Frunda György

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate doamne ∫i stima˛i domni senatori,

Œn urm„ cu aproximativ 3 s„pt„m‚ni, c‚nd discutam proiectul de Lege pentru revizuirea Constitu˛iei, dup„ ce am luat cuv‚ntul, domnul senator Pruteanu a vorbit ∫i a atacat Ón termeni duri Grupul parlamentar U.D.M.R., spun‚nd c„ acest Parlament s-a cam s„turat s„ asculte exprim„rile agramate ale membrilor Grupului parlamentar U.D.M.R. ∫i c„ cel care nu ∫tie s„ vorbeasc„ limba rom‚n„ Ón Rom‚nia este fie oligofren, fie handicapat.

Am luat cuv‚ntul dup„ Domnia sa, dar atunci am spus c„ nu vreau s„ reflectez la aceste afirma˛ii pentru c„ voiam s„ evit disputa emo˛ional„ pe baza temei Constitu˛iei, dar vreau ast„zi s„ fac c‚teva remarci Ón leg„tur„ cu aceste afirma˛ii.

Œn ceea ce prive∫te grupul nostru, doamnelor ∫i domnilor senatori, da˛i-mi voie s„ v„ reamintesc ceea ce regretatul Lauren˛iu Ulici spunea, cu c‚˛iva ani Ón urm„, c‚nd era colegul nostru, c„ cele mai pu˛ine gre∫eli gramaticale de exprimare Ón Parlamentul Rom‚niei le face Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia.

Pare surprinz„tor, dar este un lucru logic. Noi avem o alt„ limb„ matern„. Limba rom‚n„ o Ónv„˛„m la ∫coal„ din prima clas„. Atunci c‚nd Ónve˛i o limb„ la ∫coal„, o Ónve˛i ∫tiin˛ific, nu dup„ ureche, nu dup„ gre∫elile p„rin˛ilor t„i, ci a∫a cum Ó˛i este predat„. Aceasta este explica˛ia pentru care colegi de-ai no∫tri care, de la gr„dini˛„ p‚n„ la universitate, au Ónv„˛at exclusiv Ón limba maghiar„ — m„ g‚ndesc, de exemplu, la domnul Hajdu Gabor, fost ministru al s„n„t„˛ii, sau la domnul Tokay

György, coleg deputat, fost ministru ∫i el pentru problemele minorit„˛ilor — se exprimau f„r„ gre∫eal„ ∫i au dovedit… Cel pu˛in Ón cazul domnului Hajdu — cum spun ∫i ast„zi cei mai mul˛i dintre salaria˛ii ∫i colegii din Ministerul S„n„t„˛ii —, a fost cel mai bun ministru al s„n„t„˛ii din 1990 Óncoace ∫i a f„cut o reform„ profund„, european„ a Ministerului S„n„t„˛ii. Deci nu avem de ce s„ ne fie ru∫ine.

Consider„m atacul absolut necolegial, imoral ∫i Ól respingem ca atare.

Mi se pare Óns„ mult mai grav„ atitudinea domnului senator fa˛„ de oamenii simpli. Noi am militat ∫i milit„m Ón continuare ca membrii comunit„˛ii noastre s„ cunoasc„ limba rom‚n„. Este clar c„ dac„ nu cuno∫ti limba rom‚n„, nu te po˛i afirma. Sunt Óns„ sate mici unde oamenii din satul respectiv merg mai rar la T‚rgu Mure∫ sau la Odorhei dec‚t merge domnul senator Pruteanu la Paris sau la Londra. Œntr-o comunitate Ónchis„, ei vorbesc ungure∫te ∫i este singura lor limb„. Nu cunosc bine limba rom‚n„, dar eu cred c„ aceasta nu este o ru∫ine, este un mod de via˛„ pe care trebuie s„-l Ón˛elegem, ∫i prin mijloace culturale — radio, televiziune — ace∫ti oameni pot ∫i Ónva˛„ limba rom‚n„. Nu este o ru∫ine. Eu cred c„ ru∫inea este s„ comi˛i o fapt„ penal„, ru∫inea este s„ furi ∫i s„ fii condamnat pentru furt. Ru∫ine nu este s„ nu cuno∫ti o limb„ sau alta. Ru∫ine este s„ stai la pu∫c„rie pentru furt de zacusc„ sau de motociclet„. Iar la noi, Ón Ardeal, e obiceiul, ∫i al rom‚nilor, ∫i al ungurilor, ca Ón via˛„ s„-l numeasc„, pe cel care atinge anumite piscuri sociale, dup„ cea mai Ónalt„ func˛ie pe care a ob˛inut-o. Dac„ cineva ajunge senator, chiar dac„ numai pentru dou„ luni, toat„ via˛a i se spune senator, dar dac„ cineva este condamnat pentru furt, toat„ via˛a este numit ho˛, chiar dac„ timpul trece ∫i este reabilitat.