Monitorul Oficial·Partea II·19 octombrie 2004
other
Ion Mocioi
Discurs
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Tema la care m„ voi referi este de fapt o Óntrebare: îDispare satul rom‚nesc tradi˛ional?“
Am participat la un simpozion pe aceast„ tem„, organizat Óntr-o localitate gorjean„, la care am aflat o concluzie deloc Ómbucur„toare: c„ satul rom‚nesc tradi˛ional este pe cale de dispari˛ie. S-au adus motiva˛ii diverse ∫i s-au propus solu˛ii ∫i, mai ales, o aten˛ie mai mare din partea guvernelor ∫i a Parlamentului pentru sprijinirea satului rom‚nesc tradi˛ional.
Politica dus„ de guvernele de dup„ 1989, una de dezinteres fa˛„ de satul rom‚nesc tradi˛ional, a condus, ca urmare, genera˛ia t‚n„r„ s„ p„r„seasc„ locurile natale pentru visul unei vie˛i mai bune Ón ora∫e sau Ón alte ˛„ri. Tinerii, e adev„rat, p„r„sesc satele noastre, de∫i ne-am a∫teptat, dup„ 1989, ca ei s„ revin„ la sate dup„ ce termin„ anumite ∫coli, o anumit„ perfec˛ionare ∫i profesionalizare. Au observat c„ produc˛ia agricol„ nu le poate aduce o via˛„ normal„ ∫i nici posibilitatea pentru prosperitatea familiilor lor tinere.
Este un dezinteres pentru introducerea de ap„, gaze, canalizare, de∫i se face mare caz pe aceast„ direc˛ie. Este o atitudine, de fapt, de dezinteres din partea institu˛iilor locale ∫i, Ón primul r‚nd, din partea consiliilor locale ∫i a prim„riilor, care se g‚ndesc doar la centrele de comun„ ∫i uit„ satele mai dep„rtate care, mai ales timp de 6 luni pe an, se lupt„ cu noroaiele pe tot felul de uli˛e nemodernizate. Solu˛ii s-ar g„si, dar s-a observat c„ nu exist„ interesul pentru a le aplica. To˛i a∫teapt„ cu m‚na Óntins„ la fonduri SAPARD, PHARE ∫i de alt fel, dar acestea, c‚te au venit, nu sunt suficiente ∫i nu vor fi niciodat„ Óndeajuns pentru progresul satului rom‚nesc.
Satele pierd, totodat„, aspectele culturale tradi˛ionale. S„tenii au uitat de hora satului, de Ónt‚lniri cu personalit„˛i ale culturii rom‚ne∫ti, de manifest„ri specifice
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/19.X.2004 pentru adul˛i, de Universitatea cultural-∫tiin˛ific„, de c„minul cultural, nu mai vorbim de biblioteca local„, care nu a mai primit, Ón ultimii 10 ani, nici o carte. Cine e de vin„ pentru aceast„ stare? Guvernele, spun s„tenii. Ei se simt, s„tenii, c„ sunt doar cei care trebuie s„ asigure impozite.
Promisiunile politicienilor locali nu au fost acoperite Ón fapte ∫i de aceea ei spun c„ nu mai vor s„ mearg„ nici la votare. Pensiile lor sunt foarte mici. Œn general, ˛„ranii, ∫i mai ales cei b„tr‚ni, nu au mijloace pentru a face o agricultur„ performant„. Suprafe˛ele agricole r„m‚n, de aceea, Ón mare parte, nefolosite sau sunt ineficiente, dup„ modul Ón care le lucreaz„, neav‚nd posibilit„˛i. Cre∫terea animalelor nu este profitabil„ pentru ei. Via˛a la ˛ar„ a devenit tot mai grea. Agricultura, evident, nu este subven˛ionat„, ca Ón alte ˛„ri. Parlamentul nu a dat cele mai potrivite legi pentru dezvoltarea satului, spun s„tenii, pentru Ónl„turarea s„r„ciei de la sate, pentru stimularea vie˛ii economice a satului rom‚nesc, pentru p„strarea tradi˛iilor lui. Lipse∫te, chiar, o lege a satului rom‚nesc.