Stenogramă plen

## Stima˛i colegi, v„ rog s„ lua˛i loc.

V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschise lucr„rile ∫edin˛ei noastre de ast„zi. Voi fi ajutat de cei doi colegi, domnul secretar Mihai Ungheanu ∫i domnul secretar Nicolae Paul Anton P„curaru.

Ave˛i Ón mapele dumneavoastr„ ordinea de zi. V„ rog, dac„ sunt observa˛ii la ordinea de zi? Nu sunt observa˛ii. V„ rog s„ vota˛i ordinea de zi.

A fost aprobat„ cu 77 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.

Dac„ la programul de lucru ave˛i obiec˛ii? V„ rog, domnul senator Eckstein, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Eu a∫ propune s„ reflect„m asupra posibilit„˛ii de a avea o zi Ón plus, p‚n„ la efectuarea referendumului, pentru munca Ón circumscrip˛iile electorale. Eu cred c„ adoptarea Constitu˛iei este o problem„ care atinge toate partidele politice, este, cred, un interes comun s„ mergem Ón teritoriu ∫i s„ Óncerc„m s„ explic„m oamenilor de ce este Ón interesul ˛„rii ∫i al lor, p‚n„ la urm„, s„ participe la acest referendum.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/9.X.2003 Deci eu a∫ propune s„ scurt„m pentru s„pt„m‚na asta, dar, Ón principiu, p‚n„ la referendum, cu o zi. Ziua de joi e o zi lucr„toare, dar este deja o zi Ón care se poate merge Ón teritoriu.

Aceasta este propunerea mea, s„ avem trei zile de lucru Ón Senat. Nu m„ pronun˛ Ón privin˛a oportunit„˛ii, care s„ fie zilele de lucr„ri Ón plen ∫i care Ón comisii, dar s„ avem o zi Ón plus pentru munca Ón teritoriu.

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Domnule senator,

M‚ine, la ora 14,00, avem o ∫edin˛„ comun„ a celor dou„ Birouri permanente ∫i vom discuta ∫i subiectul acesta. Œntr-adev„r, se simte nevoia, av‚nd Ón vedere c„ 19 octombrie este data referendumului, s„ g„sim o formul„ prin care parlamentarii s„ fie prezen˛i Ón teritoriu.

O vom pune pe ordinea de zi pentru ∫edin˛a comun„ a celor dou„ Birouri permanente de m‚ine, la ora 14.

Dac„ mai ave˛i observa˛ii la programul de lucru? Dac„ nu, v„ rog s„ vota˛i programul.

- S-a aprobat cu 80 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„

- ∫i 5 ab˛ineri.

Stima˛i colegi, ∫i-au anun˛at prezen˛a, din totalul de 140 colegi senatori, 119. Avem 9 colegi absen˛i motivat, Ón delega˛ie, marea majoritate, ∫i membri ai Guvernului.

V„ rog, intr„m Ón primul punct al ordinii de zi: declara˛ii politice.

Permite˛i-mi s„ dau cuv‚ntul, din partea Grupului social-democrat, domnului senator Bucur Dionisie.

Da, v„ rog!

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

V-a∫ supune aten˛iei, cu permisiunea dumneavoastr„ ∫i a plenului, evident, o problem„ organizatoric„. Este vorba de necesitatea de a Ónlocui, dup„ trecerea colegului senator Iuliu P„curariu, din Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii, ca a doua comisie pe care a avut-o, la Comisia economic„, ∫i desemnarea dumnealui, Ón cadrul comisiei, ca vicepre∫edinte.

V-a∫ ruga, dac„ sunte˛i de acord, s„ vot„m trecerea domnului senator Aurel Pan„, ca a doua comisie ∫i la dumnealui, la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii, dumnealui fiind acum la o singur„ comisie Ón Senat, ∫i anume Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„.

Bun! O l„s„m pe joi. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Are cuv‚ntul domnul senator Bucur Dionisie. V„ rog!

## **Domnul Dionisie Bucur:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi, Stima˛i invita˛i,

Asist„m Ón aceste zile la lansarea, cu surle ∫i tr‚mbi˛e, a unei noi ∫i totu∫i vechi alian˛e politice. Œn opinia noastr„, a senatorilor din Grupul P.S.D. din Senat, aceast„ alian˛„ perpetueaz„, de fapt, gre∫elile trecutului. Gre∫elile apar˛in anumitor partide din opozi˛ia de ast„zi, care repet„, la alt„ scar„, erorile care le-au f„cut s„ piard„ Óncrederea popula˛iei atunci c‚nd s-au aflat la guvernare, Óntre anii 1996 — 2000.

M„ refer la alian˛a P.N.L.—P.D., pus„ la cale din dorin˛a liderilor celor dou„ partide, alian˛„ care ∫i-a f„cut public„ apari˛ia cu denumirea, ce se vrea pa∫optist„, dar nu reu∫e∫te s„ fie dec‚t demagogic„ ∫i populist„: îDreptate ∫i adev„r“. Prescurtat, îDA“.

Care dreptate ∫i c‚t adev„r? — se Óntreab„ comentatorii, pe bun„ dreptate.

## **Domnul Iuliu P„curariu**

**:**

Care comentatori?

Comentatorii. V„ d„m lista, domnule P„curariu.

V„ rog, nu dialoga˛i cu sala!

## **Domnul Dionisie Bucur:**

V„z‚nd ipocrizia ∫i demagogia cu care P.N.L. ∫i P.D. ∫i-au lansat alian˛a Ón spa˛iul public, rezerva cet„˛enilor fa˛„ de aceast„ alian˛„ are o motiva˛ie corect„, deoarece alian˛a celor dou„ partide nu se define∫te prin propriul ei proiect, ci prin faptul de a fi anti P.S.D.

Cel mai bine a caracterizat aceast„ alian˛„ domnul Adrian N„stase, pre∫edintele Partidului Social Democrat, Ón discursul pe care Domnia sa l-a sus˛inut ieri la Conferin˛a Na˛ional„ a Primarilor ∫i Consilierilor P.S.D. ∫i din care v„ rog s„-mi permite˛i s„ citez c‚teva pasaje semnificative.

## **Domnul Dumitru Petru Pop**

_**:**_

Integral!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Am o rug„minte... Am discutat cu domnul P„curariu. V„ rog pe dumneavoastr„... — doamna pre∫edinte, v„ rog s„-l l„sa˛i pe domnul Predescu — ca ast„zi s„ v„ Ónt‚lni˛i ∫i cu domnul Solcanu ∫i cu ceilal˛i lideri de grup, ∫i s„ veni˛i cu o formul„ ca s„ Óncheiem tot cercul „sta, ∫i joi s-o aprob„m Ón plen, legat de situa˛ia de la Comisia economic„.

Pentru dumneavoastr„.

## **Domnul Dumitru Petru Pop**

_**:**_

™i f„r„ gre∫eli.

## **Domnul Dionisie Bucur:**

îSe Óncearc„ ast„zi impunerea ideii c„ Rom‚nia are nevoie de o alternan˛„ de guvernare“ — a spus domnul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/9.X.2003 Adrian N„stase — î∫i c„ solu˛ia miraculoas„ pentru toate problemele electoratului este na∫terea alian˛ei P.N.L. — P.D. Trebuie s„ spunem limpede c„ nu este vorba dec‚t de o formul„ reciclat„ a fostei guvern„ri din perioada 1996 — 2000, Óntr-o variant„ la fel de nefericit„, respectiv, C.D.R. 2003. Tr„im ∫i un asemenea moment penibil, s„ auzim de dreptate ∫i de adev„r de la cei care au dus Rom‚nia la dezastru Ón mandatul anterior“.

O s„ v„ dau textul la urm„, doamna Maria.

îAceast„ alian˛„, dimpotriv„, Ónseamn„ nedreptate ∫i neadev„r. Este jenant s„ vorbe∫ti de dreptate ∫i de adev„r, c‚nd ai prejudiciat venitul na˛ional cu peste 4,3 miliarde dolari.“

Dumneavoastr„ vorbi˛i singur„, doamn„? Sau dialoga˛i cu mine?

Doamna senator, v„ dau cuv‚ntul... V„ rog eu foarte mult.

V„ ascult„m, domnule senator.

## **Domnul Dionisie Bucur:**

îDespre ce fel de dreptate ∫i adev„r vorbesc ace∫ti oameni? De fapt, ei sunt un fel de demagogi califica˛i la locul de munc„, pe scaune pe care nu le-au meritat ∫i, probabil, nici nu le merit„.

O astfel de alternan˛„ ar Ónsemna c„ Rom‚nia s-ar opri Ónc„ o dat„ din drumul ei spre integrarea european„, pentru a reintra Ón zona confuz„ a unei false reforme. Rom‚nii au tr„it o aventur„ cu aceste partide, Ón perioada 1996 — 2000. Este, oare, cazul ca rom‚nii s-o ia din nou de la cap„t, s„ fie nevoie din nou s„ vin„ cineva, dup„ aceea, s„ str‚ng„ cioburile sparte de aceast„ alian˛„ pe care am v„zut-o la lucru?

Am v„zut ce a putut s„ ofere poporului rom‚n. A blocat progresul Ón interior ∫i a distrus credibilitatea ˛„rii Ón exterior. Aceste partide ne ofer„ acum o variant„ reciclat„, reformat„, a unei viziuni care merge spre trecut, prin formule negative.

Care sunt variantele constructive ale acestor dou„ partide? Ce au f„cut Ón ace∫ti 3 ani de c‚nd se afl„ Ón opozi˛ie? Care au fost ideile pe care le-au adus? Din disperare, Óncearc„ acum o formul„ care nu are ideologie, nu se bazeaz„ pe idei, se bazeaz„ doar pe dorin˛a de a cuceri puterea. Este vorba de un club, care, Ón momentul de fa˛„, Óncearc„, de fapt, s„ Ón∫ele din nou popula˛ia Rom‚niei.

Ne putem permite, oare, s„ Óncepem din nou o aventur„? Ne putem permite din nou s„ bloc„m rela˛iile cu Fondul Monetar Interna˛ional ∫i cu Uniunea European„?

Ce au f„cut aceste partide Ón perioada c‚nd au fost la putere? Nu au reu∫it s„ elimine vizele pentru rom‚nii care doreau s„ circule Ón str„in„tate, s„ Ónve˛e, s„ munceasc„, s„ vin„ Ónapoi, cu multe dintre cuno∫tin˛ele dob‚ndite acolo.

Ce au f„cut aceste partide pentru integrarea Ón Alian˛a Atlantic„?

Aduce˛i-v„ aminte de momentul 1997, acel moment ratat, Ón care Rom‚nia a r„mas din nou Ón afara ˛„rilor care trebuiau s„ se cupleze la o zon„ de securitate ∫i s„ permit„ investi˛ii Ón Rom‚nia.

Ce au f„cut aceste partide pentru integrarea european„? Ne-au l„sat o mo∫tenire dificil„, l„s‚ndu-ne Ón urma Bulgariei ∫i a tuturor celorlalte ˛„ri, ∫i facem ∫i acum eforturi pentru a corecta aceste deficien˛e.

Are cuv‚ntul domnul senator George Pruteanu.

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Œn materie de divor˛, propriu-zis, sunt totalmente inocent. Sunt de peste 30 de ani al„turi de aceea∫i fiin˛„, ∫i a∫a am s„ r„m‚n p‚n„ c‚nd, cum spune o formul„ frumoas„ ∫i trist„, îP‚n„ c‚nd moartea ne va desp„r˛i“.

Œn materie de divor˛ politic, Óns„, am acumulat de acum dou„ experien˛e. Ultima s-a consumat s„pt„m‚na trecut„. Joi, la ora 15,00, mi-am depus demisia, Ón scris, din P.S.D..

Comentatori r„ut„cio∫i din pres„ sau din alte medii au folosit formula îtraseist politic“ . Exist„ trasei∫ti politici ∫i Ón aceast„ sal„ ∫i Ón cele de pe l‚ng„ Splaiul D‚mbovi˛ei, dar, Ón ceea ce m„ prive∫te, voi ar„ta cu toat„ fermitatea ∫i cu argumente imbatabile c„ nu m„ Óncadrez deloc Ón aceast„ categorie. Œng„dui˛i-mi, v„ rog, s„ recapitulez rapid cele dou„ situa˛ii.

Din P.N.fi.C.D. am fost exclus Ón 1998, ceea ce constituie ∫i ast„zi o m‚ndrie pentru mine. Eu, constant din fire, ∫i chiar conservator, sperasem, p‚n„ Ón ultima clip„, s„ trag partidul acela bezmetic pe linia bun„. Am fost Óns„ exclus Óntr-o ∫edin˛„, cam bol∫evic„, la care nu am fost invitat, am aflat din pres„. A∫ min˛i s„ spun c„ nu prev„zusem ∫i acea eventualitate. Declarasem de mai multe ori, ∫i colec˛ia ziarelor de atunci st„ m„rturie, vezi de pild„ îCronica Rom‚n„“ din 18 octombrie 1997 sau îAdev„rul“ din 20 octombrie 1997, c„ îprefer s„ pierd partidul dec‚t s„ pierd partida“.

Pl„c‚ndu-mi mie aceast„ butad„, am publicat ∫i o carte cu acest titlu, Ón anul 2000, aceasta pe care o am Ón m‚n„. Fapt este, stimate colege ∫i stima˛i colegi, c„ din partid nu am plecat fiindc„ a∫ fi plimb„re˛, nici c„ m-ar fi momit alt partid cu vreo func˛ie, nici c„ m-ar fi g„sit implicat Ón afaceri necurate, ci pentru c„ partidul acela, P.N.fi.C.D., a crezut c„ e bine s„ nu fie de acord cu ce sus˛ineam eu, ∫i anume c„ istoria ∫i geografia trebuie s„ fie predate Ón rom‚ne∫te Ón ∫colile cu predare Ón limbile minorit„˛ilor ∫i c„ Ón Rom‚nia nu se poate s„ se fac„ universit„˛i de stat Ón limba maghiar„. Acesta a fost motivul pentru care acel partid m-a expulzat, expulz‚ndu-se, implicit, ∫i pe sine Ónsu∫i de pe scena politic„.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat are cuv‚ntul doamna senator Maria Petre.

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia noastr„ politic„ de ast„zi este, a∫a cum sigur v„ a∫tepta˛i, o continuare fireasc„ a evenimentelor petrecute ieri, 28 septembrie 2003. Este, Ón acela∫i timp, o continuare, dar ∫i un nou Ónceput.

Semnarea Protocolului prin care Partidul Democrat Ómpreun„ cu Partidul Na˛ional Liberal formeaz„ Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“, ofer„ rom‚nilor speran˛a c„, Ón sf‚r∫it, o for˛„ politic„ poate opri dezastrul Ón care P.S.D. a t‚r‚t aceast„ ˛ar„.

Cu convingerea ferm„ c„ alian˛a are poten˛ialul uman necesar s„ zdrobeasc„ Ón alegeri un partid ajuns la cap„tul puterilor, f„r„ credibilitate, discreditat chiar de propriul lui ∫ef, vreau s„ transmit ast„zi mesajul nostru de total„ Óncredere Ón demersul nostru istoric, de hot„r‚re ∫i curaj Ón procesul de reconstruc˛ie al acestei ˛„ri, de redare a demnit„˛ii na˛ionale a fiec„rui rom‚n.

Al„turi de colegii liberali, vom declan∫a Ónc„ de ast„zi, deci repet, Ónc„ de ast„zi, o campanie f„r„ precedent Ón Rom‚nia, o campanie politic„ Ómpotriva oligarhiei P.S.D., o campanie politic„ cu scopul declarat de a c‚∫tiga prin votul electoratului, ∫i nu altfel, dreptul de a guverna cu demnitate ∫i Ón˛elepciune.

Œn˛elegem nervozitatea domnului Adrian N„stase.

Nu Ón˛elegem, ∫i aici fac doar o parantez„, deloc, reac˛ia dumneavoastr„ de ast„zi, stima˛i colegi, din Grupul parlamentar P.S.D., Ón˛elegem c„ gustul amar al Ónfr‚ngerii Óntunec„ dreapta judecat„, dar nu Ón˛elegem ca primul-ministru s„ anuleze, printr-o mi∫care demagogic„ ∫i lipsit„ de bun sim˛, eforturile conjugate ale Parlamentului. ™i v„ voi explica imediat la ce m„ refer.

Domnul Adrian N„stase uit„ sau se face c„ uit„ c„ finalizarea textului legii fundamentale se datoreaz„ parlamentarilor, parlamentarilor Ón ansamblu, ∫i noi, senatorii, ∫tim foarte bine cum au evoluat lucrurile Ón Senat, ∫i-∫i îÓmpopo˛oneaz„“ (ierta˛i-mi termenul) partidul cu merite care nu-i apar˛in, ∫i asta o face inclusiv Ón defavoarea dumneavoastr„, stima˛i colegi. Convocarea la Bucure∫ti, Ón aceea∫i zi Ón care se semna la Palatul Parlamentului protocolul alian˛ei, a Congresului primarilor P.S.D. — dac„ era o convocare de bun„-credin˛„ nu Ón˛elegem de

2. Restr‚ngerea interven˛iei statului Ón economie ∫i

Ónt„rirea func˛iilor acestuia de garant al legalit„˛ii;

3. Œnt„rirea libert„˛ii individuale, sporirea siguran˛ei

cet„˛eanului ∫i a familiei;

4. Garantarea ∫i dezvoltarea propriet„˛ii private, restituirea integral„ a propriet„˛ilor abuziv confiscate de regimul comunist, tratamentul egal al propriet„˛ii;

5. Realizarea economiei de pia˛„ func˛ionale;

6. Stimularea spiritului Óntreprinz„tor;

7. Coeziunea economic„ ∫i social„, reducerea s„r„ciei

- ∫i a marginaliz„rii sociale;

8. Egalitatea ∫anselor;

9. Respectarea drepturilor minorit„˛ilor;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal are cuv‚ntul domnul senator Paul P„curaru.

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute a marcat, Ón opinia unanim„ a anali∫tilor politici ∫i a presei, cel mai important moment politic dup„ anul 2000, finalizarea Alian˛ei îDreptate ∫i adev„r“.

Pentru o corect„ analiz„ reamintesc c„ alian˛a dintre P.N.L. ∫i P.D. este produsul a trei factori:

1. Dispropor˛ia dintre P.S.D. ∫i celelalte partide ca rezultat nu at‚t al alegerilor, c‚t al Óncuraj„rii ∫i for˛„rii migra˛iilor Ón plan central ∫i local c„tre partidul de guvern„m‚nt;

2) Hegemonia partidului de guvern„m‚nt al c„rui comportament arbitrar ∫i discre˛ionar este o realitate pe care Ón toate col˛urile ˛„rii rom‚nii o tr„iesc zi de zi;

3) Discrepan˛a foarte mare dintre audien˛a Ón sondaje a partidului de guvern„m‚nt, 42—43 %, ∫i nemul˛umirile popula˛iei, peste 70 %, indiferent de domeniul analizat — nivel de trai, s„n„tate, educa˛ie, ordine public„, nemul˛umiri generate de e∫ecul politicilor publice promovate de P.S.D.

Dincolo de ra˛iunile de partid, de doctrin„ sau de problemele tehnice, alian˛a P.N.L.—P.D. reprezint„ un c‚∫tig evident pentru sistemul politic intern, pentru perspectivele democra˛iei Ón Rom‚nia. Alian˛a este un c‚∫tig chiar ∫i pentru P.S.D. care, av‚nd un competitor puternic, este obligat s„ se controleze ∫i s„ se angajeze mult mai atent. Din aceast„ perspectiv„ reac˛ia primului-ministru, domnul Adrian N„stase, cu ocazia Conferin˛ei na˛ionale a ale∫ilor locali, este mai mult dec‚t surprinz„toare. Sigur, nimeni nu se a∫tepta la Óncuraj„ri sau la cuvinte frumoase, dar nici potopul de invective, de acuze sau de repro∫uri nu este de Ón˛eles. Œn mod firesc, Ón afar„ de prezentarea Constitu˛iei ∫i a importan˛ei referendumului, despre care, Ón treac„t fie spus, majoritatea ale∫ilor p„reau a nu ∫ti mare lucru, era de a∫teptat ca premierul s„ se consulte cu reprezentan˛ii din teritoriu Ón probleme de larg interes: dezvoltare regional„, administra˛ie public„ local„, investi˛ii, politici exprese de reducere a s„r„ciei ∫i marginaliz„rii. Nu a fost s„ fie. Œn locul acestor cu adev„rat importante probleme, primul-ministru, v„dit enervat de alian˛a P.N.L.—P.D., s-a lansat Óntr-un atac furibund Óntr-o problem„ care pe el, personal, Ól deranjeaz„.

Armata de consilieri bine pl„ti˛i ai premierului ar fi trebuit s„-i atrag„ aten˛ia asupra unui fapt extrem de simplu: cu c‚t atacurile sunt mai violente, cu at‚t va fi mai mare audien˛a Alian˛ei. Din acest punct de vedere, Ón m„sura Ón care pot s„ dau sfaturi, v„ sf„tuiesc, domnule prim-ministru, ca Ón fiecare zi, Ón fiecare alocu˛iune, Ón fiecare ∫edin˛„ de guvern, ∫i cu fiecare ocazie s„ Óncepe˛i ordinea de zi cu alian˛a P.N.L.—P.D.

Revenind la fondul celor expuse, num„rul unu Ón P.S.D. ∫i Ón stat, domnul Adrian N„stase, contest‚nd denumirea alian˛ei —îAlian˛a Dreptate ∫i Adev„r, P.N.L.— P.D.“ ∫i acuz‚nd onestitatea liderilor Alian˛ei a invocat cazuri de corup˛ie Ón care sunt implica˛i liderii acesteia. Au fost citate o serie de cazuri denumite scandaluri de corup˛ie: SUN OIL I ∫i II, PETROCLAV, ROMTELECOM, CICO, BTT, MEGAPOWER, TIGARETA I ∫i II, FNI-CEC,

Mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar Rom‚nia Mare are cuv‚ntul domnul senator Gheorghe Zl„vog.

E r‚ndul U.D.M.R.-ului.

Scuza˛i-m„, v„ rog. Din partea U.D.M.R.-ului are cuv‚ntul domnul Sógor Csaba.

Domnule senator Frunda, nici nu sunte˛i pe list„, dar, dac„ vre˛i v„ Ónscriem.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Sógor Csaba:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi.

History is his story, adic„ îIstoria este povestea vie˛ii fiec„ruia“.

Œn ultima vreme s-a vorbit mult despre cei 13 generali martiri ai Armatei revolu˛ionare ungare, despre acei 13 generali care au fost executa˛i din Ónalt ordin imperial la Arad, la 6 octombrie 1849. Revolu˛ia a fost Ón„bu∫it„ Ón s‚nge de for˛a celor dou„ imperii europene ale vremii. Cei 13 martiri ai revolu˛iei, executa˛i la Arad, au luptat pentru un ideal comun al tuturor popoarelor acestei p„r˛i a Europei: libertatea.

Este un paradox al istoriei c„ o parte dintre popoarele Imperiului, duse Ón eroare de promisiunile Ómp„ratului ∫i de conduc„torii lor, au luptat pe partea care mai t‚rziu s-a dovedit gre∫it„. Croa˛ii, de exemplu, sub conducerea banului Elasiç, au fost primii care s-au al„turat chem„rii puterii asupritoare habsburgice. Poporul maghiar a convie˛uit pa∫nic cu poporul croat timp de aproape un mileniu. Istoria comun„ a dat s„ avem ∫i mul˛i eroi comuni. Disputele nedemne Óncep nu atunci c‚nd avem eroi comuni. Œn aceste cazuri avem numai probleme de origine. Disputele Óncep c‚nd din considerente de politic„ actual„ sau, pur ∫i simplu, din r„st„lm„cirea acelor evenimente Ón care eroul nostru este considerat du∫manul vostru ∫i viceversa. Dar ceea ce am reu∫it cu croa˛ii nu Óntotdeauna am reu∫it ∫i cu celelalte popoare cu care am convie˛uit. Ascult‚nd ∫i citind Ón ultima vreme p„rerile ∫i comentariile despre 1848, de multe ori m-am izbit de fapte ∫i de date pe care nu le-am Ónt‚lnit p‚n„ acum: cifra magic„ de 40.000 de rom‚ni, respectiv 100 de preo˛i ortodoc∫i masacra˛i de a∫a-zi∫ii generali terori∫ti.

Unde este morm‚ntul comun al acestora? C‚nd am vizitat cimitirul comun al celor 28.000 de oameni c„zu˛i la 1526 Ón b„t„lia de la Mohaci am g„sit un c‚mp imens cu mii de schelete ∫i cranii. Despre morm‚ntul comun al celor 40.000 de uci∫i Ón 1848-1849 nu ∫tim. ™tim Óns„ de c‚teva morminte comune unde zac osemintele locuitorilor maghiari ai ora∫elor Zlatna, Abrud ∫i Aiud. Pe valea Ampoiului, la Prisaca, exist„ o piatr„ funerar„ cu o singur„ inscrip˛ie: PAX. Acel loc este morm‚ntul comun al c‚torva sute de localnici maghiari, copii, femei ∫i b„tr‚ni. Cei care d„r‚m„ morminte, Ó∫i reneag„ promisiunile ∫i nu vor s„ reconstruiasc„ ceea ce au d„r‚mat, crez‚nd c„ pot schimba cursul istoriei, sunt aidoma acelora care nu de mult„ vreme lansau lozinci de genul îIstoria se scrie ∫i se rescrie sub ochii no∫tri“.

## V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Gheorghe Zl„vog, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

## **Domnul Gheorghe Zl„vog:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn Programul de guvernare al P.S.D., elaborat la sf‚r∫itul anului 2000, ∫i prezentat Parlamentului la Ónvestire, un capitol aparte era destinat reformei din administra˛ia public„ local„. Dac„ p‚n„ Ón prezent Guvernul nu a reu∫it depolitizarea structurilor publice, eliminarea clientelismului politic, prin schimbarea de fond a raportului dintre administra˛ie ∫i cet„˛ean, sau, cel pu˛in, s„ stopeze birocra˛ia, ast„zi, P.S.D.-ul mar∫eaz„ puternic pe a∫a-zisa aplicare a unor politici ra˛ionale de dezvoltare ∫i modernizare a localit„˛ilor urbane ∫i rurale, prin acordarea statutului de îcomun„“ pentru o mie de sate, alte comune urm‚nd s„ fie declarate ora∫e.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/9.X.2003 Œn legislatura 1996-2000, pe timpul guvern„rii C.D.R.— U.D.M.R., s-au Ónfiin˛at 14 unit„˛i administrativ-teritoriale.

De la Ónceputul mandatului, p‚n„ Ón prezent, Guvernul P.S.D. a acordat statut superior de organizare pentru 85 de unit„˛i administrativ-teritoriale, alte 250 de propuneri legislative afl‚ndu-se Ón diferite stadii, Ón vederea promov„rii. Acum, la doar o lun„ de la Ónceperea sesiunii parlamentare, nu mai pu˛in de dou„sprezece unit„˛i administrativ-teritoriale au fost propuse, Ón ritm accelerat, pentru schimbarea statutului. Consider„m c„ aceasta este o m„sur„ cu caracter electoral, Ón condi˛iile Ón care, p‚n„ la alegerile locale viitoare, Ón aceste unit„˛i nou-Ónfiin˛ate, structura administrativ„ va fi desemnat„ de c„tre prefecturile P.S.D., care Ó∫i vor numi Ón func˛iile-cheie oamenii loiali, ace∫tia, la r‚ndul lor, av‚nd tot timpul s„ impun„, politic, P.S.D. Ón teritoriul administrat, p‚n„ Ón vara anului 2004.

Œn aceast„ manier„, Guvernul Óncalc„ grav principiile democratice, astfel de practici amintindu-ne de momentele premerg„toare episodului Decembrie 1989.

Chiar dac„ populist„ ∫i electoral„, ini˛iativa Guvernului nu a avut succesul scontat Ón teritoriu, de∫i s-au cheltuit sume importante cu organizarea ∫i desf„∫urarea referendumurilor. fi„ranului rom‚n nu-i pas„ c„ satul lui a fost ridicat la rang de comun„, at‚ta timp c‚t s„r„cia lucie Ón care se zbate a devenit o povar„ tot mai ap„s„toare, de care nu va sc„pa dec‚t Ón morm‚nt. A∫a c„, Ón multe locuri prezen˛a la urne a fost simbolic„, popula˛ia manifest‚ndu-∫i dezinteresul pentru astfel de ac˛iuni f„r„ esen˛„ ∫i eficien˛„. Era, poate, mai important ca Guvernul s„ se preocupe de apropierea localit„˛ilor respective de standardele europene, Ón vederea integr„rii din anul 2007 Ón Uniunea European„, prin lucr„ri de infrastructur„, aliment„ri cu gaze, cu ap„, drumuri, educa˛ie, locuri de munc„, s„n„tate ∫i altele.

Din partea Grupului social-democrat are cuv‚ntul domnul senator Sergiu Nicolaescu.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Eu vroiam s„ vorbesc ceva despre cinematografie, despre Legea nr. 630/2002, despre ordonan˛a care a anulat-o, Óns„, datorit„ unui antevorbitor, cu toat„ stima ∫i respectul, v„ rog s„-mi permite˛i s„ schimb subiectul ∫i s„ vorbesc ∫i eu despre statuia din ora∫ul Arad, reprezent‚nd Aradul ca senator Ón aceast„ Camer„ superioar„ a Parlamentului rom‚n.

Stima˛i colegi,

V„ rog s„ fi˛i convin∫i c„, personal, nu am sem„nat niciodat„ ur„ Óntre unguri ∫i rom‚ni. Dimpotriv„.

Nu am venit niciodat„ Ón fa˛a Domniilor voastre ∫i nici m„car nu am f„cut filmul pe care a∫ fi putut s„-l fac despre Tr„snea sau Ip, un caz fenomenal, 25 de rom‚ni Ómpu∫ca˛i Óntr-o camer„ de trei unguri, trei jandarmi

unguri. Era o Óntrebare pe care mi-am pus-o ∫i pe care poate mul˛i dintre dumneavoastr„ v-o pune˛i Ón continuare — cum au putut 25 de b„rba˛i, Óntre care era ∫i un evreu, Ónt‚mplarea face, 24 de a∫a-zi∫i dezertori rom‚ni din lag„rele de munc„ ∫i un evreu, cum au putut 25 de oameni s„ fie uci∫i de trei jandarmi cu trei arme obi∫nuite, automate bineÓn˛eles.

M-am dus la fa˛a locului ∫i mai tr„ia un rom‚n, care a reu∫it s„ scape cu via˛„ Óntre ei, care a f„cut pe mortul printre ceilal˛i ∫i a reu∫it s„ scape cu via˛„. Mai tr„ia ∫i un jandarm maghiar. Am reu∫it s„ stau de vorb„ cu am‚ndoi ∫i mi-a explicat rom‚nul c„ timp de ∫apte zile au fost Ónchi∫i acolo, f„r„ ap„, f„r„ m‚ncare, f„c‚ndu-∫i treburile Ón Ónc„perea respectiv„. Am v„zut Ónc„perea, casa mai exista Ónc„, era o camer„ de 5/4, 25 de oameni, era o fereastr„ ∫i o u∫„, at‚t. Au deschis u∫a ∫i au Ónceput s„ trag„. Ei nu mai erau oameni. Acesta era lucrul pe care eu nu-l Ón˛elegeam, ca regizor ∫i ca orice om normal, cum au reu∫it 25 de b„rba˛i s„ se lase Ómpu∫ca˛i de trei?! Ei nu mai erau oameni. Se dezumanizaser„ prin aceast„ mizerie cumplit„, de stat 7 zile Ón camera respectiv„. Toate aceste lucruri, toate aceste lucruri ∫i multe altele pe care le putem povesti ∫i invers, sunt de acord, nu mai au nici un rost acum, Óntre noi. Noi suntem mo∫tenitorii istoriei. Dac„ ap„s„m pe aceast„ accelera˛ie, unde ajungem!? Eu cred, ∫i Óncerc s„ v„ transmit dumneavoastr„ ceea ce simt eu, c„ am pornit pe un alt drum, pe un drum european. Vedem pe polonezi, care sunt comandan˛i Ón NATO, ai armatei germane, ∫i ast„zi am vorbit cu ni∫te germani care se l„udau cu acest lucru. Ar fi normal ca noi s„ Óncerc„m s„ Ón„sprim o rela˛ie care este Ómpotriva spiritului european ∫i Ón realitatea a ceea ce sim˛im cu to˛i?!

De ce nu ave˛i r„bdare, domnilor!?

De ce ridic„m aceast„ problem„ ca s„ Ón„sprim, Ón mod fals, o situa˛ie care, de fapt, nu exist„ Óntre noi. Nu exist„ Óntre noi. Nu exist„ ur„ Óntre maghiarii din Rom‚nia ∫i rom‚nii din Rom‚nia sau invers. Nu exist„. Acolo unde exist„, atunci oamenii sunt bolnavi. Aceasta este p„rerea mea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/9.X.2003 De asemenea, locul statuii ∫i ceea ce reprezint„ statuia este un lucru foarte important. Dumneavoastr„ spune˛i c„ statuia este îStatuia libert„˛ii“ . Eu v„ spun ce reprezint„ statuia — o femeie, sus, care ˛ine Ón m‚n„ o coroan„ pe care o acord„ cuiva. Este statuia recuno∫tin˛ei, a ˛„rii, c„tre... jos, la picioarele statuii este o alt„ femeie care ˛ine Ón m‚n„ o sabie. Aceast„ femeie, cu sabia Ón m‚n„, reprezint„ revolu˛ia. Sub toate aceste lucruri, Ón partea cealalt„ este Ón istorie trecutul maghiarilor, solda˛i, solda˛i ai epocii respective, vorbesc de anul 1000, 800 sau 900, c‚nd au intrat hunii Ón Europa. Este o statuie a recuno∫tin˛ei. Bun. Are aceast„ statuie loc Ón Arad?! Eu cred c„ va avea loc Ón Arad ∫i nu cred c„ ... acest loc putem s„-l stabilim noi. Acest lucru eu cred c„ poate fi f„cut de o comisie care s„ ˛in„ cont de faptul c„ Ón iunie, dac„ nu m„ Ón∫el, 1924, unii spun 1925, nu ∫tiu exact data, nu v„ sup„ra˛i, v„ rog, o comisie special„, de care s-a ocupat direct Br„tianu, de faptul c„ aceast„ statuie era zilnic m‚njit„ cu vopsele, atacat„, era un mod de a se crea o dezbinare Ón r‚ndul popula˛iei maghiare ∫i rom‚ne∫ti, au hot„r‚t c„ cel mai bun lucru este s„ fie scoas„.

Dac„ ea este at‚t de important„, pe locul unde au c„zut cei 13 generali exist„ un obelisc cu numele lor ∫i este exact pe locul execu˛iei. Consider c„ este un lucru care marcheaz„ eroismul ∫i recuno∫tin˛a celor pe care Ói reprezenta. Despre momentul Revolu˛iei 1848 Ón Ungaria, despre modul Ón care au ac˛ionat rom‚nii, se poate discuta Ónc„ mult, dar nu este cazul. Nu cred c„ mai este cazul. Eu v„ rog, foarte mult, s„ ave˛i r„bdare. S„ da˛i delega˛ie speciali∫tilor dumneavoastr„ s„ se Ónt‚lneasc„ cu cei de la Arad ∫i s„ g„sim o solu˛ie rezonabil„, dar cu presiune nu se va putea ob˛ine nimic Ón plus ci, dimpotriv„, dezbinare, discu˛ii, care nu ne folosesc nici dumneavoastr„, nici nou„.

Din partea Grupului parlamentar Na˛ional Liberal, are cuv‚ntul domnul senator Radu Alexandru Feldman.

Stimate domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

De c‚teva zile bune, suntem martorii unei noi g‚lceve Óntre palatele Victoria ∫i Cotroceni. De data asta, m„rul discordiei este sistemul de impozitare pentru veniturile persoanelor fizice.

Executivul sus˛ine introducerea cotei unice de impozitare — 23% — Ón timp ce domnul Iliescu opteaz„ ferm pentru formula impozitului progresiv p‚n„ la 80% Ón cazul salariilor mari.

Pozi˛ia Guvernului este pl„cut surprinz„toare, dac„ ne amintim cazna ∫i Ónt‚rzierea cu care Rom‚nia s-a racordat, Ón ultimii 14 ani, la legile reformei ∫i marcheaz„ o Óncercare demn„ de sus˛inut, de aplicare a unei practici financiare ce prinde tot mai mult teren Ón Europa Central„ ∫i de Est.

Œntre numeroasele ra˛iuni care recomand„ cota unic„ de impozitare amintesc: promovarea cre∫terii economice prin reducerea evaziunii fiscale, prin scoaterea la lumin„ a unei bune p„r˛i din economia subteran„ ∫i prin stimularea investi˛iilor, Óncurajarea ob˛inerii de venituri de la mai multe locuri de munc„ ∫i abandonarea c„ut„rilor c„ilor legale de sustragere de la impozitare, fixarea bazelor unui sistem unitar ∫i u∫or de administrat a veniturilor salariale.

Domnul Ion Iliescu nu neag„ faptul c„ rata unic„ de impozitare are ∫i p„r˛ile ei bune, dar — cum altfel?! —, sus˛in„tor necondi˛ionat al integr„rii, nu se poate Ómp„ca cu g‚ndul c„, citez: îToat„ Uniunea European„ aplic„ principiul impozitului progresiv.“ Afirma˛ia domnului Iliescu este fals„ ∫i a fost prompt infirmat„ de ∫eful dele-ga˛iei Comisiei europene Ón Rom‚nia, domnul Jonathan Scheelle, citez: îNu exist„ un model unic Ón privin˛a impozit„rii Ón Uniunea European„. Ceea ce este important este s„ ne asigur„m c„ este un sistem de impozitare care s„ g„seasc„ echilibru Óntre nevoia de investi˛ii publice, pe de-o parte, ∫i, pe de alt„ parte, s„ se men˛in„ un spirit antreprenorial, s„ fie dat un semnal corect c„tre economie, Ón sensul Óncuraj„rii ei.“ La spusele domnului Scheelle s„ mai ad„ug„m c„ impozitul cu cot„ unic„, apreciat de speciali∫ti ca o adev„rat„ revolu˛ie fiscal„, se aplic„ de ani cu rezultate notabile Ón r‚ndul ˛„rilor candidate la Uniunea European„: Estonia — cot„ unic„ 26%, din 1994, Letonia — 25%, din 1997, Rusia — 13%, din 2000, Ucraina — 13%, din 2003, Slovenia, Polonia ∫i Cehia sunt ∫i ele Ón diverse faze de promulgare a legisla˛iei Ón domeniul impunerii.

™i eu v„ mul˛umesc. S„ ∫ti˛i c„, p‚n„ la urm„, e o problem„ a speciali∫tilor. Pot s„ v„ spun c„ p„rerile sunt Ómp„r˛ite.

Are cuv‚ntul, din partea U.D.M.R., domnul senator György Frunda.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate doamne ∫i stima˛i domni senatori,

Œn urm„ cu aproximativ 3 s„pt„m‚ni, c‚nd discutam proiectul de Lege pentru revizuirea Constitu˛iei, dup„ ce am luat cuv‚ntul, domnul senator Pruteanu a vorbit ∫i a atacat Ón termeni duri Grupul parlamentar U.D.M.R., spun‚nd c„ acest Parlament s-a cam s„turat s„ asculte exprim„rile agramate ale membrilor Grupului parlamentar U.D.M.R. ∫i c„ cel care nu ∫tie s„ vorbeasc„ limba rom‚n„ Ón Rom‚nia este fie oligofren, fie handicapat.

Am luat cuv‚ntul dup„ Domnia sa, dar atunci am spus c„ nu vreau s„ reflectez la aceste afirma˛ii pentru c„ voiam s„ evit disputa emo˛ional„ pe baza temei Constitu˛iei, dar vreau ast„zi s„ fac c‚teva remarci Ón leg„tur„ cu aceste afirma˛ii.

Œn ceea ce prive∫te grupul nostru, doamnelor ∫i domnilor senatori, da˛i-mi voie s„ v„ reamintesc ceea ce regretatul Lauren˛iu Ulici spunea, cu c‚˛iva ani Ón urm„, c‚nd era colegul nostru, c„ cele mai pu˛ine gre∫eli gramaticale de exprimare Ón Parlamentul Rom‚niei le face Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia.

Pare surprinz„tor, dar este un lucru logic. Noi avem o alt„ limb„ matern„. Limba rom‚n„ o Ónv„˛„m la ∫coal„ din prima clas„. Atunci c‚nd Ónve˛i o limb„ la ∫coal„, o Ónve˛i ∫tiin˛ific, nu dup„ ureche, nu dup„ gre∫elile p„rin˛ilor t„i, ci a∫a cum Ó˛i este predat„. Aceasta este explica˛ia pentru care colegi de-ai no∫tri care, de la gr„dini˛„ p‚n„ la universitate, au Ónv„˛at exclusiv Ón limba maghiar„ — m„ g‚ndesc, de exemplu, la domnul Hajdu Gabor, fost ministru al s„n„t„˛ii, sau la domnul Tokay

György, coleg deputat, fost ministru ∫i el pentru problemele minorit„˛ilor — se exprimau f„r„ gre∫eal„ ∫i au dovedit… Cel pu˛in Ón cazul domnului Hajdu — cum spun ∫i ast„zi cei mai mul˛i dintre salaria˛ii ∫i colegii din Ministerul S„n„t„˛ii —, a fost cel mai bun ministru al s„n„t„˛ii din 1990 Óncoace ∫i a f„cut o reform„ profund„, european„ a Ministerului S„n„t„˛ii. Deci nu avem de ce s„ ne fie ru∫ine.

Consider„m atacul absolut necolegial, imoral ∫i Ól respingem ca atare.

Mi se pare Óns„ mult mai grav„ atitudinea domnului senator fa˛„ de oamenii simpli. Noi am militat ∫i milit„m Ón continuare ca membrii comunit„˛ii noastre s„ cunoasc„ limba rom‚n„. Este clar c„ dac„ nu cuno∫ti limba rom‚n„, nu te po˛i afirma. Sunt Óns„ sate mici unde oamenii din satul respectiv merg mai rar la T‚rgu Mure∫ sau la Odorhei dec‚t merge domnul senator Pruteanu la Paris sau la Londra. Œntr-o comunitate Ónchis„, ei vorbesc ungure∫te ∫i este singura lor limb„. Nu cunosc bine limba rom‚n„, dar eu cred c„ aceasta nu este o ru∫ine, este un mod de via˛„ pe care trebuie s„-l Ón˛elegem, ∫i prin mijloace culturale — radio, televiziune — ace∫ti oameni pot ∫i Ónva˛„ limba rom‚n„. Nu este o ru∫ine. Eu cred c„ ru∫inea este s„ comi˛i o fapt„ penal„, ru∫inea este s„ furi ∫i s„ fii condamnat pentru furt. Ru∫ine nu este s„ nu cuno∫ti o limb„ sau alta. Ru∫ine este s„ stai la pu∫c„rie pentru furt de zacusc„ sau de motociclet„. Iar la noi, Ón Ardeal, e obiceiul, ∫i al rom‚nilor, ∫i al ungurilor, ca Ón via˛„ s„-l numeasc„, pe cel care atinge anumite piscuri sociale, dup„ cea mai Ónalt„ func˛ie pe care a ob˛inut-o. Dac„ cineva ajunge senator, chiar dac„ numai pentru dou„ luni, toat„ via˛a i se spune senator, dar dac„ cineva este condamnat pentru furt, toat„ via˛a este numit ho˛, chiar dac„ timpul trece ∫i este reabilitat.

Domnule pre∫edinte, o s„ v„ rog s„-mi da˛i dreptul la replic„. Mi-a fost pomenit numele.

O s„ v„ dau dreptul la replic„.

Are cuv‚ntul domnul senator Mihail Lupoi, care nu a fost aici.

## **Domnul Mihail Lupoi:**

Domnule pre∫edinte,

## Domnilor colegi,

Declara˛ia mea de ast„zi se refer„ la un subiect drag celor din P.S.D., Constitu˛ia Rom‚niei.

Nou„ nu ne poate fi drag Ón varianta care se va prezenta referendumului ∫i asta, Ón primul r‚nd, pentru c„ este prezentat„ ca o constitu˛ie european„, c‚nd cea cu adev„rat european„ de-abia se na∫te ∫i nimeni nu ∫tie cum va ar„ta Ón final ∫i care vor fi limbile oficiale Ón ea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/9.X.2003 P.S.D.-ul vrea s„ fac„ un test electoral, dar pentru asta nu trebuia s„ foloseasc„ ca pretext Legea fundamental„ a ˛„rii.

Nici un organism european nu a cerut ∫i nu cere Poloniei, Ungariei, Cehiei ∫i nici m„car Rom‚niei modificarea Constitu˛iei Ónainte ∫i ca o condi˛ie a ader„rii. Asta ca s„ fie clar ∫i s„ se Ónceteze o dat„ cu aceast„ minciun„.

Avem o zi a Constitu˛iei care se serbeaz„ de 10 ani ∫i o pia˛„ a Constitu˛iei.

Ce facem, le schimb„m la fiecare zece ani?

Œn alt„ ordine de idei, legat de teama unei noi nereu∫ite, unii Ó∫i dau arama pe fa˛„. Dac„ domnul N„stase, care, ca prim-ministru, nu putea convoca dec‚t prefec˛ii — ∫i atunci, ca ∫ef de partid, a preferat s„ invite to˛i primarii P.S.D. la instructaj —, nu Ón˛elegem, Ón ruptul capului, ce c„uta t„tucul impar˛ial al tuturor rom‚nilor, domnul pre∫edinte Iliescu, la o adunare de partid? Halal impar˛ialitate! Adic„, s„ ∫tie toat„ lumea c„ nu numai domnul Bush are ca deviz„: îCine nu e cu noi, e Ómpotriva noastr„!“ , ci chiar ∫i impar˛ialul pre∫edinte Iliescu.

Dar de ce, cu aceea∫i impar˛ialitate, domnul Iliescu nu ia o atitudine clar„ Ón cazul celebrei triplete PuwakBeuran-Br„di∫teanu? Probabil, pentru c„ Domnia sa este acela∫i cu cel care a semnat ∫i promulgat celebrele legi anticorup˛ie ∫i a transparen˛ei. Eficacitatea unor legi f„cute pe genunchi, ca exerci˛iu de imagine, se vede, acum, cu claritate. Aceea∫i soart„ o va avea ∫i aceast„ variant„ de Constitu˛ie. Cei care nu vor merge la vot nu trebuie s„ regrete. C‚nd se vor vedea efectele Ón practic„ ale acestei Constitu˛ii, probabil c„ vor fi chema˛i din nou la vot. De altfel, nici nu s-a votat bine ∫i se cere modificarea unor articole din ea.

Are cuv‚ntul, din partea Grupului social-democrat, domnul senator Ion Solcanu.

## **Domnul Ion Solcanu:**

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Am urm„rit cu aten˛ie declara˛iile politice de ast„zi, interesante toate, unele cu patim„. E dreptul fiec„ruia dintre noi s„ avem o opinie ∫i s„ o exprim„m de la acest microfon.

De la acela∫i microfon, am afirmat, Ón numele grupului pe care-l reprezint, c„ aceast„ Constitu˛ie, la care am lucrat ∫i noi, este, Óns„, rezultatul conlucr„rii dintre mai multe for˛e politice.

Domnul pre∫edinte Adrian N„stase niciodat„ n-a afirmat ∫i nu va afirma c„ este doar rezultatul ∫i meritul Partidului Social Democrat. Nu se putea ajunge aici, s„ avem un proiect de revizuire a Constitu˛iei Rom‚niei, f„r„ colaborarea cu Partidul Na˛ional Liberal, cu Partidul Democrat ∫i cu U.D.M.R.

Am primit multe amendamente ∫i din partea P.R.M.-ului. Au fost analizate ∫i amendamentele P.R.M.-ului, cu aceea∫i seriozitate cu care au fost analizate toate celelalte amendamente primite, fie de la membrii P.S.D., fie de la membrii P.N.L., P.D. sau U.D.M.R. Spun Ón fa˛a Senatului c„ aceast„ Constitu˛ie este rezultatul conlucr„rii ∫i Ón˛elegerii dintre aceste for˛e politice, iar dac„ noi, for˛ele politice respective, nu vom colabora pe mai departe, p‚n„ la referendum, s„ l„murim popula˛ia ˛„rii de importan˛a major„ a acestui proiect de lege, atunci fire∫te c„ vom c„dea Ón plasa celor care nu au votat Constitu˛ia ∫i a celor care au boicotat-o.

Deci, dac„ exist„, cumva, alte opinii, ∫i, de la acest microfon, ast„zi, s-a afirmat cum c„ pre∫edintele partidului Ó∫i Ónsu∫e∫te pentru propriul partid meritul revizuirii Constitu˛iei, este absolut eronat. A spus-o ∫i a recunoscut-o public, iar pre∫edintele ˛„rii de asemenea, c„ nu se putea s„ ajungem aici f„r„ responsabilitatea major„ a tuturor partidelor pe care le-am amintit mai sus. Œn rest, îCaravana trece ∫i c‚inii latr„!“

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Procedur„, domnule pre∫edinte.

Procedur„, domnul senator Radu Alexandru.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Am ascultat cu toat„ aten˛ia ∫i nu pot s„ nu apreciez dec‚t, Ónc„ o dat„, elegan˛a ∫i obiectivitatea cu care domnul pre∫edinte Solcanu a spus un lucru, a repetat un lucru care s-a afirmat foarte clar ∫i limpede Ón Senat.

## **Domnul Mihail Lupoi**

**:**

Domnule pre∫edinte, unde este procedura?

Domnule senator, vorbi˛i despre procedur„!

Œmi permit, Óns„, stimate coleg...

14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/9.X.2003

Numai o secund„!

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Œmi permit, Óns„, stimate domnule pre∫edinte, legat de afirma˛ia pe care a˛i f„cut-o, s„ v„ semnalez c„, pe postul na˛ional de radio, dintr-o conferin˛„ de pres„ ˛inut„ Ón Palatul Victoria, un coleg de partid al dumneavoastr„...

Domnul senator, v„ rog eu foarte mult! V„ dau cuv‚ntul ∫i dumneavoastr„!

...un coleg al dumneavoastr„, domnul deputat Sassu, a declarat c„ meritul ini˛iativei revizuirii Constitu˛iei revine, Ón exclusivitate, Partidului Social Democrat. ™i vreau s„ v„ spun, pentru a evita ∫i pentru a ne sim˛i to˛i la fel de confortabil, cu sentimentul datoriei Óndeplinite, este bine, ca pe viitor, s„ nu se mai repete asemenea declara˛ii. Tot ceea ce am spus este riguros exact, pozi˛ia exprimat„ din Palatul Victoria contrazice spusa dumneavoastr„ ∫i creeaz„ st„ri de confuzie care Óncalc„ adev„rul. Asta am vrut s„ precizez.

Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc, domnule senator. Are cuv‚ntul domnul senator Mihai Ungheanu.

## **Domnul Mihail Lupoi**

**:**

Unde a fost procedura? C„ nu am Ón˛eles.

Tot pe procedur„ ia cuv‚ntul ∫i d‚nsul.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Interven˛ia mea se datoreaz„ unor afirma˛ii f„cute mai Ónainte Ón plenul Senatului, e vorba de Senatul Rom‚niei ∫i de r„spunderea pe care o avem fa˛„ de ceea ce spunem. Eu respect ∫i admir tenacitatea ∫i consecven˛a unor lideri politici care Ó∫i urm„resc cu tenacitate proiectele.

Aici s-a vorbit din nou despre îStatuia Libert„˛ii“ ∫i despre libertatea care a fost idealul comun al tuturor popoarelor din aceast„ parte a Europei ∫i pe care au reprezentat-o armatele celor 13 generali.

Vreau s„ v„ spun c„ deviza acestei revolu˛ii a fost: îLibertate, egalitate, fraternitate!“ , dar c„ Ón cadrul ei, al acestei revolu˛ii zonale, rom‚nii nu au avut libertatea de a se exprima prin sufragiu Ón leg„tur„ cu unirea Transilvaniei cu Ungaria, c„ acest drept le-a fost r„pit, ∫i nu au avut nici dreptul de a hot„rÓ soarta limbii lor materne, adic„ limba rom‚n„.

Eu nu vreau s„ intru Ón detalii istorice, pentru c„ ele exist„, dar aceste adev„ruri sunt solide ca o˛elul stelar. Deci nu putem vorbi despre lupta pentru libertatea tuturor, c‚nd, de fapt, armatele conduse de cei 13 generali au luptat pentru o anume libertate, a ungurilor ∫i a Ungariei, ∫i nu ∫i a rom‚nilor, care ∫i-au c„utat libertatea

prin armata lui Avram Iancu ∫i prin Avram Iancu. Sunt lucruri asupra c„rora nu e nevoie s„ st„ruim, dar iat„ c„, din nou, se fac afirma˛ii contrare adev„rului.

Istoriografia marxist„, istoriografia lui Roller a Óncurajat aceast„ tendin˛„. Ast„zi, Óns„, noi ne-am desp„r˛it de neadev„rurile, de manipul„rile istorice ∫i nu are rost s„ Óntre˛inem un fals, care este un fals istoric, ∫i s„ ader„m la titulaturi care nu sunt potrivite. Deci nu pentru libertatea rom‚nilor ∫i a altor popoare s-a luptat, atunci, Ón zon„, chiar dac„ opera˛iunea a fost vast„ ∫i a primit aplauze occidentale.

A∫adar, nu ne intereseaz„ acum acest lucru, ci adev„rul c„ rom‚nii n-au fost liberi s„ decid„ soarta Transilvaniei ∫i n-au fost liberi s„ decid„ Ón leg„tur„ cu limba lor.

V„ mul˛umesc.

Drept la replic„, domnul senator Pruteanu. Ave˛i la dispozi˛ie maxim dou„ minute.

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„-i spun domnului Frunda c„ Domnia sa coboar„ discu˛ia la nivelul genunchiului broa∫tei. Este o tablet„ a optimistului, a lui George C„linescu, Ón care e vorba de doi tipi, unul Ól critic„ pe cel„lalt, ∫i cel„lalt, neg„sind argumente ∫i enerv‚ndu-se, Ói spune: îVezi, b„, c„ ai o nevast„ chioar„!“ Adic„, deplasarea discu˛iei Ón cu totul alte planuri dec‚t cele ale fondului. Nu v„d ce leg„tur„ au bazaconiile pe care le-a vehiculat aici a∫a-zisul european domn Frunda cu tezele pe care le-am adus eu Ón discu˛ie ∫i care ˛in de o problem„ capital„ a acestei ˛„ri, dac„ aceast„ Constitu˛ie este, cu adev„rat, rom‚neasc„ ∫i european„ sau nu este rom‚neasc„ ∫i dac„ respect„ ceea ce este de respectat Ón ˛ara asta.

Œn al doilea r‚nd, bancul pe care l-a spus, aici, domnul Frunda este complet nepotrivit. Œl ∫tiam ∫i eu, cu tipii care vin pe autostrad„, pe contrasens, Ón timp ce cei care merg normal vin din sensul opus, dar Domnia sa este Ón profund„ gre∫eal„. Adic„, eu nu sunt singular, ci am de partea mea, g‚ndind exact ca ∫i mine, un partid Óntreg, care reprezint„ o treime din aceast„ ˛ar„, domnule Frunda. Nu sunt singuraticul care a luat-o razna pe autostrad„.

Œn al treilea r‚nd, vreau s„ resping deformarea tenden˛ioas„ a ceea ce am spus eu aici. Eu am spus, aici, nu c„ cei care nu vorbesc rom‚ne∫te, automat, sunt ni∫te oligofreni. Nu mi-a∫ permite a∫a ceva, dar mi-am exprimat, Óntr-adev„r, uimirea fa˛„ de fenomenul acesta, ca un om adult, repet, adult ∫i s„n„tos, din punct de vedere psihic ∫i din toate celelalte puncte de vedere, s„ nu vorbeasc„, dac„ este un om adult ∫i Óntreg, limba ˛„rii Ón care tr„ie∫te. Domnia sa Ómi evoc„, m„ rog, cazurile unor siha∫tri, care tr„iesc pe un st‚lp ∫i m„n‚nc„ o ridiche pe zi. Poate c„ aceia sunt scuzabili.

Œn al patrulea r‚nd, vreau s„-l Óntreb pe domnul Frunda dac„ disensiunile politice pot duce la grosol„nie? I-am dat bun„ ziua, ast„zi, domnului Frunda ∫i nu mi-a r„spuns. S„ v„ fie ru∫ine, domnule Frunda! Cei 7 ani de-acas„ nu se cap„t„ Ón Parlament.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/9.X.2003

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Œncheiem primul punct, declara˛ii politice. Poate reu∫im s„ trecem ∫i ceva legi.

Trecem la urm„torul punct, stimate colege ∫i stima˛i colegi.

Punctul 2: raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru Ónfiin˛area comunei V„c„reni, prin reorganizarea comunei Luncavi˛a, jude˛ul Tulcea.

V„ rog s„ urm„ri˛i, stimate colege ∫i stima˛i colegi, Ón anex„, Ón unanimitate, comisia ne propune o serie de corecturi, este vorba de formul„ri.

La nr. 1 — text Camera Deputa˛ilor.

La nr. 2 — text comun.

La nr. 3 ∫i 4 — texte Camera Deputa˛ilor.

V„ rog, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii la nici unul dintre puncte?

La punctul urm„tor, punctul 3: raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru Ónfiin˛area comunei CapuC‚mpului, prin reorganizarea comunei Valea-Moldovei, jude˛ul Suceava.

Œn mod similar, toate au avut o reformulare Ón conformitate cu exigen˛ele juridice.

La nr. 1 ∫i 2 — text Camera Deputa˛ilor.

La nr. 3 — text Camera Deputa˛ilor. La nr. 4 — text comun.

La nr. 5 ∫i 6 — texte Camera Deputa˛ilor.

Dac„ sunt interven˛ii pe vreunul dintre aceste texte? Nu sunt.

Punctul 4: raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege privind Ónfiin˛area comunei H‚n˛e∫ti, prin reorganizarea comunei Ad‚ncata, de asemenea, jude˛ul Suceava.

V„ rog s„ urm„ri˛i Ón anex„: la num„rul curent 1, text Camera Deputa˛ilor, num„rul curent 2 — text comun, numerele curente 3 ∫i 4 — text Camera Deputa˛ilor, propus Ón unanimitate de c„tre comisia de mediere.

Dac„ sunt interven˛ii la vreunul dintre texte? Œn˛eleg c„ nu sunt.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 43/2000 privind protec˛ia patrimoniului arheologic ∫i declararea unor situri arheologice ca zone de interes na˛ional.

V„ rog s„ urm„ri˛i, stima˛i colegi, Camera Deputa˛ilor a fost cea de-a doua Camer„ sesizat„ ∫i a venit cu o serie de Ómbun„t„˛iri pe text.

Toate punctele respective — 21 de puncte — la mediere s-a mers Ón unanimitate pe formularea nou„ a Camerei Deputa˛ilor.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

Raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege privind exercitarea profesiunii de biochimist, biolog ∫i chimist, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Ordinului Biochimi∫tilor, Biologilor ∫i Chimi∫tilor din sistemul sanitar.

Comisia de mediere a adus foarte multe modific„ri, dup„ cum vede˛i. Sunt, practic, 49 de interven˛ii, dar numai Ón patru cazuri ni se propun modific„ri fa˛„ de textul Senatului. Œn rest, toate propunerile au fost acceptate de c„tre comisia de mediere pe formularea Senatului. Este vorba de punctul 30, text comun, dac„ sunt obiec˛ii? Œn˛eleg c„ nu.

Numerul curent 40 alin. 2 — text comun, sunt interven˛ii? Nu.

Numerele curente 45, 46 ∫i 48 — text comun. Œn rest, la toate celelalte puncte, este textul Senatului ∫i nu necesit„ votul nostru.

Sunt observa˛ii? Nu sunt.

Proiect de lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 1 convenit Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ prin schimb de scrisori, semnate la Bucure∫ti la 10 aprilie 2002 ∫i la Bruxelles la 10 iulie 2002, la Memorandumul de finan˛are convenit Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ privind asisten˛a financiar„ nerambursabil„ acordat„ prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare, pentru m„sura îAsisten˛„ tehnic„ pentru preg„tirea proiectului Finalizarea lucr„rilor ∫i modernizarea sta˛iei de epurare a apelor uzate Bucure∫ti, Rom‚nia“ semnat la Bruxelles, la 22 februarie 2001 ∫i la Bucure∫ti la 1 iunie 2001.

V„ rog, Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului, pofti˛i aici!

Domnule secretar de stat, ave˛i la dispozi˛ie un minut. V„ rog, v„ ascult„m.

## **Domnul Andrei Popescu** _— secretar de stat Ón Ministerul Integr„rii Europene_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Este un amendament extrem de simplu, se solicit„ doar prelungirea perioadei de implementare a proiectului ISPA din 31 decembrie 2002, p‚n„ la 31 decembrie 2004.

Aceast„ solicitare a venit din partea municipalit„˛ii Bucure∫ti, care a solicitat o asemenea extindere, Óntruc‚t, p‚n„ la finalizare, Ón decembrie 2002, nu reu∫ise s„ Ó∫i transmit„ termenii de referin˛„ Ón condi˛iile cerute de normele comunitare.

Din acest punct de vedere v„ rug„m s„ aproba˛i aceast„ solicitare.

Mul˛umesc.

Domnul senator Hri˛cu prezint„ raportul comisiei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/9.X.2003

## Domnule pre∫edinte,

Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului a fost sesizat„ pentru dezbaterea ∫i Óntocmirea raportului la acest proiect de lege.

V„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ s-a Óntocmit raport favorabil, iar Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului propune plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege Ón forma transmis„ de Camera Deputa˛ilor.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

Dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt lu„ri de cuv‚nt.

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 2 convenit Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ prin schimb de scrisori, semnate la Bruxelles 9 august 2002 ∫i la Bucure∫ti la 11 martie 2003, la Memorandumul de finan˛are convenit Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ privind asisten˛a financiar„ nerambursabil„ acordat„ prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru m„sura îŒmbun„t„˛irea sistemului de ap„ potabil„ ∫i celui al apelor uzate Ón scopul conform„rii cu standardele europene Ón domeniul calit„˛ii apei ∫i a protec˛iei mediului Ón municipiul Ia∫i, Rom‚nia“ semnat la Bruxelles la 22 decembrie 2000 ∫i la Bucure∫ti la 13 mai 2001. V„ rog, domnule secretar de stat.

## Domnule pre∫edinte,

Œn cursul anului 2001, Reglementarea nr. 1.267/1999 a fost modificat„, Ón sensul c„ nici o finan˛are extern„ nu mai poate fi aprobat„, dec‚t dac„ se refer„ expres Ón textul memorandumului.

Œn acest sens, Ón data de 12 februarie 2002, Comisia European„ a adoptat o decizie de aplicare, nr. 504, pentru aplicarea derog„rilor prev„zute la aceast„ reglementare. Aceast„ decizie face referire, Ón primul r‚nd, la acele proiecte ce sunt sau urmeaz„ s„ fie finan˛ate de c„tre B.E.R.D.

Astfel se amendeaz„ toate memorandumurile de finan˛are men˛ionate, deci inclusiv Ia∫iul, Oradea ∫i Aradul, toate se amendeaz„, Ón sensul c„ se permite aceast„ cofinan˛are a B.E.R.D.-ului.

V„ mul˛umesc.

Domnule Hri˛cu, raportul comisiei.

## Domnule pre∫edinte,

Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului a fost sesizat„ s„ dezbat„ ∫i s„ Óntocmeasc„ raport la acest proiect de lege.

V„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ raportul este favorabil ∫i propunem plenului Senatului s„ adopt„m acest proiect de lege, Ón forma trimis„ de Camera Deputa˛ilor. Nu sunt amendamente.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

Dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu.

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 2 convenit Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ prin schimb de scrisori, semnate la Bruxelles la 9 august 2002 ∫i la Bucure∫ti la 11 martie 2003, la Memorandumul de finan˛are convenit Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ privind asisten˛a financiar„ nerambursabil„ acordat„ prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru m„sura îReabilitarea ∫i modificarea sistemului de canalizare ∫i a sistemului de furnizare ∫i tratare a apelor reziduale Ón Arad, pentru protejarea r‚ului Mure∫, Rom‚nia“ semnat la Bruxelles la 15 februarie 2001 ∫i la Bucure∫ti la 1 iunie 2001.

V„ rog, acelea∫i argumente?

Acelea∫i argumente.

V„ rog, domnul senator Hri˛cu.

Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului a dezb„tut ∫i a Óntocmit raport favorabil. Rug„m plenul Senatului s„ voteze acest proiect de lege, Ón forma trimis„ de Camera Deputa˛ilor.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc foarte mult.

Dac„ sunt interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

Proiect de Lege privind asocierea Guvernului Rom‚niei la Institutul European din Washington ∫i plata cotiza˛iei de membru.

V„ rog, v„ ascult„m. Comisia pentru politic„ extern„, doamna senator Nora Rebreanu.

V„ ascult„m, domnule secretar de stat.

## **Domnul Cristian Niculescu** _— secretar de stat Ón_

_Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Institutul European din Washington este cel mai prestigios institut din Statele Unite care se ocup„ de problematica transatlantic„.

Scopul programelor derulate de acest institut este actualizarea permanent„ a rela˛iei transatlantice, are la baz„ o structur„ unic„, care echilibreaz„ participarea guvernamental„ ∫i cea privat„, at‚t Ón S.U.A, c‚t ∫i Ón Europa.

Afilierea se face pe baza unei contribu˛ii anuale pentru statele candidate la UE, fiind solicitat„ o sum„ de 6.000 dolari.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/9.X.2003 Unul dintre cele mai importante programe pentru 2003 vizeaz„ problematica de securitate, cu accent pe rolul NATO Ón secolul XXI. Participarea reprezentan˛ilor Rom‚niei la activit„˛ile ∫i evenimentele organizate ar fi posibil„ prin afilierea Guvernului Rom‚niei la Institutul European din Washington ∫i plata cotiza˛iei anuale, Ón valoare de 6000 dolari.

Aceast„ afiliere ar facilita accesul Rom‚niei la un instrument eficient de promovare ∫i integrare a viziunii sale Ón dezbaterile legate de modelarea politicilor transatlantice.

Av‚nd Ón vedere cele de mai sus, a fost Óntocmit proiectul de lege pe care vi-l propunem spre aprobare. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Doamna secretar Nora Rebreanu, v„ rog, prezenta˛i raportul Comisiei pentru politic„ extern„.

Argumentele sunt acelea∫i, Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului analizeaz„ ∫i d„ raport favorabil, Ón forma trimis„ de Camera Deputa˛ilor.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Deci nu avem amendamente, v„ rog, dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei de la Budapesta privind contractul de transport de m„rfuri Ón naviga˛ia interioar„ (CMNI), adoptat„ la Conferin˛a diplomatic„ organizat„ Ón comun cu Comisia Central„ pentru Naviga˛ia pe Rhin, Comisia Dun„rii ∫i Comisia Economic„ pentru Europa a Organiza˛iei Na˛iunilor Unite (CEE/ONU), care s-a desf„∫urat la Budapesta, Ón perioada 25 septembrie-3 octombrie 2000.

Comisia economic„? V„ rog.

Din partea ministerului, domnul Sechelariu?!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia a dezb„tut cele men˛ionate Ón proiectul de lege prezentat ∫i a hot„r‚t, Ón unanimitate, avizarea favorabil„ a proiectului de lege.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

Nu avem amendamente la raport. Stima˛i colegi, dezbateri generale, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

V„ mul˛umesc.

Proiect de lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 2 convenit Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ prin schimb de scrisori, semnate la Bruxelles 9 august 2002 ∫i la Bucure∫ti la 10 martie 2003, la Memorandumul de finan˛are convenit Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ privind asisten˛a financiar„ nerambursabil„ acordat„ prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru m„sura îReabilitarea sistemului de canalizare ∫i a sta˛iei de epurare a apelor uzate Ón Oradea, Rom‚nia“ semnat la Bruxelles la 20 august 2001 ∫i la Bucure∫ti la 10 octombrie 2001.

Am s„rit Amendamentul nr. 2, cu Oradea, legat de Memorandumul Óncheiat cu Comisia European„. Domnul Hri˛cu, unde este?

Este aici!

Argumentele le-a˛i auzit, nu este cazul s„ sus˛inem. S„ auzim raportul Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului.

V„ ascult„m. Domnule secretar de stat ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Sergiu Sechelariu** _— secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

La 22 iunie 2001, s-a desf„∫urat la Budapesta Conferin˛a diplomatic„, av‚nd ca scop semnarea Conven˛iei privind contractul de transport al m„rfurilor pe c„ile navigabile interioare.

Datorit„ acestei situa˛ii, Ón anul 1995, Uniunea European„ a luat ini˛iativa elabor„rii unui proiect de conven˛ie interna˛ional„ privind Contractul de transport pe c„ile navigabile interioare.

Aceast„ ini˛iativ„ a avut ca scop elaborarea unor reglement„ri unitare Ón toate statele interesate de transportul pe c„ile navigabile interioare. Deoarece, Ón cadrul Conferin˛ei diplomatice de la Budapesta, textul final al Conven˛iei nu a fost redactat Ón limba olandez„ s-a convenit ca semnarea acestui document s„ aib„ loc dup„ finalizarea textului Ón aceast„ limb„.

Actul final a fost semnat la 3 octombrie 2000 de c„tre reprezentan˛ii urm„toarelor state: Rom‚nia, Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Croa˛ia, Elve˛ia, Fran˛a, Federa˛ia Rus„, Luxemburg, Germania, Olanda, Slovacia ∫i Ungaria.

Aceast„ Conven˛ie urmeaz„ s„ fie prima reglementare valabil„ Ón toate statele europene ∫i constituie primul pas Ón activitatea ampl„ de armonizare a legisla˛iei Ón acest domeniu.

Consider„m c„ ratificarea acestei conven˛ii este foarte important„, av‚nd Ón vedere interesele economice ∫i politice ale Rom‚niei ∫i dinamica rela˛iilor dintre Rom‚nia ∫i statele europene, care impun necesitate reconsider„rii ∫i acord„rii unei aten˛ii sporite transportului pe c„ile navigabile interioare, care reprezint„ modul de transport cel mai ieftin ∫i cel mai pu˛in poluant.

V„ mul˛umesc.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/9.X.2003

## V„ mul˛umesc.

Raportul Comisiei economice Ól prezint„ domnul pre∫edinte B„dulescu.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Raportul comisiei a avut Ón vedere toate aceste aspecte pe care domnul secretar de stat Sechelariu le-a prezentat, de aceea propunem plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege f„r„ amendamente.

Men˛ionez c„ exist„ avizul favorabil ∫i al Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei pentru politic„ extern„ a Senatului.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc.

V„ rog, dezbateri generale, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Œn˛eleg c„ nu. Nu avem amendamente.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Proiect de lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 49/2003 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 155/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantit„˛i de combustibili pentru Societatea Comercial„ de Producere a Energiei Electrice ∫i Termice îTermoelectrica“ — S.A., Societatea Comercial„ îElectrocentrale“ Deva — S.A ∫i centralele termice ∫i electrice de termoficare aflate Ón administrarea consiliilor jude˛ene ∫i locale.

Comisia economic„ este.

Domnule secretar de stat, foarte pe scurt. V„ rog.

## **Domnul Teodor Bobi∫** _— secretar de stat Ón_

## _Departamentul pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 155/2002 s-a aprobat scoaterea din rezervele de stat a unei cantit„˛i de combustibil, pentru Societatea Comercial„ de producere a energiei termice ∫i electrice îTermoelectrica“ ∫i a Societ„˛ii Comerciale îElectrocentrale“ — Deva, cu titlu de Ómprumut a 1.880.780,92 tone c„rbune ∫i 150.000 tone p„cur„.

Aceast„ cantitate de combustibil trebuia Ónapoiat„ p‚n„ la Ómplinirea unui termen de 90 zile, conform Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 37/2003.

Av‚nd Ón vedere, Óns„, unele dificult„˛i, ca urmare a faptului c„ Ón aceast„ var„ o mare cantitate de combustibil solid ∫i de p„cur„ a trebuit s„ fie folosite Ón termocentrale, se solicit„ prin proiectul de lege, pe care vi-l supunem aprob„rii, prelungirea acestui termen cu Ónc„ 3 luni.

V„ mul˛umesc. Mul˛umesc, domnule secretar de stat. Domnul pre∫edinte B„dulescu prezint„ raportul Comisiei economice.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Comisia, Ón raportul s„u, dore∫te s„ men˛ioneze numai faptul c„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 37/2003 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 155/2002, av‚nd Ón vedere dificultatea tehnic„ ∫i economic„ a refacerii stocurilor, s-a aprobat prorogarea cu 90 de zile a termenului de restituire a Ómprumutului, care, altfel, ar deveni scadent Ón septembrie 2003. Domnule pre∫edinte, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege, f„r„ amendamente. Men˛ionez c„ exist„ avizele favorabile ale Consiliului Legislativ ∫i ale Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, precum ∫i al Comisiei pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ rog, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt. Nu sunt.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 78/2003 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 4 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 100/2001 privind acumularea cantit„˛ii de 3 milioane tone de c„rbune energetic de c„tre Administra˛ia Na˛ional„ a Rezervelor de Stat Ón anul 2001.

Domnule secretar de stat, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

™i aceast„ ordonan˛„ are ca obiect Ómprumutul unei cantit„˛i de combustibil solid: c„rbune ∫i p„cur„ pentru societatea îTermoelectrica“ ∫i filialele ei, ca urmare a diferitelor dificult„˛i de care v„ vorbeam Ón precedentul proiect. Se solicit„ prorogarea termenului, cu Ónc„ trei luni de zile, pentru ca aceast„ obliga˛ie de Ónapoiere s„ poat„ s„ fie satisf„cut„. V„ rug„m s„ aproba˛i proiectul, Ón forma Ón care v-am prezentat.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnule B„dulescu, prezenta˛i raportul Comisiei economice.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Fa˛„ de cele prezentate de ini˛iator, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege, f„r„ amendamente. Men˛ionez c„ exist„ avizele favorabile at‚t de la Consiliul Legislativ, c‚t ∫i al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/9.X.2003

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 59/2003 pentru prelungirea termenului prev„zut la art. 2 alin. (1) din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 162/2002 privind acordarea de c„tre Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor a unui avans Ón valoare de 72,6 miliarde lei pentru finalizarea obiectului contractului comercial nr. 110/2002, Óncheiat cu Societatea Comercial„ îARO“ — S.A. C‚mpulung.

Domnule secretar de stat, v„ rog.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn vederea asigur„rii mobilit„˛ii terestre a misiunilor specifice unit„˛ilor din structura Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor a fost Óncheiat cu Societatea Comercial„ îARO“ — C‚mpulung contractul care prevede livrarea a 272 autovehicule de teren îARO“ ∫i a 169 autovehicole echipate cu motoare Toyota. Prin achizi˛ia acestor mijloace de transport a fost prev„zut Ón bugetul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor o sum„ de 139 miliarde de lei. Din totalul autovehiculelor contractate, Societatea Comercial„ îARO“ a livrat p‚n„ Ón prezent 103 astfel de autovehicule din produc˛ia intern„ ∫i nu a putut s„ livreze autovehiculele din import. Ca urmare a acestei situa˛ii, prin proiectul de lege pe care vi-l supunem aprob„rii, solicit„m s„ aproba˛i prorogarea termenului prev„zut Ón ordonan˛„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnul senator Pa∫tiu prezint„ raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„. V„ ascult„m.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Fiind sesiza˛i cu acest proiect de lege, am primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i de la Consiliul Legislativ. Comisia noastr„, cu majoritate de voturi, a adoptat raport favorabil acestui proiect de lege, f„r„ modificarea textului Camerei Deputa˛ilor, pe care Ól supun spre analiza ∫i aprobarea plenului Senatului. Prin natura dispozi˛iilor, el se Óncadreaz„ Ón prevederile articolului 74 alin. (2), deci este lege organic„. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ rog, dac„ sunt interven˛ii? Œn˛eleg c„ nu. Nu avem amendamente.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 28/2002 privind echivalarea studiilor absolvite Ón institu˛iile militare de Ónv„˛„m‚nt ale Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor cu studiile din institu˛iile civile de Ónv„˛„m‚nt ∫i a stagiului efectuat Ón func˛ii militare Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor cu stagiul specific func˛iilor civile.

V„ ascult„m, domnule secretar de stat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn situa˛ia de restructurare ∫i reorganizare a institu˛iei fostului Minister de Interne, precum ∫i Ón cazurile de trecere Ón rezerv„, la cerere sau prin demisie a cadrelor militare din unit„˛ile acestor institu˛ii, se impune ∫i echivalarea studiilor absolvite Ón institu˛iile militare de Ónv„˛„m‚nt cu studiile din institu˛iile civile de Ónv„˛„m‚nt corespunz„toare din punct de vedere al nivelului acestora. Œn acest sens, cadrul legal actual, constituit dintr-o hot„r‚re a Consiliului de Mini∫tri din anul 1961, este desuet ∫i nu ofer„ reglementarea necesar„ pentru rezolvarea situa˛iei acestor cadre. V„ rug„m s„ aproba˛i proiectul de lege Ón forma pe care v-am prezentat-o.

V„ mul˛umesc.

Avem raport comun, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ∫i Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i ∫tiin˛„. V„ rog, cine prezint„? Domnule Pa∫tiu, v„ ascult„m.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisiile au dezb„tut documentul legislativ ar„tat, Ón ∫edin˛e separate, ∫i au hot„r‚t, cu majoritate de voturi pentru, s„ Ónainteze plenului Senatului raport de admitere, f„r„ modific„ri ale textului adoptat de Camera Deputa˛ilor. Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i urmeaz„ s„ fie adoptat Ón conformitate cu prevederile art. 74 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei.

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

Trecem la punctul urm„tor, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 54/2003 privind acordarea de c„tre Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ∫i Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului c„tre Societatea Comercial„ îARO“ - S.A. C‚mpulung a unor sume de bani necesare finaliz„rii unor contracte comerciale.

Domnule secretar de stat, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Societatea Comercial„ îARO“ — S.A. C‚mpulung face parte din societ„˛ile mari aflate Ón portofoliul Autorit„˛ii pentru Privatizarea ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/9.X.2003 care a fost supus„ procesului de privatizare, dar Ón condi˛ii foarte dificile. Œn prezent, S.C. îARO“ — S.A. C‚mpulung se afl„ Óntr-o situa˛ie economic„ financiar„ extrem de dificil„, fiind Ón imposibilitatea achit„rii salariilor ∫i a datoriilor contractate. Œn acest sens, S.C. îARO“ — S.A. C‚mpulung, pentru rezolvarea acestei situa˛ii, a Óncheiat Ón anul 2003 contracte de livrare de autoturisme cu Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului ∫i cu Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, astfel, printr-un contract cu Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului s-a contractat livrarea a 295 de autoturisme de teren pentru transport ∫colar, ∫i prin contractul cu Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor pentru livrarea unor autoturisme destinate Jandarmeriei ∫i Poli˛iei Rom‚ne. V„ rog s„ fi˛i de acord cu proiectul de lege a∫a cum a fost promovat.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Pa∫tiu.

Comisiile au dezb„tut documentul legislativ sus-men˛ionat Ón ∫edin˛e separate ∫i au hot„r‚t, cu majoritate de voturi pentru, s„ Ónainteze plenului Senatului raport de admitere, f„r„ modific„ri ale textului adoptat de Camera Deputa˛ilor. Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i urmeaz„ s„ fie adoptat Ón conformitate cu prevederile art. 74 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc foarte mult.

Nu avem amendamente. Dezbateri generale, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt?

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 70/2003 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate ∫i de panifica˛ie pentru elevii din clasele I—IV din Ónv„˛„m‚ntul de stat.

V„ ascult„m, domnule secretar de stat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prin aplicarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 96/2002, Ón anul ∫colar 2002–2003 au beneficiat de acordarea de produse lactate ∫i de panifica˛ie peste 1.600.298 de elevi din clasele I—IV, Ón primul r‚nd, ∫i din Ónv„˛„m‚ntul general. Av‚nd Ón vedere experien˛a rezultat„ din aplicarea acestui program, se propun m„suri de Ómbun„t„˛ire a lui prin extinderea programului pentru copiii pre∫colari din gr„dini˛ele de stat cu program normal de 4 ore ∫i, de asemenea, acordarea posibilit„˛ii Ón municipii, ora∫e ∫i comune de a organiza pe plan local furnizarea acestor produse de panifica˛ie. V„ rug„m s„ fi˛i de acord cu proiectul de lege astfel cum a fost promovat.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult. Avem raport comun. Cine-l prezint„?

Domnul Nicolaescu, din partea Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i ∫tiin˛„.

Œn urma examin„rii, Comisiile pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului ∫i pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i ∫tiin˛„ au hot„r‚t s„ adopte raport favorabil, f„r„ amendamente ∫i propune plenului Senatului dezbaterea ∫i adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 70/2003, pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate ∫i de panifica˛ie pentru elevii din clasele I—IV din Ónv„˛„m‚ntul de stat, Ón forma transmis„ de Camera Deputa˛ilor.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc.

Nu avem amendamente. V„ rog, dezbateri generale, interven˛ii? Nu sunt.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 174/2001 privind unele m„suri pentru Ómbun„t„˛irea finan˛„rii Ónv„˛„m‚ntului superior.

Domnule ministru Athanasiu... Bine a˛i venit Ón mijlocul nostru, domnule senator ∫i ministru. Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru.

## **Domnul Alexandru Athanasiu** _— ministrul educa˛iei, cercet„rii ∫i tineretului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Distin∫i colegi,

Acest proiect de lege a f„cut obiectul mai multor examin„ri din partea plenului Senatului ∫i, desigur, a comisiei de specialitate. Œntr-adev„r, datorit„ hot„r‚rii Cur˛ii Constitu˛ionale, art. 1 din proiectul de ordonan˛„ a fost declarat neconstitu˛ional, consider‚ndu-se c„, pe de o parte, instituia o discriminare Óntre institu˛iile universitare din Ónv„˛„m‚ntul de stat ∫i cele private, pe de alt„ parte, instituia o sarcin„ fiscal„ a c„rei pondere, propor˛ie nu se justifica Ón raport cu scopul urm„rit. Pentru aceste motive, Curtea Constitu˛ional„ decide Ón luna mai a.c., cum bine se ∫tie, declararea ca neconstitu˛ionale a prevederilor art. 1. Œn schimb, con˛inutul ordonan˛ei prevedea, Ón mod expres, ∫i stabilirea cu caracter de sanc˛iune a unei prelev„ri din sumele Óncasate de la studen˛ii de pe locurile cu plat„ din Ónv„˛„m‚ntul de stat, precum ∫i din universit„˛ile private, de 40% din volumul taxelor percepute, peste cifra de ∫colarizare aprobat„ de c„tre senatele universitare ∫i de c„tre Consiliul Na˛ional de Evaluare ∫i Atestare Academic„. Din acest punct de vedere, propun plenului Senatului urm„toarea formul„: c‚t prive∫te art. 1, nu mai exist„ nimic de discutat. Curtea Constitu˛ional„ a decis ∫i, evident, nu exist„ dec‚t solu˛ia calific„rii ca neconstitu˛ional„ a textului men˛ionat.

C‚t prive∫te celelalte articole — care aveau Ón vedere stabilirea cu caracter de sanc˛iune a prelev„rii acelei sume, reprezent‚nd 40% din taxele percepute de la studen˛ii ∫colariza˛i peste cifrele de ∫colarizare aprobate —

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/9.X.2003 aceste texte nu au fost avute Ón vedere Ón considerentele deciziei Cur˛ii Constitu˛ionale, nu au f„cut obiectul dispozitivului deciziei Cur˛ii Constitu˛ionale ∫i, ca atare, ele nu pot fi calificate drept neconstitu˛ionale, a∫a cum Curtea Constitu˛ional„ s-a pronun˛at Ón privin˛a art. 1.

Œn˛eleg c„ propunerea este ∫i Ón calitate de ministru ∫i de senator.

Da, dar nu Ón calitate de lider de grup.

Domnule senator Nicolaescu, v„ rog, din partea comisiei.

Suntem de acord cu reexaminarea respectiv„, mai ales c„ aceast„ Ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului, nr. 174/2003, a constituit un subiect de dezbateri prelungite la nivelul comisiei. Sunt enorm de multe lucruri pozitive, a∫a Ónc‚t ele trebuie salvate din legea respectiv„, ∫i partea neconstitu˛ional„ trebuie Ónl„turat„, iar restul s„ fie rediscutat, a∫a cum propunea aici domnul ministru.

Domnul senator P„curaru, la dezbateri generale, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

S„pt„m‚na trecut„, noi am reportat pe aceast„ s„pt„m‚n„ discutarea acestui proiect de ordonan˛„, tocmai pentru c„ a˛i solicitat prezen˛a dumneavoastr„ la aceast„ discu˛ie.

Cu siguran˛„, fondul problemei a provocat Ón comisie, Ón opinia public„, ca ∫i Ón Óntreg Ónv„˛„m‚ntul, extrem de multe discu˛ii, dat fiind faptul c„ tot Ónv„˛„m‚ntul privat din Rom‚nia a acuzat neconstitu˛ionalitatea ∫i se pare c„, Ón sf‚r∫it, Curtea Constitu˛ional„ a reu∫it s„-i fac„ dreptate.

Œnainte de retrimiterea la comisie ∫i de rediscutarea posibilelor amendamente, a∫ vrea s„ v„ Óntreb, domnule ministru, care sunt sumele Óncasate de Ministerul Educa˛iei ∫i ™tiin˛ei Ón urma aplic„rii Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 174/2002, ∫i ce s-a Ónt‚mplat cu ace∫ti bani, adic„, practic, Ón ce s-au materializat ei?

Œn egal„ m„sur„, Ón ceea ce prive∫te penalizarea la care f„cea˛i trimitere, Ón textul proiectului de lege — a∫a cum a venit de la Camera Deputa˛ilor — ea nu este limitat„ la 40%, ci se Óntinde Óntre 40—100%. Adic„ 40% este pentru dep„∫irea cifrei de ∫colarizare cu 10% ∫i se Óntinde p‚n„ la 100%, pentru veniturile Óncasate de universit„˛i Ón situa˛ia dep„∫irii cifrei de ∫colarizare.

Care este punctul dumneavoastr„ de vedere ∫i asupra acestui aspect? Adic„ dori˛i ca, Óntr-adev„r, aceast„ gril„ de penalizare, excesiv„, Ón opinia noastr„, s„ se men˛in„ ∫i Ón urma rediscut„rii Ón comisie?

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Predescu. P‚n„ ∫i microfonul a c„zut c‚nd v-a v„zut.

Nu. Era dinainte cobor‚t.

Domnule pre∫edinte, este binecunoscut c„ un text constatat neconstitu˛ional de Curtea Constitu˛ional„, Ón reexaminarea Parlamentului poate fi Ónl„turat sau poate fi adaptat. C‚nd am discutat Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri constitu˛ionalitatea textului, am abordat ∫i modalit„˛i de rezolvare a problemei deplin constitu˛ionale, astfel Ónc‚t nu exist„ doar alternativa excluderii textului, ci ∫i posibilitatea discut„rii unei modalit„˛i adaptate care s„ fie constitu˛ional„. Aceasta nu este exclus„ de decizia Cur˛ii Constitu˛ionale. Problema Ón fond, ca urmare a deciziei Cur˛ii Constitu˛ionale, este aceea de a se Ónscrie Ón lege un text constitu˛ional Ón locul celui constatat ca fiind neconstitu˛ional.

A doua problem„, Camera Deputa˛ilor a modificat ordonan˛a Ón„sprind sanc˛iunea ca urmare a dep„∫irii cifrei de ∫colarizare cu plat„. Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, fiind investit„ ∫i cu aceast„ problem„, a propus Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i alte modific„ri. Acum, eu nu-mi reamintesc la ce formul„ de procente s-a oprit Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt Ón aceast„ privin˛„.

A treia chestiune. Dac„, Ón precedent, la prima restituire a fost Ónvestit„ ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri cu examinarea acestei ordonan˛e ∫i prezentarea unui punct de vedere privind constitu˛ionalitatea acestei ordonan˛e, c‚t ∫i concordan˛a legalit„˛ii, cred c„ este cazul s„ fie reÓnvestit„ ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i de aceast„ dat„, ca efect al trimiterii, pentru a se pronun˛a asupra tuturor aspectelor, ca urmare a deciziei Cur˛ii Constitu˛ionale.

V„ mul˛umesc. Domnule senator Vela.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Av‚nd Ón vedere c„ Ón ultimul timp Ón Ónv„˛„m‚ntul superior au fost o serie de abateri, — abuzuri! — atunci

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/9.X.2003 c‚nd universit„˛ile, chiar ∫i de stat, aveau aprobate de CNEAA un anumit num„r de locuri, ele au f„cut abuzuri ∫i Ón loc de 100 de locuri au luat 1.000 de locuri cu tax„, neav‚nd condi˛iile necesare acredit„rii. Or, articolul respectiv, cu penaliz„rile respective, mie mi se pare bine venit. Cine Óncalc„ legea trebuie sanc˛ionat!

De aceea, ∫i Grupul P.D. solicit„ retrimiterea la comisie pentru o analiz„, av‚nd Ón vedere totu∫i art. 2. V„ mul˛umesc.

Domnul senator Ungheanu.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Domnilor colegi, aceast„ ordonan˛„ a st‚rnit foarte multe dezbateri, dovada o avem ∫i ast„zi. Este firesc ∫i este bine c„ am avut de la Curtea Constitu˛ional„ anularea unui articol extrem de abuziv ∫i nu cred c„ a reveni asupra hot„r‚rii Cur˛ii Constitu˛ionale este un lucru inspirat.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Nu a˛i Ón˛eles. Nu se revine.

Nu m-am referit la dumneavoastr„, domnule Predescu.

V„ rog s„-l asculta˛i pe domnul senator Ungheanu. Este punctul de vedere al Domniei sale.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Mai departe vreau s„ spun ceva care v„ prive∫te. Eu nu v„d utilitatea trimiterii, Ón acest caz, la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Doamna senator Dobrescu.

## **Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

™i Grupul P.S.D. solicit„ retrimiterea at‚t la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, c‚t ∫i la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, ∫i domnul senator Predescu a explicat foarte clar. Este chiar necesar s„ fie retrimis„ ∫i la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, noi nu putem trimite dec‚t la comisia sesizat„ Ón fond. Este adev„rat c„ dac„ dup„ aceea se solicit„ la Biroul permanent s„ participe la raportul de fond ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, cu mare pl„cere.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

A∫a am fost sesiza˛i.

pentru Ónv„˛„m‚nt este o comisie puternic„. Dac„ are nevoie de consultare... vom discuta.

Bun. S-a Ón˛eles foarte bine. S-a solicitat retrimiterea la comisie.

Domnule ministru, dac„ dori˛i s„ ad„uga˛i ceva.

Da. Sunt dator cu dou„ r„spunsuri. Unul prive∫te suma care a fost ob˛inut„ prin aplicarea ordonan˛ei, ea este aproximativ de 11 miliarde. Iar c‚t prive∫te cuantumul acestei amenzi — c„, de fapt, asta este! — eu m-am referit la cuantumul de 40% nu pentru c„ a∫ fi ignorat modificarea operat„ de cealalt„ Camer„ a Parlamentului care, pe o scar„ progresiv„, Ón„sprea cuantumul sanc˛iunii, ci la faptul c„, pe data de 27 iunie 2003, Comisia de Ónv„˛„m‚nt a Senatului a propus men˛inerea c‚torva dintre textele ordonan˛ei, lucru pe care l-am reiterat prin solicitarea formulat„ ast„zi ∫i care revenea la cuantumul ini˛ial, cel prev„zut Ón textul originar al ordonan˛ei.

A∫a Ónc‚t, de aceea m-am referit la 40%, fiindc„ exist„ un raport pe care Comisia de Ónv„˛„m‚nt a Senatului l-a propus plenului Senatului.

Doresc, Óns„, s„ mul˛umesc tuturor grupurilor parlamentare pentru c„, indiferent de formula pe care au utilizat-o, Ón fond au solicitat retrimiterea la comisie pe care, sigur, domnule pre∫edinte, o ve˛i supune votului, pentru acele texte a c„ror viabilitate nu a fost afectat„ de decizia Cur˛ii Constitu˛ionale.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

Practic, toate grupurile au cerut retrimiterea la comisie.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Proiectul Legii Corpului Agronomic din Rom‚nia.

Domnule subsecretar de stat Stadiu, v„ rog, a∫a, la sintez„, pentru c„ avem expunerea de motive... avem de toate.

V„ ascult„m.

**Domnul Florin Stadiu** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, Alimenta˛iei, P„durilor ∫i Mediului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Proiectul are ca obiect reglementarea Ónfiin˛„rii Corpului Agronomic din Rom‚nia, care va ridica prestigiul specialistului agronom ∫i Ól va face s„ aib„ o participare mult mai mare la problemele agriculturii. Legea a fost aprobat„ de Camera Deputa˛ilor ∫i discutat„ Ón comisia de specialitate. Avem rug„mintea s„ fi˛i de acord cu ea, cu amendamentele propuse de Comisia pentru agricultur„.

Imediat v„ dau cuv‚ntul, domnule ministru. Dar eu cred c„ avem aici for˛„, domnule Predescu, ∫i la Comisia

Sunte˛i de acord cu amendamentele propuse?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/9.X.2003

Da. Da.

## V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte P„tru, v„ ascult„m.

Comisia noastr„ a fost sesizat„ Ón fond pentru Óntocmirea raportului la acest proiect de lege. Proiectul are avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Comisia a dezb„tut acest proiect Ón dou„ ∫edin˛e — Ón 10 iunie ∫i 9 septembrie 2003 —, iar la discu˛ii au fost prezen˛i reprezentan˛ii Ministerului Agriculturii, Alimenta˛iei, P„durilor, Apelor ∫i Mediului.

Œn urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii comisiei au hot„r‚t Óntocmirea raportului favorabil, cu amendamentele care sunt cuprinse Ón anex„. Anexa face parte din prezentul raport.

Fa˛„ de cele prezentate, supunem plenului prezentul raport.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Comisia a f„cut o serie de amendamente la forma primit„ de la Camera Deputa˛ilor, toate admise de comisie Ón unanimitate.

Am Ón˛eles, domnule P„tru?

Da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog, dezbateri generale. Sunt lu„ri de cuv‚nt?

**Din sal„**

**:**

Nu...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Œn˛eleg c„ nu.

™i acum

V„ mul˛umesc.

Proiectul de Lege pentru completarea art. 6 din Legea nr. 309/2002 privind recunoa∫terea ∫i acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar Ón cadrul Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii Ón perioada 1950—1961.

V„ ascult„m, domnule deputat, foarte pe scurt.

## **Domnul Kovács Zoltán** _— deputat_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œmpreun„ cu doi colegi din Camera Deputa˛ilor, avem aceast„ ini˛iativ„ la proiectul de lege amintit. Motivul... sigur c„ ace∫ti oameni sunt prea v‚rstnici, au pensii mici. Un alt motiv ar fi c„ ace∫ti oameni nu sunt vinova˛i c„ Ón livretul militar nu au fost consemnate sau au fost neglijate ∫i nu sunt trecute aceste date. De aceea am propus ∫i v„ rog s„ fi˛i de acord.

Problem„ de corelare.

Doamna senator ™elaru prezint„ raportul Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn urma dezbaterilor, proiectul de lege a primit raport favorabil, Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Nu avem amendamente. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Bichine˛, v„ rog frumos.

## **Domnul Corneliu Bichine˛:**

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Cel mai numeros, mai viguros ∫i mai uman grup al opozi˛iei din Parlamentul Rom‚niei, cel al Partidului Rom‚nia Mare, va sus˛ine acest proiect de lege...

Œl sus˛inem nu pentru c„ ne pr„p„dim de dragul Guvernului, ci pentru c„ acest proiect de lege are un caracter reparatoriu. Despre ce este vorba?

™tim.

V„ rog! Stima˛i colegi, v„ rog frumos! V„ ascult„m, domnule senator.

Ave˛i pu˛in„ r„bdare, stima˛i colegi.

## M„ face˛i s„-mi retrag cuvintele.

Œn perioada 1950—1961, o serie dintre tinerii Rom‚niei erau lua˛i la armat„ la Serviciul Muncii. Œn folclorul Rom‚niei, a r„mas terminologia îdiribau“ . ™ti˛i foarte bine. Œn perioada aceea zbuciumat„, v„ aduce˛i aminte, un om chiar le-a creat un imn mobilizator: îDruba, druba, vine duba“ . A∫a erau trezi˛i solda˛ii la armat„.

Am Ón˛eles.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/9.X.2003

## **Domnul Corneliu Bichine˛:**

Deci, este vorba de a acorda mai mul˛i bani pe lun„ celor 1.000—1.200 de oameni care au ajuns la 75 de ani ∫i au f„cut armata aici.

- V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Nu mai sunt alte interven˛ii.

Stima˛i colegi, v„ propun ca punctul urm„tor s„-l retrimitem la comisie. Se pare c„ mai este nevoie de o serie de discu˛ii la Ministerul Finan˛elor Publice. Este legat de regimul accizelor, referitor la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 57/2003.

V„ rog s„ vota˛i retrimiterea la comisie.

S-a aprobat cu 86 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

Lu„m o pauz„ de dou„ minute, dup„ care trecem la Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

Stima˛i colegi, p‚n„ pleca˛i, v„ rog s„ re˛ine˛i c„ s-a depus la Secretariatul general Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 34/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 390/2002.

Pute˛i deci s-o vede˛i, pute˛i s„ v„ adresa˛i Cur˛ii Constitu˛ionale.

Stima˛i colegi,

Trecem la ultimul punct din ordinea de zi: Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

Domnul senator Herman Fabini. V„d c„ domnul Fabini a plecat.

Domnule secretar de stat, ave˛i ∫i r„spunsul scris?

Sigur c„ da.

V„ rog eu, l„sa˛i r„spunsul scris domnului Fabini ∫i nu-i mai r„spunde˛i acum. Era vorba de lucr„ri, de ∫osele din municipiul Sibiu.

Da˛i-mi mie r„spunsul. Domnul Fabini nefiind prezent, va primi r„spunsul scris.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Doamna secretar de stat Cristina Tarcea.

V„ rog, pofti˛i! A˛i avut o Óntrebare din partea domnului senator Ioan Aurel Rus.

Dori˛i s„ mai interveni˛i? V„ ascult„m, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea a fost adresat„, eu a∫tept acum doar r„spunsul.

## **Doamna Cristina Tarcea** _— secretar de stat Ón_

## _Ministerul Justi˛iei_ **:**

La Óntrebarea formulat„ de dumneavoastr„, adresat„ ministrului justi˛iei, referitoate la revizuirea unei hot„r‚ri civile, v„ comunic„m urm„toarele:

Din verific„rile dispuse, am constatat c„ numitul Ostace Augustin a fost declarat tat„ al minorului Popa Hora˛iu Augustin, prin sentin˛a civil„ nr. 375/1981, pronun˛at„ de Judec„toria N„s„ud.

Hot„r‚rea a fost pronun˛at„ pe baza probelor administrate Ón cauz„, respectiv a declara˛iilor martorilor ∫i a raportului de expertiz„ medico-legal„ din 10 februarie 1981 al Laboratorului Exterior de Medicin„ Legal„ Cluj.

Prin acest raport s-a concluzionat c„, din punct de vedere serologic, Ostace Augustin ar putea fi tat„l copilului sau orice alt b„rbat cu aceea∫i grup„ de s‚nge. Sentin˛a a r„mas definitiv„ prin respingerea recursului. Decizia civil„ nr. 252/1981 a Tribunalului Bistri˛a-N„s„ud.

Dup„ 22 de ani, prin noul raport de expertiz„ - medico-legal„, efectuat Ón iulie 2003, la cererea petentului, de c„tre Institutul de Medicin„ Legal„ îMina Minovici“, pe baza unor analize serologice complexe, s-a concluzionat c„ numitul Ostace Augustin este exclus a fi tat„l copilului.

S-a introdus o cerere de revizuire a sentin˛ei civile din 1981, cererea a fost Ónregistrat„ la Judec„toria N„s„ud ∫i a fost motivat„ de c„tre reclamant pe dispozi˛iile art. 322 punctele 4 ∫i 5 din Codul de procedur„ civil„.

Prin sentin˛a civil„ din 11 septembrie 2003, aceast„ cerere a fost respins„, cu motivarea c„ a fost tardiv formulat„, fa˛„ de dispozi˛iile privind termenul de prescrip˛ie, de 3 ani, prev„zut de art. 324 punctul 3 din Codul de procedur„ civil„, a∫a cum a fost el modificat prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2000.

Hot„r‚rea a fost comunicat„ revizuientului la data de 23 septembrie, el av‚nd un termen de 15 zile pentru a declara apel.

Av‚nd Ón vedere c„ hot„r‚rea nu este definitiv„, ministrul justi˛iei nu se poate pronun˛a cu privire la situa˛ia de fapt ∫i problemele de drept pe care aceasta le ridic„ ∫i nu poate, pe cale administrativ„, s„ intervin„ Ón desf„∫urarea proceselor aflate Ón curs de judecat„ sau s„ repun„ Ón discu˛ie ceea ce a fost deja judecat.

V„ rog, dac„ dori˛i s„ Óntreba˛i ceva suplimentar?

Doamna secretar de stat, eu o s„ primesc r„spunsul dumneavoastr„. Am, totu∫i, o nedumerire. Fapta se petrece Ónainte de decembrie 1989, deci cei trei ani dec„deau de drept. Or, acum, dup„ 1989, conform Codului de procedur„ civil„, omul cere revizuirea acestui proces, este Óndrept„˛it, Ó∫i angajeaz„ ap„rare, tot ce-i trebuie acolo, f„r„ s„ fie ascultat, este respins din fa∫„.

Eu nu vreau s„ intru s„ spun c„ este o lucr„tur„. Departe de mine g‚ndul „sta, dar nici s„ prezin˛i un dosar ∫i s„ nu-l deschizi, cel pu˛in, numai de dragul de a respinge, pentru c„ se pare c„ respectiva judec„toare este rud„ cu cea implicat„ Ón cauz„, asta, da˛i-mi voie, nu mai face parte din justi˛ia de drept din Rom‚nia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/9.X.2003

A∫a cum am precizat, nu putem interveni ∫i nu ne putem exprima punctul de vedere pe o solu˛ie aflat„ Ónc„ Ón curs de judecat„.

Sugestia noastr„ este c„, dac„ ar exista anumite elemente de ordin legislativ, cu at‚t mai mult cu c‚t chiar Ón zilele acestea se discut„ Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a Senatului proiectul de Lege privind adoptarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2000, poate c„ ar fi bine ca Ómpreun„ s„ discut„m, eventual, Ón urma unei sesiz„ri a dumneavoastr„, ∫i s„ vedem dac„ se poate umbla la textele de lege care ar putea pune problema Ón practic„.

Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, doamna ministru. Stima˛i colegi,

Doamna senator Maria Petre a avut o Óntrebare c„tre ministrul s„n„t„˛ii. Domnul ministru Beuran a fost aici, doamna senator Maria Petre nu este prezent„. Am stabilit c„ domnul ministru Ói va transmite Ón scris r„spunsul doamnei senator Maria Petre.

La celelalte Óntreb„ri — ∫i m„ refer la Óntreb„rile puse de domnii senatori Nicolae P„tru, Maria Ciocan, dou„ Óntreb„ri, Ionel Alexandru, Gheorghe Bunduc, Corneliu Bichine˛ — rug„mintea din partea ministerelor este s„ ne dea r„spunsul pe data de 6 octombrie. Atunci va fi ∫i radiodifuzat, mi se pare.

V„ rog, dac„ sunt Óntreb„ri de pus? Am aici o list„. Domnul senator H‚r∫u. V„ ascult„m. V„ rog s„ pune˛i Óntrebarea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este cunoscut faptul c„, urmare secetei prelungite din anul 2003, nemaiÓnt‚lnit„ de mul˛i ani, sistemul energetic na˛ional a fost sus˛inut, Ón mare parte, de jude˛ul Gorj, prin produc˛ia de lignit a Companiei Na˛ionale a Lignitului îOltenia“, C.N.L.O., T‚rgu Jiu ∫i prin cele dou„ termocentrale de la Rovinari ∫i Turceni.

Œn aceste condi˛ii ∫i dintr-o previziune a perioadei care urmeaz„, doresc s„ adresez dou„ Óntreb„ri domnului ministru al economiei ∫i comer˛ului.

l. Care este strategia de restructurare, modernizare ∫i dezvoltare a C.N.L.O. T‚rgu Jiu p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2003, anul 2004 ∫i Ón anii viitori?

2. Care este strategia de restructurare, modernizare ∫i dezvoltare a celor dou„ termocentrale ale Gorjului p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2003, anul 2004 ∫i anii viitori?

Solicit un r„spuns scris.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnul Ioan Aurel Rus... Asta e Óntrebarea pe care a˛i pus-o.

Domnul Ionel Alexandru, ave˛i o Óntrebare referitoare la autostrada Bucure∫ti — Pite∫ti?

**Domnul Ionel Alexandru**

**:**

Da.

V„ rog, o ascult„m.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea este adresat„ domnului prim-ministru. Domnule prim-ministru,

Deoarece reabilitarea autostr„zii Bucure∫ti — Pite∫ti s-a Óncheiat de mult, iar calitatea lucr„rilor este cu mult Óndoielnic„, ∫i pentru c„ statul rom‚n a pl„tit o sum„ exorbitant„, v„ rog s„-mi comunica˛i cine este realizatorul proiectului de reabilitare, cine l-a avizat, cine a fost consultantul, cine a asigurat dirigen˛ia de ∫antier ∫i, de asemenea, cine a recep˛ionat lucrarea ∫i a dat bun de plat„ pentru aceast„ lucrare care este destul de degradat„ Ón momentul de fa˛„.

De asemenea, v„ rog s„-mi spune˛i care a fost costul total al lucr„rii ∫i c‚t cost„ noile lucr„ri care se efectueaz„ acum la aceast„ autostrad„.

V„ mul˛umesc foarte mult. Doamna senator Maria Ciocan are dou„ Óntreb„ri. V„ ascult„m, doamna senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Ioan Rus, din cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.

Cu privire la Legea nr. 15/9.01.2003 ∫i a normelor metodologice de aplicare a acesteia, care prevede acordarea unei suprafe˛e de 250 m[2] , p‚n„ la 500 m[2] , tinerilor Óntre 18 ∫i 35 de ani, pentru construc˛ia unei locuin˛e proprietate personal„, cu referire la jude˛ul Maramure∫, v„ rug„m s„ ne comunica˛i urm„toarele:

1. Cum s-a f„cut cunoscut con˛inutul acestei legi ∫i a normelor metodologice de aplicare la nivel de jude˛, municipiu, ora∫, comun„, pentru a beneficia de aceste facilit„˛i cei Ón drept?

2. Dac„ s-au identificat ∫i inventariat aceste terenuri de c„tre prim„rii ∫i care este suprafa˛a identificat„?

3. C‚te cereri s-au depus de c„tre cei Ón drept ∫i c‚te s-au rezolvat din acestea?

4. Ce se Ónt‚mpl„ cu tinerii care, la data depunerii cererii, Óndeplinesc condi˛iile de v‚rst„, respectiv 35 de ani, dar, p‚n„ la data rezolv„rii cererii, dep„∫esc aceast„ v‚rst„?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului prim-ministru. Printr-o ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului se revine la aberanta lege a taxei radio-tv ∫i se scutesc de plata acestei taxe doar persoanele fizice care declar„ pe propria r„spundere c„ nu de˛in aparate radio-tv.

Œntrebare: De ce nu sunt scutite de la plata acestei taxe, tot printr-o declara˛ie pe proprie r„spundere, ∫i persoanele juridice care nu dispun de condi˛ii pentru folosirea aparatelor radio-tv ∫i nu de˛in astfel de aparate? Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

26 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/9.X.2003

Bun. V„ mul˛umim foarte mult.

Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru are, de asemenea, dou„ Óntreb„ri pentru Ministerul Agriculturii ∫i Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului.

V„ ascult„m, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Pentru domnul ministru Ilie S‚rbu.

Œn ultimul timp, Guvernul a luat o serie de decizii care Ói afecteaz„ Ón mod direct pe fermierii organiza˛i Ón exploata˛ii agricole mai mari de 5 hectare ∫i care sunt principalii furnizori de produse agricole pe pia˛„.

1. S-a eliminat subven˛ia la motorin„ pentru uneltele agricole.

2. Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 897 din 29.07.2003, care modific„ Hot„r‚rea Guvernului nr. 732/2001, Óncep‚nd cu 1 octombrie, pe pia˛a rom‚neasc„ nu se mai poate vinde dec‚t motorin„ ecologic„, Euro-Diesel, ceea ce Ónseamn„ o cre∫tere a pre˛ului de la aproximativ 19.300 lei, la 21.500 lei litru. Subven˛iile pentru motorin„, de 3.700 lei litru, Ón loc s„ fie primite Ón aprilie, au ajuns la produc„tor Ón august. La fel, exist„ Ónt‚rzieri la subven˛iile pe produs. Seceta a f„cut ravagii ∫i chiar ∫i cei cu culturi asigurate nu ∫tiu dac„ vor primi ceva, mai ales dac„ jude˛ul nu a fost declarat calamitat.

Cei care au luat credite sunt dispera˛i, Óntruc‚t nu au de unde s„ le restituie. Acum este momentul Ónceperii unui nou ciclu de produc˛ie.

Fermierii nu dispun de resurse pentru costisitoarele opera˛iuni care se realizeaz„ toamna. Se pare c„ va r„m‚ne la anu ∫i mai mult teren p‚rlog.

Cum justifica˛i, domnule ministru, aceste m„suri ∫i Ónt‚rzierile de la plata subven˛iilor ∫i ce m„suri preconiza˛i pentru sus˛inerea real„ a fermierilor organiza˛i Ón exploata˛ii agricole?

Solicit r„spunsul Ón scris ∫i electronic.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Dan Ioan Popescu, Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, ∫i vizeaz„ energia neconven˛ional„.

Pe plan mondial exist„ preocup„ri intense pentru conservarea energiei, pentru utilizarea unor surse neconven˛ionale de energie ∫i pentru reducerea impactului negativ asupra mediului.

Œn ˛ara noastr„, Ón subordinea Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, func˛ioneaz„ Agen˛ia Rom‚n„ pentru Conservarea Energiei, organ de specialitate Ón domeniul eficien˛ei energetice, care elaboreaz„ ∫i aplic„ politicile Ón domeniu.

V„ rog, domnule ministru, s„-mi comunica˛i c‚teva contribu˛ii concrete aduse de ARCE pentru eficientizarea energetic„, beneficiile estimate ∫i programul de utilizare eficient„ a energiei Ón Rom‚nia.

V„ mul˛umesc foarte mult. Trecem, stima˛i colegi, la interpel„ri. Domnul ™tefan M„rgineanu. Nu este prezent. Domnul Corneliu Bichine˛.

V„ ascult„m interpelarea.

Interpelarea mea, domnule pre∫edinte, este adresat„ doamnei Rodica St„noiu, ministrul justi˛iei.

Rom‚nii nu ∫i-au pierdut Ónc„ Óncrederea Ón puterea ∫i corectitudinea justi˛iei. V„ consider„, nu chiar to˛i, e bine s„ o ∫ti˛i, un ministru serios.

Pentru a demonstra locuitorilor jude˛ului Vaslui c„ lucrurile stau a∫a, v„ rog s„ dispune˛i demararea cercet„rilor, a∫a cum cer angaja˛ii de la îPRODSUIS — S.A. St„nile∫ti-Vaslui, Ón memoriile Ónm‚nate senatorilor Hoha Gheorghe ∫i Corneliu Bichine˛, memorii care, prin intermediul nostru, au ajuns la ministerul pe care Ól conduce˛i.

™i acum Óntrebarea. Crede˛i c„ Ón acest caz, semnalat de c„tre lucr„torii societ„˛ii men˛ionate la toate forurile, justi˛ia pe care chiar o coordona˛i dumneavoastr„, deocamdat„, doamna ministru, va putea face dreptate?

Dac„ da, atunci Ónseamn„ c„ Rom‚nia nu este pierdut„ definitiv.

Œn caz contrar, spun eu, Dumnezeu ∫tie ce o mai fi. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Gheorghe Flutur, ave˛i o interpelare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru al agriculturii, Ilie S‚rbu.

Se cunoa∫te faptul c„, Ón jude˛ul Suceava, Ón luna martie 2002, s-au Ónregistrat dobor‚turi de v‚nt Ón p„durile de r„∫inoase. Din p„cate, dup„ un an ∫i jum„tate, Ónsemnate cantit„˛i de lemn zac Ón p„dure, nefiind Ónc„ valorificate.

Recent, presa a semnalat c„ Ón zona Moldovi˛a, din jude˛ul Suceava, s-au Ónregistrat mari nereguli Ón gestionarea ∫i derularea contractelor de mas„ lemnoas„ Óncheiate cu agen˛ii economici.

Fa˛„ de cele prezentate mai sus, v„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i lista firmelor care au adjudecat masa lemnoas„ pe raza Ocoalelor silvice Moldovi˛a ∫i Tomantic la licita˛iile organizate Ón luna decembrie 2002, inclusiv titularii acestor firme, grup„rile ∫i partizele ob˛inute, cantit„˛ile de lemn, precum ∫i pre˛ul mediu pe metru cub adjudecat.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Dumitru Pop, v„ rog s„ prezenta˛i interpelarea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ domnului prim-ministru Adrian N„stase ∫i face parte din acel serial îUnde sunt banii, domnilor guvernan˛i“?

Domnule prim-ministru,

Rom‚nia, stat Ón curs de dezvoltare, promova o politic„ de creditare a unor state, Ónainte de decembrie 1989, iar Ón cadrul acelor politici comerciale se ajunsese ca ˛ara noastr„ s„ aib„ crean˛e considerabile.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/9.X.2003 Av‚nd Ón vedere c„ ∫i sub administrarea dumneavoastr„ societatea rom‚neasc„ se confrunt„ cu o acut„ criz„ financiar„, v„ rog s„ m„ informa˛i ce crean˛e avea Rom‚nia la data de 31 decembrie 1989, cuantumul acestora, repartizat pe ˛„rile debitoare, stadiul recuper„rii lor Ón cifre absolute, de la ce state mai avem de recuperat crean˛e din perioada respectiv„ ∫i Ón ce sum„?

De asemenea, v„ rog s„-mi comunica˛i dac„ Rom‚nia a creditat ∫i dup„ 1989, prin activit„˛i comerciale, unele state, care sunt acestea ∫i ce sum„ avem de Óncasat? V„ rog respectuos, solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.

Av‚nd Ón vedere cele prezentate mai sus, v„ rog, domnule ministru, s„ preciza˛i ce m„suri a˛i Óntreprins pentru Ómbun„t„˛irea serviciilor acordate de serviciile de eviden˛„ a popula˛iei ∫i pa∫apoarte, ˛in‚nd seama de dinamica fenomenului?

Care este strategia ministerului pe care Ól conduce˛i pentru completarea ∫i modernizarea dot„rilor acestor servicii, cu referiri pentru jude˛ul Gala˛i?

Care este termenul pe care Ól considera˛i normal pentru eliberarea unui pa∫aport ∫i care este Ón prezent starea de fapt Ón Rom‚nia?

Solicit r„spunsul scris ∫i electronic.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc mult.

Domnul senator Paul P„curaru, v„ rog s„ prezenta˛i interpelarea.

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Ioan Rus.

De o bun„ bucat„ de vreme, rom‚nii circul„ liber Ón 15 state din spa˛iul Schengen. Tot mai multe persoane, se spunea chiar dou„ milioane, Ón urm„ cu c‚teva zile, Ó∫i g„sesc un loc de munc„ Ón str„in„tate fie prin participarea la concursuri ∫i schimburi interculturale, se merge Ón vizit„ la rude sau la prieteni, al˛ii merg la cer∫it, spre marea spaim„ a cet„˛enilor ∫i institu˛iilor din statele Uniunii Europene.

Œntr-un fel sau Ón altul, marea majoritate a cet„˛enilor rom‚ni au nevoie de un pa∫aport. A avea nevoie de un pa∫aport nou sau de prelungirea celui expirat reprezint„ un stres major pentru orice rom‚n, asta presupun‚nd s„ apelezi la serviciile Biroului de eviden˛„ a popula˛iei ∫i pa∫apoartelor, unde ai surpriza s„ consta˛i c„, Ón aceea∫i zi, alte, cel pu˛in 100-200 de persoane au f„cut acela∫i lucru. To˛i solicitan˛ii doresc s„-∫i rezolve problema c‚t mai repede ∫i Ón ordinea sosirii. Se fac liste, se vocifereaz„, se transpir„, cei mai puternici Ói dau la o parte pe cei mai slabi. Cea mai mare bucurie ar fi s„ reu∫e∫ti s„-˛i depui actele Óntr-o singur„ zi, lucru care se Ónt‚mpl„ rar. Apoi te g‚nde∫ti c„ va mai trebui s„ repe˛i aceea∫i aventur„ la eliberarea pa∫apoartelor. Dac„ ai ne∫ansa s„ nu locuie∫ti Ón Bucure∫ti sau Óntr-o capital„ de jude˛, cheltuielile de bani ∫i de timp cresc considerabil. Œ˛i mai trebuie transportul ∫i, eventual, cazare. Œn plus, trebuie s„ te Ónvoie∫ti de la serviciu, s„-˛i la∫i afacerea, gospod„ria sau copiii singuri, fiind cu ochii pe listele de ordine f„cute ∫i ref„cute, ∫i pu˛in respectate.

Aceste aspecte mi-au fost aduse la cuno∫tin˛„, de nenum„rate persoane, Ón ultimul timp.

Din c‚te am constatat, cu dotarea tehnic„ a unui birou de pa∫apoarte, care ar trebui s„ acopere un jude˛ Óntreg, Ón jur de 600-700.000 de persoane, este greu s„ faci fa˛„ cererii, chiar dac„ s-ar lucra nonstop.

Aceast„ situa˛ie favorizeaz„ Ón acela∫i timp corup˛ia, mul˛i dintre solicitan˛i fiind dispu∫i s„ ofere sume importante de bani pentru a evita aceast„ Óncercare ∫i a avea documentul a doua zi.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Mihai T„n„sescu, ministrul finan˛elor publice.

Conform Ordonan˛ei nr. 3/9.01.2003 privind regimul accizelor la carburan˛i, art. 3 punctul 1 prevede o cot„ de 20% din accizele Óncasate la bugetul statului pentru uleiuri minerale, carburan˛i, Ón scopul finan˛„rii unor cheltuieli privind drumurile publice, dup„ cum urmeaz„: 65% pentru drumuri na˛ionale ∫i 35% pentru drumuri jude˛ene ∫i comunale.

Domnule ministru, v„ rug„m s„ ne comunica˛i urm„toarele:

1. Situa˛ia sumelor ce urmau a se Óncasa la bugetul statului, reprezent‚nd accize, conform declara˛iilor agen˛ilor economici, av‚nd calitatea de produc„tori, importatori ∫i procesatori la nivel de ˛ar„, de asemenea, ∫i cu referire la jude˛ul Maramure∫?

2. C‚t s-a Óncasat din sumele prev„zute la nivel de ˛ar„, din care, c‚t din jude˛ul Maramure∫?

3. C‚t din sumele Óncasate la nivel de ˛ar„ au fost virate Ministerului Transporturilor, Ón vederea repartiz„rii lor pentru refacerea drumurilor na˛ionale, jude˛ene, comunale etc?

4. Ce m„suri s-au luat din partea Ministerului Finan˛elor Publice pentru Óncasarea accizelor de la cei Ón cauz„ ∫i, Ón special, Ómpotriva agen˛ilor care se dovedesc a fi r„u-platnici.

Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator P„tru, ultima interpelare.

Domnule pre∫edinte,

Interpelarea mea este adresat„ domnului prim-ministru Adrian N„stase.

Domnule prim-ministru,

Banca Comercial„ Rom‚n„, prin Sucursala sa din Novaci, Gorj, a fost p„gubit„ cu peste 20 milioane dolari, Ón rela˛ia ∫i Ón leg„tur„ cu Societatea îRarora“ S.A. R‚mnicu V‚lcea.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 121/9.X.2003

Ca atare, v„ rog s„-mi comunica˛i ce destina˛ie au luat ace∫ti bani?

Suntem informa˛i c„ liderii politici locali sunt implica˛i Ón aceast„ t„r„∫enie ∫i se vehiculeaz„ c„ acesta ar fi motivul pentru care se blocheaz„ cercetarea cazului.

De asemenea, v„ rog s„ preciza˛i ce m„suri ve˛i dispune pentru recuperarea integral„ a prejudiciului de c„tre cei vinova˛i, comunic‚ndu-ne totodat„ ce considera˛i a fi necesar pentru ca pe viitor asemenea abuzuri s„ nu mai fie posibile.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

A fost ultima interpelare.

Stima˛i colegi, cu aceasta, epuiz‚nd ordinea de zi, declar Ónchis„ ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 121/9.X.2003 con˛ine 28 de pagini.**

Pre˛ul 34.608 lei