Dan Mircea Popescu

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Afirmam recent, Óntr-o reuniune de partid, faptul c„ Rom‚nia pare s„ se fi desprins definitiv de ceea ce cu to˛ii am denumit perioada de tranzi˛ie. Dup„ cum cunoa∫te˛i, Ón tranzi˛ie, vechea ordine politic„, economic„, social„ ∫i juridic„ este Ón regresie, totu∫i, prezent„, Ón timp ce noua ordine este Ón majoritatea elementelor ∫i dimensiunilor ei Ón stare de laten˛„, _in statu nascendi,_ cum se spune, ceea ce, trebuie s„ recunoa∫tem, pentru Rom‚nia anului 2006 nu mai este cazul.

Suntem cu 10 luni Ónainte de integrarea Ón Uniunea European„, iar democra˛ia, economia de pia˛„, noile rela˛ii de munc„ ∫i statul de drept au devenit de-acum realit„˛i palpabile prin contribu˛ia noastr„, a tuturor, chiar dac„ Ón func˛ionarea lor exist„ Ónc„ mari sincope, derapaje ∫i chiar vicii de fond. Aceste lucruri nu pun Óns„ sub semnul Óntreb„rii faptul c„ Ón Rom‚nia capitalismul s-a desprins Ón c‚∫tig„tor, ci, cel mult, pun Ón discu˛ie natura acestui capitalism ∫i maniera Ón care el poate fi Ómbl‚nzit Ón favoarea celor mul˛i. Aceasta ne ∫i diferen˛iaz„ pe noi, Partidul Social Democrat, ca partid de centru st‚nga, de restul partidelor de pe e∫ichierul politic rom‚nesc. A∫ Óncheia aceast„ prim„ idee spun‚nd c„ a continua reformele nu Ónseamn„ Ón mod necesar c„ perioada de tranzi˛ie se prelunge∫te, c„ci tranzi˛ia nu se confund„ neap„rat cu reforma, sau nu se reduce la reforme, de∫i le presupun.

A∫adar, ∫i pentru perioada urm„toare problema nu este aceea dac„ avem sau nu nevoie de reforme, ci, dimpotriv„, problema cu care ne confrunt„m este, mai ales, cea legat„ de descifrarea con˛inutului reformelor ∫i Ón folosul cui sunt ele promovate. Aceasta este ∫i ra˛iunea prezentei lu„ri de pozi˛ie Ón leg„tur„ cu trei din cele patru a∫a-zise reforme promovate de actuala putere, ∫i anume: reforma fiscal„, cea a propriet„˛ii ∫i cea din domeniul s„n„t„˛ii. A∫a-zisa reform„ a justi˛iei merit„, desigur, o abordare separat„.

Œn viziunea noastr„ orice reform„ trebuie s„ r„spund„ unor cerin˛e minime de echitate, de calitate ∫i de sustenabilitate ale domeniului Ón care ea opereaz„, aceasta, pe de o parte, pentru a fi validat„ de realitate, iar, pe de alt„ parte, pentru a corespunde a∫tept„rilor ∫i nevoilor popula˛iei.

Din acest punct de vedere, a∫a-zisa reform„ fiscal„, respectiv, introducerea cotei unice de impozitare a veniturilor popula˛iei ∫i egalizarea acesteia cu rata de impozitare a profiturilor a constituit Ón opinia noastr„ principala cauz„ a contraperforman˛elor Guvernului la nivelul anului 2005. Scopul declarat al acestei reforme a fost stimularea investi˛iilor ∫i a mediului de afaceri, precum ∫i cre∫terea puterii de cump„rare a cet„˛eanului, conform principiului v„dit demagogic: îNimeni nu pierde, toat„ lumea c‚∫tig„“. Spun v„dit demagogic, c„ci, Ón realitate, din totalul de 4,5 milioane de salaria˛i, circa 4,1 milioane, reprezent‚nd 91%, au primit Ón plus sume cuprinse Óntre 75.000 ∫i 250.000 lei pe lun„, Ón timp ce aproximativ 350.000 de persoane, reprezent‚nd doar 9% din totalul salaria˛ilor din Rom‚nia, au beneficiat de un spor al veniturilor cuprins Óntre 5 milioane ∫i 150 milioane lei pe lun„. Ceea ce trebuie re˛inut aici este faptul c„ avantajele cotei unice s-au localizat la cei cu venituri deja mari ∫i foarte mari, ceea ce a condus, practic, la o polarizare ∫i mai accentuat„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti.