Dan-Mircea Popescu

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi, suntem Ón prezen˛a unui proiect de lege extrem de important, Ón opinia mea, astfel Ónc‚t m„ v„d nevoit s„ Óncerc s„ v„ re˛in aten˛ia cu c‚teva comentarii, Ón str‚ns„ leg„tur„ cu acest fapt.

Œn primul r‚nd, a∫ dori s„ salut aceast„ ini˛iativ„ a Guvernului, care, iat„, Ó∫i onoreaz„ promisiunea,

supun‚nd dezbaterii noastre Legea privind pensiile ocupa˛ionale, proiect ce materializeaz„ dispozi˛iile art. 47 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, referitoare la dreptul la pensie al cet„˛enilor, dar ∫i la, citez: îalte forme de asigur„ri sociale publice sau private“.

Suntem, a∫adar, stima˛i colegi, Ón fa˛a unei asemenea legi privind pensiile private Ón Rom‚nia, dup„ ce, v„ aminti˛i probabil, recent am dezb„tut Legea privind asigur„rile private Ón s„n„tate.

Cred c„ acest lucru trebuie subliniat, chiar dac„ el vine cu o mare Ónt‚rziere at‚t fa˛„ de promisiunile noastre, dar, mai ales, fa˛„ de necesit„˛ile de restructurare a sistemului de pensii, Ón ansamblu.

Spun aceasta pentru c„, de-a lungul anilor, am fost unul dintre cei care au subliniat c„ Ónt‚rzierea reformei acestui domeniu ne cost„ din ce Ón ce mai mult, pe m„sur„ ce timpul trece, iar costurile nu sunt numai Ón plan social ∫i uman, ci ∫i Ón plan economic ∫i politic.

Œn plus, dup„ cum observa˛i, construc˛ia unui asemenea sistem, intrarea lui Ón func˛iune, armonizarea componentelor lui, ajustarea lui dureaz„ relativ mult, chiar ∫i din momentul Ón care legisla˛ia de baz„ este aprobat„.

Exemplele Ómi stau la Óndem‚n„, c„ci de necesitatea reform„rii sistemului de pensii din Rom‚nia vorbim Ónc„ din 1993 — 1994, ∫i abia Ón 2001 a intrat Ón vigoare noua Lege a pensiilor din sistemul de stat.

De altfel, aceast„ preocupare nu este proprie numai Rom‚niei, ea este prezent„ la nivelul Óntregii Europe, fie c„ este vorba de state dezvoltate, cu sisteme de securitate social„ de tradi˛ie — Germania, Anglia, Fran˛a, Italia, Austria —, fie c„ este vorba de ˛„ri din Europa Central„ ∫i de Est, intrate recent Ón Uniunea European„.

Realitatea unor fenomene sociale, precum procesul de Ómb„tr‚nire a popula˛iei ∫i sc„derea demografic„, au condus, Ón timp, la rate de dependen˛„ extrem de tensionate, la cheltuieli tot mai mari cu pensiile, au condus, practic, la nesustenabilitatea financiar„ a acestora.

™i aici, din p„cate, exemplul cel mai concludent, cred, Ól reprezint„ Rom‚nia Ón ceea ce prive∫te aceast„ rat„ de dependen˛„, c„ci la Ónceputul anilor ’90 3,8 salaria˛i sus˛ineau un pensionar, pentru ca, Ón 2003 — 2004, 0,76 salaria˛i s„ sus˛in„ un pensionar.

Sunt extrem de cunoscute cifrele potrivit c„rora 4,5 milioane salaria˛i sus˛in nu mai pu˛in de 6,4 milioane pensionari, ceea ce spune aproape totul despre nevoia de reformare a sistemului, despre lipsa lui de sustenabilitate, impun‚nd aceast„ problem„ ca pe una dintre marile probleme ale Rom‚niei, pe care clasa politic„ este chemat„ s„ le rezolve cu prioritate.