Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·13 mai 2004
Senatul · MO 66/2004 · 2004-05-13
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Aprobarea programului de lucru pentru s„pt„m‚na 10-15 mai a.c.
Aprobarea dezbaterii Ón procedur„ de urgen˛„ a proiectului Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Macedonia privind readmisia propriilor cet„˛eni ∫i a str„inilor, semnat la Bucure∫ti la 12 noiembrie
Constituirea comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul Legii privind buna conduit„ Ón cercetarea ∫tiin˛ific„, dezvoltarea tehnologic„ ∫i inovare
· procedural
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· other
Constituirea comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i a unor institu˛ii publice
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
99 de discursuri
## Stima˛i colegi,
V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a Senatului de azi, 6 mai 2004, ∫edin˛a fiind condus„ de subsemnatul, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ion Predescu ∫i Paul P„curaru, secretari ai Senatului.
Din totalul de 140 senatori ∫i-au Ónregistrat prezen˛a, prin vot electronic, un num„r de 100 de colegi, absent‚nd motivat de la lucr„rile Senatului un num„r de 8 senatori: 2 colegi sunt membri ai Guvernului, un coleg este Ón concediu medical ∫i 5 colegi sunt Ón delega˛ie.
Cvorumul de ∫edin˛„ este de 71 de parlamentari.
Programul de lucru al plenului Senatului pentru ziua de ast„zi: lucr„ri Ón plen p‚n„ la ora 13,00 sau p‚n„ la epuizarea ordinii de zi.
Ordinea de zi, cea care v-a fost distribuit„, con˛in‚nd probleme organizatorice ∫i dezbaterea a 13 proiecte de lege.
Dac„ Ón leg„tur„ cu programul de lucru ave˛i observa˛ii? Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot
V„ rog s„ vota˛i.
Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ invit Ón sal„.
Plenul Senatului, cu 73 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, nici o ab˛inere, aprob„ programul de lucru pentru ziua de ast„zi.
V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii legate de ordinea de zi? Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.
Ordinea de zi, aprobat„ de plenul Senatului cu 77 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, nici o ab˛inere.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/13.V.2004 Biroul permanent al Senatului, Ómpreun„ cu liderii grupurilor parlamentare, v„ propun pentru s„pt„m‚na 10—15 mai urm„torul program de lucru:
- luni — lucr„ri Ón grupurile parlamentare ∫i lucr„ri Ón
- plenul Senatului;
- mar˛i ∫i miercuri — lucr„ri Ón comisiile permanente;
- joi — ∫edin˛a comun„ a Senatului ∫i Camerei
- Deputa˛ilor.
Avem o serie de proiecte Ónscrise Ón ordinea de zi, iar de la ora 12,30, alocu˛iunea secretarului general al NATO Ón Camerele reunite.
- vineri ∫i s‚mb„t„ — activit„˛i Ón circumscrip˛iile
- electorale.
V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii Ón leg„tur„ cu programul de lucru al Senatului pentru s„pt„m‚na viitoare.
Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. V„ rog s„ vota˛i.
Programul de lucru, aprobat de plenul Senatului cu 88 voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.
La punctul 2 Ón ordinea de zi avem o not„ prin care se solicit„ aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea ∫i adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Macedonia privind readmisia propriilor cet„˛eni ∫i a str„inilor, semnat la Bucure∫ti la 12 noiembrie 2003, adoptat de Camera Deputa˛ilor.
V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii? Dac„ nu sunt, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.
Procedura de urgen˛„, aprobat„ de plenul Senatului cu 85 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.
La punctul 3 Ón ordinea de zi avem Ónscris„ constituirea a 4 comisii de mediere.
O prim„ comisie de mediere, pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ ap„rute la proiectul de Lege privind buna conduit„ Ón cercetarea ∫tiin˛ific„, dezvoltarea tehnologic„ ∫i inovare.
Grupul parlamentar al P.S.D., v„ rog, 3 propuneri.
V„ propunem pe domnii senatori Nicolaescu Ioan, Filipescu Cornel ∫i Hoha Gheorghe.
Mul˛umesc.
Grupul parlamentar al P.R.M., dou„ propuneri.
Propunem pe domnii senatori Bunduc Gheorghe ∫i Pruteanu George Mihail.
Propunem pe domnul senator Sógor Csaba.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii Ón leg„tur„ cu propunerile formulate.
Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot at‚t asupra constituirii, c‚t ∫i asupra componen˛ei comisiei.
V„ rog s„ vota˛i.
Comisia de mediere este aprobat„ de plenul Senatului cu 86 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.
A doua comisie de mediere, pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ ap„rute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i a unor institu˛ii publice. Grupul parlamentar al P.S.D., 3 propuneri.
Propunem pe domnii senatori Hri˛cu Florin, Pricop Mihai Radu ∫i Rodica ™elaru.
Mul˛umesc.
Grupul parlamentar al P.R.M., dou„ propuneri.
Propunem pe domnii senatori Bichine˛ Corneliu ∫i Zl„vog Gheorghe.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc.
Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.
## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**
**:**
Domnul Fabini Hermann Armeniu.
Mul˛umesc.
Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Seres Dénes.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc. Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.
## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**
**:**
Domnul senator Otiman P„un-Ion.
Mul˛umesc. Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii. Dac„ nu sunt, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.
Plenul Senatului, cu 80 voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, aprob„ at‚t constituirea, c‚t ∫i componen˛a comisiei de mediere.
A treia comisie de mediere, pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ ap„rute la proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de psiholog, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Psihologilor din Rom‚nia. Grupul parlamentar al P.S.D., 3 propuneri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/13.V.2004
Propunem pe domnii senatori Nicolaescu Ioan, Filipescu Cornel ∫i Matei Vintil„.
Mul˛umesc.
Grupul parlamentar al P.R.M., dou„ propuneri.
Propunem pe domnii senatori Bunduc Gheorghe ∫i B„lan Angela.
Solicitarea Grupului parlamentar al P.S.D. este aprobat„ de plenul Senatului cu 69 voturi pentru, 6 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri.
Revenim la ultima comisie de mediere ce trebuie constituit„ pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ ap„rute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 116/1998 privind instituirea regimului special pentru activitatea de transport maritim interna˛ional.
Rog grupurile parlamentare s„ fac„ propuneri. Grupul parlamentar al P.S.D., 3 propuneri.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc. Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.
## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**
**:**
Domnul senator Otiman P„un-Ion.
Propunem pe domnii senatori Traian Novolan, Dinu Marin ∫i Viorel ™tefan. Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Grupul parlamentar al P.R.M., dou„ propuneri.
Mul˛umesc. Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Sógor Csaba.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii. Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.
Plenul Senatului, cu 75 voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, aprob„ constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de psiholog.
A patra comisie de mediere, pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ ap„rute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 116/1998 privind instituirea regimului special pentru activitatea de transport maritim interna˛ional.
Ave˛i vreo problem„ legat„ de comisia cealalt„?
Da.
Vre˛i s„ Ónlocui˛i pe cineva?
Am o modificare la comisia anterioar„, domnule pre∫edinte. A∫ dori s„ rog plenul Senatului s„ aprobe Ón locul domnului Cornel Filipescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., pe doamna senator ™elaru Rodica, care este de specialitate psiholog.
V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii. Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. V„ rog s„ vota˛i.
Propunem pe domnii senatori BÓciu Constantin ∫i Nedelcu Mircea.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc.
Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.
**Domnul Mircea Ionescu-Quintus**
**:**
Domnul senator Avram Dan.
Mul˛umesc. Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Pete ™tefan.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii. Dac„ nu sunt, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.
Plenul Senatului, cu 79 voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„, nici o ab˛inere, aprob„ constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 116/1998.
Invit colegii senatori Ón sal„. Œl invit pe domnul secretar Paul P„curaru s„ fac„ apelul. ™i Ói rog pe colegii senatori s„ nu mai ias„ din sal„, pentru c„ a˛i observat c„ apar modific„ri Ón cvorumul de ∫edin˛„, de lucru, de fapt.
|Acatrinei Gheorghe|absent| |---|---| |Alexandru Ionel|absent| |Apostolache Victor|absent| |Athanasiu Alexandru|absent| |Avram Dan|prezent| |Badea Dumitru|prezent|
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/13.V.2004 Balcan Viorel absent Munteanu Tudor Marius prezent B„dulescu Doru-Laurian prezent Nedelcu Mircea absent B„lan Angela Mihaela absent„ Németh Csaba prezent B„l„l„u Constantin absent Nica Dumitru absent Bela∫cu Aron absent Nicolaescu Ioan prezent Belu Ioan absent Nicolaescu Sergiu Florin prezent BÓciu Constantin absent Nicolai Norica prezent„ Bichine˛ Corneliu absent Nicolescu Constantin prezent Bindea Liviu-Doru absent Novolan Traian prezent Br„di∫teanu ™erban absent Onaca Dorel-Constantin prezent Bucur Dionisie absent Oprescu Sorin Mircea absent Bunduc Gheorghe absent Opri∫ Octavian prezent Buzatu Gheorghe absent Otiman P„un-Ion prezent C‚rciumaru Ion absent Paleologu Alexandru absent Ciocan Maria absent Pan„ Aurel absent Cioc‚rlie Alin Theodor absent Pan„ Viorel Marian prezent Codreanu Dumitru prezent Pa∫tiu Ioan absent Constantinescu Eugen Marius prezent P„curariu Iuliu absent Cozm‚nc„ Octav absent P„curaru Nicolae Paul Anton prezent Cr„ciun Avram absent P„tru Nicolae absent Cristolovean Ioan absent P„unescu Adrian absent Dina Carol prezent Penciuc Corin absent Dinescu Valentin absent Pete ™tefan prezent Dinu Marin prezent Petre Maria absent„ Dobrescu Maria Antoaneta prezent„ Petrescu Ilie prezent Dumitrescu Viorel prezent Pl„tic„-Vidovici Ilie absent Du˛„ Vasile absent Pop Dumitru Petru absent Eckstein-Kovács Péter absent Pop de Popa Ioan prezent Fabini Hermann Armeniu prezent Popa Nicolae-Vlad absent F„ni˛„ Tri˛„ prezent Popescu Dan-Mircea prezent Feldman Radu Alexandru prezent Popescu Lauren˛iu-Mircea absent Filipa∫ Avram absent Predescu Ion prezent Filipescu Cornel prezent Prichici Emilian prezent Florescu Eugeniu Constantin absent Pricop Mihai-Radu prezent Flutur Gheorghe absent Pris„caru Ghiorghi prezent Frunda György absent Pruteanu George Mihail absent G„ucan Constantin absent Pujina Nelu prezent Gogoi Ion prezent Puskás Valentin Zoltán prezent Guga Ioan absent Radu Constantin prezent Hanganu Romeo Octavian absent Rah„u Dan Nicolae absent H‚r∫u Ion prezent Rebreanu Nora Cecilia absent„ Hoha Gheorghe prezent Rece Traian absent Honcescu Ion prezent Roibu Aristide prezent Horga Vasile absent Roman Petre absent Hri˛cu Florin absent Rotaru Florin prezent Ila∫cu Ilie prezent Rus Ioan Aurel absent Iliescu Ion prezent S‚rbulescu Ion absent Ionescu-Quintus Mircea prezent Seche Ion absent Iorga Nicolae Marian absent Seres Dénes absent Iorgovan Antonie prezent Sin Nicolae absent Iustian Mircea Teodor absent Sógor Csaba prezent Kereskényi Alexandru prezent Solcanu Ion prezent Leca Aureliu prezent Sporea Elena prezent„ Lupoi Mihail absent Stoica Fevronia prezent„ Maghiar Teodor absent Szabó Károly Ferenc prezent Marcu Ion absent ™elaru Rodica prezent„ Marinescu Simona absent„ ™tefan Viorel prezent Markó Béla prezent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Matei Vintil„ prezent Theodorescu Emil R„zvan absent Matei Viorel prezent Toma Constantin absent M„rgineanu ™tefan Gheorghe prezent Tudor Corneliu Vadim absent Mihordea Mircea absent Ungheanu Mihai absent Mocanu Vasile prezent Vajda Borbala prezent„
Haide˛i, domnule secretar, c„ suntem Ón cvorum.
Nu cred c„ suntem, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
De ce? Avem colegi care fac c‚t doi, trei...
Prin activitate, nu prin altceva!
## **Domnul Dumitru Badea**
**:**
A venit ∫i domnul senator Ungheanu.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
™i domnul pre∫edinte C‚rciumaru e prezent.
Domnul senator C‚rciumaru, domnul senator Ungheanu, da?
## **Domnul Dumitru Badea:**
Deci regulamentul a fost votat de noi. ™edin˛a se poate desf„∫ura numai Ón prezen˛a cvorumului. Œmi pare foarte r„u! ™i eu puteam s„ plec de ieri, c„ am ∫i eu probleme cu organiza˛ia de partid, acolo, a∫a cum ∫i ceilal˛i...
## **Doamna Fevronia Stoica**
**:**
™i noi avem probleme cu organiza˛ia de partid.
Da, Fevronia, da, numai c„ tu nu conduci organiza˛ia, ca s„ vezi ce e aceea...
Deci nu se poate ˛ine ∫edin˛a. Asta este, spre ru∫inea noastr„!
P„i, nu spre ru∫inea celor prezen˛i, cei care suntem aici.
Ca s„ nu vorbim despre faptul c„ unii ne-au l„sat... Am a∫teptat de la ora 9,15, c‚nd am venit Ón sal„, ∫i au venit acum, c‚nd s-a f„cut prezen˛a, ∫i o s„ plece imediat dup„.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Dar nu v-a˛i pronun˛at Ón leg„tur„ cu solicitarea mea.
## **Domnul Dumitru Badea**
**:**
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
E bine dac„ strig„m catalogul de mai multe ori, ne mai cunoa∫tem ∫i Óntre noi.
Domnul senator G„ucan.
## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**
58 prezen˛i.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Au mai ie∫it. Au strigat îprezent“ ∫i au ie∫it din sal„.
Œn urma renumerot„rii sunt 59.
Da. P‚n„ c‚nd vor veni ∫i ceilal˛i colegi ai no∫tri, stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ propun s„ intr„m Ón dezbaterile generale, la fiecare proiect de lege, pentru c„ cvorumul de ∫edin˛„, de 71 de parlamentari, trebuie s„-l avem doar la vot, ∫i vom face dezbaterile generale la toate proiectele de lege, iar votul final Ól vom da Ón momentul Ón care vom fi Ón cvorum, fie ast„zi, fie Ón ∫edin˛a viitoare.
V„ rog, domnul senator Badea.
Dac„ vre˛i s„ ataca˛i regulamentul, Ómi spune˛i articolul.
Conform regulamentului nu avem cvorum. Œmi pare foarte r„u!
S„ hot„r‚m prin vot!
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Nu, prin vot nu se poate hot„rÓ! Nu.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ propun o pauz„ de 15 minute.
Rog liderii grupurilor parlamentare s„ ia leg„tura cu senatorii, pentru a veni la dezbateri.
Relu„m lucr„rile la ora 10,30.
Doamnelor ∫i domnilor senatori, la ora 10,30 v„ invit Ón sal„, pentru a relua lucr„rile.
Domnul senator Badea, p‚n„ relu„m ∫edin˛a, art. 110 punctul 1:
îSenatul adopt„ legi, hot„r‚ri, mo˛iuni ∫i alte acte cu caracter politic, Ón prezen˛a majorit„˛ii senatorilor.
Œn orice alt„ situa˛ie, cvorumul este de o treime din num„rul senatorilor“.
Deci, dac„ nu,
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ invit Ón sal„. Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ rog s„ Ómi permite˛i s„ v„ reamintesc dispozi˛iile...
Invit colegii senatori s„-∫i ocupe locurile!
Invit pe domnul pre∫edinte Iorgovan!
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, da˛i-mi voie s„ v„ reamintesc prevederile art. 110 alin. 1 din Regulamentul Senatului:
îSenatul adopt„ legi, hot„r‚ri, mo˛iuni ∫i alte acte cu caracter politic, Ón prezen˛a majorit„˛ii senatorilor. Œn orice alt„ situa˛ie, cvorumul este de o treime din num„rul senatorilor“.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, relu‚nd lucr„rile Ónscrise Ón ordinea de zi, v„ propun s„ lu„m Ón dezbatere propunerea legislativ„ privind cercetarea sociologic„, demoeconomic„ ∫i politic„ a opiniei publice.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret.
Senatul este prima Camer„ sesizat„.
Este propunere legislativ„.
Dac„ din partea Guvernului este vreun reprezentant? Rog punctul de vedere al comisiei.
Numai pu˛in, s„ vedem cine este ini˛iator. Domnul deputat Vasile Moi∫. Dar a trecut prin Camera Deputa˛ilor, deci putem s„ o lu„m Ón dezbatere.
Œn urma reexamin„rii propunerii legislative men˛ionate, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, men˛inerea raportului ini˛ial, raport favorabil.
Œn luarea deciziei, s-a avut Ón aten˛ie punctul de vedere favorabil al Academiei Rom‚ne, pentru forma amendat„ de comisie.
De fapt, trebuie numai votul final.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc.
Œn leg„tur„ cu amendamentele formulate, pentru acestea... (
... Ól Óntreb pe domnul senator dac„ amendamentele au fost agreate la nivelul comisiei. Am v„zut c„ a˛i avut discu˛ii ∫i cu Academia Rom‚n„.
Da. Deci Academia a agreat forma amendat„ a comisiei, pentru c„ Ón comisie s-au discutat amendamentele respective ∫i s-a dat o alt„ form„ legii ca atare, cu care ini˛iatorul a fost de acord.
Mul˛umesc. Declar deschise dezbaterile generale. Ofer cuv‚ntul domnului senator Paul P„curaru.
Sigur c„ punctul de plecare sau inten˛ia acestui proiect de lege este de a crea un cadru legal pentru supervizarea, controlarea, coordonarea activit„˛ii de
cercetare sociologic„ ∫i Ónt‚mplarea a f„cut s„ ascult ∫i punctul de plecare al acestei inten˛ii. Au fost discrepan˛ele care apar Óntre rezultatele publicate de institutele de sondaje a opiniei publice Ón ceea ce prive∫te audien˛a politic„ la nivel de partide sau la nivel de lideri politici. Sigur, este o realitate faptul c„ exist„ diferen˛e Óntre institute, tocmai de asta se face o cercetare de teren, tocmai de asta se fac m„sur„tori ale unor variabile ∫i ale unor indicatori Ón timp.
Œn final, pentru a Óncerca s„ reglementeze, s„ creeze un cadru legal pentru activitatea de cercetare sociologic„, ini˛iatorii propun Ónfiin˛area unui sistem na˛ional de cercetare a opiniei publice, care — aten˛ie! — este organism de coordonare ∫i Óndeosebi — aten˛ie! — de avizare a cercet„rii sociologice. Este un organism care avizeaz„ ce s„ cercet„m, ce ∫i cum ∫i a∫a mai departe ∫i, Ón egal„ m„sur„, a unui consiliu de acreditare a operatorilor de teren, a institutelor de cercetare, a societ„˛ilor care fac cercetare de teren ∫i a∫a mai departe.
Œn principiu, este foarte greu de spus cum ar fi trebuit creat un astfel de sistem na˛ional de cercetare, cine intr„ Ón componen˛a structurilor propuse, cine nu intr„, c‚t de siguri ar fi ini˛iatorii pe respectarea regulilor de deontologie profesional„, Ón condi˛iile Ón care s„ spunem c„ pre∫edinte ar fi îMetromedia“, Ón condi˛iile Ón care, s„ spunem, un institut cu reputa˛ie na˛ional„, Ón condi˛iile Ón care, s„ spunem, vicepre∫edin˛i ar fi alte institute, care tot timpul au fost suspectate c„ ar fi legate de un anumit partid politic sau de un anumit grup de interese ∫i a∫a mai departe. Practic, trebuie Ón˛eles faptul c„ opinia public„ ∫i cercetarea sociologic„ nu se refer„ doar la situa˛ii politice, st„ri politice, fenomene politice, procese politice, audien˛e de partide, de lideri ∫i a∫a mai departe. Opinia public„ are o gam„ imens„ de cercetare ∫i este dreptul fiec„rei persoane interesate sau societ„˛i, sau grup de interese s„ cerceteze anumite aspecte legate de opinia public„.
Da, v„ mul˛umesc, domnule senator.
Alte puncte de vedere, fie Ón nume propriu, fie Ón numele grupurilor parlamentare?
Nu mai sunt alte puncte de vedere, deci atunci, pentru ∫edin˛a urm„toare, urmeaz„ s„ audiem punctul de vedere al reprezentantului Guvernului ∫i s„ d„m votul final.
Propunerea legislativ„ se am‚n„ pentru s„pt„m‚na viitoare pentru punctul de vedere al Guvernului ∫i votul final.
Potrivit regulamentului, solicit‚ndu-se din partea unui grup parlamentar respingerea la dezbateri generale, atunci c‚nd vom da votul final, Ón primul r‚nd voi supune la vot acest punct.
La punctul 5 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 33/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei Rom‚ne de Interven˛ii ∫i Salvare Naval„ — ARISN.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia economic„. Domnul pre∫edinte Doru B„dulescu... Domnul senator Novolan, v„ rog.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, Ón numele Guvernului, pentru a prezenta expunerea de motive.
V„ rog s„ prezenta˛i, Ón numele Guvernului, expunerea de motive.
**Domnul Traian Panait —** _secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**
Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„, ca agen˛ie specializat„ a Organiza˛iei Na˛iunilor Unite, Ónfiin˛at„ Ón 1947, a adoptat o serie de instrumente interna˛ionale, care au creat cadrul juridic corespunz„tor organiz„rii ∫i func˛ion„rii activit„˛ilor de interven˛ie pentru salvare, a vie˛ii pe mare sau Ón caz de poluare. Œn acest sens, s-a propus Ónfiin˛area Agen˛iei de Salvare a Vie˛ilor pe Mare ∫i de Poluare ∫i pentru ca aceast„ agen˛ie s„ fie mai simplu de coordonat am propus s„ fie trecut„ Ón subordonarea Companiei Na˛ionale a Administra˛iei Porturilor Maritime — S.A. Constan˛a.
## V„ mul˛umesc.
Rog punctul de vedere al Comisiei economice.
## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Comisia economic„ a dezb„tut prezentul proiect de lege pe parcursul a mai multor ∫edin˛e, la care au participat permanent membrii Guvernului. S-a re˛inut c„ Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului a hot„r‚t s„ reorganizeze activitatea grupului de interven˛ii ∫i salvare naval„ prin Ónfiin˛area Agen˛iei Rom‚ne de Interven˛ii ∫i Salvare Naval„, ca organ tehnic de specialitate, Ón subordinea ministerului. Œntruc‚t efectuarea acestor activit„˛i intr„ Ón concuren˛„ neloial„ cu societ„˛ile comerciale cu acela∫i obiect de activitate, membrii comisiei, Ómpreun„ cu reprezentan˛ii Ministerului Transporturilor au g„sit solu˛ii at‚t pentru evitarea acestei situa˛ii, c‚t ∫i pentru eliminarea complet„ a aloca˛iilor bugetare. Œn acest sens, s-au formulat amendamentele din anex„, care au fost adoptate cu unanimitate de voturi.
Men˛ion„m c„ exist„ avize favorabile de la Consiliul Legislativ ∫i de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
V„ mul˛umesc. Declar deschise dezbaterile generale. V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i.
V„ rog, domnul senator ™tefan Viorel, pre∫edintele Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, ave˛i cuv‚ntul!
## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,
Sigur, Ónfiin˛area unei astfel de structuri tehnice a fost necesar„, fapt pentru care Guvernul ne-a propus o form„, dar, iat„, c„ urmare a dezbaterilor de la comisie, s-a produs o modificare pe care eu, personal, o apreciez a fi o noutate. Nu cred c„ o astfel de construc˛ie institu˛ional„ mai reg„sim Ón vreun domeniu Ón Rom‚nia, o institu˛ie public„ Ón subordinea unei companii na˛ionale. Deci s„ nu uit„m: compania na˛ional„ este o societate comercial„, pe Legea nr. 31/1990, ∫i nu cred c„ ar putea s„ func˛ioneze o astfel de construc˛ie, institu˛ie public„ Ón subordinea unei societ„˛i comerciale!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/13.V.2004 De asemenea, nu cred c„ vom putea da solu˛ie Ón plenul Senatului, fapt pentru care am rug„mintea s„ fi˛i de acord s„ fie returnat la comisie ∫i reanalizat proiectul din acest punct de vedere.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Da, mul˛umesc.
Alte interven˛ii? Dac„ nu sunt alte interven˛ii, Ól rog pe reprezentantul Executivului s„ precizeze Ón plenul Senatului dac„ a avut punctul de vedere al Guvernului Ón momentul Ón care a acceptat amendamentele la comisie.
de cum este prev„zut Ón ordonan˛„. S„ vedem dac„ punem la vot Ón final, pentru c„ sunt doi colegi sub cvorum ∫i de aceea...
## **Domnul Petre Roman**
**:**
Fiin˛eaz„ ca urmare a ordonan˛ei sau nu?
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Fiin˛eaz„, dar a f„cut modific„ri prin...
## **Domnul Petre Roman**
**:**
Œn realitate...
Nu am avut punctul de vedere al Guvernului. C‚nd am acceptat aceste amendamente, ne-am g‚ndit doar la u∫urarea func˛ion„rii acestei agen˛ii, Ón sensul c„ Autoritatea Portuar„ este o unitate bine structurat„ ∫i bine organizat„ Ón Portul Constan˛a ∫i trecerea acestei activit„˛i Ón subordinea ei Ói d„dea o importan˛„ deosebit„.
A doua Óntrebare. V„ rog, dac„ acum, pentru sus˛inerea Ón plen...
Salut„m prezen˛a domnului prim-ministru — fost, e adev„rat — Radu Vasile, la lucr„ri. Ne bucur„... Am f„cut cvorumul chiar ∫i de vot prin venirea d‚nsului.
Deci rug„mintea este pentru reprezentantul Executivului s„ precizeze dac„ ast„zi, la dezbaterile din plen, poate sus˛ine amendamentele, av‚nd Ón vedere avizul Guvernului? Dac„ nu, trebuie s„ Óncerc„m s„ g„sim o solu˛ie s„ fie rediscutate.
Sunt Óntru totul de acord cu domnul....
V„ rog, nu dumneavoastr„. La dezbaterea proiectului de lege ne intereseaz„ punctul de vedere al Guvernului.
Primul punct de vedere al Guvernului a fost ca aceast„ agen˛ie s„ fie institu˛ie public„.
Nu mi-a˛i r„spuns la Óntrebare. V-am Óntrebat dac„ ave˛i acceptul Guvernului de a admite amendamentele existente Ón anexa nr. 1?
Nu am cerut acceptul Guvernului. Nu avem acceptul Guvernului pentru aceste amendamente.
Bun. V„ rog p‚n„ data viitoare, dac„ vom supune la vot ast„zi, exist„ aceast„ solicitare formulat„ de domnul senator ™tefan Viorel, Ón sensul ca propunerea legislativ„ sau proiectul de lege, de fapt, pentru aprobarea unei ordonan˛e s„ fie returnat la comisie. V„ rog, p‚n„ atunci, punctul de vedere al Guvernului pentru sus˛inerea oric„rui amendament, mai ales c„ modifica˛i aceast„ institu˛ie fa˛„
Altfel.
Da, fiin˛eaz„.
Venim cu o variant„, s-o mute de la o institu˛ie public„ la o societate comercial„... Deci se am‚n„ votul. Dac„ vom fi Ón cvorum, vom vota.
Pentru colegii care au venit mai t‚rziu, Ón primul r‚nd, facem dezbaterile generale, Ón conformitate cu prevederile art. 110 pct. 1 din regulament, iar dac„ vom fi Ón cvorum vom supune votului rapoartele ∫i proiectele de lege.
La punctul 6 avem propunerea legislativ„ de completare a art. 22 al Legii nr. 195/2000 privind constituirea ∫i organizarea clerului militar.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„. Domnul pre∫edinte Sergiu Nicolaescu.
Ofer cuv‚ntul domnului secretar de stat, pentru a prezenta expunerea de motive.
**Domnul Sorin Encu˛escu —** _secretar de stat Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale_ **:**
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Foarte pe scurt, la cererea expres„ a preo˛ilor militari, ace∫tia au fost asimila˛i prin Legea de organizare a clerului militar ca fiind cadre militare. Œn acest sens, ei se bucur„ de toate drepturile ce decurg din aceast„ calitate, inclusiv drepturi salariale, drepturi de echipament ∫i celelalte.
Din p„cate, ini˛iativa legislativ„ propus„ ar induce, la nivelul sistemului militar, o diferen˛„ Óntre ceea ce beneficiaz„ cadrele militare Ón prezent ∫i, s„ spunem, beneficiile mult mai mari pe care preo˛ii militari le-ar dob‚ndi prin acest statut.
Pe de alt„ parte, influen˛ele financiare ce decurg din aplicarea ∫i din modificarea actualului cadru legal ar Ónsemna o cre∫tere la nivelul bugetului Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale de peste 2.000 miliarde lei, sum„ care nu este prev„zut„ Ón actualul buget al Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale.
De aceea, Guvernul nu sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative ∫i v„ adres„m rug„mintea s„ o respinge˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/13.V.2004
## V„ mul˛umesc.
Œl invit pe domnul pre∫edinte Sergiu Nicolaescu s„ prezinte raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Am analizat cu aten˛ie, legea este absolut precis„, vorbesc de Legea nr. 64/2001 care stabile∫te c„ cei care nu au vechime efectiv„ Ón serviciul militar de 15 ani nu pot beneficia de pensie militar„. Nu putem face excep˛ii, Ómi pare foarte r„u. Din acest punct de vedere, raportul comisiei este de respingere.
## V„ mul˛umesc.
V„ rog, dezbateri generale. Nu sunt dezbateri generale.
Urmeaz„ vot final pe raport ∫i lege.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Punctul 7 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 19/2004 privind unele m„suri premerg„toare lans„rii procesului de privatizare, inclusiv constituirea comisiei de privatizare a Casei de Economii ∫i Consemna˛iuni — C.E.C. — S.A.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru privatizare. Œl invit pe domnul pre∫edinte Carol Dina s„-∫i ocupe locul. Reprezentan˛ii Executivului, v„ rog s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului.
## **Doamna Daniela Gheorghe —** _secretar de stat Ón_
_Ministerul Finan˛elor Publice_ _**:**_
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Prin programele de reform„ structural„ care au stat la baza Ómprumutului PSAL de la Banca Mondial„ ∫i a Ómprumutului...
Din sal„
#40754™i s„ se prezinte...
V„ rog s„ vorbi˛i mai aproape de microfon.
... ∫i a Ómprumutului de asisten˛„ macroeconomic„ de la Comisia European„ sunt prev„zute m„suri privind implementarea planului de restructurare a C.E.C.-ului, Ón vederea preg„tirii acestei b„nci pentru privatizare.
Etapele prev„zute pentru privatizarea C.E.C. sunt urm„toarele:
— p‚n„ la finele lunii septembrie 2004 s„ se semneze contractul cu consultantul de privatizare;
— Ón februarie 2005, aprobarea de c„tre Guvern a strategiei de privatizare;
— Ón martie 2005, lansarea anun˛ului pentru oferta public„ la privatizarea C.E.C.
Œn vederea demar„rii procesului de privatizare prin similitudine cu prevederile Legii nr. 83/1997 pentru
privatizarea societ„˛ilor comerciale bancare la care statul este ac˛ionar, se constituie o comisie de privatizare format„ din 11 speciali∫ti, din care 4 reprezentan˛i ai Ministerului Finan˛elor Publice, 3 reprezentan˛i ai B„ncii Na˛ionale a Rom‚nei, 2 reprezentan˛i ai Ministrului Justi˛iei ∫i 2 speciali∫ti cu experien˛„ Ón domeniu, precum ∫i a unui secretariat tehnic format din 2 speciali∫ti din cadrul Ministerului Finan˛elor Publice.
Dup„ demararea ac˛iunilor privind procesul de privatizare, p‚n„ la aprobarea strategiei de privatizare, este necesar„ neini˛ierea, suspendarea oric„ror investi˛ii majore sau oric„ror noi activit„˛i, av‚nd Ón vedere c„ activitatea consultantului de privatizare trebuie s„ se desf„∫oare Óntr-un cadru stabil.
V„ mul˛umesc.
Œl invit pe domnul pre∫edinte Carol Dina s„ prezinte raportul comisiei.
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Comisia pentru privatizare a fost sesizat„ Ón fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 19/2004 privind unele m„suri premerg„toare lans„rii procesului de privatizare, inclusiv constituirea comisiei de privatizare a C.E.C.
Prezentul act normativ vizeaz„, Ón principal, elaborarea graficului pentru privatizarea Casei de Economii ∫i Consemna˛iuni C.E.C.
Proiectul de lege a fost dezb„tut ∫i Ón ∫edin˛a din 21 aprilie, Ón care au fost analizate ∫i avizele favorabile ale Consiliului Legislativ ∫i ale Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a propus dou„ amendamente pe care Comisia pentru privatizare ∫i le-a Ónsu∫it ∫i pe care le prezent„m Ón anex„ la raport. Preciz„m c„ amendamentele au fost agreate ∫i de Ministerul Finan˛elor Publice.
Comisia pentru privatizare a Óntocmit ∫i un raport suplimentar aprobat de plenul Senatului, Óntruc‚t, Ón expunerea de motive se ar„ta c„ privatizarea C.E.C. a fost convenit„ cu exper˛ii F.M.I., fiind Ónscris„ doar Ón proiectul Memorandumului de politici economice ∫i financiare.
Œntruc‚t la acea dat„, c‚nd acest proiect era pe ordinea de zi, delega˛ia Rom‚niei se afla la Washington pentru a analiza obiectivele propuse prin memorandum, am apreciat c„ este necesar s„ a∫tept„m rezultatul discu˛iilor pentru a fi Ón m„sur„ s„ oferim plenului Senatului informa˛ii mai detaliate ∫i certe.
Privitor la privatizarea C.E.C., Ministerul Finan˛elor Publice ne-a transmis ultima variant„ a Memorandumului de politici economice ∫i financiare, revizuit de Guvern pe baza discu˛iilor de la Washington din s„pt„m‚na 19—23 aprilie a.c., Ón care se arat„:
îVom continua eforturile pentru finalizarea privatiz„rii Ón sectorul bancar. Œn aprilie 2004 am decis graficul pentru privatizarea C.E.C., banca de stat de economii, Ón vederea termin„rii privatiz„rii Ón 2005. Œn plus, p‚n„ la
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/13.V.2004 finele lunii mai 2004 vom anun˛a licita˛ia pentru angajarea consultantului pentru privatizare“.
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#450542. C.E.C. a r„mas singura institu˛ie solvabil„ perceput„ Ón mintea rom‚nilor ca o banc„ popular„ Ón care oamenii de r‚nd Ó∫i depun banii de mai mult de 120 de ani.
· other
1 discurs
<chair narration>
#452193. Dup„ anul 1990 au ap„rut o serie de institu˛ii a∫azise financiar-bancare, fonduri de investi˛ii, b„nci populare etc. sau chiar jocuri piramidale, uneori Óncurajate de guvernan˛i, care au pr„duit economiile celor nevoia∫i.
· other
1 discurs
<chair narration>
#454454. Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni — C.E.C. este o institu˛ie credibil„, iar prin privatizarea ei dispare ∫i ultima redut„ a siguran˛ei micilor agoniseli ale rom‚nilor.
· other
179 de discursuri
## V„ mul˛umesc.
Consult reprezentanta Executivului dac„ este de acord cu cele dou„ amendamente din anex„.
Da.
## V„ mul˛umesc.
Declar deschise dezbaterile generale. Domnul senator Petre Roman, ave˛i cuv‚ntul!
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege,
## Stima˛i colegi,
Œntr-adev„r, marea Óntrebare Ón leg„tur„ cu C.E.C.-ul este dac„ aceast„ privatizare inten˛ionat„ de Guvern este justificat„, oportun„ Ón general ∫i Ón special Ón acest moment ∫i dac„ modalitatea aleas„, aceea a unei ordonan˛e de urgen˛„, de asemenea, este justificat„.
Dup„ p„rerea mea, r„spunsul la ambele Óntreb„ri este nu. Dincolo de faptul c„ am putea u∫or constata c„ sentimentul, percep˛ia public„ — Ón leg„tur„ cu aceast„ privatizare f„cut„ Ón mare grab„ — este c„ ne trezim cu Ónc„ o ho˛ie la activ.
Judec‚nd lucrurile din punct de vedere al ac˛iunii guvernamentale, care ar fi motivele fundamentale, esen˛iale, pentru care s-ar justifica o asemenea urgen˛„ ∫i o asemenea grab„ fa˛„ de C.E.C.?
™tim c„ se afl„ Ón instan˛„ de privatizare B.C.R.-ul, cea mai mare banc„ rom‚neasc„. C.E.C.-ul este o institu˛ie aparte. Am traversat un episod foarte nepl„cut, nejustificat, gre∫it, ∫tim foarte bine, asocierea dintre F.N.I. ∫i C.E.C., care a riscat s„ d„uneze masiv C.E.C.-ului, ∫i ∫tim foarte bine c„ exist„ Ón continuare Ón instan˛a judec„toreasc„ un litigiu care s-ar putea s„ dea dreptate F.N.I.-i∫tilor ∫i, fa˛„ de aceast„ situa˛ie, apare aceast„ grab„ de privatizare a C.E.C.-ului.
Dup„ p„rerea mea nu este Ón interesul C.E.C.-ului, institu˛ie Ón care rom‚nii au foarte mare Óncredere, ∫i cred c„ nu este nici Ón interesul unei politici guvernamentale de fond s„ se plece la acest drum Ón grab„ ∫i cu o justificare foarte sub˛ire.
De aceea, v„ propun, stima˛i colegi, s„ respingem aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ ∫i s„ cerem Guvernului s„ reevalueze aceast„ situa˛ie, cu at‚t mai mult cu c‚t are Ón fa˛„ de realizat privatiz„ri de o alt„ amploare ∫i nu mai pu˛in dificile: B.C.R., îPetrom“, distribu˛iile de electricitate, distribu˛iile de gaze, ∫i nu cred c„ C.E.C.-ul este o urgen˛„. Riscul este Ón continuare s„ se creeze, din nou, o foarte proast„ imagine ∫i, ca atare, o foarte proast„ percep˛ie, c„ se atac„ una din institu˛iile cele mai credibile nu numai din sistemul bancar, ci una din institu˛iile cele mai credibile ale cet„˛eanului simplu.
## V„ mul˛umesc.
Alte interven˛ii? Domnul senator Matei Vintil„.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Nu sunt de acord cu cele expuse de antevorbitorul meu, distinsul senator Petre Roman. Nu este o privatizare Ón prip„, ∫i am Ón vedere c„ Ón programele de reform„ structural„, care stau la baza Ómprumutului PSAL II de la Banca Mondial„ ∫i, de asemenea, Ómprumutului de asisten˛„ macroeconomic„, sunt prev„zute m„suri privind implementarea planului de restructurare a C.E.C.-ului, Ón vederea preg„tirii acestei b„nci pentru privatizare.
Pentru realizarea ac˛iunilor premerg„toare lans„rii procesului de privatizare — c„ acum este o etap„ premerg„toare, constituirea comisiei —, demararea ∫i implementarea etapelor din procesul de privatizare, este necesar„ crearea cadrului legal, prin adoptarea unui act normativ special, av‚nd Ón vedere c„ C.E.C.-ul nu se Óncadreaz„ Ón prevederile Legii nr. 83/1997 pentru privatizarea societ„˛ilor comerciale bancare la care statul este ac˛ionar.
De asemenea, se are Ón vedere, la demararea procesului de privatizare, stabilirea componen˛ei comisiei de privatizare ∫i a secretariatului tehnic. Prin similitudine cu prevederile Legii nr. 83/1997 se impune instituirea unei comisii de privatizare, exact cum este propus Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/13.V.2004 proiectul de lege — cei 11 speciali∫ti — 4 reprezentan˛i ai Ministerul Finan˛elor Publice, 3 reprezentan˛i ai B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, 2 reprezentan˛i ai Ministerului Justi˛iei ∫i 2 speciali∫ti cu experien˛„.
Acum se parcurge o etap„ preliminar„ privatiz„rii, deci nu este f„cut„ Ón prip„ ∫i nu avem de ce s„ avem suspiciuni.
Eu propun colegilor s„ vot„m proiectul de lege. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Alte interven˛ii?
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, declar Ónchise dezbaterile generale.
V„ propun s„ lu„m Ón dezbatere proiectul de lege Ónscris la punctul 8 Ón ordinea de zi, proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea Ón valoare a construc˛iilor zootehnice dezafectate destinate cre∫terii, Óngr„∫„rii ∫i exploat„rii animalelor, precum ∫i a fabricilor de nutre˛uri combinate dezafectate.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„.
Este o propunere legislativ„. Sunt colegii deputa˛i Ón sal„, domnii Rosovan, Mocioalc„, Nicolescu, B‚ldea?
Dac„ nu sunt, v„ rog, punctul de vedere al comisiei noastre ∫i al Guvernului.
V„ rog, domnule senator.
Comisia a luat Ón dezbatere aceast„ propunere legislativ„ ∫i, Ón urma dezbaterii, a hot„r‚t, cu majoritate, Óntocmirea raportului de respingere.
Da. Punctul de vedere al Guvernului.
La dezbateri generale, stima˛i colegi, v„ rog, sunt interven˛ii? Nu sunt interven˛ii.
Deci, vot final.
Mul˛umesc.
La punctul 9 Ón ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ pentru facilitarea schimburilor de terenuri Ón vederea constituirii de ferme agricole.
Ini˛iatori, domnii deputa˛i Dumitru B„l„e˛ ∫i Ion Mocioi, sunt prezen˛i? Nu.
Rog punctul de vedere al comisiei.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn urma dezbaterii, comisia a stabilit Óntocmirea raportului de respingere a acestei propuneri legislative.
Punctul de vedere al Guvernului?
™i punctul de vedere al Guvernului este acela∫i. Nu sus˛ine ini˛iativa, Óntruc‚t exist„ p‚n„ acum un cadru legal... Noi am avut discu˛ii ∫i cu ini˛iatorii ∫i au recunoscut c„ d‚n∫ii au exagerat pu˛in rolul primarului Ón ceea ce realizeaz„ schimbul de teren. Deci nu sus˛inem propunerea legislativ„.
Mul˛umesc. La dezbateri generale v„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i.
Nu sunt interven˛ii, deci vot final.
Punctul nr. 10 din ordinea de zi, propunerea legislativ„ cu privire la Óncadrarea Ón munc„ a persoanelor cu handicap.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.
Domnul pre∫edinte Viorel Pan„.
## **Domnul Gheorghe Predil„ —** _consilier Ón Ministerul_
## _Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**
Domnule pre∫edinte, noi nu putem s„ contrazicem comisia, dar probabil c„ la rediscutare ini˛iatorii vor g„si cele mai nimerite formule, pentru c„ inten˛ia care st„ la baza modific„rii Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 168/2001 este bun„, Ón sensul c„ mai sunt c‚teva investi˛ii Ón zootehnie, care, dac„ g„sim solu˛iile juridice cele mai bune, pot fi puse Ón valoare, prin atribuire gratuit„, tinerilor p‚n„ la 40 de ani ∫i oamenilor de profesie, a∫a cum s-a Ónt‚mplat cu cele 2.800 care s-au mai dat p‚n„ acum.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul pentru a prezenta propunerea legislativ„.
## **Domnul Florian S„l„jeanu —** _pre∫edintele Autorit„˛ii_
_Na˛ionale a Persoanelor cu Handicap_ **:**
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori...
Numai pu˛in, v„ rog. Dac„ sunt colegii ini˛iatori, domnii deputa˛i? Sunt colegii deputa˛i prezen˛i? Nu sunt.
Bun. Rog punctul de vedere al comisiei, atunci. Numai pu˛in.
Deci dumneavoastr„ sus˛ine˛i ini˛iativa legislativ„? Condi˛ionat, sigur.
O sus˛inem din punct de vedere al inten˛iei, dar nu putem s„...
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi, Ón ∫edin˛a din 28 aprilie 2004 Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ a examinat propunerea legislativ„ ∫i a hot„r‚t s„ elaboreze un raport negativ.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/13.V.2004
## Mul˛umesc.
Rog punctul de vedere al Guvernului Ón leg„tur„ cu aceast„ propunere legislativ„.
Av‚nd Ón vedere aspectele semnalate ∫i ˛in‚nd cont de faptul c„ propunerea legislativ„ con˛ine prevederi care se reg„sesc Ón cuprinsul actelor normative Ón vigoare, apreciem c„ sunt incidente dispozi˛iile art. 14 alin. 1 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„ pentru elaborarea actelor normative, motiv pentru care nu sus˛inem adoptarea acestei propuneri legislative.
De asemenea, dorim s„ preciz„m faptul c„ Autoritatea Na˛ional„ a Persoanelor cu Handicap Ó∫i Ónsu∫e∫te ∫i celelalte observa˛ii care au fost men˛ionate Ón punctul de vedere al Guvernului, aprobat Ón ∫edin˛a din 7 aprilie 2004.
V„ mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Domnul senator Paul P„curaru.
Ceea ce cred eu c„ ar trebui s„ fie f„cut, sigur, chiar dac„ nu... Deci c‚t„ vreme acest proiect de lege nu spune c„ abrog„ restul actelor normative, nu putem s„ avem acte normative paralele care s„ reglementeze aceea∫i materie, acela∫i subiect.
Din punctul meu de vedere, tocmai pentru c„ avem Ón fa˛„ un proiect de lege, a∫a cum am spus, bine structurat, bine conturat, ∫i care se pare c„ acoper„ zone neacoperite de actuala legisla˛ie, f„r„ s„ fie Óns„ foarte precis acest lucru, propunerea pe care a∫ face-o, Ón eventualitatea c„ este posibil„ o astfel de analiz„, este s„ parcurgem o analiz„ comparat„ cu legisla˛ia Ón vigoare, punct cu punct, drepturi, sisteme de operare ∫i a∫a mai departe, facilit„˛i pentru angajatori, pentru persoana cu dizabilit„˛i, s„ vedem dac„ g„sim, Ón noul proiect propus de ini˛iatori, subiecte pe care actuala legisla˛ie nu le rezolv„.
Œn eventualitatea c„ nu se accept„ aceast„ propunere — deci a∫ propune o rediscutare temeinic„ la comisie, ca s„ vedem, Ón termeni compara˛i, dac„ avem elemente care pot fi adjudecate ∫i inserate Ón legisla˛ia Ón vigoare —, sigur c„ ∫i propunerea noastr„ este de respingere a acestui act normativ, av‚nd Ón vedere c„ se creeaz„ un paralelism Óntre legisla˛ia actual„ ∫i ini˛iativa propus„.
Mul˛umesc.
## Domnule pre∫edinte,
Suntem Ón fa˛a unei ini˛iative legislative care, practic, ar trebui s„ r„spund„ unor preocup„ri majore din societate, respectiv modalit„˛i Ón care persoanelor cu handicap, persoanelor cu dizabilit„˛i li s-ar putea oferi oportunit„˛i suplimentare pentru Óncadrarea Ón munc„ ∫i pentru trecerea din regimul unei asisten˛e pasive Ón regimul unei asisten˛e active.
Am parcurs proiectul de lege ∫i el este — cel pu˛in Ón opinia mea — un proiect de lege foarte bine lucrat, foarte cizelat, at‚t Ón ceea ce prive∫te normele de redactare, de tehnic„ legislativ„, c‚t ∫i Ón ceea ce prive∫te abordarea. Din acest punct de vedere, sunt aproape Ón m„sur„ s„ felicit ini˛iatorii, chiar dac„ sunt din P.S.D. Se vede c„ proiectul este lucrat. El este at‚t de bine lucrat, Ónc‚t suspectez c„ provine, ca surs„, chiar din Autoritatea Na˛ional„ a Persoanelor cu Handicap, care este institu˛ia specializat„ ∫i care are un num„r de speciali∫ti Ón materie.
Ceea ce face Óns„ proiectul dificil de aprobat este faptul c„ el intr„ Ón contradic˛ie cu reglement„rile actuale, cu reglement„rile normative actuale Ón vigoare, adic„ intr„ Ón contradic˛ie cu Legea nr. 102/1999, alias Legea nr. 519/2002, care este un produs, dac„ vre˛i... chiar Ón guvernarea trecut„ a fost elaborat acest act normativ, care a fost extrem de important la vremea respectiv„. Mul˛i dintre elaboratorii acelui act normativ sunt ∫i Ón momentul de fa˛„ Ón administrarea acestor categorii de probleme. El intr„ Ón contradic˛ie, Ón egal„ m„sur„, cu Ordonan˛a Guvernului nr. 129/2000, Ón palierul privind calificarea, formarea profesional„, ∫i intr„, Ón egal„ m„sur„, Ón contradic˛ie sau Ón necorelare, dac„ vre˛i, nu neap„rat Ón contradic˛ie, cu prevederile Ordonan˛ei Guvernului nr. 14/2003 privind Agen˛ia Na˛ional„ a Persoanelor cu Handicap.
Mul˛umesc.
Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„? Nu mai sunt alte interven˛ii.
Declar Ónchise dezbaterile generale. Deci r„m‚ne votul final.
La punctul 11 avem Ónscris proiectul de Lege privind pensiile ocupa˛ionale.
Comisia sesizat„ Ón fond este, de asemenea, Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„. Domnul pre∫edinte este prezent.
## V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Œl invit pe domnul pre∫edinte Viorel Pan„ pentru a prezenta raportul Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Œn patru ∫edin˛e, comisia noastr„ a dezb„tut acest proiect de lege, a primit amendamente din partea colegilor no∫tri senatori ∫i, ca urmare, comisia a decis elaborarea unui raport favorabil al proiectului de lege, Ón forma Camerei Deputa˛ilor, cu amendamentele cuprinse Ón anexa nr. 1.
Amendamentele respinse sunt cuprinse Ón anexa nr. 2
- a prezentului raport.
- V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Declar deschise dezbaterile generale.
Domnule vicepre∫edinte Dan-Mircea Popescu, ave˛i cuv‚ntul, Ón numele Grupului parlamentar al P.S.D.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi, suntem Ón prezen˛a unui proiect de lege extrem de important, Ón opinia mea, astfel Ónc‚t m„ v„d nevoit s„ Óncerc s„ v„ re˛in aten˛ia cu c‚teva comentarii, Ón str‚ns„ leg„tur„ cu acest fapt.
Œn primul r‚nd, a∫ dori s„ salut aceast„ ini˛iativ„ a Guvernului, care, iat„, Ó∫i onoreaz„ promisiunea,
supun‚nd dezbaterii noastre Legea privind pensiile ocupa˛ionale, proiect ce materializeaz„ dispozi˛iile art. 47 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, referitoare la dreptul la pensie al cet„˛enilor, dar ∫i la, citez: îalte forme de asigur„ri sociale publice sau private“.
Suntem, a∫adar, stima˛i colegi, Ón fa˛a unei asemenea legi privind pensiile private Ón Rom‚nia, dup„ ce, v„ aminti˛i probabil, recent am dezb„tut Legea privind asigur„rile private Ón s„n„tate.
Cred c„ acest lucru trebuie subliniat, chiar dac„ el vine cu o mare Ónt‚rziere at‚t fa˛„ de promisiunile noastre, dar, mai ales, fa˛„ de necesit„˛ile de restructurare a sistemului de pensii, Ón ansamblu.
Spun aceasta pentru c„, de-a lungul anilor, am fost unul dintre cei care au subliniat c„ Ónt‚rzierea reformei acestui domeniu ne cost„ din ce Ón ce mai mult, pe m„sur„ ce timpul trece, iar costurile nu sunt numai Ón plan social ∫i uman, ci ∫i Ón plan economic ∫i politic.
Œn plus, dup„ cum observa˛i, construc˛ia unui asemenea sistem, intrarea lui Ón func˛iune, armonizarea componentelor lui, ajustarea lui dureaz„ relativ mult, chiar ∫i din momentul Ón care legisla˛ia de baz„ este aprobat„.
Exemplele Ómi stau la Óndem‚n„, c„ci de necesitatea reform„rii sistemului de pensii din Rom‚nia vorbim Ónc„ din 1993 — 1994, ∫i abia Ón 2001 a intrat Ón vigoare noua Lege a pensiilor din sistemul de stat.
De altfel, aceast„ preocupare nu este proprie numai Rom‚niei, ea este prezent„ la nivelul Óntregii Europe, fie c„ este vorba de state dezvoltate, cu sisteme de securitate social„ de tradi˛ie — Germania, Anglia, Fran˛a, Italia, Austria —, fie c„ este vorba de ˛„ri din Europa Central„ ∫i de Est, intrate recent Ón Uniunea European„.
Realitatea unor fenomene sociale, precum procesul de Ómb„tr‚nire a popula˛iei ∫i sc„derea demografic„, au condus, Ón timp, la rate de dependen˛„ extrem de tensionate, la cheltuieli tot mai mari cu pensiile, au condus, practic, la nesustenabilitatea financiar„ a acestora.
Mul˛umesc, domnule vicepre∫edinte.
Ofer cuv‚ntul domnului senator Paul P„curaru, Grupul parlamentar P.N.L.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Sigur c„ este un proiect de lege extrem de important ∫i, dac„ nu este at‚t de important prin ˛inta, prin publicul pe care Ól atinge, pentru c„ se pare c„ sistemele facultative au probleme Ón ˛„rile s„race, pentru c„ resursele popula˛iei sunt extrem de limitate ∫i atunci apelul la un sistem facultativ devine o problem„ pentru marea majoritate a cet„˛enilor, el este important, spuneam, pentru c„, de fapt, Óncearc„ s„ completeze o problem„ de sistem, ∫i anume reforma Ón sistemul public de pensii.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/13.V.2004 Se vorbe∫te Ón Rom‚nia de 12 ani. O dat„ cu intrarea sistemului public Ón criz„, o dat„ cu dificult„˛ile evidente — au fost prezentate o bun„ parte din ele ∫i de domnul senator — de atunci se tot vorbe∫te, de atunci Rom‚nia beneficiaz„ de consultan˛„ interna˛ional„, de atunci Banca Mondial„, de atunci diverse experien˛e interna˛ionale acumulate, din Europa p‚n„ Ón America de Sud, au fost consultate pentru a Óncerca s„ se ajung„ la o solu˛ie ∫i, dac„ domnul senator Dan-Mircea Popescu felicita Guvernul pentru ini˛iativ„, eu nu pot dec‚t s„ penalizez Guvernul pentru Ónt‚rziere, pentru c„ Ónt‚rzierea este nepermis„, doar dac„ ne vom raporta la zecile de deplas„ri interna˛ionale f„cute pentru a Ón˛elege subiectul, pentru a crea construc˛ia institu˛ional„, mecanismul de supraveghere ∫i a∫a mai departe.
Sigur c„ aceast„ reform„ a sistemului public de pensii cuprinde, cum s-a spus ∫i aici, trei piloni. Pilonul 1, 2 ∫i 3. Pilonul 1 este cumva rezolvat prin Legea nr. 19/2000, pilonul 2 este nerezolvat — opinia mea este c„ Rom‚nia are nevoie ∫i de pilonul 2, pentru c„ introducerea unui sistem obligatoriu cu administrare privat„, cu capitalizare privat„, este benefic„ Ón primul r‚nd economic, dar, Ón egal„ m„sur„, social —, ∫i, sigur, cu pilonul 3 pe care Ól avem Ón momentul de fa˛„, Ón prezent, sistemele facultative cu administrare privat„.
™i aici vine o discu˛ie de fond.
Una din cerin˛ele — de ce sunt at‚t de urgen˛i ace∫ti piloni 2 ∫i 3 —, vine tocmai din s„r„cia ∫i din dificult„˛ile cu care se confrunt„ sistemul public de pensii.
V„ mul˛umesc.
Dac„ din partea celorlalte grupuri dore∫te s„ intervin„ cineva?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/13.V.2004 Grupul parlamentar P.R.M. nu dore∫te.
V„ rog, Grupul parlamentar U.D.M.R., ave˛i cuv‚ntul. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Domnul pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Diversificarea resurselor de asigur„ri de b„tr‚ne˛e este un obiectiv obligatoriu, determinat de realitatea social„.
Œn acest scop, sistemul de asigur„ri sociale se va baza pe mai mul˛i piloni. Œntre ace∫tia, sistemul public reprezint„ fundamentul asigur„rilor sociale, iar reformarea sa, o dat„ cu adoptarea noii legi a pensiilor publice ∫i altor drepturi de asigur„ri sociale, a Legii nr. 19/2000, reprezint„ doar un Ónceput.
Œn ceea ce prive∫te schemele de pensii suplimentare ∫i op˛ionale, ele urm„resc atragerea Ón acest sistem a persoanelor cu o capacitate mai mare de economisire.
Totodat„, prin acordarea unor facilit„˛i fiscale, schemele de pensii suplimentare vor fi un domeniu important al Ón˛elegerilor dintre patron ∫i salaria˛i.
Participarea la schemele de pensii ocupa˛ionale, cadrul legal pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea c„rora define∫te prezentul proiect de lege, este voluntar„ ∫i este limitat„ la personale care-∫i desf„∫oar„ activitatea la agen˛i economici, Ón anumite sectoare sau ramuri industriale.
Participarea este rezultatul acordului dintre angajator ∫i sindicate, reprezentan˛i ai salaria˛ilor. Sistemul se bazeaz„ pe capitalizare, protec˛ia participan˛ilor fa˛„ de efectele unor investi˛ii neadecvate sau alocarea ineficient„ a resurselor se realizeaz„ printr-un fond de rezerv„ ∫i unul de garantare.
Proiectul de lege prevede constituirea acestor fonduri, dar nu le reglementeaz„ modul de constituire a acestora, face trimitere Ón foarte multe locuri la acte normative ce vor fi adoptate Ón viitor, num„rul limitat al participan˛ilor reglementat prin art. 1 paragraful 3, acestea pot fi considerate ca ni∫te caren˛e ale acestui proiect de lege, dar, Ón ansamblu, reprezint„ un pas semnificativ, important, Ónainte Ón domeniu.
Grupul parlamentar U.D.M.R. sus˛ine ∫i va vota acest proiect de lege.
V„ mul˛umesc.
Doamna senator Rodica ™elaru, ave˛i cuv‚ntul.
## Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
A∫a cum a afirmat mai Ónainte ∫i colegul nostru, domnul Dan-Mircea Popescu, reforma sistemului de pensii nu este, dup„ cum ∫ti˛i, numai problema Rom‚niei, aceasta este una din temele de interes pentru toat„ Europa.
Œmb„tr‚nirea popula˛iei este Óntr-adev„r un factor cu consecin˛e semnificative pe plan economic ∫i social la nivel mondial, iar procesul este mai accelerat Ón ˛„rile din Europa Central„ ∫i de Est.
Œn acest context, proiectul de lege dezb„tut ast„zi Ó∫i demonstreaz„ de la Ónceput oportunitatea ∫i necesitatea.
Abordarea legislativ„ a legii acoper„ tematici de interes, cum ar fi: participan˛ii la schemele ocupa˛ionale ∫i reglementarea raporturilor dintre ace∫tia, modul de colectare ∫i eviden˛„ a contribu˛iilor la aceste scheme, modul de investire a resurselor financiare colectate, condi˛ii de autorizare, licen˛iere, func˛ionare ∫i supraveghere a administratorilor fondurilor de pensii ocupa˛ionale.
Œn g‚ndirea ini˛iatorului, pensiile ocupa˛ionale sunt legate de procesul de munc„, participarea la aceste fonduri fiind voluntar„ ∫i bazat„ pe Ón˛elegerea tripartit„ — angajat, angajator ∫i sindicat.
Sistemul pe care proiectul de lege ni-l propune se bazeaz„ pe capitalizare, pe respectarea dreptului de proprietate asupra contribu˛iilor pl„tite ∫i pe controlul asupra performan˛elor investi˛iilor rezultate de fiecare fond de pensie ocupa˛ional„.
Nu este lipsit de interes faptul c„ at‚t angajatorul, c‚t ∫i angajatul sunt stimula˛i s„ participe la acest sistem de pensii prin m„suri care privesc deductibilit„˛i fiscale, prin contribu˛iile fiec„ruia dintre ei.
Mai mult, prin normele instituite de proiectul de lege, pensiile ocupa˛ionale sunt ferite de faliment, ceea ce este de natur„ s„ Ónl„ture suspiciunile ∫i eventualele griji pe care participan˛ii ar putea s„ ∫i le fac„.
Sunt convins„ c„ fiecare dintre dumneavoastr„ apreciaz„ c„ proiectul de lege supus ast„zi dezbaterilor noastre este de maximum interes, c„ el excede patimilor ∫i jocurilor politice, Ónscriindu-se Ón categoria actelor normative care acoper„ cea mai mare arie de interes ∫i cea mai larg„ Ón acela∫i timp.
Mul˛umesc.
Œl consult pe domnul senator Ion C‚rciumaru dac„ vrea s„ ia cuv‚ntul.
Din sal„
#84350Nu.
Mul˛umesc.
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, v„ rog, stima˛i colegi, da˛i-mi voie s„-l Óntreb pe domnul secretar de stat Ion Giurescu dac„ este de acord cu toate amendamentele existente Ón anex„ la raport.
Domnule pre∫edinte, Cu amendamentele admise, da.
## Cu amendamentele admise.
Œn aceast„ situa˛ie, practic toate grupurile parlamentare au sus˛inut acest proiect de Lege privind pensiile ocupa˛ionale, l-am putea supune votului, dar nu trebuie s„ Ónc„lc„m regula stabilit„ Ón urm„ cu dou„ ceasuri.
Practic avem vot final pe raport, Óntruc‚t exist„ amendamente ∫i pe lege, care are caracter organic.
V„ mul˛umesc.
La punctul 12 din ordinea de zi, avem Ónscris proiectul de Lege privind mandatarea Regiei Autonome îAdministra˛ia Patrimoniului Protocolului de Stat“ s„ exercite atribu˛iile institu˛iei publice implicate, conform
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/13.V.2004 Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 88/1997 privind privatizarea societ„˛ilor comerciale.
Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri este comisia sesizat„ Ón fond.
Œl invit pe domnul secretar Ion Predescu s„ prezinte raportul.
V„ rog, punctul de vedere al Guvernului.
## **Domnul Bebe Tudor —** _subsecretar de stat la_
## _Secretariatul General al Guvernului_ **:**
Prezentul proiect de lege prive∫te mandatarea Regiei Autonome a Administra˛iei Patrimoniului Protocolului de Stat, Ó∫i exercit„ atribu˛iile institu˛iei publice implicate conform Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societ„˛ilor comerciale.
Prin preluarea pachetelor de ac˛iuni la patru societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat R.A.A.P.P.S. a devenit reprezentantul statului Ón adun„rile generale ale ac˛ionarilor, av‚nd toate drepturile ∫i obliga˛iile ce decurg din aceast„ calitate.
Potrivit legii, prin îinstitu˛ie public„ implicat„“ se Ón˛elege Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului, ministerul de resort, ori, dup„ caz, Autoritatea Administra˛iei Publice Locale, care au atribu˛ii de privatizare.
Av‚nd Ón vedere faptul c„ regia nu are atribui˛ii Ón privatizarea activelor societ„˛ilor comerciale la care este ac˛ionar„ Ón numele statului, s-a considerat necesar„ completarea cadrului legislativ, astfel Ónc‚t Regia Autonom„ îAdministra˛ia Patrimoniului Protocolului de Stat“ s„ poat„ Óndeplini rolul institu˛iei publice implicate.
## Mul˛umesc.
Œl invit pe domnul senator Ion Predescu s„ prezinte raportul Comisiei juridice pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
## Domnule pre∫edinte,
Actul normativ reprezint„ o completare a reglement„rii Ón materie ∫i prive∫te mandatarea reprezentan˛ilor Ón Adunarea General„ a Ac˛ionarilor, a societ„˛ilor la care regia este ac˛ionar„, de a dispune m„surile de administrare ∫i actele de dispozi˛ie, Óntre care: Ónchiriere, asociere, participa˛iune, concesionare etc., loca˛ie ∫i alte modalit„˛i de valorificare a bunurilor ∫i de gestionare a lor.
M„sura este necesar„ pentru c„ unit„˛ile care aveau aceste atribu˛ii au fost Ón majoritate desfiin˛ate, au c„p„tat alte competen˛e ∫i le-au fost luate din atribu˛ii aceste acte, motive pentru care Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a apreciat c„ actul normativ este necesar pentru a completa regimul juridic privind administrarea ∫i actele de dispozi˛ie asupra bunurilor ce cad Ón aceast„ competen˛„ de materie.
V„ rug„m s„ fi˛i de acord cu raportul Comisiei juridice pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, care este de admitere ∫i f„r„ amendamente.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Grupul parlamentar P.N.L., doamna senator Norica Nicolai.
Am c‚teva Óntreb„ri pentru reprezentantul A.P.A.P.S.-ului. Prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 1291/2001 s-a aprobat transferarea pachetului de ac˛iuni de˛inut de Societatea Comercial„ Biroul de Turism pentru Tineret, deci B.T.T., de la Ministerul Turismului la A.P.A.P.S.
Ne spune˛i, Ón 1991, care erau activele existente ∫i neprivatizate, negrevate de leasing imobiliar la aceast„ societate? Ce a mai r„mas de v‚ndut ∫i de privatizat ∫i dac„, Ón 1991, aceast„ societate nu era Ón plin proces de privatizare de c„tre Ministerul Turismului?
Acela∫i lucru v-a∫ ruga s„-mi preciza˛i cu privire la Olimp Estival 2002 —Mangalia ∫i Neptun Estival 2002 — Mangalia. C‚nd s-au preluat la R.A.A.P.P.S. Ón 2002, Hot„r‚rea de Guvern nr. 839/2002, ele se aflau Ón proces de privatizare de c„tre Ministerul Turismului. Care sunt hotelurile care au r„mas neprivatizate ∫i care este situa˛ia contractelor de loca˛ie Ón acest moment?
Œn ceea ce prive∫te S.C. Horticola — S.A, Bucure∫ti, v„ reamintesc, stima˛i colegi, c„ aici, Ón acest Senat, am avut Ón 2002 o dezbatere, pentru c„ era vorba de un transfer din domeniul public al statului ∫i, la acea dat„, Óntreaga opozi˛ie sus˛inea c„ Ón fond nu se dore∫te o mai bun„ administrare, ci privatizarea magazinelor existente Ón patrimoniul acestei societ„˛i Ón Bucure∫ti ∫i a terenurilor pe care societatea le de˛ine Ón zona imediat limitrof„ Bucure∫tiului. ™i aceste bunuri erau, la data respectiv„, Ón plin proces de privatizare declan∫at de Agen˛ia Domeniilor Statului ∫i R.A.A.P.P.S. V„ rog s„-mi spune˛i de ce Guvernul Rom‚niei a Óntrerupt un proces de privatizare Ón curs, derulat Ón conformitate cu legea, Ordonan˛a nr. 88/1997, care define∫te Ón art. 3 lit. g) cu certitudine care sunt institu˛iile publice implicate (acestea sunt ministerele) — deci legalitatea la momentul acela era acoperit„ — ∫i de ce a˛i luat decizia ca o regie comercial„ — Protocolul de Stat — exceptat„ expres — regiile sunt exceptate expres Ón aceast„ lege — s„ procedeze la privatizare. Care au fost sus˛inerile ∫i care este substratul acestei decizii? Pentru c„, din punctul de vedere al Grupului Liberal, este o form„ clar„ de corup˛ie pe care o prezent„m ast„zi. Le-am ˛inut doi ani — deci din 2001 Ón 2002 — ∫i, acum, pe final de mandat, c‚nd noi ∫tim foarte bine c„ au mai r„mas c‚teva hoteluri, ∫tim cine are aceste ac˛iuni, le privatiz„m nerespect‚nd un proces de privatizare declan∫at de dumneavoastr„ ∫i de vechiul guvern, dar de dumneavoastr„ declan∫at. Atunci Ministerul Turismului a fost foarte eficient, a privatizat foarte mult. De ce ∫i care sunt aceste hot„r‚ri? V„ rug„m s„ face˛i publice activele care exist„ Ón acest moment ∫i care este situa˛ia lor juridic„.
Mul˛umesc.
Alte interven˛ii? Dac„ nu mai sunt interven˛ii la dezbateri generale, v„ rog s„ prezenta˛i r„spuns colegei noastre.
Œn primul r‚nd, nu este vorba despre A.P.A.P.S., este vorba despre R.A.A.P.P.S. Acest proiect de lege nu face dec‚t s„ completeze Ordonan˛a Guvernului nr. 88/1997, aprobat„ prin Legea nr. 99/1999, cre‚nd, practic, cadrul legal necesar continu„rii privatiz„rii acestor 4 societ„˛i. Nu v„ pot r„spunde acum care sunt activele care au mai r„mas Ón cadrul acestor societ„˛i, pentru c„ ar trebui s„ v„ prezint aici o list„ destul de lung„.
™i reprezenta˛ilor Ón Consiliul de administra˛ie, care nu au aceast„ calitate... Nu o aveau. ( _Comentarii Ón sal„.)_
V„ rog frumos, stima˛i colegi. Atunci c‚nd v-am Óntrebat a˛i spus ∫i eu am declarat îDeclar Ónchise dezbaterile generale“, c„ nu mai dore∫te nimeni s„ intervin„. ( _Vocifer„ri, comentarii.)_ Ba, da. ( _Comentariu neinteligibil din sal„.)_
Din sal„
#92682Privatizarea societ„˛ilor comerciale...
Continuarea procesului...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Declar Ónchise dezbaterile generale, ca s„ nu mai facem alte incidente...
Nu le are.
## **Domnul Petre Roman**
**:**
Da, nu le am.
Da, mul˛umesc.
Din sal„
#93058Face˛i luni interpelare... ( _Comentarii Ón sal„.)_
## **Domnul Ion Predescu** _**:**_
Nu privatizeaz„ ea, d„ mandat „lora din Consiliul de administra˛ie...
Dori˛i s„ mai interveni˛i, domnule senator Predescu? ( _Comentarii Ón sal„.)_
Citi˛i legea! D„ mandat „lora care sunt Ón Consiliul de administra˛ie...
V„ rog. Deci eu nu am vrut s„-i spun nimic colegei noastre Norica Nicolai. Sigur c„ ea a formulat mai multe Óntreb„ri, f„r„ a observa con˛inutul legii. Sigur c„ exist„ multe nemul˛umiri, rezultate, spun eu, din interven˛ia dumneavoastr„ pe diferite chestiuni, dar care...
Din sal„
#93761Sunt importante...
Nu, v„ rog frumos... dar care vizeaz„ anumite chestiuni, ∫i nu acest proiect de lege. V„ rog s„ observa˛i c„ acest proiect de lege nu Ónseamn„ dec‚t un mandat dat pentru ce? Pentru Ónchiriere ∫i a∫a mai departe. V„ rog.
Nu a fost a∫a. A spus: îVreau s„ ascult r„spunsul domnului de la Guvern“...
## **Domnul Ion Predescu:**
™i l-a dat.
## **Domnul Petre Roman**
**:**
S„ vin„... Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, dup„ ce d„ r„spunsul.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
La proiectul de lege, nu la interven˛ia colegei noastre. Pentru c„ ea a ridicat alte chestiuni.
**Domnul Petre Roman**
**:**
Nu a∫ zice c„ sunt alte chestiuni.
Ba, da. Sunt alte chestiuni. ( _Comentarii.)_
Din sal„
#94571Domnuí Roman, a∫teapt„ la r‚nd proiectul cu revolu˛ionarii...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere. Nu exist„ amendamente.
## **Domnul Petre Roman**
**:**
Œmi pare r„u, dar nu e corect.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Proiectul de lege se am‚n„ pentru vot final.
Rug„mintea este, data viitoare c‚nd v„ prezenta˛i, s„ pute˛i s„ oferi˛i r„spunsuri la toate Óntreb„rile puse de colegii senatori, Óntreb„ri care s„ vizeze Óns„ activitatea regiei.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/13.V.2004 ## **Domnul Petre Roman**
**:**
Domnule pre∫edinte, noi nu putem da un vot Ón alb, sau un cec Ón alb...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Nu. Am cerut acest lucru, pentru c„ se am‚n„ dezbaterea.
## **Domnul Petre Roman**
**:**
S„ se scrie s„ vin„ cu aceste r„spunsuri documentate, pentru c„ Senatul nu d„ un cec Ón alb.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Nu, nu, nu scris. Œn momentul Ón care vom stabili vot final... ( _Comentarii Ón sal„.)_
V„ rog, stima˛i colegi, haide˛i s„ nu tension„m rela˛iile dintre noi!
## **Domnul Petre Roman**
**:**
Da’ nu e nici o tensiune...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Nu, v„ r„spundea cineva, un alt coleg din sal„. ™i am spus c„ avem o alt„ problem„ de rezolvat. Deci votul final se am‚n„ pe s„pt„m‚na viitoare, c‚nd rog reprezentan˛ii regiei s„ prezinte plenului Senatului r„spuns la Óntreb„rile formulate de colega Norica Nicolai, dar cele care au leg„tur„ cu proiectul de lege.
## **Domnul Petre Roman**
**:**
S„ dea r„spunsurile care s-au cerut.
## De acord.
Intr„m la punctul 13 din ordinea de zi — 13 ∫i 14, de fapt, au acela∫i obiect: propunerea legislativ„ privind recuno∫tin˛a fa˛„ de eroii-martiri ∫i lupt„torii care au contribuit la victoria Revolu˛iei Rom‚ne din Decembrie 1989.
Avem dou„ propuneri legislative.
Domnul senator Du˛„ nu este prezent, nu?
Domnul senator Sergiu Nicolaescu, ini˛iator, domnul secretar de stat Cuteanu.
Comisia sesizat„ Ón fond — Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Ofer cuv‚ntul domnului senator Sergiu Nicolaescu pentru a prezenta ini˛iativa legislativ„.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
V„ rog s„ face˛i lini∫te, stima˛i colegi!
Domnule pre∫edinte, v„ rog s„-mi permite˛i s„ fac un scurt istoric.
Œn 1990 a ap„rut Decretul-lege nr. 76, Ónlocuit Ón acela∫i an, tot 1990, prin Legea nr. 42, care era o lege ordinar„, pentru c„ ea... ne plas„m Ón anul 1990, Ónaintea Constitu˛iei. Deci nu exista Ómp„r˛irea Ón legi organice sau ordinare. Actuala propunere pe care o fac este, dac„-mi permite˛i s„ folosesc..., un remake al acestor legi pe care le-am enumerat, o necesitate de a se pune ordine, Óntruc‚t au intervenit, fa˛„ de Legea nr. 42/1990, o serie Óntreag„ de ordonan˛e de urgen˛„
care au declasat-o ∫i Ón special pozi˛ia pe care o aveau revolu˛ionarii c‚∫tigat„ prin Legea nr. 42/1990.
Œn acela∫i timp, vreau s„ spun c„ trebuie s„ fiu Ón˛eles ∫i s„-mi permite˛i s„-l parafrazez pe Lucre˛iu P„tr„∫canu: îŒnainte de a fi parlamentar, sunt revolu˛ionar“. Œn aceste condi˛ii, eu sus˛in actuala form„ trecut„ prin comisie, dar nu pot respinge cererile colegilor mei din Revolu˛ia din 1989 din Rom‚nia. V„ rog s„ Ón˛elege˛i aceast„ pozi˛ie pe care o am ∫i doresc s„ fi˛i Ón cuno∫tin˛„.
V„ mul˛umesc.
## Da.
V„ mul˛umesc.
Rog, punctul de vedere al Guvernului.
**Domnul Vasile Emilian Cuteanu —** _secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolu˛ionarilor_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Referitor la propunerea legislativ„ privind recuno∫tin˛a fa˛„ de eroii-martiri ∫i lupt„torii care au contribuit la victoria Revolu˛iei Rom‚ne din Decembrie 1989, ini˛iat„ de domnul Sergiu Nicolaescu, care ar urma s„ Ónlocuiasc„ Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilormartiri ∫i acordarea unor drepturi urma∫ilor acestora, r„ni˛ilor, precum ∫i lupt„torilor pentru victoria revolu˛iei, ale c„rei prevederi fie nu mai corespund realit„˛ii socialpolitice ∫i economice actuale, fie au creat unele inechit„˛i ca urmare a interpret„rilor sau aplic„rii lor gre∫ite sau abuzive, beneficiarii acestei legi sunt lupt„torii participan˛i la ac˛iunile desf„∫urate pentru victoria Revolu˛iei din Decembrie, precum ∫i urma∫ii eroilor-martiri, iar noile prevederi se refer„ la instituirea unor titluri ce se vor acorda prin decret preziden˛ial la propunerea organiza˛iilor, la construirea de monumente dedicate memoriei celor c„zu˛i Ón lupt„, la reglementarea regimului sediilor organiza˛iilor revolu˛ionarilor ∫i cuantumul indemniza˛iilor ce vor putea fi acordate beneficiarilor prezentei legi. Guvernul sus˛ine adoptarea acestei propuneri legislative, cu amendamentele prezentate Ón tabelul comparativ.
Pot s„ adaug ceva, domnule pre∫edinte?
Da, v„ rog.
Vreau s„ mai adaug un lucru. Dac„ plenul hot„r„∫te, legea, de la lege ordinar„, a∫a cum este prev„zut„ — colegul, domnul senator Predescu, poate s„ confirme — poate s„ treac„ Ón categoria legilor organice, cu condi˛ia s„ Óndeplinim art. 73 litera h) din Constitu˛ie, adic„ s„ prevedem Ón lege infrac˛iuni sau pedepse, cu regimul execut„rii acestora. Œn condi˛iile acestea ar putea trece la organice. Domniile voastre hot„r„sc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/13.V.2004
Da.
## Stima˛i colegi,
S„ oferim cuv‚ntul domnului senator Predescu pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. De altfel, aceste dou„ propuneri legislative, al„turi de altele, au fost Óndelung discutate Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. S„ nu Óncerc„m s„ facem acum modific„ri Ón plen, pe picior, ca s„ nu gre∫im.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Domnule pre∫edinte,
## Domnilor colegi,
E vorba de dou„ propuneri legislative. Prima pe care o dezbatem are raport de admitere, cealalt„, raport de respingere, pe cale de consecin˛„. Ele au acela∫i obiect de reglementare.
Propunerea legislativ„ a venit cu o reglementare de reconsiderare, de modificare, de completare ∫i chiar de revizuire a unor dispozi˛ii din reglementarea Ón vigoare ∫i a m„surilor de aplicare a acesteia.
Trebuie s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ Ón mai multe ∫edin˛e, prelungite ∫i destul de sus˛inute din punct de vedere al dezbaterilor, au fost prezen˛i mul˛i pre∫edin˛i de organiza˛ii, Guvernul, prin Secretariatul de Stat pentru aplicarea Legii nr. 42/1990, colegi senatori ∫i deputa˛i, membri ai Comisiei parlamentare de aplicare a Legii nr. 42/1990, pre∫edin˛i de organiza˛ii ∫i ini˛iatorii ∫i, de fapt, ceea ce ave˛i dumneavoastr„ prezentat Ón aceast„ anex„, denumit„ îAmendamente“, este, de fapt, proiectul de lege de la articolul 1 p‚n„ la ultimul. Reexaminarea propunerii legislative a constat Ón examinarea tuturor textelor cu dezbatere la fiecare alineat din fiecare articol. Forma pe care o prezint„ comisia reprezint„ acordul general al tuturor participan˛ilor la dezbateri. Din multitudinea de opinii, de regul„, controversate, Ón forma pe care o prezent„m, dup„ cum bine cunoa∫te˛i, cu obiectivitate ∫i rev„z‚nd-o cu aten˛ia cuvenit„, se impun unele corect„ri pe care le-am l„sat s„ le prezinte ini˛iatorii, pentru c„, dup„ c‚te ∫tiu eu, sunt mai mul˛i.
Œn principal, forma pe care o g„si˛i Ón aceast„ anex„, denumit„ îAmendamente aduse de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri“, este proiectul ca atare, a∫a cum v„ spuneam.
Œn c‚teva puncte de vedere, Ón c‚teva rezolv„ri, trebuie f„cute unele corect„ri, care sunt, de fapt, omisiuni sau redact„ri gre∫ite. S-a c„utat, ∫i noi am apreciat c„ s-a reu∫it Óntr-o bun„ m„sur„, s„ se realizeze, prin noua reglementare, o ordine, adic„ aceea cuvenit„, pentru exprimarea, at‚t prin texte, c‚t ∫i prin fapte, ∫i prin m„suri cuprinse Ón texte, a recuno∫tin˛ei fa˛„ de cei care au luptat, cei care s-au jertfit, cei care au suferit v„t„m„ri grave, de la marii mutila˛i p‚n„ la cei care ∫i-au vindecat r„nile, fizice ∫i morale, urma∫ii, so˛iile care au r„mas, al„turi de copiii lor, de pe urma celor c„zu˛i la datorie.
## V„ mul˛umesc.
Declar deschise dezbaterile generale.
Ofer cuv‚ntul domnului senator...
Nu dore∫te nimeni s„ ia cuv‚ntul.
Toate grupurile parlamentare au sus˛inut, colegii din toate grupurile parlamentare, propunerea legislativ„. De fapt, ideile rezultate din ambele propuneri legislative... am mers pe varianta domnului senator Sergiu Nicolaescu, ni s-a p„rut aceasta mai complet„. De aceea cealalt„ variant„ are raport de respingere. Am Óncercat Óns„, Ón urma multelor discu˛ii din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, s„ g„sim formele cele mai adecvate, pe c‚teva chestiuni care sunt fundamentale ∫i care s„ nu nasc„ tot felul de tensiuni Ón societate, Óntruc‚t se interpreta c„, efectiv, din nou, revolu˛ionarii revendic„ tot felul de drepturi.
De data aceasta cred c„ noi putem s„ ie∫im cu o lege a recuno∫tin˛ei ∫i s„ observ„m c„ am introdus un element extrem de important, care vizeaz„ verificarea certificatelor ∫i brevetelor care au fost date. ™i, practic, vor primi, Ón continuare, noile titluri cei care, efectiv, merit„.
Domnule pre∫edinte, eu am pierdut din vedere s„ fac o precizare cu privire la cea de a doua propunere, dar pentru c„ am purtat dezbaterile generale asupra ambelor, cred, v„ rog s„-mi da˛i voie s„ completez expunerea mea, de fapt, a comisiei, c„ cea de a doua propunere legislativ„ a fost apreciat„ ca a doua Ón raport de Ónscrierea lor, primirea lor ∫i ordinea primirii, dar c„ foarte multe idei, chiar structura ∫i ordonarea prezent„rilor sunt foarte asem„n„toare. ™i multe idei au fost preluate, se reg„sesc din cea de a doua propunere Ón prima care a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/13.V.2004 fost examinat„ ca atare. Le-am avut permanent Ón vedere ambele propuneri legislative, colegii din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri cunosc lucrul acesta, a∫a Ónc‚t nu este vorba de o respingere a problematicii sau a propunerii legislative, ea r„m‚ne Óns„ f„r„ obiect, dat fiind c„ este, Ón mare m„sur„, preluat„ Ón cealalt„.
Cu aceast„ precizare, v„ rog s„ se re˛in„ esen˛ialul Ón leg„tur„ cu cea de a doua propunere legislativ„.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## V„ mul˛umesc.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ rog s„ Ómi permite˛i, sigur c„ n-o s„
Vot · Amânat
Constituirea comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i a unor institu˛ii publice
Dac„ Ómi permite˛i, domnule pre∫edinte...
Da.
La punctul 3 este prev„zut„, Ón cea de a 4-a Ónc„pere, pe care o ave˛i Ón fa˛„, eliminare. Or, nu este eliminare, e vorba de Ónlocuire. Ceva mai t‚rziu, la art. 7, se vor reg„si aceste propuneri.
Nu, nu!
## **Domnul Ion Predescu:**
Ave˛i o form„ mai veche, domnul coleg.
Deci nu elimin„m art. 3, care are mai multe alineate, noi elimin„m, de la art. 3 punctul 2 r‚ndul 2, numai sintagma îÓn perioada 14—25 decembrie ’89“.
Rog staff-ul s„ noteze foarte exact!
La alineatul nou introdus la acest art. 3 alin. 1[1] , v„ rog s„ observa˛i c„ noi am discutat Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i am prev„zut cele 4 calit„˛i, am spus noi, calit„˛i, titluri, certificate ∫i brevete legal atribuite prin Legea nr. 42/1990.
Œn realitate, noi am gre∫it, pentru c„, Ón definitiv, calit„˛ile se refer„ la certificate, certificatul pe care Ól eliberau asocia˛iile dovedea o anumit„ calitate, iar brevetul dovedea un titlu.
Deci putem s„ Ónlocuim ∫i trebuie s„ Ónlocuim cele 4, enumerarea aceasta, cu urm„toarea formulare: îCalit„˛ile ∫i titlurile atestate potrivit Legii nr. 42/1990“, pentru c„ ele erau atestate prin certificatul emis de asocia˛ie ∫i prin brevetul emis de pre∫edintele Rom‚niei, pentru c„, altfel, nu facem dec‚t s„ repet„m Ón lege.
De acord?
## **Domnul Dan-Mircea Popescu**
**:**
De acord.
De acord, e mai cuprinz„toare, adic„ e cuprinz„toare a toate.
Mul˛umesc.
La pagina 5 nu avem nici un fel de observa˛ii.
La art. 4 punctul 1 lit. a) se impune o completare: este vorba de so˛ul supravie˛uitor al celui decedat, completare care s-a reg„sit ∫i se reg„se∫te Ón toate legile, îso˛ul supravie˛uitor al celui decedat, dac„ nu s-a rec„s„torit“, ∫i textul r„m‚ne cu coeficientul stabilit Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, 1 ∫i 10, pentru c„, altfel, nu-∫i mai g„se∫te justificarea aceast„ sus˛inere prin indemniza˛ia respectiv„.
De acord?
Din sal„
#110219De acord.
La art. 4 lit. c), de asemenea, s-a s„rit, a fost o disput„ Óntreag„, la terminarea ∫edin˛ei am prins acest nou alineat, lit. c) din art. 4. Este vorba de drepturile copiilor celui decedat, deci ai eroilor-martiri, dar nu s-a Ónscris Ón lege urm„toarea sintagm„: îp‚n„ la majorat sau p‚n„ la terminarea studiilor“.
Deci drepturile acestea p‚n„ c‚nd se Óntind?
Nu, nu! L„sa˛i-m„ s„ v„ spun despre ce este vorba. Este corect, scrie îeliminare“. Nu se elimin„ art. 3, se elimin„ doar sintagma îÓn perioada 14—25 decembrie ’89“, pentru c„ asta ar Ónsemna c„ noi stabilim, prin lege, perioada Ón care au avut loc evenimentele revolu˛ionare din ˛ar„, ∫i s„ l„s„m deschis ca acest lucru s„ fie stabilit de c„tre cei care vor cerceta Revolu˛ia Rom‚n„.
Sigur c„ exist„ solicitarea din partea unor asocia˛ii ∫i din partea unor urma∫i ca ele s„ fie pe toat„ via˛a.
Noi ∫tim acela∫i lucru, am spus ∫i noi Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri c„, efectiv, ele pot s„ fie date p‚n„ la majorat, c„ este vorba de perioada minorit„˛ii, sau, Ón condi˛iile Ón care urmeaz„ cursurile unei facult„˛i, p‚n„ la Ómplinirea v‚rstei de 26 de ani.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/13.V.2004 ™i atunci, Ón textul art. 4 lit. c), punctul 1 lit. c), ar trebui s„ fie trecut: îfiecare dintre copiii celui decedat, p‚n„ la majorat sau p‚n„ la terminarea studiilor, dar nu peste v‚rsta de 26 de ani, indiferent Ón Óntre˛inerea cui se afl„, un coeficient de 1 ∫i 10“.
La acela∫i articol, la punctul 3, am sc„pat o singur„ chestiune: nu am prev„zut, Ón prima fraz„, dup„ lit. b), punctul 1, pentru c„ la acela se refer„. Deci, îpersoanele care au ob˛inut titlurile prev„zute la art. 3 alin. 1 lit. b)“, ∫i ad„ugarea este punctul 1, este sc„pat din text.
De asemenea, trebuie s„ ad„ug„m termenul îprevederi legale“.
™i Ónc„ o sc„pare, la acela∫i alineat, îindemniza˛ie lunar„“. Ca s„ nu Ón˛eleag„ cineva c„ primesc o alt„ indemniza˛ie, am p„strat, pe tot parcursul legii, îindemniza˛ie lunar„ reparatorie“, ca s„ aib„ aceea∫i titulatur„, ca s„ se Ón˛eleag„ foarte clar c„ este aceea.
Dup„ punctul 3, v„ rog s„ observa˛i c„ urmeaz„ acei coeficien˛i: 2 — pentru marii mutila˛i; 1.75 — persoane Óncadrate Ón gradul I de invaliditate ∫i a∫a mai departe, ∫i au fost omi∫i cei care se reg„seau Ón Legea nr. 42/1990 ∫i, deci, trebuie ad„ugat„ lit. e) — 1 ∫i 10 pentru persoanele neÓncadrate Ón grad de invaliditate. Deci au fost r„ni˛i, dar nu s-au Óncadrat Ón grade de invaliditate. Erau ∫i acum, dar au fost omi∫i de c„tre noi. Deci, Ón condi˛iile Ón care agrea˛i.
Din sal„
#112926Da.
Deci am mai spus cu îindemniza˛ia reparatorie“. Mai exist„ o gre∫eal„ Ón raport, Óntruc‚t folosim doi termeni: îsalariul mediu“ ∫i îsalariul brut mediu“. Este vorba de salariul brut peste tot ∫i el trebuie, Ón momentul Ón care d„m ultima lectur„, s„ scriem îsalariul brut mediu“ sau îsalariul mediu brut pe economie“.
Precizarea din partea final„, Óns„, v„ rog s„ observa˛i c„, la acest punct, domnul senator Sergiu Nicolaescu, trimiterea trebuie s„ se fac„ cu exactitate, c„ articolele sunt modificate.
La art. 3 alin. 1 lit. b) punctele 2 ∫i 3, ∫i textul curge, î∫i numai dac„ au un venit mai mic dec‚t salariul mediu brut pe economie“, iar Ón continuare textul nu mai este necesar, pentru c„ se reia Ón articolul urm„tor ∫i trebuie eliminat. De fapt, se repet„ acela∫i lucru ce spunem Ón articolul urm„tor.
Da, îsalariul mediu brut pe economie“.
Deci, la art. 5 noi am discutat mult legat de îatribuirea cu chirie“ ∫i am zis îasigurarea“. îAsigurarea“ nu este un termen juridic ∫i atunci corect este s„-l Ónlocuim cu îv‚nzarea“ sau îÓnchirierea“, c„ nimeni nu poate s„-˛i asigure ceva, ci s„ ai acces s„ cumperi sau s„ ai posibilitatea s„ Ónchiriezi.
™i atunci Ón art. 5 punctul 1 lit. c), s„ Ónlocuim termenul prins de noi Ón raport, îasigurarea“, cu sintagma îv‚nzarea“ sau îÓnchirierea“, care este corect, ∫i intr„m Óntr-o chestiune normal„.
Domnul senator ™tefan Viorel.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Tot la art. 5, cred c„ se impune o reformulare la lit. f) deoarece, a∫a cum este construit textul, s-ar putea Ón˛elege c„ discut„m de dreptul la acordarea unui credit. Or, drepturile care sunt instituite prin art. 5 lit. f) vizeaz„ dreptul de a primi o subven˛ie la nivel de 50% din dob‚nda la credit...
Da, a∫a este. Dac„ Ól contracteaz„.
...∫i dreptul de a ˛i se da posibilitatea garant„rii creditului cu indemniza˛ia calculat„ conform prevederilor legii.
Deci nu acordarea unui credit este dreptul. ™i atunci cred c„ trebuie reformulat textul, Ón ideea pe care am enun˛at-o eu, ca s„ nu cre„m confuzii Ón aplicarea legii.
Poate ne da˛i ∫i redactarea tehnic„, financiar„.
Da, dac„ sunte˛i de acord, m„ g‚ndesc, v„ fac o formulare ∫i v-o dau... sau o not„.
Poate ne da˛i ∫i redactarea tehnic„.
Da, da. Dac„ sunte˛i de acord, m„ g‚ndesc s„ fac o formulare ∫i v-o dau.
## Corect!
Cum propune˛i, s„ ∫tim ce...
Deci rug„mintea este s„ preciz„m exact la ce articole din lege se refer„: art. 3 alin. 1 lit. b) punctele 2 ∫i 3.
## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**
E corect, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu**
**:**
Formula corect„ este îsalariul mediu brut pe economie“.
S-o fac acum?
Da, sigur c„ da.
Deci continu„m la art. 5. V„ rog s„ scrie˛i ∫i, dac„ o preciza˛i, imediat discut„m pe ea. La art. 5 lit. e) este s„rit„ din Legea nr. 42/1990: îacces gratuit la medicamente, Ón condi˛iile legii, prin medicul de familie“. A fost omis de noi Ón momentul Ón care am redactat.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/13.V.2004 La acela∫i art. 5 lit. j), v„ rog s„ observa˛i c„ ea trebuie s„ fie modificat„, Óntruc‚t este formulat„ gre∫it. Œn lit. j) se vorbe∫te despre îtransportul urban, transportul interurban ∫i transportul pe cale ferat„“ ∫i de aceea el trebuie s„ fie prev„zut expres, pentru c„ altfel nu facem dec‚t s„ cre„m mari greut„˛i, fie unele sunt de stat, altele sunt privatizate, societ„˛ile acestea... Exist„ societ„˛i Ón subordinea autorit„˛ilor locale ∫i de aceea textul trebuie s„ fie foarte exact. Eu v-a∫ cere permisiunea, Óntruc‚t este mai mare, s„ vi-l citesc a∫a cum este corect formulat.
Deci, litera j) la art. 5. îTransport urban gratuit cu mijloace de transport Ón comun ∫i anual 12 c„l„torii gratuite pe calea ferat„ la clasa I dus-Óntors. Anual — 12 c„l„torii gratuite dus-Óntors p‚n„ Ón localitatea de re∫edin˛„ de jude˛, cu mijloacele de transport Ón comun, pentru persoanele care domiciliaz„ Ón mediul rural. De aceste gratuit„˛i beneficiaz„ ∫i Ónso˛itorul pensionarului de invaliditate de gradul I sau al marelui mutilat“. Ele se reg„seau Ón Legea nr. 42/1990, deci nu este nimic Ón plus, doar c„ nu erau aranjate cum trebuia.
Doar c„ Óntre categorii se pune punct ∫i virgul„.
Da, da, punct ∫i virgul„. Sunt trei drepturi ∫i de dou„ ori se reg„sesc.
E bine a∫a.
Eu a∫ dori s„ inform„m, domnule pre∫edinte, pe colegi. ™edin˛ele acestea au fost ∫i tumultuoase ∫i..., Ón sf‚r∫it, ce s„ mai zicem, din aceste cauze avem at‚tea neconcordan˛e, pentru c„ ∫i cei care au urm„rit dictarea, care au consemnat textele ∫i modific„rile lor, reluate unele ∫i de c‚te 10—12 ori... N-am mai avut exactitatea re˛inerii. Din aceste cauze trebuie, acum, Ón lini∫te s„ revedem textele ∫i s„ le d„m forma final„. V„ rug„m s„ ne Ón˛elege˛i c„ a∫a au stat lucrurile.
Dac„ nu s-ar fi distribuit raportul c„tre to˛i colegii senatori, tot ceea ce v„ prezint eu, le prindeam ca modific„ri Ón raport. Dar, f„c‚ndu-se, Ónsemna fie s„ bloc„m dezbaterile ast„zi, fie s„ facem un raport suplimentar.
La alin. 2 al aceluia∫i articol, Ón partea final„, trebuie s„ stabilim acest element de corectitudine, care noi dorim s„ rezulte din lege. Am Ón˛eles c„ ∫i domnul senator Sergiu Nicolaescu ∫tie, acesta este al doilea accent important pe care-l pune — controlul — ∫i atunci ar trebui s„ ad„ug„m la alin. 2 al art. 5, Ón partea final„, c„ acest certificat care se d„ de c„tre Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolu˛ionarilor este singurul document valabil pentru a beneficia de prevederile prezentei legi, pentru c„ ∫ti˛i c„ au existat tot felul de falsuri, tot felul de h‚rtii tip„rite prin nu ∫tiu ce fel de tipografii, care au fost r„sp‚ndite prin ˛ar„. ™i, deci, noi dorim s„ prevedem expres c„ Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolu˛ionarilor, dup„ ce analizeaz„ dosarele, solicit„ preschimbarea certificatelor, iar acesta este singurul document valabil pentru a beneficia de prevederile prezentei legi. S„ nu mai poat„ altcineva s„ dea. La punctul 3...
Domnule pre∫edinte...
V„ rog.
Absolut de acord cu ceea ce a˛i spus, dar aici, eventual, am putea trece sanc˛iuni privind Óntocmirea...
Sunt Ón alt„ parte.
## Rezult„ mai departe.
La alin. 3 al aceluia∫i articol, v„ rog s„ observa˛i c„ este prev„zut„ necesitatea prezent„rii documenta˛iei Ónscrise Ón Hot„r‚rea Guvernului nr. 566/1996, dar ar trebui s„ ad„ug„m un lucru extrem de important: îpentru fiecare categorie, precum ∫i avizul reactualizat al unei organiza˛ii de revolu˛ionari legal constituit„ p‚n„ la 31 decembrie 1992“. Deci, Ón momentul Ón care un revolu˛ionar solicit„ preschimbarea certificatului, dosarul pe care el trebuie s„-l depun„, respectiv, memoriu, declara˛iile de martori, aviz din partea organiza˛iei de revolu˛ionari Ón care el activeaz„ sau pe l‚ng„ care a func˛ionat Ón aceast„ perioad„, s„ responsabiliz„m at‚t pe cel care solicit„ acest lucru, c‚t ∫i organiza˛ia care d„ acest aviz, pe de o parte. Pe de alt„ parte, aceast„ organiza˛ie s„ fie legal Ónfiin˛at„ p‚n„ Ón decembrie 1992, pentru c„ altfel ne-am g„si Ón situa˛ia Ón care — ∫i acest lucru ∫i domnul Roman a ˛inut s„-l prindem la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri — ∫i ast„zi s-ar Ónfiin˛a tot felul de asocia˛ii, organiza˛ii, ligi ∫i nu s-ar mai opri o dat„ cu toat„ aceast„ chestiune. Deci rug„mintea este s„ accepta˛i ca Ón finalul alin. 3 s„ prevedem expres: îprecum ∫i avizul reactualizat al unei organiza˛ii de revolu˛ionari legal constituit„ p‚n„ la 31 decembrie 1992“.
La alin. 4 sunt? La alin. 4 nu sunt.
La alin. 4 nu sunt probleme. La punctul 7 art. 6 trebuie s„ elimin„m o liter„ — litera d). Este ad„ugat„ Ón plus acolo. Este vorba doar de art. 3 alin. 1 lit. b) ∫i at‚t.
La art. 7, de asemenea, trebuie eliminat„ lit. d), c„ vine art. 3 alin. 1 lit. a) ∫i b), f„r„ d).
La punctul 9 din raport, art. 8 din propunerea legislativ„ trebuie completat„ partea final„ cu: îau ac˛ionat..“, îau luptat sub orice form„ Ómpotriva Revolu˛iei din Decembrie 1989“. Este vorba de cei care nu pot beneficia de prevederile prezentei legi.
Permite˛i?
Da, v„ rog.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/13.V.2004
De acord cu aceast„ prevedere, dar aten˛ie, din acest moment militarii care au executat ordine, care au dat ordine — comandant de pluton, comandant de companie ∫i a∫a mai de parte — de la mili˛ie, deci, tot ce-a fost militar intr„ Ón aceast„ categorie. P‚n„ Ón 22 decembrie ora 13,30, c‚nd a venit ordin de la Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale de a asculta de ministrul ap„r„rii na˛ionale, ∫i nu de Ceau∫escu, deci, p‚n„ Ón acest moment, dac„ cineva a executat ordine primite de sus Ón jos, intr„ Ón aceast„ categorie, vor c„dea to˛i militarii.
Nu. V„ rog s„ observa˛i. Nu trebuie s„ interpret„m Ón acest sens. V„ rog s„ interpret„m coroborate cele dou„ articole 7 ∫i 8.
Œn art. 7 se arat„ expres c„ îde prevederile prezentei legi beneficiaz„ ∫i militarii ∫i salaria˛ii civili, at‚t din Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, c‚t ∫i din Ministerul de Interne, dar care au dob‚ndit ∫i care vor redob‚ndi titlurile legal, ∫i nu pot beneficia cei care au organizat, instigat ∫i luptat, sub orice form„, Ómpotriva Revolu˛iei“. Mi se pare absolut corect.
Sigur. Se leag„ cele dou„ texte, domnule pre∫edinte. Deci rug„mintea este la punctul 10 din raport, respectiv art. 9, de asemenea, s„ corela˛i Ón momentul Ón care vorbim de prevederile art. 5. Este vorba de alin. 2, 3 ∫i 4.
Deci, dup„ preschimbare, certificatele doveditoare, dup„ verificarea conform art. 5 alin. 2, 3 ∫i 4, precizarea aici trebuie s„ fie f„cut„: îse vor preschimba la cerere de c„tre Secretariatul de Stat“, cu procedura din lege, pentru c„ este o trimitere gre∫it„, domnule Predescu.
™tiu, ∫i îse vor preschimba“ apare ca din oficiu.
Da.
La alin. 2, de asemenea, sunt dou„ gre∫eli. Este vorba de o trimitere la alin. 1, dar trebuie prev„zut art. 5, ∫i nu alin. 1 la alin. 3. La alin. 2 al articolului 9. Deci trimiterea este nu la alin. 1, ci la art. 5 alin. 3 ∫i trebuie Ónlocuit din partea a doua a textului, îcare vor fi avizate de comisia parlamentar„“, cu urm„torul text — îcare vor fi verificate de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolu˛ionarilor ∫i avizate de comisia parlamentar„“. Este vorba de dosare. Noi punem problema cine verific„ aceste dosare care se reÓntocmesc sau se Óntocmesc ∫i sunt trimise pentru ob˛inerea titlului. Sunte˛i de acord?
Da, suntem de acord.
V„ mul˛umesc.
La textul nou privind contesta˛iile nu sunt, nu?
Nu sunt probleme de contesta˛ii. Am dat posibilitatea celor care se consider„ nedrept„˛i˛i s„ conteste inclusiv asocia˛ia de revolu˛ionari, orice persoan„. Acum este o chestiune, am discutat-o, este adev„rat, Ón final. Ea este sus˛inut„ de parte dintre colegi. Eu sunt convins c„ o ve˛i sus˛ine to˛i. S„ introducem dou„ articole noi —12[1] ∫i 12[2 ] — ∫i sigur c„ vom da o nou„ numerotare articolelor din lege, cu urm„torul con˛inut: îÓn vederea studierii aspectelor legate de condi˛iile interne ∫i interna˛ionale ale declan∫„rii ∫i desf„∫ur„rii Revolu˛iei Rom‚ne din Decembrie 1989 se Ónfiin˛eaz„ un institut pentru studiul revolu˛iei. Organizarea ∫i func˛ionarea institutului se stabilesc prin hot„r‚re de guvern. Acesta este art. 12[1 ] ∫i art. 12[2] , pentru c„ de ani de zile n-am mai auzit ce se Ónt‚mpl„ cu Fondul îLibertatea“. Art. 12[2] : îFunda˛ia Fondul «Libertatea», constituit„ prin Decretul-lege nr. 124 din 1990, Ó∫i continu„ activitatea Ón subordinea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolu˛ionarilor, sub controlul comisiei parlamentare, constituit„ conform art. 10 din prezenta lege“. Sunt cele dou„ chestiuni.
Ofer cuv‚ntul domnului senator Roman.
Consider c„ aceast„ propunere este foarte, foarte bine venit„. A∫a se fac lucrurile serios. A∫ dori doar ca Ón text s„ preciz„m c„ acest institut nu este numai de cercetare, ci este de cercetare, dialog ∫i educa˛ie. Deci, ca institut de cercetare, dialog ∫i educa˛ie, pentru ca, de exemplu, acest institut s„ aib„ bursieri ∫i alte asemenea lucruri. Deci, cercetare, dialog ∫i educa˛ie. V-a∫ ruga s„ fi˛i de acord cu aceast„ precizare.
Noi l-am limitat la caracterul istoric ∫i examinare, cercetare istoric„.
Nu. Dac„ sunte˛i de acord, c„ oricum nu d„m votul final ast„zi...
Dar v„ rog doar s„...
Dac„ dori˛i s„ fie extinse preocup„rile, n-avem nimic Ómpotriv„.
Domnule senator, vreau s„ v„ spun c„ toate institu˛iile de acest tip din lume sunt de acest fel: de cercetare, studiere, cum am zis, dialog, dialog na˛ional ∫i social ∫i educa˛ie.
N-avem nimic Ómpotriv„. Noi am zis...
E bine venit. Sunt absolut de acord cu domnul senator Petre Roman.
26 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/13.V.2004
V„ rog, alte observa˛ii dac„ ave˛i legate de cele dou„ articole suplimentare. Deci, legat de interven˛ia domnului senator Roman. Sunte˛i de acord, c„ noi vom face textul.
Da.
V„ mul˛umesc.
Art. 13 care exist„ va deveni art. 15. La art. 14 deci nu mai este nici o modificare. Acestea sunt textele care au suferit c‚teva modific„ri, este adev„rat.
V„ rog, domnule senator.
Dac„-mi permite˛i s„ dau citire unui text ref„cut... Deci, pentru art. 5 lit. f), textul propus de mine este urm„torul: îAcordarea unei subven˛ii de stat egal„ cu 50% din dob‚nda aferent„ unui credit bancar de p‚n„ la 20.000 de euro, contractat pentru cump„rarea sau construirea unei locuin˛e Ón localitatea de domiciliu, dac„ nu au de˛inut o proprietate locativ„, precum ∫i posibilitatea garant„rii creditelor contractate cu indemniza˛ia calculat„ conform prevederilor prezentei legi“. V„ rog s„ observa˛i c„ am eliminat textul care f„cea trimitere la o perioad„ fix„ de acordare a creditului de 20 de ani, pentru c„ s-ar putea s„ nu se suprapun„ peste un produs bancar, nu ∫tiu dac„ exist„ un produs bancar de tipul acesta ∫i nu cred c„ are relevan˛„ ∫i, de asemenea, am eliminat textul care f„cea trimitere la veniturile realizate de persoana respectiv„, deoarece la un alt articol se stabile∫te cine se Óncadreaz„ acolo ∫i una din condi˛ii este s„ aib„ un venit comparabil cu venitul mediu pe economie ∫i, deci, introducerea unui alt criteriu aici deja elimina consecven˛a dintre texte ∫i cred c„ nu-i relevant. Deci fie este invalid ∫i nu se pune problema, fie este pensie de urma∫, fie dac„ este salariat scrie Óntr-un alt text c„ intr„ Ón calcul doar cei care au un venit mai mic dec‚t salariul mediu pe economie. ™i atunci cred c„ acest text este mai simplu, mai u∫or de Ón˛eles ∫i cu ∫anse mai mari de a se ob˛ine un contract...
™i face o precizare absolut necesar„, c„ Ón definitiv facilitatea nu este acordarea creditului, ci este sus˛inerea dob‚nzii.
Domnule pre∫edinte, noi suntem de acord ∫i-l rug„m pe domnul pre∫edinte ™tefan Viorel s„ ne dea scris ∫i-i mul˛umim foarte mult.
îDac„ nu au de˛inut sau nu de˛in“, a∫a este.
™i completa˛i-l, domnule pre∫edinte ™tefan Viorel: îdac„ nu au de˛inut ∫i nu de˛in“. Œn trecut ∫i prezent. Œn trecut au v‚ndut, eu ∫tiu ce...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Alte observa˛ii mai avem?
Bun. V„ mul˛umesc.
Deci alte observa˛ii nu mai sunt la lege, la amendamente respinse ∫i a∫a mai departe. Œn aceast„ situa˛ie...
Din sal„
#129770Mai departe!
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mai avem, sta˛i pu˛in! P‚n„ luni v„ vom prezenta — ceea ce eu v-am prezentat ast„zi, ca s„ nu reiau Óntregul raport cu totul — numai chestiunile ridicate ast„zi. Vom face ca un raport suplimentar, pe care s„-l redistribuim tuturor senatorilor, ca s„ nu cread„ cineva c„ le-am f„cut — ∫tiu eu? — pe îu∫a din spate“. Nici vorb„!
## **Domnul Petre Roman**
_**:**_
Corect!
Œn leg„tur„ cu cele dou„ propuneri legislative, le Ónscriem la vot final.
Da.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mai avem Ón ordinea de zi o ultim„ propunere legislativ„.
Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 507/2002 privind organizarea ∫i desf„∫urarea unor activit„˛i economice de c„tre persoane fizice. Este venit„ de la Camera Deputa˛ilor.
V„ rog, ini˛iatorul este prezent? Nu este.
Sau este? Nu este. ™tiu, era un coleg deputat.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia economic„. Rog, punctul de vedere al Guvernului.
## Domnule pre∫edinte,
Punctul de vedere al Guvernului este de respingere a acestui proiect de act normativ, Óntruc‚t cele dou„ modific„ri — ∫i acum m„ refer la prima — este vorba de recunoa∫terea unei profesii de c„tre consiliile locale, ceea ce nu este normal. Recunoa∫terea unei profesii trebuie f„cut„ de c„tre centre de valoare autorizate, deci trebuie s„ aib„ o recunoa∫tere a unei diplome.
Referindu-m„ la al doilea punct, men˛ionez c„ propunerea f„cut„ la punctul 2 este preluat„ Óntr-un proiect de lege care a trecut s„pt„m‚na aceasta prin Guvern.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/13.V.2004
## V„ mul˛umesc.
Œl rog pe domnul senator Novolan s„ prezinte raportul comisiei.
Deci Ól sus˛ine˛i.
Absolut!
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Comisia economic„ a analizat, Óntr-adev„r, avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i punctul de vedere negativ al Guvernului, dar cu 4 voturi pentru ∫i 3 Ómpotriv„ a adoptat raport favorabil la propunerea legislativ„.
## V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, v„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Da. Domnul senator Pan„... era s„ spun îultimul mohican“.
Interven˛ia mea este scurt„ ∫i este ∫i Ón calitate de membru al Comisiei pentru integrare european„. Sunt total de acord cu ceea ce a spus domnul ministru, pentru c„ conformitatea recunoa∫terii unor activit„˛i trebuie s„ fie f„cut„ de institu˛ia abilitat„ prin lege ∫i nu putem noi acum s„ elabor„m tot felul de acte normative ∫i s„ spunem c„ cineva poate s„ dea tot felul de diplome.
Deci cred c„ ar trebui respins„ propunerea legislativ„.
S„ vedem cum hot„r„∫te plenul. Sunt interven˛ii? V„ rog, domnule senator.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Eu a∫ vrea s„ v„ Óntreb cum poate cineva care, s„ spunem, lucreaz„ Óntr-o carier„ de piatr„ ∫i care are, s„ spunem, meseria de pietrar, s„ i se dea o diplom„ de c„tre un organ specializat. Ideea este c„ sunt anumite meserii, este vorba de artizanat, este vorba de meserii specifice, pentru care nu trebuie s„ vin„ p‚n„ la Bucure∫ti s„ dea examen pentru a-∫i putea desf„∫ura aceast„ meserie. Aceasta ar fi ∫i Ón avantajul celui care exercit„ meseria ∫i Ón avantajul comunit„˛ii locale, pentru c„ s-ar putea pl„ti pe baza aceasta, fiscul ∫i-ar lua drepturile pentru meseria respectiv„ ∫i ceea ce s-ar putea exercita, ∫i ar fi un pas Ónainte Ón desf„∫urarea activit„˛ii economice.
Eu nu v„d de ce trebuie s„ punem at‚tea piedici ∫i s„ Óncerc„m s„ obstruc˛ion„m toate lucrurile care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea normal. El nu-∫i desf„∫oar„ activitatea de azi, de ieri, ci Ó∫i desf„∫oar„ activitatea de sute de ani, pentru c„ acesta este sistemul ∫i a∫a a fost Óntotdeauna. Eu cred c„ din acest punct de vedere trebuie s„ avem o anumit„ flexibilitate Ón abordarea problemei ∫i cred c„ acest proiect de lege merit„ s„ fie votat favorabil. Eu a∫a g‚ndesc.
V„ mul˛umesc.
V„ rog, da, domnul senator Paul P„curaru. Imediat!
Spun c„, de fapt, ∫i Guvernul spune c„ va modifica Legea nr. 507/2002. Adev„rul este c„ Legea nr. 507 trebuie modificat„ pentru extrem de mul˛i din agen˛ii economici, persoane fizice, asocia˛ii familiale ∫i a∫a mai departe. Cei care sunt sub inciden˛a Legii nr. 507 au dificult„˛i majore ∫i chiar uneori de neacceptat atunci c‚nd autorit„˛ile locale trebuie s„-i autorizeze.
Am v„zut foarte multe situa˛ii Ón care comercian˛i de-o via˛„ mi-au spus: îDomnule senator, am ajuns la b„tr‚ne˛e, de-o via˛„ fac comer˛ ∫i m„ trimite acum s„ fac ∫coal„ ∫i nu ∫tiu ce...“. ™coala este formal„ c„, p‚n„ la urm„, nu fac nimic, pl„tesc doar ni∫te taxe ∫i li se d„ un certificat. Deci, din punct de vedere al flexibilit„˛ii, este obligatoriu, Ón opinia mea, ca pentru o serie Óntreag„ de activit„˛i de tip me∫te∫ug„resc, pentru care nici nu po˛i organiza cursuri de calificare, c„ nu ai cum s„ le organizezi, nu g„se∫ti num„rul de oameni care s„ practice aceea∫i activitate ∫i a∫a mai departe, s„ se aib„ Ón vedere propunerea domnului deputat care Ónseamn„, de fapt, c„ dac„ po˛i dovedi c„ o perioad„ ai desf„∫urat acea activitate, s„ ˛i se elibereze ∫i documentul de c„tre autoritate, consiliu local, prim„rie, pentru c„ pe raza comunelor, de regul„, sunt mul˛i practican˛i ∫i activit„˛i angajate Ón Legea nr. 507, astfel Ónc‚t el s„ nu fie supus altor rigori pe care le comentam Ónainte.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
V„ rog, domnule senator Pete ™tefan.
Domnilor colegi, aici este vorba despre acele meserii care, Óntr-adev„r, p‚n„ Ón prezent nu sunt reglementate. Deci exist„ meserii tradi˛ionale care nu figureaz„ Ón Codul CAEN, exist„ meserii Ón care nu exist„ speciali∫ti evaluatori care s„ fac„ evalu„rile, deci s-a recunoscut c„, Óntr-adev„r, Legea nr. 507/2002 nu acoper„ Ón totalitate aceste probleme.
Acesta este obiectul proiectului ∫i ∫i reprezentan˛ii Guvernului au recunoscut c„ trebuie corectat„ aceast„ situa˛ie ∫i c„ exist„, Óntr-adev„r, Ón curs elaborarea unui proiect din partea Guvernului.
Chiar s-a specificat c„ se vor lua Ón considerare ∫i aceste modific„ri la Legea nr. 507, la elaborarea noului proiectul de lege. Nu v„d c„ ar fi o problem„ deosebit de grea sau d„un„toare dac„ ast„zi aceast„ modificare s-ar adopta ∫i, c‚nd vine Guvernul cu noua propunere, ceea ce a preluat a preluat, ceea ce nu r„m‚ne pe partea Ónc„ neacoperit„ prin modific„ri.
Deci noi sus˛inem aceast„ ini˛iativ„.
28 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/13.V.2004
V„ mul˛umesc. V„ rog, domnule secretar de stat.
Eu cred c„ aici apare o anumit„ confuzie. Una este recunoa∫terea meseriei, indiferent c„ lucreaz„ Ón piatr„ — de∫i asta nu e meserie de acum, acesta este un mic me∫te∫ugar ceea ce Óncerc„m noi s„ facem aici, da? Este un individ care produce el ceva lu‚ndu-∫i autoriza˛ie de la consiliile locale sau de la prim„rie, ca s„ poat„ s„-∫i justifice venitul, vorbesc din punct de vedere fiscal.
A∫a cum am spus de la Ónceput, acest lucru noi l-am prins — art. 2 al propunerii — Ón proiectul de lege care a trecut s„pt„m‚na asta prin Guvern, unde se spune c„ trebuie s„ desf„∫oare cel pu˛in 2 ani activitate profesional„ Ón meseriile pentru care a solicitat autoriza˛ia, carnet de me∫te∫ugar ∫i a∫a mai departe, plata impozitelor, tot ce este prins aici.
Œns„ s„ se spun„ îConsiliul local, care Ói d„ ∫i autoriza˛ia de func˛ionare, Ói ∫i recunoa∫te calificarea“ mi se pare deja un pic cam mult. Deci cred c„ trebuie f„cut„ aceast„ diferen˛iere ∫i cred c„, p‚n„ la urm„, recunoa∫terea unei profesii poate fi f„cut„ ∫i Ón modul Ón
care se spune aici, Ón art. 2, dar nu de c„tre cineva care nu are chiar nici o leg„tur„ cu posibilitatea recunoa∫terii acestei profesii.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc.
S„ mai reflect„m Ón leg„tur„ cu chestiunile care rezult„ din aceast„ propunere legislativ„ p‚n„ la votul final. Eu sper s„ Ól d„m luni Ón cvorumul legal ∫i regulamentar.
Mai avem Ónscris„ Ón ordinea de zi o singur„ chestiune, legat„ de numirea unui judec„tor la Curtea Constitu˛ional„. Practic, fiind o problem„ de maxim„ responsabilitate a Senatului ∫i a senatorilor, nici nu o putem lua Ón discu˛ie ast„zi, ci o am‚n„m pentru s„pt„m‚na viitoare, atunci c‚nd sper„m s„ avem un cvorum substan˛ial.
V„ rog s„ ridica˛i de la casete ordinea de zi, iar toate proiectele de lege care au fost azi dezb„tute r„m‚n Ónscrise Ón ordinea de zi.
Declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#138754Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 66/13.V.2004 con˛ine 28 de pagini.**
Pre˛ul 53.200 lei
6 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/13.V.2004
Vasile Radu absent V„c„roiu Nicolae absent Vela Ion prezent Verestóy Attila absent Voinea Melu absent Vornicu Sorin Adrian prezent Zanc Grigore absent Zl„vog Gheorghe absent
M„ Óntreb, de exemplu, cum s-ar putea Ónt‚mpla ca Ón momentul Ón care societ„˛ile de consultan˛„ pe care le folosesc partidele vin Ón Rom‚nia ∫i, Óntotdeauna c‚nd ele Óndeplinesc strategia de campanie a unui partid sau altul, ele Óncep cu o cercetare sociologic„ de teren de mare amploare, de 100—200 de Óntreb„ri, de corela˛ii, de calcule, de analize, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ fundamenteze o strategie de campanie pe ni∫te concepte rezultate din cercetare. Ele ar trebui s„ se duc„ la acest consiliu s„ cear„ avizul pentru a face cercetare de teren, Ón ce condi˛ii s-ar putea ob˛ine acest aviz sau Ón ce condi˛ii li s-ar refuza acest aviz.
Opinia mea este c„ acest proiect de lege este inoportun, Ón primul r‚nd pentru c„ activitatea de cercetare Ón Rom‚nia este reglementat„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 57/2002, iar cercetarea sociologic„ este un caz particular de cercetare, care, sigur, are ∫i ea metodologia specific„, regulile proprii de desf„∫urare, de etapizare a cercet„rii ∫i a∫a mai departe. Ca atare, Ón condi˛iile Ón care exist„ un cadru general, un cadru legal de reglementare a activit„˛ii de cercetare, este de mirare de ce ar trebui, pentru cercetarea opiniei publice, aten˛ie, c„ este doar un anume punct, o anume tem„ din cercetarea sociologic„, care are o arie de cuprindere incomparabil mai vast„, poate fi monografic„, poate fi analiz„ de con˛inut, poate fi analiz„ documentar„, poate fi extrem de divers„, dar pentru un anume punct propunem un proiect de lege care ar fi menit Ón esen˛„ s„ reduc„ discrepan˛ele care apar Óntre rezultatele
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/13.V.2004 cercet„rilor de teren. Deci c‚t„ vreme exist„ un cadru legal de reglementare a activit„˛ii de cercetare este aproape imposibil pentru fiecare subpunct Ón parte al cercet„rii s„ venim s„ propunem un anume proiect de lege, acesta av‚nd, sigur, ca p„rin˛i, sensibilitatea politicienilor fa˛„ de manipul„rile pe care le produc sondajele de opinie public„.
Eu cred c„ pia˛a este singura care rezolv„ problematica cercet„rii opiniei publice ∫i a opiniei politice, pentru c„ institutele care public„ rezultate care sunt neconforme cu realitatea sau vizibil infirmate de realitate se autoelimin„ de pe pia˛„. Practic, cartea de vizit„ a unui institut, credibilitatea unui institut este principalul parametru pe care el trebuie s„-l urm„reasc„.
Din informa˛iile pe care le am, consider c„ exist„ o serie Óntreag„ de structuri profesionale ale sociologilor ∫i ale institutelor de cercetare, care au Ón reglement„rile proprii consult„ri pe teme legate de cercetarea politic„. Nu cred c„ este cazul s„ punem Ón subordinea Academiei un astfel de institut, nu cred c„ o astfel de structur„ este necesar„ ∫i nu cred c„ avem clare Ón lege condi˛iile de acreditare.
Din punctul meu de vedere, sigur, este dreptul comisiei s„ dea un anumit aviz, dar m„ mir c„ o comisie a c„rei activitate este tocmai g‚ndirea juridic„ a activit„˛ii de cercetare d„ un aviz favorabil pentru un segment foarte mic din cercetarea sociologic„ — opinia public„. Este doar un segment, un punct oarecare din multitudinea de teme pe care le are cercetarea social„ ∫i economic„, demografic„ ∫i a∫a mai departe.
Deci propunerea noastr„... solicitarea dumneavoastr„ este s„ se resping„ acest proiect de lege, care nu ar face dec‚t s„ birocratizeze, s„ duc„ la un control administrativ asupra activit„˛ii de cercetare, care este efectiv inoportun ∫i neavenit.
V„ mul˛umesc.
Comisia pentru privatizare s-a Óntrunit Ón ∫edin˛a din data de 4 mai a.c., prelu‚nd dezbaterea prezentului proiect de lege, la care senatorii P.R.M. au votat Ómpotriv„, din urm„toarele considerente:
1. C.E.C. a fost Ónfiin˛at„ la 1 ianuarie 1881 cu scopul de a provoca, a p„stra, a face produc„toare ∫i a str‚nge economiile cele mai neÓnsemnate ale claselor muncitoare. Pe tot parcursul existen˛ei sale a avut acest rol Ón care depunerile popula˛iei erau garantate de stat Ón totalitate.
V„ rog, domnule secretar de stat, s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului.
**Domnul Ion Giurescu —** _secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**
V„ mul˛umesc.
Prezentul proiect de lege are ca obiect principiile Ónfiin˛„rii schemelor facultative de pensii ocupa˛ionale ∫i ale fondurilor de pensii ocupa˛ionale, principiul organiz„rii ∫i func˛ion„rii administratorilor, precum ∫i coordonarea activit„˛ii altor entit„˛i implicate Ón acest domeniu, reglementarea ∫i supravegherea pruden˛ial„ a sistemului pensiilor ocupa˛ionale.
Pensiile ocupa˛ionale sunt scheme de pensii legate de procesul de munc„ sau de exercitarea unei profesii. Participarea la aceste scheme este facultativ„, este rezultatul negocierii Óntre angajatori ∫i sindicate sau reprezentan˛ii salaria˛ilor, dup„ caz.
Decizia de participare la schema de pensii este individual„ ∫i se concretizeaz„ prin semnarea actului de aderare. Un fond de pensii trebuie s„ aib„ cel pu˛in 100 de participan˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/13.V.2004 Sistemul se bazeaz„ pe capitalizare, sub forma schemelor cu contribu˛ii definite, cu respectarea unei rate minime de rentabilitate.
Va fi permis transferul pl„˛ilor presta˛iilor, Ón cazul Ón care participantul la o schem„ de pensii ocupa˛ionale din Rom‚nia Ó∫i schimb„ locul de munc„, domiciliul sau re∫edin˛a Óntr-un alt stat membru al Uniunii Europene.
Contribu˛iile la fond vor fi suportate de c„tre angajat ∫i angajator. Nivelul contribu˛iei ∫i modul Ón care ea este suportat„ de c„tre angajat ∫i angajator va fi decis de c„tre cele dou„ p„r˛i implicate Ón stabilirea schemei.
At‚t angajatorul, c‚t ∫i angajatul vor participa la deducerea fiscal„ a contribu˛iilor la aceste fonduri de pensii, Ón limita a 400 euro anual.
Fondul de pensii va fi autorizat s„ func˛ioneze de c„tre Comisia de Supraveghere a Asigur„rilor. C.S.A. va avea atribu˛ii Ón domeniul reglement„rii, al supravegherii ∫i de control, obiectivul principal fiind ap„rarea intereselor participan˛ilor la fondul de pensii ocupa˛ionale.
Administratorul este o societate comercial„ cu obiect exclusiv de activitate, respectiv administrarea fondului de pensii, calculul ∫i plata drepturilor de pensii.
Capitalul social presupus pentru Ónfiin˛area administratorului este 2.000.000 euro.
Fa˛„ de cele prezentate, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei sus˛ine aprobarea prezentului proiect de lege Ón forma Ón care a fost amendat de c„tre Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ din Senat.
V„ mul˛umesc.
™i aici, din p„cate, exemplul cel mai concludent, cred, Ól reprezint„ Rom‚nia Ón ceea ce prive∫te aceast„ rat„ de dependen˛„, c„ci la Ónceputul anilor ’90 3,8 salaria˛i sus˛ineau un pensionar, pentru ca, Ón 2003 — 2004, 0,76 salaria˛i s„ sus˛in„ un pensionar.
Sunt extrem de cunoscute cifrele potrivit c„rora 4,5 milioane salaria˛i sus˛in nu mai pu˛in de 6,4 milioane pensionari, ceea ce spune aproape totul despre nevoia de reformare a sistemului, despre lipsa lui de sustenabilitate, impun‚nd aceast„ problem„ ca pe una dintre marile probleme ale Rom‚niei, pe care clasa politic„ este chemat„ s„ le rezolve cu prioritate.
Apreciind c„ Legea privind sistemul public de pensii reprezint„ o important„ Ómbun„t„˛ire Ón domeniu fa˛„ de legisla˛ia anterioar„, speciali∫tii estimeaz„ c„ acest sistem va ajunge la un echilibru financiar Ón anul 2005 ∫i va men˛ine, eventual, un excedent modest p‚n„ Ón anul 2015, cu Óndeplinirea Óns„ a urm„toarelor condi˛ii:
1. Valoarea maxim„ a punctului de pensie s„ fie de aproximativ 35% din salariu mediu brut. Acum, valoarea punctului este de 50%, dup„ ce a fost de 45%.
2. Rata brut„ de Ónlocuire a salariului mediu brut prin pensie, pentru o pensie medie, s„ fie Ón jur de 42%, ceea ce, trebuie s„ recunoa∫tem, este pu˛in fa˛„ de a∫tept„ri ∫i promisiuni, ca s„ nu mai vorbim de situa˛ia actual„ Ón care aceast„ rat„ de Ónlocuire este Ón jur de 38%, fa˛„ de o medie european„ de 55—60%.
3. Sc„derea contribu˛iei medii pentru pensii, situat„ Ón prezent la cote Ónc„ extrem de ridicate, 22% pentru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/13.V.2004 angajator ∫i 9,5% pentru angajat, Ón total 31,5% din salariul brut Ón anul 2004. Œn 2003, v„ reamintesc, acest procent era ∫i mai ridicat, Ón jur de 34%.
Credibilitatea sistemului public de pensii este diminuat„ tocmai datorit„ acestui dezechilibru dintre m„rimea exagerat„ a contribu˛iilor de asigur„ri sociale ∫i valoarea real„ a pensiilor, pe de o parte, ca ∫i de nivelul mare de evaziune din ultimii 15 ani, pe de alt„ parte.
Œn plus, trebuie luat Ón calcul nivelul extrem de ridicat al altor contribu˛ii ∫i impozite pl„tite din fondul de salarii ce merg Ón prezent p‚n„ la 49,5%, ceea ce constituie o povar„ enorm„ pentru costurile legate de munc„, descuraj‚nd cre∫terea ocup„rii ∫i favoriz‚nd ceea ce se nume∫te munca la negru.
Vreau s„ v„ reamintesc c„ aceste costuri cu for˛a de munc„ au fost p‚n„ Ón 2001 de 58%. Ce se poate face pentru Ómbun„t„˛irea situa˛iei descrise?
Sunt necesare cel pu˛in 3 m„suri urgente, ∫i anume: — o mai bun„ colectare a contribu˛iilor ∫i, dup„ cum ∫ti˛i, de la 1 ianuarie 2004, avem o asemenea institu˛ie specializat„ care se ocup„ de acest lucru ∫i am fi extrem de curio∫i s„ afl„m primele rezultate Ón acest sens;
— o a doua m„sur„ — Ómbun„t„˛irea motiva˛iei pentru plata contribu˛iilor prin sc„derea lor Ón continuare, ∫i exist„ un asemenea angajament al Guvernului pentru urm„torii ani, a∫a cum, din 2002 Ón 2004, am sc„zut aceste contribu˛ii cu 8 puncte procentuale, ∫i acum inten˛ia declarat„ este de a ajunge, de la 49,5%, undeva la 44—45%, Ón anul 2006;
— o a treia m„sur„ — introducerea sistemelor de pensii private, Óncep‚nd cu pensiile ocupa˛ionale, ∫i iat„ ne afl„m Ón fa˛a unui asemenea demers.
Stima˛i colegi, speciali∫tii au identificat trei func˛ii ale sistemelor de securitate social„, ∫i anume:
1. redistribuirea;
2. economisirea;
3. asigurarea.
Op˛iunile politice ale partidului de guvern„m‚nt, ˛in‚nd cont de aceste trei func˛ii, au luat Ón considerare dou„ criterii majore, ∫i anume, impactul asupra popula˛iei v‚rstnice ∫i impactul asupra economiei Ón ansamblu.
A rezultat c„ siguran˛a financiar„ a persoanelor v‚rstnice ∫i dezvoltarea economic„ a Rom‚niei pot fi cel mai bine sus˛inute dac„ sistemul de pensii se bazeaz„ pe diversificarea surselor de ob˛inere a pensiilor, a∫adar pe un sistem cu mai multe componente, respectiv o component„ obligatorie, redistributiv„, administrat„ public, cunoscut„ speciali∫tilor sub denumirea de pilonul 1, respectiv Legea nr. 19 din 2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.
O a doua component„ obligatorie, bazat„ pe capitalizare, de aceast„ dat„, administrat„ privat, cunoscut„ sub denumirea de pilonul 2.
Œn sf‚r∫it, o a treia component„, o component„ facultativ„, de aceast„ dat„, bazat„ tot pe capitalizare, administrat„ privat, respectiv pilonul 3, adic„ proiectul pe care Ól dezbatem ast„zi.
Ca urmare a modului relativ mai simplu de implementare a celui de-al treilea pilon, marea majoritate a ˛„rilor din aceast„ parte a Europei a optat pentru introducerea acestuia Ónaintea celui de-al doilea pilon, unele dintre aceste ˛„ri renun˛‚nd chiar la introducerea pilonului 2. Este cazul Cehiei, al Lituaniei ∫i chiar al Slovaciei care, se pare, abia din 2005, eventual 2006, va introduce pilonul 2.
Pentru acelea∫i ra˛iuni ∫i noi proced„m Ón consecin˛„, cu singura deosebire c„ noi facem acest lucru Ón anul 2004, respectiv 2005, pe c‚nd Ungaria a introdus pilonul 3 Ón 1993, Cehia, Ón 1994, Slovacia, Ón 1996, Estonia ∫i Letonia, Ón 1998, Polonia, Ón 1999 ∫i, Ón sf‚r∫it, Slovenia ∫i Lituania, Ón anul 2000.
Poate c„ ar mai trebui marcat„ o diferen˛„ esen˛ial„. Contribu˛iile c„tre asigur„rile sociale Ón aceste 8 ˛„ri, recent intrate Ón Uniunea European„, variaz„ Óntre 20 ∫i 40% din salariul mediu brut, ceea ce spune, cred, foarte mult despre maniera de abordare a problemelor cu care p‚n„ la urm„ ne confrunt„m cu to˛ii.
Examin‚nd experien˛a ˛„rilor din jur, nu trebuie s„ ne a∫tept„m la un num„r foarte mare de participan˛i la un asemenea sistem de pensii ocupa˛ionale.
Am c‚teva cifre la Óndem‚n„ care sunt extrem de eterogene ∫i merg de la 2.300 participan˛i, respectiv 0,36% din for˛a de munc„, Ón Estonia, la 81.000 participan˛i, respectiv 0,29% din for˛a de munc„, Ón Polonia, la 1,1 milioane participan˛i, respectiv 28,7% din for˛a de munc„, Ón Ungaria, ∫i chiar la 2.500.000 participan˛i, respectiv 49% din for˛a de munc„, Ón Cehia.
Pia˛a la noi ∫i datorit„ caracteristicilor din Rom‚nia pare a fi deschis„ prin aceast„ lege pentru 6 p‚n„ la 8% din for˛a de munc„, aceasta dup„ estim„rile primare ale speciali∫tilor. Oricum, este un proiect bun, este un Ónceput care trebuie sprijinit ∫i care sper„m s„ aib„ succes.
Dou„ lucruri stau sub semnul Óntreb„rii, ∫i anume de ce func˛ionarii de stat, respectiv cei 1.100.000 bugetari, sunt exclu∫i de la acest sistem de pensii private ∫i de ce fondul de garantare a pensiilor ocupa˛ionale, adic„ exact partea care ar fi dat mult mai mult„ credibilitate Óntregului demers, nu face corp comun cu acest proiect, ba, mai mult, este expediat Óntr-un viitor oarecum incert.
Se spune c„ Guvernul va trebui Ón termen de un an s„ vin„ cu un asemenea proiect de lege.
R„spunsurile reprezentan˛ilor Guvernului la aceste dou„ Óntreb„ri au fost mul˛umitoare, Ón cadrul dezbaterilor din comisia de specialitate, ˛in Óns„ ca ele s„ fie date ∫i Ón plenul Senatului, astfel Ónc‚t ele s„ devin„ angajamente politice certe.
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat sus˛ine cu c„ldur„ acest proiect de lege ∫i va vota la momentul potrivit Ón consecin˛„.
V„ mul˛umesc.
Au fost f„cute ni∫te calcule care poate prezen˛a domnului ministru ni le poate confirma, calcule f„cute de institutele economice, calcule potrivit c„rora un cet„˛ean, Ón Rom‚nia, care munce∫te Óntreaga perioad„ de activitate, deci s„ spunem de la 18 la 62—65 de ani, cumuleaz„, prin contribu˛iile depuse Ón sistem, pentru Óntreaga perioad„ de activitate, Ón jur de 24.000 dolari, ceea ce Ónseamn„, cu dob‚nzi capitalizate, Ón jur de 40.000 dolari.
Deci aceasta ar fi contribu˛ia pe care o persoan„, un salariat Ón Rom‚nia, cu perioada activ„ complet„, de la 18 la 62—65, o are Ón contul s„u de la Casa Na˛ional„ de Pensii, deci aici este vorba de o contribu˛ie, ∫i nu este vorba de un impozit. Este, dac„ vre˛i, contul meu personal la casa de pensii.
Tot conform acestor calcule a rezultat c„, av‚nd Ón vedere c„ durata medie de pensie Ón Rom‚nia este 17,2 ani, pensia Ón Rom‚nia ar trebui s„ fie undeva — pensia din sistemul public — la aproximativ 200 dolari.
Dac„ vom compara c‚t Ónseamn„ pensia medie, a∫a cum este astfel determinat„ de speciali∫ti, pensia care ar fi trebuit s„ revin„ fiec„rui pensionar din Rom‚nia, Ón jur de 200 dolari, cu ceea ce pl„te∫te casa de pensii, Ón momentul de fa˛„, pensia medie fiind evident... suntem la un raport de 1 la 3, adic„ asta Ónseamn„ c„, Ón raport cu contribu˛iile depuse, pensionarul prime∫te Ónapoi doar o treime din contribu˛iile depuse, deci undeva, evident, sub 100 dolari este pensia medie din sistemul public Ón momentul de fa˛„ Ón Rom‚nia, 2.600.000 — 2.700.000 — nu ∫tiu ultima raportare a Casei de Pensii, Ón raport cu 7 milioane care ar fi rezultat din cei 200, aproximativ 200 dolari cuveni˛i pentru contribu˛ia depus„.
™i aici este problema pe care a pus-o ∫i domnul senator, este problema pe care o pun, de fapt, to˛i pensionarii din Rom‚nia... îUnde sunt banii pe care noi i-am depus?!“..., acest sentiment de frustrare uria∫„ pe
care Ól au pensionarii, automat, datorit„ faptului c„ au muncit o via˛„ Óntreag„ ∫i c„, Ón momentul de fa˛„, beneficiaz„, gra˛ie sistemului public, de o pensie at‚t de redus„ Ónc‚t facturile nu ∫i le pot pl„ti nici unul dintre ei.
Sigur c„ Guvernul a venit cu dou„ direc˛ii de politici suplimentare: indexarea care, Ón opinia noastr„, st„ tot timpul dup„ infla˛ie, ∫i nu anterior infla˛iei, deci, tot pensionarii suport„ costul infla˛iei sau parte din costul infla˛iei, ∫i recorel„rile.
™i acum, sigur, venim la proiectul de lege pe care Ól avem Ón fa˛„, deci, el s-a impus ca sistem facultativ sau este mai urgent ca sistem facultativ, tocmai pentru c„ este un sistem care poate permite s„ completeze veniturile at‚t de modeste ale pensionarilor.
Necazul este c„ Ónt‚rzierea ne cost„ pe to˛i, inclusiv genera˛ia prezent„ acum Ón Senat, genera˛ia medie prezent„ Ón Senat, pentru c„ cu c‚t Ónt‚rzie punerea Ón func˛iune a unei astfel de legi — inclusiv cea pe care o vot„m ast„zi datorit„ faptului c„ este Ón angajamentul f„cut la Bruxelles, din cauza aceasta este urgent„, actul intr„ Ón vigoare la 1 ianuarie 2005 —, cu at‚t posibilitatea de a apela la sistemul facultativ se limiteaz„ pentru persoanele care nu mai au un num„r ridicat de ani la contribu˛ie. Deci, dac„ Ungaria a f„cut aceast„ lege Ón 1993, Ónseamn„ c„ o genera˛ie, 10 ani, a putut beneficia sau beneficiaz„ de contribu˛ie, Ón timp ce Ón Rom‚nia, tot o genera˛ie este scoas„ Ón afara unei posibilit„˛i de contribu˛ii suplimentare o perioad„ de timp ∫i evident c„ schemele facultative oblig„ la o perioad„ de contribu˛ie Ón sistem Ón a∫a fel Ónc‚t s„ po˛i s„ beneficiezi de pensia suplimentar„.
Pot spune clar c„, Ón opinia mea, cea mai mare criz„ structural„ Ón Rom‚nia este criza sistemului de pensii, nu cred c„ exist„ o alt„ criz„ mai important„ dec‚t cea a sistemului public de pensii, c„ ini˛iativa, cu siguran˛„ va trebui s„ fie sprijinit„ ∫i votat„, dar ca s„ vede˛i cum suntem totu∫i Ón materie de legiferare... O lege extrem de complex„ de altfel, doar lexiconul ei de specialitate include vreo 30 de termeni la art. 2, pe care, dac„ nu-i cite∫ti, nu-i cuno∫ti, nu po˛i Ón˛elege func˛ionarea ∫i aplicarea legii, o lege cu 110 articole care a beneficiat de mun˛i de expertiz„ din toate direc˛iile — nu discut numai dialogul intern, ci consultarea extern„ —, p‚n„ Ón ultima clip„ a avut 30 de amendamente, p‚n„ Ón ultima clip„ s-au discutat cele 30 de amendamente, domnul pre∫edinte de ∫edin˛„ ni le va pune Ón fa˛„, deci, dup„ ce ani ∫i ani de zile ministerul, autorit„˛ile, Casa ∫i toat„ lumea a avut consultan˛„ ∫i supraconsultan˛„. ™i, iat„, de∫i a intrat Ón Senat Ón procedur„, Ón urm„ cu aproximativ o lun„ ∫i ceva, p‚n„ Ón ultima s„pt„m‚n„ tot am avut de f„cut amendamente ∫i cu siguran˛„ c„ amendamentele adev„rate le vom face dup„ ce Óncepe s„ func˛ioneze legea, pentru c„ atunci vom observa, de fapt, care sunt func˛iile ∫i disfunc˛iile Ón problemele pe care ea le creeaz„.
Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, evident, sus˛ine acest proiect de lege ∫i, finalmente, chiar dac„ Ón ceasul al doisprezecelea, Guvernul vine, somat de Bruxelles, e bine c„ vine ∫i acum. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Fa˛„ de cele prezentate, sus˛inem aprobarea proiectului de lege Ón forma transmis„ de Guvern, av‚nd Ón vedere ∫i Raportul nr. 445/2004 favorabil al Comisiei juridice pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Categoric nu pute˛i sus˛ine acest proiect de lege. Este vorba de un mandat. De ce nu Ón continuare A.P.A.P.S.-ul, care acum s-a reorganizat, nu continu„ acest proces de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/13.V.2004 privatizare? ™i de ce o societate comercial„ care se ocup„ de administrarea patrimoniului cu privire la demnitari are ∫i atribu˛ii de privatizare?
Am c„utat s„ realiz„m o concordan˛„ Óntre aceast„ reglementare privind drepturile urma∫ilor ∫i restul legisla˛iei, cu Ónscrierea m„surilor corespunz„toare ∫i specifice pentru ace∫tia, pentru ca reglementarea s„ fie c‚t mai adecvat„ ∫i c‚t mai corespunz„toare principiului fundamental al recuno∫tin˛ei.
Œn proiectul de lege, Ón forma adoptat„ de noi, ve˛i g„si denumirile mai adecvate, mai cuprinz„toare, mai corecte, clasific„rile la care s-a ajuns ∫i Ónscrierea drepturilor pe categoriile care s-au stabilit. Ve˛i g„si procente ∫i referiri la bazele la care acestea se aplic„ privind drepturile materiale ∫i b„ne∫ti. Ve˛i mai g„si c„ unele dintre drepturile care existau p‚n„ acum nu au mai fost men˛inute sau, mai exact, ele sunt cuprinse Óntr-o reglementare de principiu mai corespunz„toare dec‚t cea de detaliu, care exista p‚n„ acum.
V„ rog s„ crede˛i c„ a fost, pentru noi, o reglementare destul de dificil„ Ón con˛inutul ei ∫i, mai ales, Ón realizarea scopului ei, motive pentru care v„ adresez rug„mintea, pentru cele pe care vi le-am prezentat ca fiind propuneri de rectificare ∫i de corectare pe temeiul ∫i pe baza erorii lor... Deci re˛ine˛i-le ca atare ∫i ele urmeaz„ s„ fie prezentate de ini˛iatori. Noi suntem de acord cu ele, le-am observat ∫i, Ón acest cadru, pe care nu ∫tiu dac„ am reu∫it s„-l exprim Ón totalitate, el se reg„se∫te Ón texte, pentru c„ — repet ∫i aceasta este precizarea final„ — proiectul de lege este a∫a cum se scrie la coloana îAmendamente admise“, acesta este, propriu-zis, proiectul de lege, ∫i cu observa˛iile din rubrica îMotiva˛ii“, acolo unde trebuie operate modific„rile.
V„ rog s„ ave˛i Ón˛elegerea corespunz„toare — nu suntem Camera decizional„ — ∫i s„ fi˛i de acord cu acest proiect.
V„ mul˛umesc.
Sunte˛i de acord?