Ioan Sonea

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Tot pe probleme de agricultur„ voi aborda ∫i eu ni∫te chestiuni Ón aceast„ declaraþie.

Agricultura este o Óntrecere continu„ Óntre om ∫i p„m‚nt. Cine pe cine hr„ne∫te, cine pe cine cre∫te?

Ne place s„ credem c„ noi, oamenii, suntem mereu Ónving„tori ∫i dorim s„ facem totul pentru a scoate c‚t mai mult de la Ónvinsul nostru. Aceast„ lupt„ a devenit o ∫tiinþ„, o art„ pe care mo∫ii ∫i str„mo∫ii no∫tri au mo∫tenit-o ∫i ar fi dorit s-o transmitem ∫i noi urma∫ilor no∫tri, pentru c„ aceast„ ∫tiinþ„ d„ p‚inea cea de toate zilele.

Noi, oamenii, suntem cu fiecare clip„ tot mai mulþi pe aceast„ Planet„ ∫i p„m‚ntul care ne hr„ne∫te, deocamdat„, r„m‚ne mereu supus toanelor ∫i r„zbun„rii noastre.

Iat„, Ón prag de prim„var„, ogoarele sp„late de z„pada iernii ∫i uscate la v‚ntul soarelui pl‚ng de dorul pa∫ilor omului, pl‚ng de dorul Óngr„∫„mintelor, dup„ sistemele de irigaþie, dup„ tratamentele sanitare, dup„ greutatea seminþelor ∫i brazda plugurilor. C„ci amarurile agriculturii din Rom‚nia sunt de natur„ economic„, tehnic„, juridic„, social„ ∫i politic„. Nu sunt resurse pentru dezvoltarea rural„ ∫i protecþia p„m‚ntului. Nu sunt condiþii pentru a se utiliza unelte de mileniul III Ón locul celor de Ev Mediu. Nu sunt legi care s„ apere produc„torul rom‚n ∫i s„ Ól ajute Ón valorificarea produselor sale. Nu mai sunt þ„rani. Nu se manifest„ o voinþ„ politic„ pentru scoaterea acestui sector din gaura neagr„ a economiei rom‚ne∫ti, care l-a atras cu o forþ„ la care nu rezist„ dec‚t ambiþia de a nu face nimic.

Pentru c„ prin altceva dec‚t voinþa de a nu face nimic Guvernul dup„ 1989 nu ar fi dus la aceast„ þar„ Ón care spaþiul satului cuprinde 93,7% din suprafaþa þ„rii, cu 3,7 milioane persoane lucr‚nd Ón agricultur„, reprezent‚nd 34% din populaþia þ„rii, s„ ajung„ Ón faza Ón care pe piaþa rom‚neasc„ prea multe produse alimentare s„ fie aduse din import ∫i ultimul b„nuþ transformat Ón euro s„ ias„ din Rom‚nia pe diverse c„i.

Aceasta, c‚nd marile complexe agricole ∫i zootehnice rom‚ne∫ti au fost aduse la sap„ de lemn sau pur ∫i simplu lichidate. Azi, doar 250 de hectare din 3.500 hectare de sere existente Ón 1990 mai produc, iar sub masca economiei de piaþ„ au disp„rut mari efective de animale. Iat„ c„ statisticile arat„ catastrofa agriculturii rom‚ne∫ti, Ón special a zootehniei. Dau c‚teva cifre comparativ: de exemplu, Ón 1989 — prima cifra se va referi la 1989, a doua la anul 2000 ∫i diferenþa — la bovine, 6,2 milioane faþ„ de 2,8 milioane, deci o diferenþ„ de 3,4 milioane. La porcine, 11,6 milioane faþ„ de 4,7 milioane, diferenþ„ 6,9. La ovine, 15,4 milioane faþ„ de 7,6 milioane, o diferenþ„ de 7,8 milioane. La p„s„ri, 113,9 milioane faþ„ de 70,6 milioane, diferenþ„ de 43,3 milioane.

Locul produselor rom‚ne∫ti a fost luat de produse franþuze∫ti, americane, ungure∫ti. Peste 60% din necesarul de carne de porc este din import. Nu ar fi corect s„ nu spun c„ au existat ∫i exist„ programe de finanþare a agriculturii. Din p„cate, rezultatele nu se v„d Ón nivelul de trai al rom‚nilor. Unde ∫i cum sunt Óngropaþi talanþii dac„ nu rodesc? De fapt, vreau s„ spun c„, desigur, prea mult p„m‚nt rom‚nesc este nelucrat la aceast„ dat„.