la sf‚r∫itul anului ∫i pentru unele reparaþii curente care nu pot fi am‚nate.

Solicit r„spuns Ón scris.

V„ mulþumesc pentru atenþie.

Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„,

## Stimaþi colegi,

Vreau s„ v„ prezint Ón c‚teva cuvinte situaþia grav„ a Teatrului Naþional din T‚rgu-Mure∫. A∫ vrea s„ Óncep cu puþin„ istorie.

Teatrul din T‚rgu-Mure∫ are tradiþii vechi, a funcþionat p‚n„ Ón 1962 sub titulatura de Teatrul Secuiesc, iar din acel an s-a Ónfiinþat Secþia rom‚n„, pe l‚ng„ cea maghiar„, av‚nd deci dou„ secþii, de fapt, dou„ teatre Óntr-unul: Ón limba rom‚n„ ∫i maghiar„ care, ulterior, a primit statutul de teatru naþional prin decret prezidenþial.

De-a lungul timpului acest teatru a fost l„ca∫ul multor spectacole memorabile. Dup„ 1990 Teatrul Naþional din T‚rgu-Mure∫ a cunoscut o perioad„ Ón care putea s„ prezinte spectacole necenzurate, f„r„ nici un fel de opreli∫ti, dar, totodat„, datorit„ bugetelor austere ale culturii, frumoasa cl„dire construit„ Ón 1973 a Ónceput s„ se degradeze. Totu∫i colectivele celor dou„ secþii au reu∫it s„ menþin„ calitatea ridicat„ a spectacolelor prezentate.

La discutarea bugetului pe anul 2002 parlamentarii mure∫eni au susþinut r„m‚nerea teatrului naþional la Ministerul Culturii. Din p„cate, Guvernul ∫i majoritatea parlamentarilor au votat pentru o descentralizare forþat„ a c‚torva teatre ∫i au decis trecerea acestora Ón finanþarea autorit„þilor locale. Din transferul de la bugetul de stat nu a fost asigurat„ dec‚t Ón jur de jum„tate din suma necesar„ numai pentru salarii ∫i cheltuieli minime, necesare funcþion„rii. Œn aceast„ situaþie se afl„ ∫i Teatrul Naþional din Craiova ∫i Timi∫oara.

V„ mulþumesc ∫i eu.

Cu aceasta, prima parte a ∫edinþei de ast„zi s-a Óncheiat.

V„ mulþumesc pentru participare.

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Declar deschis„ ∫edinþa de ast„zi a Camerei Deputaþilor, anunþ‚ndu-v„ c„ din 345 de deputaþi sunt prezenþi 266, absenþi 79, din care 19 particip„ la alte acþiuni parlamentare.

Œnainte de a intra Ón dezbaterea proiectului de lege la care am r„mas ieri, s„-mi permiteþi s„ adopt„m componenþa c‚torva comisii de mediere.

Prima este cu privire la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 115/1999 privind unele m„suri de restructurare financiar„ a B„ncii Rom‚ne de Comerþ Exterior BANCOREX – S.A. Sunt propu∫i colegii no∫tri: Berc„roiu Victor, Boaj„ Minic„, Gubandru Aurel – P.S.D., Ionescu Daniel – P.R.M., Videanu Adriean – P.D., S„punaru Nini – P.N.L., Winkler Iuliu – U.D.M.R.

Cine este pentru? V„ mulþumesc. Voturi Ómpotriv„? Abþineri?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/1.III.2002 Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 61/2001 privind modificarea ∫i completarea Legii contabilit„þii nr. 82/1991. Domnii deputaþi: Grigora∫ Neculai, Neamþu Horia-Ion, Selagea Constantin – P.S.D., Baban ™tefan ∫i Creþ Nicoar„ – P.R.M., Birtalan Ákos – U.D.M.R., Sali Negiat – minorit„þi.

Cine este pentru? V„ mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere pentru proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea ∫i exercitarea activit„þii de consultanþ„ fiscal„. Domnii deputaþi: Bar Mihai, Bleotu Vasile, Selagea Constantin – P.S.D., Baban ™tefan, Holtea Iancu – P.R.M., Cladovan Teodor – P.D., Nicol„escu GheorgheEugen – P.N.L.

Cine este pentru? V„ mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 77/2001 privind reabilitarea ∫i revitalizarea Centrului istoric Bucure∫ti. Domnii deputaþi: Bara Radu-Liviu, Florescu Ion, Zgonea Valeriu™tefan – P.S.D., Dinu Gheorghe, ™naider Paul – P.R.M., CÓrstoiu Ion – P.D., Makkai Grigore – U.D.M.R.

Cine este pentru? V„ mulþumesc.

Amendamentul 46? Nu, la 47 am obiecþiuni.

Dac„ nu sunt alte obiecþiuni la amendamentul 46, socotim c„ a fost adoptat Ón unanimitate.

La 26 alin. 2 urm„riþi, v„ rog amendamentul 47. Domnul deputat ™tefan Cazimir.

Enunþul prezent pe coloana a doua este urm„torul: îŒn dosarul personal al poliþistului se interzice introducerea documentelor care fac referire la opiniile sale politice, sindicale, religioase sau de orice alt„ natur„“. Pentru a respecta logica, nu îse interzice...“ îÓn dosarul personal“, formularea pe care v-o propun este urm„toarea: îSe interzice introducerea Ón dosarul personal al poliþistului a oric„ror documente referitoare la opiniile sale politice, sindicale, religioase sau de orice alt„ natur„“.

Stimate coleg, din c‚te Ónþeleg eu, dumneavoastr„ faceþi parte din Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„þi?

Da.

V-a∫ ruga pe viitor s„ Óncerc„m s„ formul„m corect textele acolo, ca s„ nu fim nevoiþi Ón plen la fiecare text s„ schimb„m subiectul cu predicatul pentru a suna mai frumos textul, dar, Ón speþ„, aveþi dreptate, a∫a cum Ómi confirm„ ∫i iniþiatorul ∫i Comisia de ap„rare.

Dac„ sunteþi de acord amendamentul 47 s„ fie reformulat din punct de vedere redacþional, potrivit celor propuse de domnul coleg ™tefan Cazimir.

Cine este pentru? V„ mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri?

Unanimitate.

Art. 26 alin. 3, v„ rog s„ urm„riþi amendamentul 48. Dac„ aveþi obiecþiuni la amendamentul 48? Da.

Poftiþi, domnule Bruda∫ca!

Nu sunt chiar obiecþiuni, domnule pre∫edinte, ci este vorba de introducerea unei necesare virgule, pentru c„ cei care au scris textul nu au avut Ón vedere corectitudinea gramatical„. îPoliþistul are acces la dosarul personal, iar, la cerere, i se vor elibera copii de pe actele existente Ón dosarul s„u“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/1.III.2002

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Se pune virgula ∫i dup„ ∫i Ónainte de îla cerere“, nu cred c„ e nevoie s„

60. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate. Pentru alin. 2, amendamentul 61. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate. Art. 32 alin. 3. Dac„ aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

Votat Ón unanimitate. Alin. 4 ∫i 5, dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi obiecþiuni la alin. 4 ∫i 5.

Votate Ón unanimitate.

Alin. 6, urm„riþi amendamentul 62. Nu aveþi obiecþiuni la amendamentul 62.

Votat Ón unanimitate. Art. 32 Ón ansamblu. Unanimitate.

Art. 33. Urm„riþi amendamentul 63. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

Art. 34 alin 1, urm„riþi amendamentul 64. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

Alin. 2, urm„riþi amendamentul 65. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

Art. 34 va avea alc„tuirea rezultat„ din adoptarea celor dou„ amendamente.

Art. 35. Urm„riþi amendamentul 66. Nu aveþi obiecþiuni. Adoptat amendamentul 66 Ón noua alc„tuire a art. 35. Art. 36 lit. a), urm„riþi amendamentul 67. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate. Art. 36 lit. b). Dac„ aveþi obiecþiuni? Comisia n-a avut. Votat Ón unanimitate. Art. 37. Urm„riþi amendamentul 68. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate. Art. 38, amendamentul 69. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate. Art. 39, amendamentul 70. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate. Art. 40. Urm„riþi amendamentul 71. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate. Art. 41 alin. 1, comisia nu are obiecþiuni. Dac„ aveþi dumneavoastr„? Nu. Votat Ón unanimitate. Art. 41 alin. 2, urm„riþi amendamentul 72. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate. Art. 41 alin. 3, urm„riþi amendamentul 73. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate. Art. 41, Ón ansamblu. Votat Ón unanimitate. Art. 42. Urm„riþi amendamentul 74. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate. Secþiunea a 2-a. art. 43 lit. a). Dac„ aveþi obiecþiuni.? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate. La lit. b) urm„riþi amendamentul 75. Nu aveþi obiecþiuni la amendamentul 75. Votat Ón unanimitate. Lit. c), d), e) ∫i f), nu au fost f„cute amendamente de comisie. Dac„ aveþi dumneavoastr„? Nu. Votate Ón unanimitate. Lit. g) urm„riþi amendamentul 76. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate. Lit. h) urm„riþi amendamentul 77. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate. Art. 43 Ón ansamblu. Votat Ón unanimitate. Art. 44. Urm„riþi pentru lit. a) amendamentul 79. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

## V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Am un amendament care a fost respins. Sigur c„ era Ón cadrul art. 45 lit. a), este trecut c„ îpoliþistul nu are dreptul s„ primeasc„, s„ solicite, s„ accepte direct sau indirect“, ∫i eu aici am completat îs„ accepte promisiuni ∫i s„ dea de Ónþeles c„ accept„ promisiuni“, era amendamentul pe care-l f„cusem tocmai datorit„ faptului c„ ar trebui s„ reprezinte ∫i s„ impun„ o c‚t mai puternic„ reflectare a incoruptibilit„þii poliþistului.

Cred c„ poliþistul trebuie s„ fie prima etap„ a lanþului infracþional scindat, iar aceasta se poate realiza ∫i prin crearea unei imagini a inaccesibilit„þii tentaþiilor malefice sub orice form„. Deci amendamentul era s„ se precizeze Ón mod expres c„ îs„ accepte ∫i promisiuni“, nu îs„ accepte direct sau indirect“, pentru c„ acceptarea direct„ sau indirect„ Ónseamn„ ceva, Ónseamn„ c„ prime∫te ceva, dar promisiunile nu sunt materiale.

Acesta era amendamentul meu ∫i v-a∫ ruga dac„ plenul dore∫te s„ Ól voteze, pentru a avea o c‚t mai curat„ reflectare a poliþistului ca primul lanþ al scind„rii lanþului infracþional.

Mulþumesc.

Domnul general Abraham.

## **Domnul Pavel Abraham –** _secretar de stat Ón Ministerul de Interne:_

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Œn leg„tur„ cu observaþiile f„cute la art. 45 lit. a) a∫ dori s„ ar„t faptul c„ noi am mers pe formula consacrat„ deja Ón legislaþia noastr„ Ón materie penal„ ∫i sigur c„ acceptarea direct sau indirect a promisiunilor intr„ Ón mod evident Ón percepþia imediat„ a personalului nostru ∫i, ca atare, v„ propun s„ fiþi de acord cu formula pe care ∫i comisia a validat-o.

V„ mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia Ó∫i menþine punctul de vedere.

Œn cazul acestei formul„ri am impresia c„ important este ca Ón public s„ nu fie exprimate opinii sau preferinþe politice. Prin urmare, propun o modificare de redactare Ón sensul îs„ exprime Ón public opinii sau preferinþe politice“, pentru c„ aceasta este de fapt interdicþia. Dac„ o spune acas„, la un pahar de þuic„ cu prietenii sau cu alte persoane, este treaba lui. Nu putem s„ interzicem ca ∫i poliþi∫tii s„ aib„ preferinþe sau opþiuni politice. Nu este constituþional.

Stimate coleg...

Am spus s„ nu le exprime Ón public.

Numai puþin! Uitaþi-v„: textul face menþiunea Ón final s„ exprime opinii, preferinþe la locul de munc„ – ceea ce e firesc – sau Ón public.

Nu! Este vorba de amendamentul propus de domnii Tiberiu Toró ∫i Gheorghe Ana. La acesta, eu doresc s„ fac precizarea îs„ exprime Ón public“.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi, dar la locul de munc„ poate s„ exprime opinii politice?

Nu prea ...N-am Ónþeles de ce aþi f„cut amendamentul acesta.

Cine a f„cut amendamentul 82? Poliþistul poate s„ fac„ politic„ la locul de munc„?

P„i ∫i atunci de ce aþi eliminat îlocul de munc„“?

Uitaþi-v„ la amendamentul 82. Domnule general, poate s„ fac„ politic„ la locul de munc„ poliþistul?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/1.III.2002 ## **Domnul Damian Bruda∫ca**

**:**

Poate face politica Guvernului.

Asta e altceva! Nu acesta este sensul interdicþiei. V-a∫ ruga s„ v„ exprimaþi opinia cu privire la amendamentul 82, domnule general.

locurilor deschise sau Ón biroul Ón care pot s„ Óncap„ dou„ persoane, nu trei. Deci Ón prezenþa a dou„ persoane se poate face politic„… Ón prezenþa a trei persoane nu se poate face politic„ Ón Poliþie.

V-a∫ sugera ca textul de la lit. b), textul amendamentului, s„ sune a∫a: îs„ exprime opinii sau preferinþe politice Ón public sau la locul de munc„“.

## **Domnul Pavel Abraham:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Œn definirea termenului de îpublic“ ∫i la locul de munc„ dac„ sunt prezenþi mai mult de o persoan„ Ónseamn„ c„ este tot loc public. ™i de aceea am considerat s„ formul„m de aceast„ manier„ textul.

V„ mulþumesc.

## **Domnul Damian Bruda∫ca**

_**:**_

Logic ∫i conving„tor.

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Am folosit aceast„ sintagm„, îpreferinþe politice Ón public“, tocmai pentru a restr‚nge textul Ón ideea Ón care am considerat c„ ∫i Ón timpul serviciului, la locul de munc„, tot public ne efectu„m activitatea, dar nu avem nimic Ómpotriv„ dac„ cineva susþine forma iniþial„ a textului, Óntruc‚t este mult mai explicit.

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Œn varianta iniþial„, îÓn timpul serviciului ∫i la locul de munc„“ este acela∫i lucru. V„ propun îs„ exprime opinii sau preferinþe politice la locul de munc„ sau Ón public.“ V„ mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi, eu v„ prezint Ónt‚i forma iniþial„, apoi amendamentul comisiei ∫i le vom supune pe r‚nd la vot. Forma iniþial„, îs„ exprime opinii sau preferinþe politice Ón timpul serviciului la locul de munc„ sau Ón public“.

Poftiþi!

Domnul Damian Bruda∫ca are o intervenþie de frumuseþe.

Estetic„, domnule pre∫edinte! Ca s„ intr„m Ón normele europene.

Domnule pre∫edinte, aici exist„ o chestiune care mie mi se pare nefireasc„. Poliþistul este poliþist tot timpul. Nu numai Ón timpul serviciului are asemenea obstrucþii. De aceea, mi se pare mai corect ∫i mai estetic, mai frumos, dac„ vreþi, amendamentul care a fost propus de domnii Gheorghe Ana ∫i Tiberiu Toró, pentru c„ nu putem s„ spunem c„ avem poliþist numai Ón timpul orelor de serviciu ∫i poliþist Ón afara orelor de serviciu.

Prin urmare, lui i se interzice s„ îexprime Ón public“, aceasta Ónsemn‚nd la locul de munc„ sau Ón piaþa public„ sau pe strad„, opinii politice sau preferinþe politice. De aceea, este mai scurt, mai concis ∫i mai inteligent acest amendament dec‚t formula mai alambicat„ din coloana Ónt‚i.

Deci s„ pornim de la amendamentul comisiei, dar eu v„ repun Ón discuþie problema cu locul de munc„, pentru c„ definiþia locului de munc„, unde se adun„ cel puþin trei persoane, nu este aplicabil„ locurilor de munc„, ci

Poftiþi, domnule deputat! La lit. e).

Mulþumesc, domnule pre∫edinte. Stimaþi colegi,

Grupul U.D.M.R. a avut o intervenþie, un amendament la acest punct, care se g„se∫te la pagina 77, poziþia 110, un amendament respins. Propunem eliminarea unei p„rþi a acestui alineat, ∫i anume propunerea noastr„ sun„ astfel: îe) s„ declare sau s„ participe la greve“, restul frazei propunem pentru eliminare, deoarece consider„m c„ prin punctele anterioare, pe care le-am votat mai Ónainte, acest lucru este reglementat. Dac„ poliþistului Ói este interzis s„ aib„ activitate politic„, opinii politice Ón public sau la serviciu, cum am votat mai Ónainte, atunci credem c„ nu mai este necesar restul frazei la acest alineat.

Mulþumesc.

Stimate coleg, poate s„ participe la mitinguri f„r„ a exprima nici o opinie. Ipoteza avut„ Ón vedere de text nu este lipsit„ de sens.

Poftiþi, domnule Bruda∫ca!

Mai exist„ Ónc„ un argument, domnule pre∫edinte. Œn condiþiile Ón care intenþion„m s„ demilitariz„m poliþia ∫i s„ transform„m poliþi∫tii Ón funcþionari publici, nu cred c„ trebuie s„-i priv„m de dreptul de a participa la greve. Vor ap„rea situaþii de-a lungul timpului care vor necesita lu„ri de poziþie Ón ceea ce prive∫te condiþiile de munc„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/1.III.2002 condiþiile de salarizare ∫i celelalte aspecte care impieteaz„ asupra desf„∫ur„rii activit„þii lor.

Œn consecinþ„, apreciez c„ este nevoie s„ se menþin„ Ón continuare aceast„ liter„ sau prevederile de la lit. e) a art. 47, pentru ca s„ nu cre„m nici favorizaþi dintre poliþi∫ti, dar nici s„ nu-i marginaliz„m, d‚ndu-le demnitatea pe care o merit„ Ón societatea rom‚neasc„.

Domnule Abraham, doriþi s„ interveniþi la amendamentul Grupului U.D.M.R. cu privire la lit. e)?

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Noi þinem la textul iniþial pe care l-am adoptat, ∫i argumentele au fost date chiar ∫i de c„tre domnul pre∫edinte, adic„ Ón integralitatea sa. îS„ declare sau s„ participe la greve, precum ∫i la mitinguri, demonstraþii, procesiuni sau orice alte Óntruniri cu caracter politic“, deoarece, Ón comunit„þile locale, simpla participare, f„r„ a spune nimic, Ón asemenea coloane, deja dau o not„ cu privire la participarea la activit„þi politice, ∫i, ca urmare, eu cred c„ trebuie menþinut textul. A∫a c„ nu se Ónt‚mpl„ nimic.

Œn ce prive∫te dreptul la grev„, el este reglementat Ón contextul actual de o manier„ european„, cu mici excepþii sunt Poliþii care au dreptul la grev„. Asta nu Ónseamn„ c„ drepturile sindicale ale poliþi∫tilor vor fi anulate, ele au fost restr‚nse Ón limitele necesare desf„∫ur„rii serviciului public Ón mod corespunz„tor.

V„ mulþumesc.

Comisia este de acord cu punctul de vedere al iniþiatorului.

Stimaþi colegi, aþi ascultat intervenþia colegului nostru de la U.D.M.R. cu privire la lit. e). Domnia sa v„ propune ca poliþistului s„-i fie interzis„ nu doar participarea la greve ∫i s„-i fie interzis s„ participe la mitinguri, demonstraþii sau alte procesiuni cu caracter politic.

Cine este pentru amendamentul colegilor de la U.D.M.R.? 13 voturi pentru.

Œmpotriv„? V„ rog s„ v„ manifestaþi votul. Marea majoritate este Ómpotriva acestui amendament.

Supun lit. e) Ón formularea iniþiatorului.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Abþineri? Dou„ abþineri.

- Cu marea majoritate a voturilor ∫i dou„ abþineri, s-a

- adoptat lit. e) Ón formularea iniþiatorului.

La lit. f) v„ rog s„ urm„riþi amendamentul 84.

Domnul deputat Bruda∫ca. La amendamentul 84.

îs„ adere la organizaþii religioase interzise de lege.“ Aici Ónþelegem inclusiv ceea ce se define∫te sau s-a definit prin noþiunea de sect„.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Opin„m pentru textul pe care noi l-am propus iniþial, cuv‚ntul îsecte“ av‚nd doar rolul de exemplificare, pentru a se putea face asocierea corespunz„toare cu celelalte organizaþii ∫i deci av‚nd rolul de ghidaj Ón textul nostru, ∫i de aceea propun s„ menþinem textul iniþial. V„ mulþumesc.

Domnul deputat R„zvan Ionescu.

Aceea∫i propunere, domnule pre∫edinte. Nu cred c„ s-a f„cut un pleonasm aici. ™i din Legea cultelor sunt foarte bine definite at‚t sectele, c‚t ∫i organizaþiile religioase.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Practic, s-ar ridica statutul sectei la statutul organizaþiei... ceea ce presupune o recunoa∫tere.

Potrivit regulamentului,

Domnule pre∫edinte, Ónainte de 1989, pentru minimalizarea rolului ∫i importanþei acelor grup„ri neoprotestante, care au funcþionat ∫i Ón þara noastr„, s-a folosit sintagma de secte, prin aceasta Óncerc‚ndu-se s„ se sugereze idea c„ acestea sunt neconsistente ∫i nu reprezint„ o opþiune pentru activitatea religioas„.

Ca s„ nu perpetu„m aceast„ sintagm„, eu a∫ sugera ca acest alineat, aceast„ liter„ s„ aib„ urm„torul conþinut:

Dac„ aveþi dumneavoastr„? Nu.

- Votat Ón unanimitate.

Art. 48, Ón ansamblu.

Unanimitate.

- Art. 49. Nu sunt obiecþiuni de la comisie. Nici dum-

- neavoastr„.

Votat Ón unanimitate.

Art. 50. Urm„riþi amendamentul 91.

Dac„ aveþi obiecþiuni la amendamentul 91? Nu aveþi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/1.III.2002 Adoptat Ón unanimitate.

Titlul secþiunii a 4-a? Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

Art. 51 alin. 1. Urm„riþi amendamentul 92. Nu sunt obiecþiuni.

Adoptat Ón unanimitate.

Art. 51 alin. 2 ∫i 3, dac„ aveþi obiecþiuni. Nu. Votate Ón unanimitate.

Art. 51 alin. 4 lit. a) ∫i b), comisia n-a avut obiecþiuni.

Dac„ aveþi dumneavoastr„? Nu aveþi.

Votate Ón unanimitate.

Art. 51 alin. 4 lit. c), urm„riþi amendamentul 93.

Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate.

Art. 51 alin. 4 lit. d). Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

Dup„ lit. d) urm„riþi amendamentul 94. Comisia introduce un alineat nou, alin. 5.

Dac„ aveþi obiecþiuni la amendamentul 94? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate. Se introduce alin. 5.

Art. 51 Ón ansamblu, cum a rezultat din votul amendamentelor.

Unanimitate.

Art. 52 lit. a), urm„riþi amendamentul 95. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate.

Lit. a) amendamentul 96. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat Ón unanimitate.

Art. 52 lit. b), urm„riþi amendamentul 97. Nu aveþi obiecþiuni.

Domnule pre∫edinte, am impresia c„ aici e vorba de îpromoveaz„, pe plan extern“ nu îÓn plan extern“. Deci îpromoveaz„, pe plan extern, relaþii cu organizaþii ∫i instituþii profesionale similare.“

Observaþia este corect„. E vorba de o gre∫eal„, cred. Cu aceast„ precizare, dac„ sunteþi de acord cu amendamentul 100, îpromoveaz„, pe plan extern,…“?

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Pentru lit. i) nu au fost obiecþiuni la 52. Dac„ aveþi dumneavoastr„? Votat Ón unanimitate.

Art. 52, Ón ansamblu.

Unanimitate.

Art. 53 alin. 1 lit. a), amendamentul 101. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate amendamentul 101. Pentru lit. b), amendamentul 102. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate. Lit. c), comisia n-a avut amendamente. Dac„ aveþi dumneavoastr„? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate. La amendamentul 103, dup„ lit. c), urm„riþi, comisia ne propune o liter„ nou„, d). Dac„ aveþi obiecþiuni la amendamentul 103? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate. Se introduce lit. d). La alin. 2 urm„riþi amendamentul 104. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate. Alin. 3, amendamentul 105. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate. Art. 53 Ón ansamblu. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate. Art. 54, amendamentul 106. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului IV, amendamentul 107. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate. Art. 55. Comisia n-a avut obiecþiuni. Nici dumneavoastr„.

Votat Ón unanimitate.

La 56 urm„riþi amendamentul 108. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate. Titlul secþiunii a 2-a. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

Art. 57. Comisia n-a avut amendamente., nici dumneavoastr„ obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

Art. 58. Amendamentul 109. Nu aveþi obiecþiuni la 109. Admis. ™i se modific„ art. 58.

Art. 59 lit. a) ∫i b), comisia n-a avut amendamente. Dac„ aveþi dumneavoastr„? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

Lit. c), urm„riþi amendamentul 110. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

Lit. d), e), f), g), h), i), comisia n-a avut amendamente.

Dac„ aveþi dumneavoastr„? Nu aveþi. Votate Ón unanimitate.

Lit. j), amendamentul 111. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate. Art. 59 Ón ansamblu. Votat Ón unanimitate. Art. 60. Urm„riþi amendamentul 112 pentru lit. d). Nu aveþi obiecþiuni la 112. Lit. d) se modific„ Ón mod corespunz„tor.

Œn formularea sa actual„, finalul acestui articol sau acestui alineat este u∫or inexact sau poate duce ∫i la alte concluzii.

De aceea, v„ propun ca dup„ îabateri disciplinare“ s„ punem o virgul„ ∫i s„ spunem: îsituaþie Ón care“ sau îsituaþii Ón care opereaz„ procedura disciplinar„ obi∫nuit„“.

Œn modul Ón care este acum formulat, a∫a cum spuneam, nu are precizia necesar„.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg, este acela∫i Ónþeles: a comis ∫i alte abateri disciplinare, îc‚nd opereaz„ procedura disciplinar„ obi∫nuit„“. Dumneavoastr„ vreþi s„ Ónlocuim îc‚nd“ cu o sintagm„ mai lung„, ca s„ Óngreuneze fraza.

t. h) are amendament sau este formula iniþial„? Unde este amendamentul de la lit. h)? A, da, este sus, la 128.

- Pentru lit. h) v„ rog s„ urm„riþi amendamentul 128, de

- la pagina 37.

- Dac„ aveþi obiecþiuni la amendamentul comisiei?

- Repet, 128, pagina 37. Nu aveþi.

- Adoptat Ón unanimitate.

Lit. j), comisia nu a avut, nici dumneavoastr„.

Votat Ón unanimitate.

- Art. 71 Ón ansamblu, forma rezultat„ din votarea

- amendamentelor.

Unanimitate.

Art. 72. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

Capitolul VI. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

- Art. 73 alin. 1, 2, 3, 4, dac„ aveþi obiecþiuni? Comisia

- nu a avut.

Votat Ón unanimitate.

- Art. 73 alin. 5. Urm„riþi amendamentul 130, de la

- pagina 37. Nu aveþi obiecþiuni.

Admis amendamentul 130, care modific„ alin. 5.

Œn modificarea de la 130, v„ rog s„ observaþi, cele trei litere dispar.

Art. 73 Ón ansamblu. Unanimitate.

Art. 74 alin. 1. Comisia nu a avut obiecþiuni.

Dac„ aveþi dumneavoastr„? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate.

Art. 74 alin. 2. Urm„riþi amendamentul 131. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate.

Art. 74 alin. 3, amendamentul 132. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate. Art. 74 Ón ansamblu. Votat Ón unanimitate.

Art. 75 alin. 1. V„ rog s„ urm„riþi amendamentul 133. Amendamentul 133 vizeaz„ art. 75 alin. 1, partea introductiv„.

Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate. La lit. A dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

La lit. B, cu privire la agenþii de poliþie, la lit. a), b) nu sunt obiecþiuni.

- Dac„ aveþi dumneavoastr„? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

Lit. B, c), urm„riþi amendamentul ... Deci lit. c), d) ∫i

- e) de la lit. B îAgenþii de poliþie“, v„ rog s„ urm„riþi amendamentele 134, 135 ∫i 136.

## **Domnul Damian Bruda∫ca:**

Domnule pre∫edinte,

Este un dezacord aici: îDescrierea se stabilesc“. Descrierea se stabile∫te... îDescrierea uniformei de poliþist ∫i a Ónsemnelor distinctive se stabile∫te prin hot„r‚rea Guvernului“, nu îse stabilesc“, pentru c„ descrierea este una singur„, celelalte sunt mai multe. Noi vorbim, Óns„, c„ descrierea se stabile∫te prin...

## **Domnul Florin Georgescu**

**:**

Facem descrierea la dou„ obiecte!

Descrierea este una singur„, obiectele descrise sunt mai multe. îDescrierea uniformei de poliþist ∫i a Ónsemnelor“. Dac„ ar fi ... P„i, aceea este altceva, domnule ministru! V„ rog s„ nu mutil„m limba rom‚n„ Ón funcþie de ce credem noi, ea are reguli foarte exacte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/1.III.2002

Stimaþi colegi, sensul textului ar fi c„ este vorba de o singur„ descriere, prin care se descrie ∫i uniforma, ∫i Ónsemnele, deci printr-un singur document.

Ne scoate domnul colonel din Óncurc„tur„.

Dac„ ar fi fost: îdescrierea uniformei, precum ∫i ...“, ar fi necesitat pluralul, dar dac„ r„m‚ne numai îdescrierea“, pot s„ Ón∫ir orice ulterior, ca Óntr-o parantez„, pentru c„ r„m‚ne, totu∫i, subiectul descrierea, care este la singular.

Domnule deputat ™tefan Cazimir, v-aþi sup„rat pe mine ∫i nu mai interveniþi acum, c‚nd trebuie s„ l„muriþi o chestiune controversat„ din punct de vedere istoric, militar, politic ∫i cultural.

Este vorba de o singur„ operaþiune, stimaþi colegi. Poftiþi, domnule deputat Florin Georgescu!

## Stimaþi colegi,

Lu‚nd _stricto sensu_ formularea de acolo, avem de-a face cu dou„ obiecte care sunt descrise: descrierea x ∫i descrierea Ónsemnelor respective, de care vorbiþi dumneavoastr„. Deci particula aceea îa“ þine loc de îdescrierea“, care este de genul feminin. Dac„ aveam de-a face cu un substantiv de genul masculin era îal“ ...nu ∫tiu ce... Deci descrierea lui x ∫i a lui y se fac de c„tre cutare. Trebuia s„ se mai repete o dat„ cuv‚ntul îdescrierea“, Ón mod normal.

Domnul deputat Damian Bruda∫ca ∫i pe urm„ cere drept la replic„ domnul ™tefan Cazimir, pentru c„ i-am pronunþat numele.

## **Domnul Damian Bruda∫ca:**

Eu o singur„ chestiune vreau s„-i spun: c„ Ónsemnele nu sunt de genul feminin! M„ rog! S„ nu confund„m lucrurile. Gramatica limbii rom‚ne este foarte clar„!

## **Domnul Florin Georgescu**

**:**

Ce articol este?

Suntem la art. 77, amendamentul 143. Noi vorbim acum de amendament.

V„ rog, domnule!

S„ Ómp„c„m ambele variante. Eu propun a∫a: îUniformele“ sau îuniforma de poliþist ∫i Ónsemnele distinctive se descriu prin hot„r‚re a Guvernului“. îSe stabilesc sau se descriu prin hot„r‚re a Guvernului“.

Eu v„ propun s„-l credem pe cuv‚nt pe domnul ™tefan Cazimir, c„ruia Ói dau cuv‚ntul.

V„ rog s„ fiþi convins, domnule pre∫edinte, c„ nu a fost nici un fel de sup„rare, ci doar neatenþie din partea mea, Ón clipa c‚nd s-a ajuns la aceast„, s„-i zicem, controvers„.

Textul este lipsit de orice echivoc. Descrierea este la singular, predicatul trebuie s„ fie, de asemenea, la singular: îse stabile∫te“.

Deci la amendamentul 143 dac„ sunteþi de acord cu formularea Ómbun„t„þit„, propus„ de domnul ™tefan Cazimir?

Cine este pentru?

A, pardon, am Ónc„lcat dreptul de autor al domnului deputat Damian Bruda∫ca.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

La art. 78 ∫i 79 dac„ aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

Votate am‚ndou„ Ón unanimitate.

La art. 80 dac„ aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Votat Ón unanimitate.

La art. 81, dup„ art. 80...

Poftiþi, domnule deputat, Ón numele Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

Stimaþi colegi,

Avem un amendament pentru un articol nou, dup„ art. 80. Þin s„ v„ reamintesc c„ Ón timpul dezbaterilor privind Legea funcþion„rii Poliþiei Rom‚ne am avut acest amendament ∫i acolo, Ón numele Grupului U.D.M.R., ∫i atunci, din dezbatere, a reie∫it c„ majoritatea nu a fost Ómpotriva acestui amendament, dar din concluziile acestei dezbateri a reie∫it c„ locul acestui articol ∫i acestui amendament este aici, Ón aceast„ Lege a Statutului poliþistului.

De fapt este vorba de o corelare a Legii statutului poliþistului, care din primele articole define∫te poliþistul ca un funcþionar public cu statut special, deci s„ corel„m Legea Statutului funcþionarului public cu Legea Statutului poliþistului.

Œn timpul discuþiilor Ón comisie noi am propus un amendament care se g„se∫te la îAmendamente respinse“ Ón raportul dumneavoastr„, la paginile 103, 104, amendamentul 197, care sun„ Ón modul urm„tor: îPoliþi∫tii din unit„þile pe raza c„rora membrii unei comunit„þi naþionale minoritare reprezint„ cel puþin 20% din totalul populaþiei ∫i care vin Ón contact nemijlocit cu cet„þenii sunt obligaþi s„ cunoasc„ limba respectivei minorit„þi naþionale.

Instituþiile de Ónv„þ„m‚nt ale Ministerului de Interne ∫i unit„þile de Poliþie vor organiza cursuri de limbi. Poliþi∫tii care promoveaz„ examenul de limb„ vor primi spor de limb„ pentru fiecare limb„ vorbit„“.

Dup„ aceste discuþii ∫i dezbateri, Grupul U.D.M.R. a hot„r‚t s„ susþin„ doar o parte din acest amendament, care se g„se∫te scris Ón raportul pe care-l aveþi Ón faþ„, ∫i din discuþiile cu iniþiatorul am considerat c„ partea a doua a amendamentului Ó∫i are locul, probabil, Óntr-o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/1.III.2002 hot„r‚re de Guvern sau un ordin al ministrului de interne, pentru a realiza cele scrise Ón amendament. Œn schimb, prima parte o susþinem sub urm„toarea form„ ∫i rog pe domnul pre∫edinte s„ supun„ la vot aceast„ form„ – Ói dau citire, pentru c„ sub aceast„ form„ este corelat Óntocmai cu litera ∫i spiritul Statutului funcþionarului public. ™i anume, amendamentul sun„ Ón felul urm„tor: îŒn unit„þile administrativ-teritoriale Ón care persoanele aparþin‚nd unei minorit„þi naþionale deþin o pondere de peste 20% unii poliþi∫ti din serviciile care au contacte directe cu cet„þenii vor cunoa∫te ∫i limba minorit„þii naþionale respective“. Sub aceast„ form„ amendamentul se coreleaz„ cuv‚nt cu cuv‚nt cu art. 99 din Statutul funcþionarului public.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnul deputat Tudor, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

prin ∫antaj ∫i presiuni, ca inclusiv instituþia Poliþiei s„ le fie subordonat„, pentru a-∫i putea continua procesul de distrugere a statului naþional, pe care se prefac c„-l slujesc.

Œn consecinþ„, apreciez ca impertinent„ o asemenea pretenþie ce ar Ónsemna transformarea Poliþiei Rom‚ne Óntr-o instituþie care s„ aib„ preocup„ri mai degrab„ lingvistice, dec‚t de rezolvare a problemelor caracteristice acestui domeniu foarte important de activitate. S„ nu accept„m o asemenea m„sur„ aberant„, care este Ómpotriva tuturor cutumelor din statele civilizate! Nic„ieri Ón lume poliþi∫tii care servesc statul, Ón ansamblul s„u, nu sunt pu∫i Óntr-o asemenea situaþie, mai mult dec‚t umilitoare!

Dac„ mai dore∫te cineva dintre dumneavoastr„ s„ intervin„?

Domnul general Abraham.

Domnule pre∫edinte,

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Stimaþi colegi,

Eu Ónþeleg politica U.D.M.R.-ului de 12 ani. Œnþeleg ∫i raþiunile pentru care se aliaz„ unele partide cu U.D.M.R.-ul, dar ca s„ se sar„ calul Ón halul acesta nu pot s„ Ónþeleg ∫i sunt convins c„ nimeni dintre cei care sunt ast„zi aliaþii U.D.M.R.-ului nu pot s„ Ónþeleag„. Cum adic„? Dac„ la Buz„u, la Simileasca, sunt aproape 100% þigani sau, oricum, 90%, neap„rat trebuie s„ ∫tie limba rom„ sau þig„neasc„, nici nu ∫tiu cum s„ Ói zic, un poliþist al Ministerului de Interne? P„i atunci Ól face pe poliþist din r‚ndul romilor. P„i, el niciodat„ nu va fi un poliþist, el va fi din familia lor. Aceea∫i situaþie este peste tot. Te duci Ón Dobrogea, Óntr-un sat de t„tari sau de ucraineni, Ón Delt„ poliþistul trebuie s„ fie din familia aceea, neap„rat? P„i, atunci, trebuie s„ le asigur„m ni∫te locuri la ™coala de poliþie din Ministerul de Interne, pe minorit„þi. Transform„m Ón cu totul altceva aceast„ þar„, lucru care nu se Ónt‚mpl„ cu nici o þar„ din lume! Eu Ónþeleg, Ónc„ o dat„, raþiunile cu care v-aþi aliat dumneavoastr„, dar nu dep„∫iþi calul, pentru c„ ajungem de r‚sul lumii, nu numai de r‚sul Europei.

V„ mulþumesc.

Domnul Damian Bruda∫ca.

## Domnule pre∫edinte,

## Domnule ministru,

Œn Statele Unite ale Americii tr„iesc foarte multe minorit„þi. Statele Unite ale Americii este considerat„, din toate punctele de vedere, un model al democraþiei. Œn Statele Unite ale Americii toþi funcþionarii publici, inclusiv poliþi∫tii, vorbesc limba oficial„ a statului, indiferent de locul unde Ó∫i desf„∫oar„ activitatea, de ponderea minorit„þilor lingvistice sau etnice Ón populaþia statelor respective. Niciodat„ nu au avut impertinenþa, pe care o au unii minoritari la noi, cet„þenii statului american s„ impun„,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Am ascultat amendamentul domnului deputat Toró ∫i, vizavi de acesta, a∫ dori s„ v„ fac o propunere, care mi se pare mult mai bun„ ∫i pertinent„, la acest text care, a∫a cum a fost prezentat, se reg„se∫te Ón dou„ legi: Ón Legea administraþiei publice locale ∫i Ón Legea funcþionarului public, dar a∫ vrea s„ repet, poliþistul este un funcþionar public cu statut special, a∫a cum l-am definit chiar prin articolul pe care dumneavoastr„ l-aþi votat Ón acest proiect de lege.

De aceea, noi propunem urm„torul text: îŒn unit„þile administrativ-teritoriale Ón care persoanele aparþin‚nd unei minorit„þi naþionale deþin o pondere de peste 20% vor fi angajaþi poliþi∫ti care cunosc ∫i limba minorit„þii respective“.

Cred c„ prin aceasta, de fapt, am pune de acord o situaþie existent„ Ón prezent Ón aparatul de poliþie, care nu ar putea deranja pe nimeni, dimpotriv„, serviciul public ar fi mult mai eficient.

V„ mulþumesc.

Domnul Tudor. V-a∫ ruga s„ v„ referiþi acum la noul text propus.

## V„ mulþumesc.

Domnul general Abraham vrea s„ fie amabil ∫i s„ Óncerce s„ p„streze relaþiile de amiabilitate Óntre U.D.M.R. ∫i P.D.S.R.

Œn fond, ce a propus Domnia sa este exact acela∫i lucru, spus cu alte cuvinte, pentru c„ tot astfel f„cea U.D.M.R.-ul dac„ se accepta amendamentul, nu angaja pe cineva dintre cei care nu cuno∫teau limba maghiar„, ci pe cei care cuno∫teau limba maghiar„. Acesta era scopul! Nu s„ Ónveþe poliþistul limba maghiar„, pentru c„, Óntre noi fie vorba, o Ónveþi 30 de ani ∫i tot nu ∫tii, dac„ nu o ∫tii din copil„rie. Deci ce zice Domnia sa este exact acela∫i lucru, Ón alt„ form„, lucru cu care este imposibil s„ fie de acord cineva.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/1.III.2002 Cu tot respectul, domnule general, Ónþeleg dorinþa dumneavoastr„ de a face ordine, pace Óntre Parlament ∫i U.D.M.R., dar Parlamentul este, totu∫i, Parlament! U.D.M.R.-ul este U.D.M.R.!

Deci sunt Óntru totul Ómpotriva unui asemenea amendament, care nu schimb„ cu nimic forma celui iniþial propus de U.D.M.R., ∫i cu care nu poate fi de acord nu numai Parlamentul Rom‚niei, dar nici un parlament din lumea aceasta! Ajungem p‚n„ la urm„ s„ ne disociem, s„ ne dizolv„m! Nu mai avem nevoie de nimic! Pur ∫i simplu ne facem familiuþe din poliþie, familiuþe din armat„, familiuþe locale, etnice din toate structurile. Ajungem abia atunci la o enclavizare!

Credeþi dumneavoastr„, domnule general, c„ dac„ v„ vine un poliþist corupt din r‚ndul celor din care aveþi doi Óntr-o localitate, unde sunt 20% minorit„þi, veþi lua m„suri asupra lui? P„i cu ce-l mai Ónlocuiþi? Mai aveþi un poliþist la fel ca acesta? C„ ei sunt foarte puþini, poliþi∫ti care ∫tiu limba maghiar„!

Nu c„deþi Ón ridicol pentru c„, altfel, suntem Ón situaþia s„ nu mai particip„m la lucr„rile Parlamentului Ón condiþiile Ón care c„dem Óntr-o asemenea imposibilitate a judec„þii, a g‚ndirii! Nimeni nu va g‚ndi la fel ca noi Ón tot teritoriul Rom‚niei, mai ales cei din Ardeal! V„ mulþumesc.

Domnul deputat M„d„lin Voicu ∫i apoi domnul deputat Boc.

Domnule deputat M„d„lin Voicu, aveþi cuv‚ntul!

## Domnule pre∫edinte,

## Stimaþi colegi,

Cred c„ ∫tiþi c„ eu nu prea apar la aceste microfoane, dar, din c‚nd Ón c‚nd, trebuie s„ intervin ∫i o fac Óntr-o form„, cred eu, de con∫tiinþ„ mai mult dec‚t politic. Dar vreau s„ v„ spun c„ ar trebui s„ sc„p„m odat„ ∫i odat„ de prejudec„þi ∫i de tot felul de speculaþii care se fac pe tema aceasta cu relaþiile interetnice, cu implic„rile noastre Ón politic„ ∫i cu formularea unor legi ∫i unor articole sau amendamente pe care le discut„m aici. ™i atunci v-a∫ sugera s„ avem Ón vedere c„ dac„ cineva a pomenit aici despre un exemplu de democraþie, dac„ Ómi permiteþi, cum se Ónt‚mpl„ Ón Statele Unite, s„ ∫tiþi c„ acolo exist„ patrule mixte, tocmai pentru a avea un control mai conturat asupra unor cartiere sau asupra unor comunit„þi, sau asupra unor locuri unde exist„, s„ spunem, situaþii mai tensionate, ∫i aceasta se poate Ónt‚mpla, mai ales c„ legea prevede, a∫a cum spunea domnul general Abraham, ca acolo unde populaþia minoritar„ dep„∫e∫te 20% din populaþia locului respectiv, a judeþului sau a ora∫ului sau a municipiului, exist„ ∫i trebuie s„ existe, cred eu, f„c‚nd abstracþie de U.D.M.R., acum vorbesc de minorit„þi, Ón general, o contribuþie ∫i a lor la munca ∫i la prest„rile pe care le face poliþia, Ón speþ„, Ón locurile respective.

™i atunci eu propun, la art. 80 urm„torul text: îŒn unit„þile administrativ-teritoriale Ón care persoanele aparþin‚nd unor minorit„þi naþionale deþin o pondere de peste 20% vor fi angajaþi ∫i poliþi∫ti care cunosc ∫i limba minorit„þii respective“. Este nu un pas sau un examen democratic, este o formulare pragmatic„, fireasc„, care nu aduce nici un prejudiciu, ba, din contr„, contribuie la

o construcþie democratic„ de care avem nevoie cu toþii, l„s‚nd la o parte, cum spuneam, prejudec„þile ∫i obsesiile care ne domin„ emoþional.

V„ mulþumesc.

Domnul deputat Boc.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu susþine amendamentul formulat de Grupul parlamentar U.D.M.R. ∫i reformulat de c„tre domnul ministru Abraham, apreciind faptul c„ Poliþia este un serviciu public, ∫i nu un serviciu care acþioneaz„ pe criterii etnice, competenþa ∫i valoarea sunt dincolo de apartenenþa etnic„ la o etnie sau alta, ∫i atunci c‚nd avem de-a face cu exercitarea acestor servicii publice, aflate la dispoziþia cet„þenilor, selectarea pe baz„ de competenþ„ trebuie s„ primeze, ∫i nu selecþia pe baz„ de apartenenþ„ etnic„ la o etnie sau alta.

Patrule mixte pot fi constituite, at‚t acolo unde exist„ peste 20% minorit„þi naþionale sau sub 20%, ∫i este de competenþa autorit„þilor Poliþiei de acolo s„ stabileasc„ aceste detalii.

™i, Ón fond, cine interzice Ón acest moment angajarea Ón unit„þile administrativ-teritoriale, unde o minoritate deþine o pondere de peste 20%, ∫i a persoanelor care cunosc limba maghiar„? Nimeni ∫i nimic nu interzice Ón acest moment. Criteriul unic pe care trebuie s„-l avem Ón vedere este competenþa ∫i valoarea. Dac„ vom substitui competenþei criteriul etnic, nu vom face altceva dec‚t s„ realiz„m un regres Ón privinþa competenþelor ∫i performanþelor serviciilor exercitate de c„tre Poliþia Rom‚n„.

Iat„ de ce acest amendament nu se Óncadreaz„ Ón standardele internaþionale Ón materie, nu Ól veþi reg„si nic„ieri formulat Óntr-o asemenea manier„, competenþa de constituire a unor patrule mixte r„m‚ne, repet, la latitudinea autorit„þilor din zona respectiv„, care, Ón funcþie de caz, vor aprecia constituirea unor comisii administrative de acest fel. Dar a institui prin lege un asemenea lucru ar Ónsemna s„ nu facem altceva dec‚t s„ realiz„m un regres Ón materie, Ón comparaþie cu standardele internaþionale.

V„ mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat Vasilescu!

## **Domnul Nicolae Vasilescu:**

## Domnule pre∫edinte,

Noi am dezb„tut Ón comisie aceste propuneri ∫i am stabilit ca acest criteriu de competenþ„ s„ prevaleze. ™i unul dintre colegii no∫tri chiar a adus un argument, puþin deplasat, dar pe care m„ simt obligat s„ vi-l prezint. Anume, c„ avem o experienþ„ cu ni∫te comisari sovietici, care ne Ónv„þau cum s„ ne ocup„m de siguranþa naþional„, de securitatea cet„þeanului ∫i alte probleme de genul acesta.

At‚ta timp c‚t nu Óncadr„m pe funcþii oameni care s„ r„spund„ misiunilor pe care noi le-am stabilit ∫i facem rabat de la acele principii de selecþie de dragul de a avea un vorbitor de o anumit„ limb„ Óntr-o anumit„ comunitate, Ónseamn„ c„ nu respect„m Constituþia Rom‚niei, care spune c„ Rom‚nia este un stat indepen-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/1.III.2002 dent, indivizibil ∫i, Ón plus, limba oficial„ de stat este limba rom‚n„.

Ar trebui ca Ón fiecare judeþ s„ angaj„m vorbitori de toate limbile din lumea aceasta, ca s„ ne putem Ónþelege Óntre noi ∫i s„ fie mai eficient„ activitatea poliþiei, ceea ce nu e normal.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Domnule general, nu mai aduceþi amendamente! Nici nu vrem s„ ne g‚ndim la asta!

Domnule deputat Tudor, dac„ mai aveþi ceva de ad„ugat, v„ rog s„ v„ anunþaþi ∫i v„ dau cuv‚ntul! Poftiþi, doamna deputat Leonida Lari!

## Stimaþi colegi,

Argumentul domnului Voicu nu prea þine, pentru c„ Statele Unite ale Americii constituie, dup„ cum ∫tim toþi, un conglomerat de etnii. Noi s„ ne uit„m la statele naþionale, precum Germania, Franþa, unde sunt minorit„þi care dep„∫esc 20 de procente Ón anumite zone. Or, ei niciodat„ nu ∫i-au permis luxul pe care ni-l permitem noi, rom‚nii, de a organiza ni∫te servicii publice pentru minorit„þi Ón special.

Limba rom‚n„ este limba oficial„ a statului rom‚n. Ia g‚ndiþi-v„, ce exemplu d„m noi rom‚nilor din Basarabia, care sufer„ acum pentru limba matern„?

V„ rog frumos, s„ st„m str‚mb ∫i s„ judec„m drept: e prea mult ce ni se cere s„ facem acum. Ajunge! Pur ∫i simplu, ne c„lc„m singuri pe g‚t! Mulþumesc.

Domnul deputat M„d„lin Voicu.

## Domnilor colegi,

Nu ∫tiu cui stric„ s„ mai Ónveþe o limb„ str„in„ sau dac„ deranjeaz„ pe cineva c„ un cet„þean rom‚n, indiferent de ce origine etnic„ este, vorbe∫te o limb„ Ón plus sau Ón minus. Eu cred c„ nu deranjeaz„ pe nimeni s„ vorbeasc„ limbi str„ine, mai ales c„ este onorant ca un cet„þean rom‚n s„ cunoasc„ ∫i o limb„ a unui coleg minoritar.

## **Domnul Marcu Tudor** ( _din sal„_ ):

Nu are leg„tur„ cu legea asta!

V„ rog frumos, acesta este un motiv serios pentru care am venit la acest microfon, nu pentru ca s„ intru Ón polemic„ cu nimeni!

Ministerul de Interne – ∫i acesta este un motiv serios s„-i aplaud iniþiativa — a agreat angajarea ∫i promovara ∫i Ónscrierea Ón ∫colile ∫i facult„þile ce aparþin acestui minister a etnicilor romi, ∫i presupun c„ ∫i a altor minorit„þi, s„ Ónveþe s„ se comporte ∫i s„ aib„ o responsabilitate Ón momentul c‚nd ies din aceste ∫coli. Ce facem cu ei? Dup„ ce au terminat aceste ∫coli, unde Ói trimitem?

™i atunci, nu e normal ca ei s„ devin„ poliþi∫ti, jandarmi ∫i oameni responsabili ai legii, care Ón colaborare cu majoritarii s„ poat„ s„ aduc„ o contribuþie prin ceea ce ei au Ónv„þat? Nu v„d de ce ne tot irit„m ∫i exist„ tot timpul polemici, c„ de ce trebuie f„cut a∫a ∫i de ce nu trebuie f„cut invers?

Vreau s„ aduc Ónc„ o dat„ Ón discuþie problema Statelor Unite ∫i nu numai. Franþujii, de exemplu, nu au minorit„þi ∫i din 5 oameni care merg pe strad„ 3 sunt negri! Ce-ar Ónsemna, acum, s„ facem speculaþii pe tema asta? Dac„ tot exist„ 18 minorit„þi care contribuie la binele ∫i la r„ul din aceast„ þar„, nu putem s„-i avantaj„m doar pe majoritari pentru c„ unul sau cel„lalt nu are acela∫i statut. Ori suntem cu toþii la fel ∫i egali ∫i avem acelea∫i drepturi, dar ∫i responsabilit„þile de care vorbim, ori atunci facem discriminare, indiferent c„ ea este subtil„, la vedere sau ascuns„.

Eu v„ sugerez s„ fim echilibraþi ∫i s„ g„sim o soluþie care s„ ne onoreze prin angajamentele pe care ni le-am luat. Nu vorbesc de recomand„rile Uniunii Europene. Dar cred c„ este bine ca, acolo unde este cazul ∫i unde sunt tensiuni ∫i lucruri delicate ∫i sensibile, s„ fim ∫i noi atenþi ∫i s„ avem un comportament vertical, nu s„ ne l„s„m prad„ emoþiilor ∫i, ∫tiu eu, unor forme de manifestare de multe ori chiar puerile.

V„ mulþumesc.

Stimaþi colegi de la P.R.M.,

V-a∫ ruga s„ v„ uitaþi Ón stenogram„, de c‚te ori aþi luat cuv‚ntul. L„saþi-m„, pentru alternanþ„, s„ dau cuv‚ntul ∫i altor vorbitori!

Domnule Tudor, v„ dau cuv‚ntul dup„ domnul Puiu Ha∫otti, dar Ónaintea dumneavoastr„ s-a Ónscris colegul dumneavoastr„ Damian Bruda∫ca.

## **Domnul Marcu Tudor** ( _din sal„_ ):

Voiam doar s„ citesc articolul, nimic mai mult!

Œl citiþi la microfon.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

Problema este una foarte simpl„. Haideþi s„ nu pornim de la premisa c„ poliþi∫tii sunt cine ∫tie ce lingvi∫ti, cine ∫tie ce academicieni, care au disponibilit„þi intelectuale de a Ónv„þa dou„ sau trei limbi str„ine, ∫i s„ vedem care este realitatea. Realitatea va fi ∫i este urm„toarea: Ón localit„þile cu peste 20% populaþie de alt„ origine etnic„ dec‚t cea rom‚n„, dar tot cet„þeni rom‚ni, va trebui ca poliþi∫tii s„ ∫tie ∫i acea limb„. Œn aceste circumstanþe, este evident, domnilor de la P.S.D., c„ Ón toate aceste localit„þi poliþi∫tii nu pot fi dec‚t maghiari sau romi ∫.a.m.d. Este foarte clar!

Dumneavoastr„, dac„ vreþi – ∫i fac apel la con∫tiinþa dumneavoastr„ – s„ v„ duceþi Ón astfel de localit„þi, s„ v„ adresaþi unui poliþist care s„ nu ∫tie el limba rom‚n„, votaþi a∫a cum credeþi dumneavoastr„. Chestiunea este foarte simpl„. ( _Aplauze ale deputaþilor P.R.M._ )

Domnul Damian Bruda∫ca.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/1.III.2002

## Domnule pre∫edinte,

Am ascultat cu foarte mare atenþie toate argumentele care au fost folosite de reprezentantul P.S.D., domnul M„d„lin Voicu. A∫ vrea s„-i spun c„ rom‚nii au apetenþ„ pentru Ónv„þarea limbilor str„ine, sunt foarte mulþi care le cunosc, ∫i foarte multe, inclusiv Ón localit„þile rurale. Duceþi-v„ Ón Banat ∫i veþi vedea c„ aceast„ situaþie este o realitate, veniþi Ón spaþiul transilvan ∫i veþi constata la fel, c„ nu exist„ dispreþ faþ„ de limba Ón sine, ci pentru ceea ce se poate face cu o limb„ atunci c‚nd se urm„re∫te distrugerea statului rom‚n.

Œntre cadrele Poliþiei Rom‚ne, Ón momentul de faþ„, sunt foarte mulþi cet„þeni rom‚ni de alte etnii care sunt angajaþi. Ce vom face cu acei ofiþeri, spre exemplu, de etnie maghiar„, care sunt angajaþi la Constanþa? Œi d„m afar„ de la Constanþa, pentru c„ acolo nu sunt 20%, ∫i Ói aducem s„ lucreze Ón Covasna, Harghita sau mai ∫tiu eu unde? Ce vom face cu alte minorit„þi, care Ó∫i au reprezentanþii inclusiv Ón structurile Poliþiei Rom‚ne?

Poliþia Rom‚n„ este expresia democraþiei ce caracterizeaz„ statul rom‚n. Singurul element care trebuie s„ determine angajarea sau neangajarea unei persoane nu trebuie s„ fie problema de apartenenþ„ etnic„ sau limba pe care o vorbe∫te, ci competenþa Ón materia pe care este chemat s„ o soluþioneze.

Œn alt„ ordine de idei, a∫ vrea s„ nu se uite c„, totu∫i, Poliþia Rom‚n„ nu poate s„ contribuie la procesul de enclavizare, care ne este propus de una dintre cele mai violente minorit„þi existente Ón Europa. Noi nu dorim s„ facem din Rom‚nia un fel de bisericuþe, unde ∫i poliþi∫tii, m‚ine-poim‚ine, dac„ v„ veþi duce ∫i dumneavoastr„, cei care sunteþi prezenþi aici, ∫i nu veþi cunoa∫te acea limb„, s„ fiþi sancþionaþi, de ce sunteþi acolo ∫i nu vorbiþi limba respectiv„ ∫i nu v„ adresaþi Ón limba respectiv„ poliþistului. Cunoa∫tem foarte multe exemple periculoase din acest punct de vedere.

™i a∫ vrea s„ v„ mai dau Ónc„ un exemplu. Eu, Ón calitatea didactic„ pe care am avut-o, am avut foarte mulþi studenþi aparþin‚nd minorit„þilor etnice. Niciodat„ nu am acþionat Ómpotriva acestora sau s„ fiu mai drastic, s„ fiu mai sever cu ei. Œntotdeauna, am apreciat calit„þile lor ∫i i-am notat ca atare.

Domnul deputat Tudor ∫i, apoi, domnul deputat Adrian Moisoiu.

## V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ r„spund unor antevorbitori ai mei care ne-au acuzat pe noi de emoþii atunci c‚nd vorbim. Œntr-adev„r, protejarea limbii rom‚ne, protejarea statului naþional, unitar ∫i independent rom‚n este de natur„ s„ ne produc„

emoþii! ™i atentatul la aceste valori este, de asemenea, de natur„ s„ ne produc„ emoþii, frisoane!

Nu l-am Ónþeles deloc pe colegul meu de la minoritatea rom„, pentru c„ Ól ∫tiu un om cu o mare probitate ∫i foarte inteligent, speculaþiile pe care le-a f„cut aici sunt absolut neavenite ∫i m„ dezic total de ele. Eu nu sunt acum sub impulsul emoþiilor dec‚t Ón sensul frumos al cuv‚ntului, cum sunteþi, de altfel, sunt convins, marea majoritate a dumneavoastr„.

Œn sens negativ sunt cuprin∫i Domniile lor, care vor s„ ne impun„ aberaþii. Iat„ ce spune textul propus: îPoliþi∫tii din unit„þile pe raza c„rora“..., nu ∫tiu ce, cu 20%... îsunt obligaþi s„ cunoasc„ limba respectivei minorit„þi.“

Deci, nici mai mult, nici mai puþin, domnule general Abraham, sunteþi obligaþi s„ puneþi acolo, obligatoriu, numai oameni care cunosc limba maghiar„! Nu a∫a, c„ îpot fi ∫i“, c„ poate domnul general Abraham, oric‚nd, din multitudinea de ofiþeri sau subofiþeri pe care Ói are Ón subordine, s„ pun„ pe cineva care cunoa∫te limba maghiar„. S„ pun„ la Constanþa pe cineva care cunoa∫te ∫i limba turc„ sau limba t„tar„... Œn Delt„, s„ pun„ printre ei ∫i unul care cunoa∫te limba ucrainean„ sau limba rus„...

Cine i-a oprit p‚n„ acum? De altfel, acela∫i lucru se Ónt‚mpla ∫i Ónainte de 22 decembrie 1989. Nimeni nu ne oblig„ s„ nu facem asta, dar s„ oblig eu, prin lege, ca toþi s„ cunoasc„ limba magiar„..., toþi, deci, nu a∫a, î∫i“... – acesta e textul, s„ nu ne facem c„-l trecem cu vederea! –, ...este cel puþin o aberaþie, dac„ nu chiar o nebunie!

Cum Ónþelegem s„ punem Ón discuþie a∫a ceva?! Iat„ c„ acum chiar m„ Óncarc de emoþie! Refuz s„ cred c„ se discut„ Ón Parlament o asemenea propunere. Œnseamn„ c„, Ón armat„, trebuie s„ punem comandanþii de unit„þi din acele zone, care s„ cunoasc„ limba maghiar„, Ón procuratur„, Ón judec„torii, s„ cunoasc„ limba maghiar„! Obligatoriu! Œn transporturi ∫.a.m.d... Toþi cei care vin Ón contact, s„ cunoasc„ limba maghiar„!

Stimaþi colegi,

Au fost peste 15 intervenþii cu privire la acest aspect. Dup„ ce Ói dau cuv‚ntul domnului Adrian Moisoiu, pe care l-am anunþat, v-a∫ ruga s„ fiþi de acord s„ sist„m discuþiile. ™i a mai cerut un drept la replic„ domnul Voicu.

Dac„ sunteþi de acord cu sistarea discuþiilor dup„ domnul Adrian Moisoiu? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi Ómpotriv„? 30 voturi Ómpotriv„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/1.III.2002 Cu marea majoritate a voturilor, s-a adoptat sistarea discuþiilor. Dup„ domnul Moisoiu, urmeaz„ un drept la replic„ al domnul deputat Voicu.

Aveþi cuv‚ntul, domnule deputat!

## Stimaþi colegi,

Œn primul r‚nd, eu am s„-l contrazic un pic pe colegul meu, domnul deputat Tudor. ™i anume, d‚nsul spune c„ nu Ól Ónþelege pe domnul deputat M„d„lin Voicu Ón modul cum d‚nsul s-a exprimat aici. Eu spun invers, eu Ól Ónþeleg pe domnul Voicu. Domnul Voicu a fost supus unei campanii de pres„, Ón ultimele dou„-trei s„pt„m‚ni, hai s„ zicem, Ón ultima lun„, unde i s-a imputat de o anumit„ parte a comunit„þii romilor c„ a jignit-o. Deci ocazia pe care o are ast„zi, aici, este s„ Óncerce s„ se reabiliteze. Sub acest aspect, Ól Ónþeleg foarte bine pe domnul Voicu.

Dar, de aici, s„ Óncepem ∫i s„ intr„m ∫i pe fond...! Adic„, se d„ exemplul patrulelor care circul„ prin Statele Unite. Domnilor, dar patrulele acelea Ón ce limb„ se adreseaz„ populaþiei, indiferent c„ este mixt„, c„ sunt albi ∫i negri? C„, de fapt, la asta s-a referit d‚nsul adineauri. Limba folosit„ de aceste patrule, de ace∫ti militari, de ace∫ti poliþi∫ti a fost ∫i este limba englez„.

™i, la urma urmei, vine Ónc„ o problem„, care nu s-a discutat, dar pe care a∫ dori s„ o completez. Orice poliþist, ca urmare a faptului c„ sancþioneaz„ sau Ónregistreaz„ o anumit„ atitudine, completeaz„ un proces-verbal, completeaz„ un act.

_(Domnul deputat Marcu Tudor vorbe∫te Ón loja guvernamental„ cu domnul general Pavel Abraham_ ): Am impresia c„ nu are sens s„ vorbesc, domnule pre∫edinte!

Domnule deputat Tudor, colegul dumneavoastr„ de la P.R.M. dore∫te s„ exprime un punct de vedere care se pare c„ e al grupului parlamentar, nu Ól l„saþi s„ vorbeasc„? ( _Domnul deputat Marcu Tudor continu„ s„ i se adreseze domnului general Pavel Abraham._ ) Domnule deputat Tudor! ( _Domnul deputat Marcu Tudor continu„ s„ vorbeasc„._ ) Rog un chestor s„-l atenþioneze pe domnul deputat!

Œncerc s„ v„ rog s„-i permiteþi unui coleg de-al dumneavoastr„, de la P.R.M., s„ ia cuv‚ntul, distinse coleg! ( _Domnul deputat Marcu Tudor se retrage._ )

Eu voiam ca intervenþia mea s„ fie ascultat„ ∫i de domnul ministru Abraham, pentru c„, de fapt, Executivul este reprezentat prin dumnealui.

™i cum voiaþi s„ v„ asculte, dac„ colegul dumneavoastr„ a venit peste d‚nsul?

Deci eu m„ refer aici la urm„torul aspect, domnule ministru, spuneþi-mi ∫i dumneavoastr„, Ón ce limb„ va scrie procesul-verbal poliþistul respectiv, la care dumneavoastr„ faceþi referire?

Œn limba oficial„.

Dar Ón limba oficial„ el nu s-a putut Ónþelege cu cet„þeanul cu care a discutat! P„i, dac„ cet„þeanul a f„cut o abatere, ce va semna? Nu ∫tie ce semneaz„, Ón cazul acesta! Deci cet„þeanul este obligat s„ cunoasc„ limba ∫i atunci ∫i poliþistul trebuie s„ scrie Ón aceast„ limb„, care este limba oficial„! Dac„ cet„þeanul va merge s„ atace acest proces-verbal...

( _Doamna deputat Viorica Afr„sinei poart„ o discuþie cu domnul general Pavel Abraham._ ) M„ opresc din nou...

Stimaþi colegi,

V„ reamintesc tuturor celor care veniþi aici s„ luaþi cuv‚ntul c„ tocmai am votat sistarea discuþiilor!

Dac„ acest proces-verbal va fi contestat de persoana respectiv„, Ón acest caz Ónseamn„ c„ aceasta va trebui s„ mearg„ la o judec„torie, probabil, pentru c„ acolo se contest„ procesele-verbale Óntocmite de poliþie. Iar„∫i, dac„ el nu cunoa∫te, nu Ónþelege limba, ce ne facem?

Vreau s„ mai spun ceva, cine Ómpiedic„ Ministerul de Interne s„-∫i preg„teasc„ cadre din r‚ndul unei anumite etnii? Nimeni! Este examen de admitere la Academia de Poliþie, unde se poate prezenta oricine – la noi Ón þar„ nu exist„ nici o discriminare din acest punct de vedere – ∫i, Ón consecinþ„, normal c„ Ministerul de Interne va lucra cu poliþi∫ti de meserie poliþist ∫i at‚t.

Dup„ ce ace∫ti poliþi∫ti au fost ∫colarizaþi, ei vor fi numiþi Óntr-o anumit„ zon„. Cine Ói va numi? Tot Ministerul de Interne. Deci este clar„, din acest punct de vedere, toat„ problema! ™i atunci eu cred c„ este cazul s„ punem degetul pe ran„. Œn 29 ianuarie s-a semnat un protocol P.D.S.R.-U.D.M.R., exist„ o anumit„ obligaþie a P.S.D.-ului faþ„ de U.D.M.R. Œn consecinþ„, d‚n∫ii ∫i-au permis s„ cear„ treaba aceasta, iar ma∫ina de vot, care este a P.S.D.-ului, trebuie s„ voteze ca atare. Restul, ceea ce facem noi Ón clipa de faþ„ aici, este un simplu b‚lci sau comedie. M„ iertaþi!

Mulþumesc.

## **Domnul Damian Bruda∫ca** ( _din sal„_ ):

Poliþia face politic„! Domnul general face politic„, asta e!

Domnul deputat M„d„lin Voicu.

™i, apoi, domnule general, v„ rog s„ r„spundeþi Óntreb„rilor care vi s-au pus ∫i s„ mai citiþi o dat„ textul asupra c„ruia aþi convenit.

Aveþi cuv‚ntul, domnule M„d„lin Voicu!

Mulþumesc, domnule pre∫edinte. Domnilor,

Pe scurt, sigur c„ e vorba de competenþ„ ∫i aici sunt de acord s„ existe Ón toate domeniile.

Apoi, este important s„ Ónþelegem c„ orice poliþist angajat al acestui minister este, Ón primul r‚nd, cet„þean rom‚n ∫i trebuie s„ vorbeasc„ limba rom‚n„ bine ∫i o alt„ limb„, a∫a cum prevede legea. Unde 20% dintre membrii comunit„þii sunt de acea origine, s„ ∫tie ∫i limba respectiv„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/1.III.2002 Eu nu ∫tiu dac„ am venit s„ m„ reabilitez sau nu, nu ∫tiu ce ziare cite∫te colegul meu, nu ∫tiu Óns„ cum o s„ se reabiliteze cei care nu Ónþeleg c„ acest subiect este important, de actualitate ∫i extrem de sensibil. Deci a dori s„ facem lucruri verticale ∫i importante ar trebui s„ fie un azimut sau un þel al tuturor, nu s„ ne Ómp„rþim aici pe criterii politice sau de atitudini u∫or extravagante.

A ∫ti limba rom‚n„ ∫i a fi cet„þean rom‚n este valabil pentru toþi cet„þenii acestei þ„ri, indiferent de originea lor etnic„, iar acolo unde este cazul, cum prevede legea, exist„ posibilitatea – ∫i am sugerat aceast„ formulare, cu patrule mixte – ca noi s„ putem Ómbun„t„þi munca Ministerului de Interne, prin contribuþia reprezentanþilor acestei etnii, indiferent de natura lor sau de munca pe care o presteaz„. Important e s„ muncim bine sau s„ nu muncim!

Acesta este motivul pentru care doresc s„ m„ credeþi un om echilibrat, nu vreau s„ m„ ap„r, nu vreau s„ ap„r pe nimeni, sunt Ómpotriva tuturor persoanelor care nu Ónþeleg s„ munceasc„ cum trebuie Ón aceast„ þar„. Mediocritatea, e adev„rat, este cel mai mare pericol al societ„þii rom‚ne∫ti la ora actual„, Óns„ pentru a trece de acest impas trebuie s„ ne concentr„m forþele pe lucrurile pozitive, nu pe momente de frustrare. ™i s„ dep„∫im aceast„ situaþie care nu ne onoreaz„, indiferent de zona politicului din care venim.

V„ mulþumesc.

Domnul general Abraham. V„ rog s„ r„spundeþi problemelor ridicate ∫i s„ prezentaþi Ón final textul convenit.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

A∫ dori, de la Ónceput, s„ precizez faptul c„ noi ne-am orientat aici spre o chestiune de o etnie sau alta. Dac„ o s„ fiþi atenþi la textul pe care l-am propus, noi nu am fost de acord cu amendamentul propus de domnul Toró, prin care se instituia o obligaþie, ∫i am formulat un text nou, care nu þine cont de etnie, ci limba pe care o folose∫te este un element de competenþ„ a lucr„torului de poliþie respectiv, Ón mediul Ón care el lucreaz„. ™i, sigur, toate celelalte chestiuni particulare, dup„ opinia mea, pot fi armonizate Ón acest context.

De aceea, repet, textul pe care l-am propus ∫i ar„t c„ nu s-a cerut s„ angaj„m numai poliþi∫ti de acest fel, care s„ cunoasc„ limba minorit„þii respective, ∫i n-am stabilit nici num„r, nici nimic, ci at‚ta c‚t s„ se fac„ faþ„ exigenþelor muncii.

Iat„ textul pe care l-am propus, cu un cuv‚nt de Ónceput, pe care Ól las la latitudinea dumneavoastr„, s„ Ól aprobaþi Óntr-un fel sau altul: îŒn unit„þile administrativ-teritoriale Ón care persoanele aparþin‚nd unei minorit„þi naþionale deþin o pondere de peste 20%“ — ∫i aici am mers cu dou„ variante – îvor fi“ sau îpot fi Óncadraþi ∫i poliþi∫tiî – reþineþi! – îcare cunosc ∫i limba minorit„þii respective“.

Aceasta Ónseamn„ c„ pot fi chiar rom‚ni care cunosc limba lipoveneasc„, maghiar„ sau rom„; pot fi din r‚ndul lor, care cunosc limba altei minorit„þi. Deci nu circumscriem la etnie, ci la o calitate profesional„ a poliþistului.

™i ca s„ fim mai bine Ónþele∫i ∫i s„ nu cread„ cineva c„ copiem mecanismul european _ad litteram,_ exist„ state Ón Europa unde pentru funcþionarul public exist„ o

condiþie de Óncadrare, s„ cunoasc„ una sau mai multe limbi str„ine. Eu nu o s„ dau prea multe exemple, sigur c„ aceasta þine de structura social„ a fiec„rui stat Ón parte, dar a∫ da un exemplu: Belgia, unde funcþionarul public, la Bruxelles, trebuie s„ cunoasc„ trei limbi str„ine.

BineÓnþeles, noi nu o s„ cerem s„ cunoasc„ 18 limbi str„ine, o s„ cerem s„ ∫tie Ón limit„ de comunicare. Nu am ar„tat nici nivelul la care trebuie cunoscut„ limba respectiv„.

Eu v-a∫ ruga ca dumneavoastr„ s„ hot„r‚þi Óntre cele dou„ expresii de Ónceput, care sunt determinante, ∫i dup„ aceea p„rerea mea este c„ textul este de vocaþie european„.

Domnule general, aþi fost Óntrebat Ón ce limb„ se Óntocmesc documentele oficiale, mai exact procesele-verbale de conducere f„r„ permis, de exemplu. ™i v-a∫ ruga s„ nu ne b„gaþi din nou îÓn ceaþ„“, s„ relu„m discuþia de la Ónceput. Spuneþi punctul de vedere al Guvernului cu privire la text.

A∫ spune, cu privire la procesele-verbale, c„ Ón legislaþia rom‚neasc„ exist„ prevederi precise. Comunicarea se face Ón limba rom‚n„, documentele se Óntocmesc Ón limba rom‚n„. Dar, pentru a Óntocmi documentele, cred c„ este potrivit ca cel care le Óntocme∫te s„ poat„ comunica corect ∫i s„ surprind„ situaþia respectiv„ Ón mod concret, cu toate ap„r„rile persoanei care este sancþionat„.

Dac„ se ajunge Ón instanþ„, exist„ prevederi legale care asigur„ translaþie pentru minoritatea respectiv„ sau pentru persoana care nu cunoa∫te limba rom‚n„.

Deci problema este rezolvat„ mai departe prin legislaþia existent„ Ón vigoare.

V„ mulþumesc.

Care este textul Guvernului, domnule general?

Eu am l„sat la latitudinea dumneavoastr„, Ómi cer scuze.

P„i, atunci, relu„m discuþiile de la Ónceput, pentru c„ de la vot am pornit.

îPot fi Óncadraþi ∫i poliþi∫ti care cunosc limbile minorit„þilor respective.“

V„ mulþumesc. ( _Rumoare, vocifer„ri._ )

Poftiþi!

Domnule pre∫edinte,

O propunere de procedur„. Av‚nd Ón vedere c„ at‚t reprezentantul Guvernului, c‚t ∫i comisia Ó∫i spun punctul de vedere Ón leg„tur„ cu amendamentele propuse de deputaþi ∫i av‚nd Ón vedere c„ exist„ un amendament

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/1.III.2002 care este identic cu cele dou„ variante propuse de domnul general, deci îvor fi angajaþi ∫i poliþi∫ti care vorbesc ∫i limba respectiv„“, v„ propun s„ supuneþi votului, Ón primul r‚nd, acest amendament, pentru c„ vine din partea unui deputat, rostit de la acest microfon de c„tre domnul M„d„lin Voicu.

Stimaþi colegi, Am votat sistarea discuþiilor.

Supun aprob„rii dumneavoastr„ amendamentul domnului Toró, Ón urm„toarea formulare, convenit„ ∫i cu iniþiatorul: îŒn unit„þile administrativ-teritoriale Ón care persoanele...“

Care este p„rerea comisiei?

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia ∫i-a exprimat p„rerea Ón raport. Ca s„-∫i exprime o alt„ p„rere, trebuie s„ se Óntruneasc„.

îPot fi!“

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Amendamentul a fost formulat cu îvor“. Dac„ pic„ acesta, Ól voi supune la vot pe cel„lalt.

Deci cine este pentru acest amendament? V„ rog s„ v„ exprimaþi votul.

107 voturi pentru.

Œmpotriv„? 73 de voturi Ómpotriv„.

## **Doamna Daniela Buruian„-Aprodu**

**:**

Contest„m, domnule pre∫edinte!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Staþi puþin! Abþineri?

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Procedur„!

Schimbaþi secretarii! Vot secret!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dup„ vot.

Deci rezultatul votului este 107 pentru, 73 Ómpotriv„ ∫i 10 abþineri.

Aveþi cuv‚ntul, domnule Tudor!

## **Domnul Marcu Tudor:**

Domnule pre∫edinte, v„ mulþumesc.

Vreau s„ fac Ónc„ o dat„ acela∫i lucru pe care l-am f„cut de at‚tea ori c‚nd se pune c‚te o lege cu caracter etnic Ón discuþia Parlamentului.

Cum se face, cum se drege, aceast„ ∫edinþ„, Ón acest moment, este condus„ de un birou format dintr-un U.D.M.R.-ist ∫i doi P.D.S.R.-i∫ti care au semnat protocolul pe care Ól contest„m noi acum. De aceea, eu contest votul, pentru c„ eu am v„zut mulþi care au votat. Alþii au votat cu m‚na, a∫a, l‚ng„ mine, s„ nu Ói vad„ nimeni, dar s„ Ói vad„ nu ∫tiu cine. Nu ∫tiu dac„ au fost num„raþi sau nu. Tot ceea ce am v„zut eu a fost c„ voturile Ómpotriv„ au fost mai multe dec‚t voturile pentru.

Contest votul ∫i Ónc„ o dat„ repudiez modul Ón care Biroul permanent nume∫te prezidiul ∫edinþei, din U.D.M.R.-i∫ti ∫i P.D.S.R.-i∫ti, atunci c‚nd se pune Ón discuþie un vot cu caracter etnic.

V„ mulþumesc ∫i v„ rog s„ reluaþi votul cu o num„rare mai corect„.

## Stimate coleg,

Œn privinþa modului cum este alc„tuit prezidiul, intervenþia dumneavoastr„ pune Ón dificultate colegii dumneavoastr„ din Biroul permanent. Exist„ o repartizare s„pt„m‚nal„ a secretarilor de ∫edinþ„ ∫i nu faceþi procese de con∫tiinþ„ cu rea-credinþ„. Domnul Boc.

## **Domnul Emil Boc:**

Domnule pre∫edinte,

Œn numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, contest„m votul ∫i v„ solicit„m s„ faceþi vot nominal, pentru a elimina orice suspiciune cu privire la votul exercitat.

## **Domnul Adrian Moisoiu:**

Domnule pre∫edinte,

™i Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare dore∫te ∫i solicit„ vot nominal.

Din partea Partidului Naþional Liberal. Poftiþi!

## **Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:**

Domnule pre∫edinte,

V„ reamintesc c„ m„ numesc Nicolaescu.

Œn Grupul parlamentar P.N.L. s-a luat decizia s„ se conteste votul ∫i s„ se solicite vot nominal. Altfel, vom p„r„si lucr„rile ∫edinþei.

Domnul secretar Borbély. Aveþi cuv‚ntul.

## **Domnul Borbély László:**

Mulþumesc. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Nu este prima oar„ c‚nd se pune sub semnul Óntreb„rii, de fapt, onestitatea ∫i cinstea mea, ca secretar al Camerei Deputaþilor ∫i membru al Biroului permanent.

V„ rog, domnule pre∫edinte, spuneþi colegilor care au ceva de spus s„ o spun„ de la microfon ∫i s„ nu m„ insulte. V„ rog foarte mult.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/1.III.2002 Deci nu este pentru prima oar„ c‚nd se pune sub semnul Óntreb„rii onestitatea ∫i cinstea mea. Pentru c„ este vorba de fapt de atitudinea mea ∫i moral„ faþ„ de dumneavoastr„, ∫i refuz s„ mi se pun„ sub semnul Óntreb„rii aceast„ calitate, eu v„ rog foarte mult s„ analizaþi ∫i la nivelul Biroului permanent aceast„ problem„, pentru c„ eu nu sunt dispus ca Ón fiecare a doua sau a treia s„pt„m‚n„, c‚nd sunt la pupitru, s„ mi se pun„ sub semnul Óntreb„rii onestitatea. Este vorba ∫i de o decizie a Biroului permanent ∫i a Camerei Deputaþilor.

Vreau s„ v„ spun c„ am num„rat exact voturile pentru, Ómpotriv„ ∫i abþineri. Nu eu sunt de vin„, de exemplu, dac„ unii colegi nu vor s„ voteze. Eu am num„rat corect voturile ∫i Ómi asum r„spunderea pentru num„rul comunicat care exist„ ∫i Ón stenogram„.

V„ mulþumesc.

Doamna deputat Afr„sinei.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Cred c„ este o chestiune care trebuie analizat„ cu mult calm. A∫adar, v„ propun, domnilor ∫i doamnelor colege, o pauz„ de 15 minute pentru consult„ri.

V„ mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dup„ pauz„, dau cuv‚ntul ∫i celorlalþi. Pauza are prioritate.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Drept la replic„.

Drept la replic„, domnul Tudor.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

V„ rog s„ nu induceþi Ón eroare Parlamentul. V„ atrag Ón mod serios atenþia. Aþi spus c„ niciodat„ nu s-a Ónt‚mplat s„ se renumere la contestaþie voturile, or, eu v„ spun c„, chiar sub conducerea dumneavoastr„, s-a revotat acum c‚teva s„pt„m‚ni, sf‚r∫itul anului trecut, la contestaþia mea f„cut„ aceluia∫i complet de judecat„, format dintr-un U.D.M.R.-ist ∫i un P.D.S.R.-ist, ∫i c„ la cinci minute dup„ ce s-au renumerat voturile s-a descoperit o fraud„ Ón jur de 20 de voturi. Acest lucru Ól pot demonstra cu îMonitorul Oficial“. Spun aceasta Ón perfect„ judecat„.

Revin acum la dreptul meu la replic„. Eu am contestat ∫i contest Ónc„ o dat„ votul f„cut de acela∫i complet care a mai fraudat o dat„ num„rarea voturilor ∫i m„ acuz„ pe mine c„ de ce Ói spun fraud„ unui num„r Ón jur de 20 de voturi diferenþ„ acestui domn, nu ∫tiu cum se nume∫te, de la U.D.M.R. Eu Ói spun Ónc„ o dat„: cum numiþi dumneavoastr„, domnule U.D.M.R.-ist, 20 de voturi diferenþ„ la 5 minute, acum vreo lun„, dec‚t fraud„? Acest lucru Ól contest ∫i eu acum. Spuneþi-i cum vreþi: hoþie, pung„∫ie, gre∫eal„. Eu Ói spun fraud„. Fraud„ puteþi s„ Ói ziceþi ∫i dumneavoastr„ f„r„ gre∫eal„, chiar dac„ nu ∫tiþi perfect limba rom‚n„.

Contest Ónc„ o dat„ votul acesta ∫i propun s„ se reia a∫a cum s-a Ónt‚mplat data trecut„, ∫i nu cum spune domnul Valer Dorneanu c„ s-a Ónt‚mplat. S„ se reia votul Ón vot secret, ∫i dac„ nu se va accepta acest lucru, Partidul Rom‚nia Mare Ó∫i rezerv„ dreptul de a p„r„si lucr„rile Parlamentului at‚t Ón continuare, c‚t ∫i la votul final.

V„ mulþumesc.

Dup„ pauz„ aveþi ∫i drept la replic„ ∫i drept la cuv‚nt, s„ v„ exprimaþi orice g‚nd.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi, v„ rog s„ v„ reluaþi locurile.

Vreau s„ v„ comunic urm„toarele: v„ rog s„ reþineþi c„, Ón momentul Ón care s-a supus amendamentul la vot, nimeni nu a solicitat un alt tip de vot. S-a procedat la vot prin vot deschis, au fost num„rate voturile, rezultatul a fost comunicat.

Vreau s„ v„ aduc aminte c„, potrivit regulamentului, nu exist„ o procedur„ a contest„rilor. V„ reamintesc c„ Ón toat„ legislatura trecut„, ori de c‚te ori s-a cerut renum„rarea votului, nu s-a admis acest lucru. Ca atare, amendamentul este socotit admis, cu scorul care a fost anunþat. Puteþi s„ contestaþi acest lucru la Curtea Constituþional„.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Drept la replic„!

Stimate coleg, Ón leg„tur„ cu insistenþa dumneavoastr„ privind modul cum s-a alc„tuit prezidiul de ∫edinþ„, v„ amintesc Ónc„ o dat„ c„, potrivit prevederilor regulamentului, ∫edinþa este condus„ de pre∫edinte ∫i de doi secretari. Œn cutuma Biroului permanent, ace∫tia se rotesc. De regul„, exist„ preocuparea, la care v-aþi referit dumneavoastr„, s„ fie unul de o parte ∫i unul de alt„ parte. Colegii dumneavoastr„, cei patru secretari din Biroul permanent, au convenit colegial s„-∫i Ómpart„ Ón acest fel conducerea ∫edinþelor. Ast„zi a fost r‚ndul domnului deputat Borbély ∫i Ómi pare r„u c„ Ói contestaþi onestitatea, pentru c„ a num„rat de vreo trei ori, tocmai pentru a nu exista suspiciuni, ∫i numai dup„ ce a num„rat de trei ori a spus rezultatul votului.

Domnul deputat Puiu Ha∫oti.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

Dou„ chestiuni. Prima: vreau s„ v„ anunþ, Ón situaþia Ón care sunt unii dintre dumneavoastr„ care nu ∫tiþi, c„ la pagina 6 a Protocolului P.S.D.–U.D.M.R. ...

## **Domnul Florin Georgescu**

**:**

De unde Ól aveþi?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/1.III.2002

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

## De la dumneavoastr„!

...se stipuleaz„ Ón mod expres, ∫i daþi-mi voie s„ citesc: îSe va introduce Ón Legea privind Statutul poliþistului prevederea existent„ Ón Legea privind funcþionarul public ca Ón toate acele localit„þi unde exist„ o minoritate naþional„ cu un procent mai mare de 20% s„ fie...“, a∫adar imperativ, î...angajaþi poliþi∫ti care cunosc limba minorit„þilor naþionale.“

## **Domnul Florin Georgescu**

**:**

Este î∫i“!

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

Este î...s„ fie angajaþi ∫i...“, dar este îs„ fie“, imperativ, deci îtrebuie s„ fie“.

## **Domnul Florin Georgescu**

**:**

Este î∫i“!

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

## Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Este neparlamentar ca un protocol Óntre dou„ partide politice s„ elaboreze texte de lege ∫i este inadmisibil ca dou„ partide aliate parlamentar s„ scoat„ la mezat realit„þi rom‚ne∫ti ∫i interese naþionale.

Cum st„m cu integrarea Ón Europa, stimate reprezentant al unui partid european?

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

™i a doua chestiune: vreau s„ v„ spun c„ viitoarea putere, probabil Ón ianuarie 2005, va anula aceast„ prevedere.

Domnul deputat Tokay ∫i apoi domnul deputat Sassu.

## **Domnul Tokay Gheorghe:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Cu mare tristeþe constat c„ nivelul ∫i demnitatea acestei Camere este periclitat...

Mulþumesc! ... au fost periclitate Ón ultimele 20, 30-40 de minute.

Eu cred c„ sub aceast„ cupol„ nici unul dintre noi nu suntem Óndrept„þiþi s„ folosim expresii jignitoare la adresa uneia sau alteia dintre minorit„þi. Am notat unele dintre aceste expresii: este vorba de o minoritate, cea mai periculoas„ din Europa, este vorba de intelectuali submediocri. Œn calitate de intelectual submediocru, refuz s„ cred c„ acesta este tonul Ón care trebuie s„ vorbim Ón aceast„ sal„, sub aceast„ cupol„. Respect toate – ∫i subliniez –, toate p„rerile, opiniile, dar cer din partea pre∫edintelui ∫edinþei s„ atenþioneze pe colegii no∫tri, indiferent din ce partide iau cuv‚ntul, s„-∫i aduc„ aminte c„ suntem Ón Parlamentul Rom‚niei ∫i Ómi pare bine, nu r„u, c„ eu trebuie s„ spun unor colegi c„ suntem Ón Parlamentul Rom‚niei, c„ avem datoria s„ ducem o discuþie la un

nivel demn de un parlamentar ∫i consider c„ nu eu sunt acela care trebuie s„ fac poliþia ∫edinþei, ci pre∫edintele.

Domnule pre∫edinte, cu tot respectul cuvenit, v„ rog s„ folosiþi atribuþiunile dumneavoastr„ ∫i s„ atenþionaþi colegii Ón acest sens.

Mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Mi-au dat lacrimile!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule Tudor, de c‚te ori aþi cerut cuv‚ntul ∫i aþi avut ceva de spus, v-am l„sat la tribun„.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Œmi cer scuze!

Domnul Sassu.

## **Domnul Alexandru Sassu:**

Mulþumesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Sunt de acord cu multe din cele spuse Ónainte, dar cred c„ ar fi trebuit s„ punem aici Ón discuþie ∫i relaþia dintre opoziþie ∫i partidele de guvern„m‚nt. Cred c„ atunci c‚nd exist„ o contestaþie din partea unor grupuri parlamentare ar fi fost normal s„ existe o consultare Óntre grupurile parlamentare ∫i s„ nu se ia decizia Ón interiorul unui grup parlamentar. Din punctul acesta de vedere, cred c„ democraþia care ar trebui s„ existe Ón Parlament ∫i buna relaþie dintre grupurile parlamentare au fost Ónc„lcate.

A existat o contestaþie faþ„ de un vot care nu pune la Óndoial„ nici buna-credinþ„, nici alte calit„þi ale celui care a num„rat, ci pur ∫i simplu a existat o contestaþie c„ s-a num„rat ∫i c„ exist„ o gre∫eal„. Cred c„ acest lucru ar fi trebuit s„ Ól punem de acord Óntre noi, ∫i nu s„ se ia o decizie undeva Óntr-un grup parlamentar, ∫i aceast„ decizie s„ fie impus„.

Av‚nd Ón vedere toate aceste lucruri, Grupul parlamentar al Partidului Democrat se retrage de la acest vot ∫i sper„m ca lucrurile acestea, alt„ dat„, s„ se discute ∫i soluþiile s„ fie adoptate Ómpreun„, ∫i nu impuse din interiorul unui grup parlamentar, fie el chiar ∫i majoritar.

V„ mulþumesc.

Domnul deputat Ráduly.

## Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Permiteþi-mi s„ v„ citesc, dintr-o ∫edinþ„ din luna mai a anului trecut, un fragment legat de luarea de cuv‚nt a domnului Anghel Stanciu, Ón calitate de vicelider al Grupului parlamentar P.R.M., ∫i luarea de cuv‚nt a domnului deputat Baciu, din partea Grupului parlamentar al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/1.III.2002 P.D., Óntr-o tem„ similar„ sau, pot s„ spun, chiar Óntr-o situaþie identic„.

Domnul Anghel Stanciu: îStimate ∫i distinse coleg, sunteþi un om riguros Ón ceea ce prive∫te urm„rirea aplic„rii corecte a regulamentului, ca s„ nu ∫tiþi, ∫i din lecturarea acestuia, ∫i din cutumele parlamentare instituite pe parcursul a 10 ani de funcþionare, c„ voturile le num„r„ secretarii de ∫edinþ„. Iar prin faptul c„ dumneavoastr„ spuneþi c„ au fost 30 Ón loc de 23 aduceþi o jignire celor doi secretari ∫i, Ón consecinþ„, v„ rog s„ v„ cereþi scuze, domnule coleg. Este normal ∫i firesc, este o cerere pe care aþi adresat-o dumneavoastr„ de nenum„rate ori, atunci c‚nd alte grupuri parlamentare au venit cu alternative la num„r„toarea votului. Nu cred c„ distin∫ii secretari, cu studii superioare, nu pot num„ra p‚n„ la 30. De aceea, v„ rog, domnule coleg, s„ v„ cereþi scuze“.

A fost ceea ce a spus domnul Stanciu la solicitarea de renum„rare a voturilor. Ar fi fost firesc ca ast„zi tot domnul Stanciu sau un alt coleg de la Grupul P.R.M. s„ vin„ ∫i s„-∫i cear„ scuze, Ón numele celuilalt coleg care a cerut renum„rarea, pe baza aceleia∫i logici.

( _Membrii Grupului parlamentar al P.R.M. se retrag din sala de ∫edinþ„._ )

Ce a spus domnul Mihai Baciu? A spus urm„toarele: îPauza de consult„ri“ – pentru c„ ∫i atunci se ceruse o pauz„ de consult„ri – îeste legal„, o acordaþi. Dar consult„rile nu pot avea loc pe tema aceasta. Aceasta este Óncheiat„, s-a votat, s-a anunþat votul, am terminat! Consultaþi-v„ pe orice altceva!“

V„ mulþumesc.

™i eu v„ mulþumesc. Poate comunicaþi textul acesta ∫i grupurilor parlamentare care ∫i-au exprimat, Ón acest sens, atunci, av‚nd alte interese, astfel de opinii.

Trecem, stimaþi colegi, la art. 81.

Dac„ la acesta exist„ obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu sunt obiecþiuni.

Adoptat Ón unanimitate.

Art. 82. V„ rog s„ urm„riþi amendamentul nr. 144 de la pagina 41.

- Dac„ aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

Dup„ art. 82, v„ rog s„ v„ uitaþi Ón raport la pagina 41, la amendamentul nr. 145. Prin acest amendament se propune introducerea unui articol nou, 83.

Dac„ aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 145? Nu aveþi.

S-a admis amendamentul ∫i, Ón consecinþ„, s-a introdus noul art. 83.

Cu aceasta, am parcurs proiectul legii. Av‚nd Ón vedere c„ este vorba de o lege organic„, vom supune votului final acest proiect la data pe care o va stabili pentru vot final comitetul ordinii de zi.

P‚n„ la ora 14,00 trecem Ón continuare la celelalte proiecte care sunt Ónscrise pe ordinea de zi.

Urm„torul proiect care se afl„ Ón faza de a putea fi luat Ón discuþie, pentru c„ celelalte, de la punctele 20, 21, 22, a∫teapt„ rapoarte suplimentare, este propunerea legislativ„ privind Creditul Agricol.

Comisia pentru agricultur„ dac„ este?

Stimate coleg de la comisie, v„ rog s„ constataþi c„ nu este prezent nimeni, nici din partea Ministerului

Agriculturii, nici din partea Minsterului Finanþelor Publice. Nici Ón acest caz nu suntem Ón procedura cerut„.

La punctul 26 se g„se∫te proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 132/2000 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

- Comisia pentru industrii?

- Poftiþi, domnule Antal, susþineþi propunerea de respingere.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comisia Ó∫i menþine punctul de vedere, de a respinge aceast„ ordonanþ„. Ca atare, rog s„ fie votat exact a∫a cum am f„cut noi propunerea, pentru c„ urmeaz„ o alt„ ordonanþ„, care reglementeaz„ aceast„ problem„ a regimului drumurilor.

V„ mulþumesc.

De la iniþiator este cineva? Poftiþi!

**Domnul Dan Banciu** _– consilier Ón Ministerul Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuinþei:_

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi, iniþiatorii sunt de acord cu respingerea acestei ordonanþe, Óntruc‚t Ordonanþa nr. 43/1997, care a fost aprobat„ cu modific„ri prin Legea nr. 82/1998, a fost modificat„ prin aceast„ Ordonanþ„ de Guvern nr. 32/2000, care a funcþionat, practic, 4 luni, dup„ care a fost completat„ ∫i cu o parte din modific„ri preluate Ón Ordonanþa de Guvern nr. 79/2001.

Av‚nd Ón vedere, Ón special, c„ Ordonanþa nr. 43/1997 se g„se∫te Ón momentul de faþ„ Ón lucru, dup„ ce a trecut de Senat, la Comisia pentru industrii ∫i servicii a Camerei ∫i c„ va prelua toate modific„rile ulterioare, constat„m c„, de fapt, Ordonanþa nr. 132/2000, care oricum era suspendat„ prin Ordonanþa de urgenþ„ nr. 295/2000, nu mai are nici un fel de valoare legislativ„ Ón momentul de faþ„.

V„ mulþumesc.

Dac„ dore∫te ∫i altcineva s„ intervin„ Ón leg„tur„ cu propunerea Comisiei pentru industrii, de a respinge proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei nr. 132/2000? Nu.

Vom supune votului final aceast„ propunere a comisiei, pentru a permite ∫i colegilor no∫tri de la P.R.M., P.N.L. ∫i P.D. s„ participe la vot Óntr-un alt moment.

La punctul 27 este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 165/2001 privind scutirea de la plat„ a drepturilor de import a unor echipamente pentru protecþia mediului. Procedur„ de urgenþ„.

Rog Comisia pentru buget s„ propun„ termenii de dezbatere, iar iniþiatorul s„ fie atent, pentru a participa la dezbatere.

Comisia pentru buget, finanþe ∫i b„nci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 165/2001 privind scutirea de la plat„ a drepturilor de import a unor echipamente pentru protecþia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/1.III.2002 mediului, a Óntocmit raport favorabil, propune dezbaterea ∫i adoptarea Ón forma adoptat„ de Senat. V„ propunem 5 minute Ón total ∫i un minut pentru fiecare intervenþie. V„ mulþumesc.

Dac„ sunteþi de acord cu aceast„ repartizare a timpilor de dezbatere?

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Dac„ iniþiatorul dore∫te s„ fac„ vreo precizare? Poftiþi, domnule ministru, ∫i v„ rog s„ v„ ∫i prezentaþi pentru stenogram„.

## **Domnul Ovidiu Ianculescu** _– secretar de stat Ón Ministerul Apelor ∫i Protecþiei Mediului:_

Sunt Ovidiu Ianculescu, secretar de stat la Ministerul Apelor ∫i Protecþiei Mediului.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Ca urmare a obligaþiilor asumate de Rom‚nia, prin ratificarea Convenþiei de la Viena privind protecþia stratului de ozon ∫i a Protocolului de la Montreal, Ón þara noastr„ se aplic„, Ón prezent, Programul naþional de eliminare a substanþelor care epuizeaz„ stratul de ozon.

Una dintre m„surile cu impact direct Ón eliminarea acestor substanþe a fost retehnologizarea de la Societatea Comercial„ îFarmec“ Cluj-Napoca, printr-un proiect cu finanþare nerambursabil„ Ón scopul ecologiz„rii liniei de producþie de aerosoli cosmetici. Aceast„ finanþare nerambursabil„, de care beneficiaz„ Rom‚nia reprezint„ sprijin extern acordat pentru alinierea la obligaþiile internaþionale de reducere treptat„ ∫i eliminare din procesele de producþie a substanþelor chimice care depreciaz„ stratul de ozon, cu condiþia ca þara noastr„ s„ promoveze m„suri pentru scutirea de la plata drepturilor de import a echipamentelor destinate retehnologiz„rilor.

Ca urmare, v„ propunem adoptarea proiectului de lege Ón forma prezentat„.

V„ mulþumesc.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege ∫i a ordonanþei.

La titlul proiectului de lege dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate.

La cuprinsul articolului unic nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþ„. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

Art. 1. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

Art. 2. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

Votul final se va exprima Ón ∫edinþa de vot final care va fi stabilit„.

Urm„torul proiect, cel privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 6/2002 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate Rom‚niei de c„tre Comunitatea European„, precum ∫i a fondurilor de cofinanþare aferente acestora.

Rog iniþiatorul s„ prezinte. Domnul ministru Gaspar.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _– ministru pentru relaþia cu Parlamentul:_

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Prin proiectul de lege care este supus spre dezbatere ∫i aprobare Camerei Deputaþilor se propune modificarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate Rom‚niei de c„tre Comunitatea European„, precum ∫i a fondurilor de cofinanþare aferente acestora.

Aceast„ modificare a Ordonanþei nr. 63/1999 este necesar„ pentru asigurarea funcþion„rii mecanismelor de finanþare ∫i de cofinanþare a fondurilor comunitare SAPARD ∫i ISPA prev„zute Ón Acordul multianual ∫i Ón memorandumurile de finanþare menþionate Ón cuprinsul ordonanþei.

Rog ca, þin‚nd seama ∫i de avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci – e vorba de raportul comisiei sesizate Ón fond –, ca proiectul de lege s„ fie adoptat Ón forma Ón care a fost prezentat de c„tre Guvern.

V„ mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul deputat Grigora∫, din partea Comisiei pentru buget.

V„ rog s„ prezentaþi raportul.

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Œn urma examin„rii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 6/2002 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate Rom‚niei de c„tre Comunitatea European„, precum ∫i a fondurilor de cofinanþare aferente acestora, Comisia pentru buget, finanþe ∫i b„nci a decis ca acest proiect de lege s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei, Ón forma prezentat„ de Guvern.

Fac menþiunea c„ suntem Ón prezenþa unei legi ordinare.

V„ mulþumesc.

Dac„ dore∫te cineva dintre dumneavoastr„ s„ intervin„ la dezbateri generale? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege ∫i a ordonanþei.

La titlu dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

La cuprinsul articolului unic dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate.

Titlul ordonanþei. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

Art. I punctul 1. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

Art. I punctele 2 ∫i 3. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

Punctele 4, 5, 6. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Se voteaz„ Ón unanimitate.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/1.III.2002

Punctele 7, 8 ∫i 9, la pagina 4. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi obiecþiuni.

Votat Ón unanimitate.

Punctele 9, 10, 11 ∫i 12. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

V„ semnalez c„ punctul 12 se desf„∫oar„ pe ultimele

dou„ pagini ∫i punctul 12 este ultimul de la art. I.

Art. II. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

Vom supune aceast„ lege cu caracter ordinar votului final de la ∫edinþa pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 2/2002 privind aprobarea plafonului de Óndatorare public„ extern„ pentru 2002.

Rog iniþiatorul s„-l prezinte.

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Œmi permiteþi, v„ rog, s„ prezint proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 2/2002 privind aprobarea plafonului de Óndatorare public„ extern„ pentru anul Ón curs.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 81/1999 a datoriei publice, Guvernul este autorizat s„ contracteze sau s„ garanteze Ómprumuturi externe pe termen mediu ∫i lung, pentru destinaþiile prev„zute de lege, numai prin Ministerul Finanþelor.

Œn acest scop, pentru anul 2002, se propune ca plafonul maxim de Óndatorare public„ extern„ a Rom‚niei s„ se stabileasc„ la suma de 3.400 milioane dolari S.U.A.

Av‚nd Ón vedere raportul favorabil al comisiei sesizate Ón fond, care susþine proiectul de lege Ón forma prezentat„ de Guvern, v„ rog ca ∫i votul dumneavoastr„ s„ fie exprimat Ón acest sens.

V„ mulþumesc.

Domnule deputat Grigora∫, v„ rog s„ prezentaþi raportul comisiei.

Comisia pentru buget, finanþe ∫i b„nci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 2/2002 privind aprobarea plafonului de Óndatorare public„ extern„ pentru anul 2002, a Óntocmit raport favorabil, propune dezbaterea ∫i adoptarea Ón forma prezentat„ de Guvern.

Suntem Ón prezenþa unei legi ordinare. V„ mulþumesc.

Dac„ dore∫te cineva dintre dumneavoastr„ s„ intervin„ la dezbateri generale? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege.

Am rug„mintea s„ opriþi acel telefon strident, ca s„ ne putem continua lucr„rile!

La titlul proiectului de lege dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate.

La cuprinsul articolului unic nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

Titlul ordonanþei. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic al ordonanþei. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect la ∫edinþa ce va fi stabilit„ de Comitetul ordinii de zi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 176/2001 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Pre∫edintelui Rom‚niei.

Comisia pentru administraþie public„. Poftiþi, domnule deputat!

Din partea iniþiatorului?

Domnule pre∫edinte,

Stimaþi colegi,

Comisia pentru administraþie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, Óntrunit„ Ón data de 13 februarie 2002, a hot„r‚t, Ón unanimitate de voturi, adoptarea Ordonanþei de urgenþ„ nr. 176/2001, Ón forma ∫i fondul prezentate de Guvern.

Propunem plenului Camerei s„ voteze Ón acest sens, iar ca timp de dezbatere, actul normativ av‚nd caracter de urgenþ„, propunem 10 minute per total ∫i nu mai mult de un minut per intervenþie.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dac„ dore∫te cineva dintre dumneavoastr„ s„ intervin„? Nu.

Mulþumesc. Din partea comisiei?

Mulþumesc, domnule pre∫edinte. Stimate ∫i stimaþi colegi,

Œn urma examin„rii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 140/2001 pentru modificarea art. 1 din Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 142/2000 privind Ónfiinþarea, organizarea ∫i funcþionarea Agenþiei SAPARD pentru implementarea tehnic„ ∫i financiar„ a Instrumentului special de preaderare pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„, Ón ∫edinþa din 13 februarie 2002, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice propune, cu unanimitate de voturi, ca acesta s„ fie supus spre dezbatere ∫i aprobare plenului Camerei Deputaþilor Ón forma prezentat„ de Senat. Propunem 3 minute per ansamblu, un minut per intervenþie. Este o lege ordinar„.

Mulþumesc.

Dac„ sunteþi de acord cu aceast„ repartizare a timpilor de dezbatere? Mulþumesc.

- Dac„ e cineva Ómpotriv„? Abþineri?

- Unanimitate.

- Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri gene-

- rale? Nu.

- Supun atunci discuþiei dumneavoastr„ titlul proiectului

- de lege.

- Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Votat Ón unanimitate.

- Cuprinsul articolului unic? Nu aveþi obiecþiuni.

- Votat Ón unanimitate.

- Titlul ordonanþei de urgenþ„. Nu aveþi obiecþiuni.

- Votat Ón unanimitate.

- Cuprinsul articolului unic. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu

- aveþi.

Votat Ón unanimitate.

Parcurg‚nd textele proiectului de lege ∫i ale ordonanþei de urgenþ„, vom supune proiectul votului final, Ón ∫edinþa pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

Urm„torul proiect, cel cu privire la aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 180/2001 privind unele m„suri de redresare financiar„ a Societatea Naþional„ îTutunul Rom‚nesc“. Procedur„ de urgenþ„.

Rog Comisia de agricultur„ s„ ne propun„ timpii de dezbatere.

Camerei Deputaþilor raportul respectiv, Ón forma prezentat„.

Prezentul proiect face parte din categoria legilor ordinare ∫i propunem 5 minute per ansamblu, un minut per intervenþie.

Mulþumim.

- Dac„ sunteþi de acord cu aceast„ repartizare a timpi-

- lor de dezbatere? Mulþumesc.

- Dac„ e cineva Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

- Dac„ dore∫te cineva s„ participe la dezbateri gene-

- rale?

- Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege ∫i a

- ordonanþei.

- La titlul proiectului de lege dac„ aveþi obiecþiuni? Nu

- aveþi.

- Votat Ón unanimitate.

- Cuprinsul articolului unic. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

- Titlul ordonanþei de urgenþ„. Nu aveþi obiecþiuni. Votat Ón unanimitate.

- Cuprinsul articolului unic din ordonanþa de urgenþ„

- care are, practic, 9 alineate.

- Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat Ón unanimitate.

- La anex„ dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat„ Ón unanimitate ∫i anexa.

- Vom supune acest proiect votului final c‚nd va stabili

- Comitetul ordinii de zi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 186/2001 privind instituirea sistemului de declaraþii de livrare a tutunului brut; procedur„ de urgenþ„.

- Comisia de agricultur„, aveþi cuv‚ntul!

Mulþumim, domnule pre∫edinte.

Œn urma examin„rii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 186/2001 privind instituirea sistemului de declaraþii de livrare a tutunului brut, Ón ∫edinþa din ziua de 12 februarie 2002, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a Óntocmit raportul pe care-l supune discuþiei ∫i aprob„rii plenului Camerei Deputaþilor.

Propunem 20 de minute per total, dou„ minute per intervenþie.

V„ mulþumesc.

Amintesc, de asemenea, c„ suntem Ón categoria legilor ordinare.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte. Stimate ∫i stimaþi colegi,

Œn urma examin„rii, Ón procedur„ de urgenþ„, a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 180/2001 privind unele m„suri de redresare financiar„ la Societatea Naþional„ îTutunul rom‚nesc“ — S.A., Ón ∫edinþa din 12 februarie 2002, comisia propune spre dezbatere ∫i aprobare plenului

Dac„ sunteþi de acord cu aceast„ repartizare a timpilor de dezbatere? Mulþumesc.

Dac„ e cineva Ómpotriv„?

Dac„ se abþine cineva? Nu.

Mulþumesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege ∫i a ordonanþei de urgenþ„.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/1.III.2002

V„ rog s„ urm„riþi, Ón paralel, raportul comisiei ∫i textele celor dou„ acte normative.

La titlul legii dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate.

La cuprinsul articolului unic v„ rog s„ urm„riþi amendamentul 2 al comisiei.

Dac„ aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Nu aveþi. Admis amendamentul 2. Se modific„ cuprinsul articolului unic, potrivit acelui text.

La titlul ordonanþei dac„ aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu aveþi nici dumneavoastr„.

Votat Ón unanimitate.

La art. 1 din ordonanþ„ dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate.

Art. 2 ∫i 3. Dac„ aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastr„.

Votat Ón unanimitate.

Art. 4, 5 ∫i 6. Dac„ aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastr„.

Votat Ón unanimitate.

Art. 7. Nu aveþi obiecþiuni.

- Votat Ón unanimitate.

Art. 8, 9. Dac„ aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat Ón unanimitate.

La art. 10, v„ rog s„ urm„riþi amendamentul 12 al comisiei. Œl g„siþi la pagina 6. Nu aveþi obiecþiuni la amendamentul 12. Admis amendamentul 12 ∫i se modific„, Ón mod corespunz„tor, art. 10.

Art. 11. Comisia nu are amendamente. Dac„ aveþi dumneavoastr„? Nu aveþi.

Mulþumim, domnule pre∫edinte.

Œn urma examin„rii proiectului de Lege pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societ„þilor comerciale ce deþin Ón administrare terenuri proprietate public„ ∫i privat„ a statului cu destinaþie agricol„, precum ∫i Ónfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului, Ón ∫edinþa din data de 12 februarie 2002, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a analizat ∫i a hot„r‚t, Ón unanimitate de voturi, respingerea pentru urm„toarele motive.

Prevederile cuprinse Ón proiectul de lege au fost preluate Ón proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 1/2002 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societ„þilor comerciale ce deþin Ón administrare terenuri proprietate public„ ∫i privat„ a statului cu destinaþie agricol„ ∫i Ónfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului.

Suntem Ón cadrul categoriei legilor ordinare.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc, stimate coleg.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„?

Iniþiatorul? Sunteþi de acord cu propunerea de respingere.

V„ rog s„ consemnaþi c„ reprezentantul ministerului este de acord cu propunerea de respingere.

Dac„ dumneavoastr„ doriþi s„ interveniþi? Nu.

Œn aceste condiþii, vom supune propunerea de respingere votului final la ∫edinþa pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

Stimaþi colegi,

Urmeaz„, Ón continuare, 8 ordonanþe, de la punctul 35 la 42, care sunt Ónscrise Ón condiþiile art. 35 lit. c) ∫i 80, alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaþilor. Av‚nd Ón vedere c„ nu este aici nici pre∫edintele comisiei ∫i nici reprezentantul Ministerului Educaþiei ∫i Cercet„rii, am‚n„m pentru ∫edinþa de joi dezbaterea acestor teme ∫i, cu aceasta, epuiz‚ndu-se pentru ast„zi ordinea de zi, declar Ónchis„ ∫edinþa. Urmeaz„ lucr„ri Ón comisiile permanente. V„ doresc succes!

Comisia pentru agricultur„ propune respingerea acestui proiect.

Aveþi cuv‚ntul, domnule deputat!

## _™edinþa s-a Óncheiat la ora 13,45._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAÞILOR**

> Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

> ∫i nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 17/1.III.2002 conþine 32 de pagini.**

Preþul 29.728 lei