Stenogramă plen

Domnul Damian Bruda∫ca, Grupul P.R.M.

Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„, Domnilor colegi,

Printr-un efort de l„udabil„ Ónnoire a manualelor ∫colare, Ministerul Educaþiei Naþionale, Ón prezent Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii, a iniþiat de c‚þiva ani elaborarea unor programe ∫colare noi pentru toate disciplinele de Ónv„þ„m‚nt. Pe baza lor, mai multe edituri au trecut la tip„rirea manualelor ∫colare, unele obþin‚nd chiar ∫i aprobarea Ministerului Educaþiei ∫i Cercet„rii pentru a fi difuzate Ón ∫coli.

Exemplific‚nd, la limba ∫i literatura rom‚n„ noutatea programelor ∫colare transpuse Ón manuale alternative const„ Óntr-o nou„ abordare a literaturii, din perspectiva genurilor ∫i speciilor literare, concretizate prin texte selectate de autorii acestora. Prin aceasta, noile cerinþe ale programei ∫colare de limba ∫i literatura rom‚n„ se aliniaz„ metodelor de predare a literaturii Ón þ„rile occidentale, cum ar fi Germania sau Franþa, unde accentul se pune pe individualizarea lecturii ∫i pe un caracter mai pragmatic ∫i creativ al Ónv„þ„rii.

P‚n„ aici, l„udabil„ intenþia de ie∫ire din vechile tipare ∫i de modernizare a conþinuturilor programelor ∫i manualelor ∫colare!

Ne-au reþinut atenþia manualele de limba ∫i literatura rom‚n„ ale Editurii îHumanitas“, prezentate Óntr-o form„ grafic„ destul de atractiv„ pentru elevi ∫i pe care mai multe ∫coli le-au preferat manualelor realizate de alte edituri, datorit„ unui plus de informaþie oferit„ elevilor.

Scriitorii rom‚ni sunt bine reprezentaþi Ón manualele pentru clasele V-VIII, exemplific‚nd genurile ∫i speciile literare studiate de elevi, exist‚nd ∫i o dozare a gradului

de accesibilitate, Ón raport cu v‚rsta elevilor. Textele literare propuse din scriitori rom‚ni, clasici sau contemporani, ofer„ elevilor reperele necesare pentru cultura general„ pe care Ónv„þ„m‚ntul obligatoriu trebuie s„ o asigure.

La liceu, programele ∫colare prev„d reluarea pe un plan superior a genurilor ∫i speciilor literare studiate Ón gimnaziu, pe fondul cuno∫tinþelor acumulate de elevi.

Paradoxal, Óns„, pentru Editura îHumanitas“ se pare c„ fondul literaturii rom‚ne clasice a fost epuizat, potrivit fragmentelor de texte oferite spre exemplificare Ón manualele de gimnaziu, sau, poate, a devenit anacronic sau desuet, Ónc‚t nu mai poate oferi îmodele“ culturale pentru educaþia elevilor!

De aceea, autorii manualului pentru clasa a IX-a, pentru ilustrarea temelor de studiu propuse, au f„cut apel la scriitori str„ini, ca T. S. Eliot, Michael Ende, Edward Lear, D. J. Salinger. Mai g„sim, Óntr-o ciudat„ simbioz„, al„turi de Mihail Kog„lniceanu ∫i Alexandru Macedonski, un text umoristic al grupului Divertis ∫i îTaxi Blues“ de Caius Dobrescu...

Ce poate Ónþelege un elev de numai 15 ani, care nu are Ónc„ o scar„ de valori literare conturat„, dintr-un asemenea amalgam de texte, literare sau neliterare, Ón care scriitorii clasici stau al„turi de unii autori ce nu pot aspira nici m„car la calitatea de îstele c„z„toare“, datorit„ prestaþiei lor literare?

C‚teva exemple: Ion Ghica al„turi de Cristian Teodorescu; Mihai Eminescu al„turi de Mircea Nedelciu, Ion Heliade R„dulescu al„turi de Emil Brumaru...

Cum poate un elev de clasa a IX-a s„ Ó∫i construiasc„ ni∫te repere valorice cu privire la textele literare ∫i scriitorii studiaþi, c‚nd spiritul de discern„m‚nt al autorilor acestui manual lipse∫te cu des„v‚r∫ire?

S„ fi uitat respectivii autori c„ un manual trebuie s„ educe, prin exemplul modelelor oferite? Oare literatura rom‚n„ de real„ valoare a fost epuizat„, Ónc‚t s-a simþit nevoia de a se oferi spre studiu elevilor de clasa a IX-a texte hilare ca îHau, hau“ de Mircea Dinescu? Sau texte cu un conþinut discutabil ∫i aluzii ciudate, cum ar fi îEra mai bine Ónainte“ de Andrei Ple∫u?

Nu mai vorbim de conotaþiile sugestive ale unor texte ca îMai merit„ s„ mergi la ∫coal„, Ón Rom‚nia de azi?“. Sau ce s„ mai spunem de îvaloarea“ absolut îeducativ„“ a unor texte de genul: îCosmic School“, de Ion Grosan, îO motociclet„ parcat„ sub stele“, de Mircea C„rt„rescu, îNumele pisicilor“ de T. S. Eliot, îComputers Games Forever“, de Mircea C„rt„rescu, îA doua fotografie cu oameni mici“, de Mircea Horia Simionescu?

Este absolut halucinant„ prezenþa Óntr-un manual de literatur„ rom‚n„ a unor titluri de texte ca: îReþete culinare“ de Edward Lear, îCartea de bucate“ de Simona Popescu, îBalada crinilor care ∫i-au scris frumos“ de Emil Brumaru.

Este drept, aceste c‚teva exemple de texte, a∫a-zis literare, vin s„ ilustreze unele capitole ale manualului de clasa a IX-a: îJocul ∫i joaca“, îLumi fantastice“, îConfrunt„ri etice ∫i civice“ sau îDragostea“.

Un copil de 15 ani, invitat îs„ se joace“ la ora de limba rom‚n„ (de∫i unele texte cuprinse Ón respectivul capitol sunt greu de analizat) poate avea apoi discern„m‚ntul unei îconfrunt„ri etice ∫i civice“ sau maturitatea de a interpreta corect conotaþiile unui text ca: îMai merit„ s„ mergi la ∫coal„, Ón Rom‚nia de azi?“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 S-au g‚ndit bine autorii acestui manual c‚nd au selectat textele propuse spre studiu elevilor? Nu cumva li se propune acestora, la orele de limba rom‚n„, o adev„rat„ îincursiune Ón inutil“, pe timpul ∫i banii elevilor? Sau Ón ce const„, Ón viziunea Ministerului Educaþiei ∫i Cercet„rii, îdescongestionarea“ manualelor?!

™i manualul de clasa a X-a al aceleia∫i edituri, îHumanitas“, continu„, sub pretextul studierii unor specii literare, ca naraþiunea, descrierea, romanul, s„ fac„ asocieri de autori cel puþin bizare: Ion Neculce al„turi de Karel Capek ∫i Oscar Henry; Miron Costin al„turi de Horia Roman Patapievici, Mircea Eliade al„turi de Ioan Gro∫an; Mihail Sadoveanu al„turi de Gabriela Adame∫teanu...

Grea misiune pentru profesorii care predau dup„ manualele Editurii îHumanitas“ de a-i Ónv„þa pe elevi cum s„ îaleag„ gr‚ul de neghin„“...

Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii nu are nimic de spus Ón faþa unor astfel de manuale, care îdemoleaz„“, pur ∫i simplu, literatura rom‚n„ clasic„ ∫i marile monumente ale cuturii rom‚ne, pentru a oferi elevilor spre studiu ∫i educaþie ni∫te surogate cu ifose literare?! Iar Academia Rom‚n„, care pe vremuri superviza conþinutul manualelor ∫colare, poate asista pasiv„ la aceast„ agresiune a nonvalorilor, care invadeaz„, pur ∫i simplu, manualele ∫colare de azi?!

Mulþumesc.

™i eu v„ mulþumesc. Domnul deputat Pavel T‚rpescu, de la P.S.D.

## Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

V„ rog s„ Ómi permiteþi s„ prezint Ón faþa dumneavoastr„ c‚teva preocup„ri de mare actualitate pentru revigorarea activit„þii economico-sociale din cadrul Circumscripþiei electorale nr. 24 Ia∫i, Ón care Ómi desf„∫or activitatea.

La Ónceputul actualei legislaturi, majoritatea unit„þilor economice din municipiul Pa∫cani erau Ón stare de colaps financiar, parcurg‚nd o situaþie foarte dificil„ at‚t datorit„ lipsei de comenzi, dar mai ales a incapacit„þii manageriale a fostelor consilii de administraþie de a se implica Ón rezolvarea gravelor probleme cu care acestea se confruntau.

Alarmaþi de situaþia cu mult precar„ a acestor unit„þi, subsemnatul, Ómpreun„ cu autorit„þile locale abilitate, ne-am implicat Ón rezolvarea problemelor cu care acestea se confruntau. Astfel, Societatea Comercial„ îNectar“ — S.A. Pa∫cani, de la data privatiz„rii, din 27 decembrie 1999, prin transmiterea a 52,21% din capitalul social c„tre cump„r„torul privat, Societatea Comercial„ îBucegi“ Ploie∫ti, parte a grupului de firme îEuropean Drinks“ S.A., nu a mai desf„∫urat activit„þi de producþie, majoritatea salariaþilor fiind disponibilizaþi. Constat‚nd grave nereguli Ón procesul de privatizare a acestei societ„þi, prin Sentinþa civil„ nr. 1.621 din 1 martie 2001, Tribunalul Bucure∫ti, Secþia comercial„ a dispus rezilierea contractului de privatizare ∫i transferul pachetului majoritar de acþiuni Ón portofoliul A.P.A.P.S.

Vizita primului-ministru Adrian N„stase la Pa∫cani ∫i discuþiile purtate cu acest prilej au constituit un semnal politic de reluare a activit„þii, cu implicaþii benefice at‚t

asupra salariaþilor, c‚t ∫i asupra cultivatorilor de sfecl„ de zah„r din zon„.

Noul consiliu de administraþie care a fost ales ∫i-a propus ca obiectiv principal redeschiderea activit„þii productive a acestei unit„þi. Pentru aceasta s-a insistat ∫i s-a g„sit Ónþelegerea necesar„ din partea îRomgaz“-ului, îElectrica“ — S.A. ∫i S.N.C.F.R. pentru e∫alonarea datoriilor restante, furnizare energie ∫i celorlalte prest„ri de servicii aferente. Œn prezent, societatea ∫i-a redeschis activitatea, proces‚nd zah„r brut, reangajarea salariaþilor disponibilizaþi, unitatea fiind preg„tit„ Ón vederea prelucr„rii sfeclei de zah„r din toamna acestui an, prefigur‚ndu-se rezultate financiare favorabile.

O situaþie similar„ se prefigura ∫i la Societatea îRetrom“ — S.A. Pa∫cani. Œn perioada 1 ianuarie–31 mai 2001 s-a realizat o producþie de 7 miliarde 643 de milioane de lei, faþ„ de 15 miliarde 642 de milioane de lei programat„, media lunar„ fiind de 1 miliard 529 de milioane. Datoriile totale Ónregistrate erau de 40 de miliarde 731 de milioane de lei, din care, faþ„ de buget, 37 de miliarde 332 de milioane, Ónregistr‚ndu-se o pierdere de 16 miliarde 527 de milioane. Conturile societ„þii erau blocate.

Analiz‚nd situaþia existent„, la intervenþia liderilor locali ai Partidului Social Democrat ∫i A.P.A.P.S., s-a hot„r‚t ∫i Ón acest caz schimbarea consiliului de administraþie, Óntocmindu-se un program de redresare a unit„þii. Ajutat de conducerea local„ a Partidului Social Democrat ∫i de c„tre A.P.A.P.S., noul consiliu de administraþie a intensificat acþiunea de contractare a producþiei, de valorificare a acesteia, concomitent cu plata datoriilor curente.

La sf‚r∫itul anului 2001 unitatea a Ónregistrat o valoare a producþiei marf„ de 30 de miliarde 855 de milioane de lei, faþ„ de 26 de miliarde 168 de milioane, din c‚t era planificat, fiind capabil„ s„ achite din datoriile restante suma de 808 milioane de lei ∫i datorii curente faþ„ de buget Ón valoare de 3 miliarde 972 de milioane.

Av‚nd ca suport comenzile obþinute, societatea a creat 40 de noi locuri de munc„. Cu sprijinul direct al conducerii locale a Partidului Social Democrat, s-a intensificat activitatea de contractare a produselor cu Centrala Nuclearoelectric„ Cernavod„, actualiz‚ndu-se ∫i avizele de fabricaþie cu organismele specializate pentru calitatea produselor livrate la finalizarea Grupului 2 de la Cernavod„. De la Ónceputul anului 2002, societatea a Óncheiat contracte Ón valoare de peste 40 de miliarde de lei ∫i sunt Ón curs de negociere contracte pentru produse de Ónc„ 30 de miliarde.

Pentru anul 2002 societatea ∫i-a propus un volum de producþie de 70 de miliarde ∫i crearea a Ónc„ 100 noi locuri de munc„. P‚n„ la 28 februarie 2002, din datoriile restante s-a achitat suma de 608 milioane de lei, iar datoriile curente faþ„ de buget sunt achitate integral. Programul economico-financiar al unit„þii, avizat de A.P.A.P.S. Bucure∫ti, evidenþiaz„ o cre∫tere dubl„ a volumului de activitate ∫i o creare de disponibilit„þi pentru plata obligaþiilor curente ∫i restante de peste 26 de miliarde de lei.

Organizaþia municipal„ a Partidului Social Democrat Pa∫cani va ajuta Ón continuare conducerea acestor unit„þi Ón toate acþiunile care vizeaz„ intrarea Ón normalitate ∫i preg„tirea condiþiilor pentru privatizare. Suntem permanent al„turi de oameni ∫i, Ómpreun„ cu ei, Óncerc„m s„ rezolv„m problemele cu care ace∫tia se confrunt„, pentru a le influenþa favorabil viaþa.

V„ mulþumesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002

## V„ mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Intervenþiile politice trebuie s„ dureze 3 minute. Ca s„ dureze 3 minute, aceasta Ónseamn„ o pagin„ ∫i un sfert. Dac„ textul dep„∫e∫te o pagin„ ∫i un sfert, evident, va dep„∫i timpul regulamentar.

Domnul deputat C„lin Popescu-T„riceanu.

## Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Declaraþia politic„ pe care o fac se refer„ la necesitatea unei intervenþii ferme a pre∫edintelui Rom‚niei pentru restabilirea Óncrederii opiniei publice interne ∫i internaþionale Ón instituþiile statului.

Dup„ cum ∫tim cu toþii, anul 2002 poate aduce pentru Rom‚nia nominalizarea din partea NATO ca þar„ cu care vor Óncepe negocierile de aderare la Alianþ„. Nu cred c„ mai este nevoie s„ argumentez asupra importanþei cu totul excepþionale pe care o are pentru Rom‚nia aceast„ nominalizare. Voi spune totu∫i c„ acest moment poate reprezenta semnalul cel mai clar al integr„rii noastre Ón sistemul economic, politic ∫i social creat de þ„rile dezvoltate din Occident, deschiderea drumului c„tre at‚t de importantele investiþii str„ine ∫i, Ón acela∫i timp, sf‚r∫itul unei st„ri de incertitudine geopolitic„.

Declaraþiile oficialilor NATO care au vizitat Rom‚nia Ón ultimele luni au scos, din p„cate, Ón evidenþ„ un element comun de Óngrijorare prezent Ón discursul tuturor celor care evalueaz„ capacitatea Rom‚niei de a deveni membr„ a Alianþei: corupþia.

Este acela∫i element care Ói conduce pe rom‚ni la disperare Ón viaþa de zi cu zi, acela∫i care Ói Ómpiedic„ s„ deschid„ afaceri ∫i s„ tr„iasc„ mai bine, acela∫i care susþine economia neagr„, care sustrage mari sume din bugetul de stat ∫i care Ómpiedic„ reducerea impozitelor.

Vedem acum Ón adev„rata ei lumin„ percepþia extrem de negativ„ pe care o arunc„ asupra Rom‚niei incapacitatea Guvernelor noastre de a lupta eficient cu corupþia.

Ceea ce este mult mai grav este, Óns„, faptul c„ p‚n„ acum toate aceste semnale extrem de precise ∫i de serioase, primite sistematic din partea unor Ónalþi responsabili ai Alianþei ∫i ai þ„rilor membre, au fost ignorate cu des„v‚r∫ire. Singurele r„spunsuri date de Rom‚nia au fost m„suri echivoce ∫i unele acþiuni pe care le putem caracteriza ca fiind de imagine ∫i care nu mai pot p„c„li pe nimeni.

Apreciez c„ aceast„ lips„ de acþiune ∫i de voinþ„ poate deveni o ameninþare pentru Ónsu∫i procesul de integrare a Rom‚niei Ón NATO.

Œn acest moment, este de datoria Parlamentului s„ solicite pre∫edintelui Rom‚niei, primului-ministru ∫i altor membri ai administraþiei s„ treac„ de la vorbe la fapte.

Din p„cate, a devenit aproape emblematic faptul c„ actuala putere tolereaz„ situaþia nemaiauzit„ Ón care pre∫edintele Senatului, al doilea om Ón stat, ∫i ∫efii ambelor servicii de informaþii sunt ap„saþi de suspiciuni privind leg„turile lor cu Sorin Ovidiu V‚ntu. Mai mult, acest lucru se Ónt‚mpl„ chiar Ón momentul Ón care asupra operaþiunilor economice conduse de acesta planeaz„ acuzaþii privind gestionarea incorect„ a unor sume importante de bani.

Nicolae V„c„roiu, Radu Timofte ∫i Gheorghe Fulga susþin c„ modul Ón care ei Ó∫i Óndeplinesc sarcinile publice nu este influenþat de viaþa lor privat„. Vedem aici o confuzie grav„ Ón ceea ce prive∫te delimitarea publicului de privat. Pentru ca cel care este Ónvestit cu o funcþie public„ s„ se bucure de credibilitate, corectitudinea deplin„ Ón viaþa privat„ ∫i Óntreþinerea unor relaþii personale numai cu oameni one∫ti reprezint„ o condiþie absolut necesar„.

Domnul Nicolae V„c„roiu, pre∫edintele Senatului Rom‚niei ∫i al doilea om Ón stat, a fost p‚n„ la Ónceputul acestei legislaturi pre∫edintele unei b„nci care aparþine lui Sorin Ovidiu V‚ntu ∫i care acum Ó∫i Ónchide porþile. Nu a lipsit mult ∫i s-ar fi ajuns ca domnul V„c„roiu s„ fie dimineaþa pre∫edinte al Senatului ∫i membru al Consiliului Suprem de Ap„rare a Þ„rii, iar dup„-amiaza salariat Ón sistemul privat, pl„tit rege∫te de domnul Sorin Ovidiu V‚ntu.

La r‚ndul lor, ∫efii celor dou„ servicii secrete au f„cut obiectul unor dezv„luiri din pres„ potrivit c„rora ar Óntreþine relaþii îprivate“ cu Sorin Ovidiu V‚ntu. Dac„ ar fi s„ ne lu„m numai dup„ dezv„luirile f„cute de mass-media, avem Ón faþ„ imaginea extrem de Óngrijor„toare a unor relaþii complexe, care unesc pe ∫eful Serviciului Rom‚n de Informaþii, pe ∫eful Serviciului de Informaþii Externe ∫i pe controversatul om de afaceri. Din informaþiile ap„rute Ón pres„ se pare c„ aceste relaþii cuprind o gam„ larg„ de relaþii sociale, pornind de la prietenii din liceu ∫i pescuitul Ómpreun„ ∫i merg‚nd p‚n„ la leg„turi de afaceri.

C‚t timp lucrurile nu se vor schimba, nu ne putem mira de faptul c„ americanii ∫i alþi occidentali manifest„ o Óngrijorare cresc‚nd„ faþ„ de capacitatea Rom‚niei de a lupta Ómpotriva corupþiei ∫i, mai ales, Ómpotriva corupþiei sistemice. Or, potrivit raportului Departamentului de stat pe anul 2001 privind drepturile omului, tocmai corupþia sistemic„ este marea problem„ cu care se confrunt„ Rom‚nia. Œn statele democratice astfel de relaþii sunt numite îleg„turi periculoase“ ∫i nu pot s„ nu fie penalizate.

Se spune c„ Óþi alegi prietenii. Œn orice þar„ democratic„, dac„ cineva alege s„ fie prieten sau partener de afaceri cu membri ai grup„rilor mafiote sau cu persoane controversate ∫i dac„ alege s„ Óntreþin„ relaþii de familie cu membri ai lumii interlope, chiar dac„ aceast„ persoan„ nu a fost condamnat„ ∫i nici nu este anchetat„, ea nu poate ocupa poziþii de demnitate public„ sau funcþii de r„spundere Ón zonele sensibile, cum ar fi serviciile secrete.

Chiar dac„ Nicolae V„c„roiu, Radu Timofte sau Gheorghe Fulga nu au Ónc„lcat nici o lege Ón mod v„dit, relaþiile pe care le au cu Sorin Ovidiu V‚ntu las„ deschis„ posibilitatea de a se deduce c„ acesta ar fi putut primi sprijin ∫i influenþ„ politic„.

Nu ∫tiu care este motivul pentru care acest lucru evident este trecut sub t„cere, dar prezenþa domnului Nicolae V„c„roiu la pre∫edinþia Senatului ∫i a celor doi la conducerea serviciilor secrete a devenit deja de neÓnþeles at‚t pentru str„ini, c‚t ∫i pentru cet„þenii Rom‚niei.

Faptul c„ pre∫edintele Rom‚niei a f„cut unele declaraþii care las„ s„ se Ónþeleag„ c„ Ói apreciaz„ din punct de vedere uman ∫i profesional, de∫i reprezint„ pentru ei un motiv de m‚ndrie, nu schimb„ cu nimic aceast„ situaþie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 O þar„ membr„ a NATO nu poate avea Ón C.S.A.T. oameni care nu se bucur„ de credibilitate.

Cu doar c‚teva luni Ónainte de decizia final„ ce urmeaz„ s„ fie luat„ de NATO cu privire la Rom‚nia, s-a ajuns Ón situaþia ca relaþiile partenerilor occidentali cu trei dintre cei mai importanþi responsabili rom‚ni Ón probleme de securitate naþional„ s„ fie marcate, inevitabil, de neÓncredere. Aceast„ situaþie reprezint„ un risc major de securitate pentru Rom‚nia.

Responsabilitatea rezolv„rii unei situaþii delicate, care se poate transforma oric‚nd Óntr-o criz„, revine pre∫edintelui Rom‚niei. Afirm acest lucru, av‚nd Ón vedere at‚t atribuþiile sale legale, c‚t ∫i rolul politic pe care se cuvine s„ Ól joace aceast„ instituþie Ón acest an at‚t de important.

Deciziile pe care le a∫tept„m de la pre∫edintele Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, sunt singurele capabile s„ contribuie Ón acest moment la ap„rarea siguranþei naþionale ∫i la integrarea Rom‚niei Ón NATO. Este vorba despre demiterea domnului Gheorghe Fulga de la conducerea S.I.E. ∫i de transmiterea unui mesaj politic clar Parlamentului Rom‚niei, astfel Ónc‚t acesta s„ Ónceap„ procedura de Ónl„turare a domnului Radu Timofte de la conducerea Serviciului Rom‚n de Informaþii.

De asemenea, se pare c„ este nevoie de un mesaj politic special pentru domnul V„c„roiu, astfel Ónc‚t Domnia sa s„ demisioneze de la conducerea Senatului ∫i s„ renunþe la imunitatea parlamentar„, cel puþin p‚n„ c‚nd problema b„ncii pe care a condus-o se va elucida.

Trebuie s„ Ónþelegem p‚n„ nu este prea t‚rziu c„ at‚ta timp c‚t nu vor fi luate m„surile necesare pentru dep„∫irea acestei situaþii grave, credibilitatea Rom‚niei ca posibil candidat invitat pentru aderarea la NATO scade mereu.

V„ mulþumesc.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

La cererea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor ∫i a petiþiilor din Camera Deputaþilor ∫i din ordinul domnului ministru Ilie S‚rbu, s-a deplasat o echip„ de control a Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor, condus„ de domnul Mircea Vasile, Ón judeþul Harghita. Aceast„ echip„ de control, Ón loc s„ cerceteze ilegalit„þile ∫i hoþia din p„durile aflate sub administrarea Ocolului Silvic Gheorgheni, trupul de p„dure, p„durea joas„, parte a UP nr. 7 Remetia ∫i depunerea unor acte fictive depuse de c„tre p„rinþii ∫efului de ocol, Gheorghe, Ón vederea dob‚ndirii anumitor suprafeþe de teren forestier, a controlat structurile proprii abia Ónfiinþate, la propunerea doamnei inginer ∫ef, Lazko Terezia, care, Ón mod obi∫nuit, a Óndrumat controlul Óntr-o alt„ cale dec‚t scopul iniþial, Ón vederea mu∫amaliz„rii problemelor care sunt Ón cadrul Ocolului Silvic Gheorgheni, Ón vederea protej„rii ∫efului de ocol, Mele∫elu.

Domnul inspector Mircea Vasile s-a l„sat antrenat, ca ∫i Ón vara anului trecut, c‚nd a refuzat verificarea celor sesizate, efectu‚nd controlul Óntr-un alt loc, respectiv Ón p„durile predate Prim„riei Gheorgheni, unde Comisia pentru cercetarea abuzurilor ∫i a petiþiilor Ón vara anului trecut a descoperit hoþia. Mai bine zis, ei au controlat

Parlamentul Rom‚niei. Totodat„, organele de poliþie din ora∫ul Gheorgheni, Ón frunte cu domnul colonel ™andor Eugen ∫i cei din Corpul de control al ministerului, Ómpreun„ cu elementele mafiote din cadrul Ocolului Silvic Gheorgheni, au trimis afar„ pe reprezentantul Inspectoratului teritorial de regim silvic Harghita pentru a g„si soluþii Ón vederea mu∫amaliz„rii hoþiei ∫i a ilegalit„þilor coordonate de domnul inginer Mele∫elu, ∫eful Ocolului Gheorgheni.

Domnule ministru Ioan Rus,

P‚n„ c‚nd toleraþi ca organele de poliþie din judeþul Harghita s„ sprijine corupþia ∫i hoþia instituþionalizat„? V„ mulþumesc pentru atenþie.

Aceasta este mai mult o Óntrebare. Domnul Vlad Hogea.

Domnule pre∫edinte,

## Stimaþi colegi,

Stindardul P.S.D.-ist al falsului europenism, ridicat la rangul de politic„ de stat, se coboar„ Ón bern„ sub presiunea tot mai puternic„ a populaþiei nemulþumite de situaþia Ón care se afl„ þara. Protocolul Óncheiat cu U.D.M.R. mai mult Ói st‚njene∫te dec‚t le las„ libertate de mi∫care, iar lipsa de rezultate concrete Ón procesul de reform„ economic„ ∫i privatizare determin„ sc„derea continu„ a credibilit„þii guvernanþilor.

Œnglodat Ón datorii electorale const‚nd Ón promisiuni neonorate ∫i programe neaplicate, P.S.D. refuz„ cu ostentaþie orice tentativ„ a opoziþiei de critic„ obiectiv„ ∫i constructiv„ a activit„þii Executivului, resping‚nd moþiune dup„ moþiune ∫i Ómping‚nd viaþa parlamentar„ Óntr-un nedorit punct mort. De fapt, la ce ne-am fi putut a∫tepta? Echipa fostului ∫i actualului pre∫edinte Ion Iliescu dovedise ∫i Ón perioada 1990–1996 c„ nu dore∫te binele þ„rii ∫i nu sluje∫te interesul naþional, ba, dimpotriv„, politica dezastrului programat a stat ∫i st„ la baza strategiei P.S.D.-iste de ruinare a restului r„mas nedistrus din Rom‚nia contemporan„.

Slabe speranþe de schimbare Ón bine sau chiar inexistente, at‚ta timp c‚t la putere se afl„ o grupare format„ din indivizi uniþi nu de un crez doctrinar comun, ci de interese m„runte, drenate de apa m‚loas„ a corupþiei d‚mboviþene.

Partidul Rom‚nia Mare, ca principal„ forþ„ de opoziþie, ∫i-a f„cut datoria faþ„ de cet„þeni printr-o permanent„ contrareacþie la orice acþiune nociv„ a guvernanþilor, de natur„ a leza structura de rezistenþ„ a statului rom‚n, dar Ón viziunea profund original„ ∫i antidemocratic„ a premierului Adrian N„stase Ónsu∫i principiul alegerii pre∫edintelui þ„rii prin vot direct de c„tre popor este pus serios la Óndoial„.

Un candidat nedorit de rom‚ni, cel al P.S.D., vrea s„ schimbe regulile jocului pentru a truca rezultatul final.

De remarcat este frica tot mai ap„s„toare a celor de la putere de contactul direct cu oamenii ∫i cu realitatea imediat„. Zilnic sunt aruncate pe piaþ„ noi ∫i noi diversiuni menite a distrage atenþia opiniei publice de la problemele grave cu care se confrunt„ societatea rom‚neasc„: s„r„cia, corupþia, ineficienþa economic„, disoluþia instituþiilor statului, problema naþional„.

Iniþiativa liderului P.R.M., domnul senator Corneliu Vadim Tudor, de a solicita de la tribuna Consiliului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 Europei un arbitraj internaþional pentru retrocedarea Basarabiei a fost Ónt‚mpinat„ de P.S.D. cu o ostilitate n„scut„, credem noi, din sentimentele profund antiunioniste ∫i antinaþionale ale liderilor partidului de guvern„m‚nt.

C‚t despre coloanele de maghiari care au m„r∫„luit pe 15 martie cu drapelul ro∫-alb-verde al unui stat str„in, inton‚nd Imnul naþional al Ungariei, sub privirile Óng„duitoare ale autorit„þilor, ce ar mai fi de zis?!

Rom‚nia, ca Óntotdeauna, Ón calea marilor furtuni este m„cinat„ sistematic la moara istoriei ∫i din afara graniþelor, dar ∫i din interior.

Venirea la putere a Partidului Rom‚nia Mare va reprezenta sf‚r∫itul chinurilor pe care le tr„ie∫te þara noastr„ de 12 ani ∫i, Ón acela∫i timp, Ónceputul unei perioade de prosperitate ∫i demnitate naþional„. Toate drumurile noastre duc c„tre aceast„ r„scruce aduc„toare de izb„vire. A∫a s„ ne ajute Dumnezeu!

Suntem cam puþini aleg„tori Ón sal„. Domnul deputat Radu Podgoreanu.

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Integrarea Rom‚niei Ón NATO ∫i Ón Uniunea European„ sunt Ón acest moment dimensiunile fundamentale ale interesului nostru naþional. Ele sunt percepute ca atare de cov‚r∫itoarea majoritate a cet„þenilor rom‚ni, iar clasa politic„ face, Ón Óntregul ei, eforturi consistente pentru ca aceste aspiraþii legitime ale electoratului s„ fie atinse c‚t mai cur‚nd cu putinþ„.

Efortul cel mai mare revine, Óns„, Ón mod cert, societ„þii, Ón ansamblul s„u. Ea pune la dispoziþie at‚t resursele, c‚t ∫i stabilitatea necesar„ unui asemenea demers. Ultima perioad„, Ón special dup„ alegerile din anul 2000, a dovedit c„ ∫i Rom‚nia poate face pa∫i decisivi pe baza unor politici coerente, realiste ∫i eficiente. Sunt succese incontestabile ∫i semne clare, pe care at‚t þ„rile Alianþei Nord-Atlantice, c‚t ∫i membrii Uniunii Europene le evalueaz„ obiectiv ∫i le contabilizeaz„ ca progrese ale democraþiei ∫i economiei de piaþ„ Ón Rom‚nia.

Drumul p‚n„ la atingerea acestor obiective fundamentale de politic„ extern„ ∫i securitate ale Rom‚niei nu a fost Ónc„ parcurs Ón Óntregime. Deciziile cruciale Ón ceea ce ne prive∫te nu au fost Ónc„ luate Ón interiorul Alianþei politico-militare a Atlanticului de Nord ∫i nici al Uniunii Europene.

Este de o maxim„ importanþ„ ca efortul comun s„ fie continuat, iar Ónþelepciunea politic„ s„ ne inspire acþiunile ∫i deciziile.

Tocmai de aceea este Óngrijor„tor faptul c„ tot mai vizibil anumiþi cet„þeni cu veleit„þi politice fac acum eforturi potrivnice intereselor noastre naþionale.

Ele nu mai sunt acte izolate, ci reprezint„ o strategie diabolic„, de discreditare a Rom‚niei. Motivele ne sunt Ónc„ incerte, dar nu motivele conteaz„, ci efectele.

V‚rfurile de lance ale acestei atitudini ostile Rom‚niei ∫i proceselor de l„rgire ale NATO ∫i Uniunii Europene par a fi ast„zi domnii Traian B„sescu ∫i Corneliu Vadim Tudor.

Ei profeseaz„ un anumit tip de extremism politic, dar ∫i o lupt„ Ón subteran, uneori adus„ ∫i la suprafaþ„, pentru subminarea eforturilor pe care cu toþii le facem, suport‚nd costurile, privaþiunile ∫i reþin‚ndu-ne cu Ónþelepciune, chiar, anumite porniri spre polemic„.

Cum pot fi explicate altfel eforturile domnului Traian B„sescu de a hiperboliza dimensiunea corupþiei Ón Rom‚nia? Este el, oare, cel cinstit ∫i curat, pentru a arunca cu piatra Ón ceilalþi? Cum se explic„ faptul c„, din poziþia de primar general al Capitalei, aprob„ cu non∫alanþ„ un miting al unor cet„þeni str„ini pe teritoriul Rom‚niei, neþin‚nd cont de evidenþa, chiar ∫i pentru un Óncep„tor Ón ale politicii, c„ astfel poate periclita relaþia Rom‚niei cu vecinii sau cu state care susþin activ integrarea noastr„ Ón NATO? Cum este posibil ca, atunci c‚nd Rom‚nia este acuzat„ la Chi∫in„u c„ intervine Ón afacerile interne ale Republicii Moldova, s„ trimit„ doi tineri cu vrafuri de steaguri tricolore Ón capitala acestei þ„ri, parc„ tocmai pentru a confirma ceea ce comuni∫tii de peste Prut susþin cu insistenþ„? Cum este posibil ca acela care trimitea demonstranþilor cu numai c‚teva zile Ónainte steguleþe tricolore s„ Ól acuze pe prim-ministrul Adrian N„stase pentru faptul firesc de a se fi Ónt‚lnit cu primarul Chi∫in„ului? Am putea probabil explica aceasta numai prin invidia, omeneasc„, de altfel, c„ nu a avut Domnia sa aceast„ iniþiativ„.

De ce domnul Traian B„sescu insinueaz„ c„ luarea Ón discuþie a unei posibile asocieri cu Societatea german„ îRWE Plus“, unul din principalii operatori europeni pentru utilit„þi publice, respectiv distribuþia de energie electric„, reprezint„ Óncerc„ri ale P.S.D. de a cump„ra bun„voinþa cancelarului german? Atunci c‚nd ap„reau semnele unei atitudini mai pozitive ale unor importante personalit„þi americane faþ„ de Rom‚nia, atunci c‚nd domnul Bruce Jackson f„cea o prim„ evaluare a noului start al Rom‚niei Ón cursa pentru NATO, trec‚nd Ón revist„ stadiul de la care se pleac„ ∫i punctele obligatorii de pe traseu pe care Rom‚nia trebuie s„ le urmeze, un cert gest de prietenie, domnul B„sescu Ói r„st„lm„cea spusele ∫i Óncerca astfel s„ Ól pun„ pe domnul Bruce Jackson Óntr-o situaþie dificil„, pentru a z„d„rnici un Ónceput bun Ón relaþiile Rom‚niei cu S.U.A. ∫i NATO.

Œn acela∫i timp ∫i la fel de sistematic, domnul Corneliu Vadim Tudor Ó∫i juca propria partitur„: acuza Rom‚nia c„ a preg„tit trupe Hamas, dar nu evita nici declaraþiile antisemite sau valorizarea pozitiv„, Ón contrasens cu istoria, a mare∫alului Antonescu. Apoi, cerea grupului s„u parlamentar din Camera Deputaþilor s„ introduc„ o moþiune cu privire la sprijinul statului rom‚n pentru rom‚nii de dincolo de Prut, Ón perspectiva unei conjuncturi internaþionale favorabile reÓntregirii neamului rom‚nesc.

Cum altfel ar fi putut fi acuzat„ Rom‚nia de c„tre Duma de Stat a Federaþiei Ruse ∫i Guvernul de la Chi∫in„u de atitudine revizionist„ dac„ Vadim Tudor nu ∫i-ar fi f„cut datoria?

Afl‚nd domnul Corneliu Vadim Tudor c„ Turcia a devenit unul dintre susþin„torii cei mai activi ai extinderii NATO Ón flancul sudic al Europei ∫i Ón special militeaz„ pentru ca la Summit-ul de la Praga Rom‚nia s„ fie invitat„ s„ adere la Alianþ„, a propus la Consiliul Europei un proiect de rezoluþie pentru retrocedarea Catedralei Sfintei Sofia cre∫tin„t„þii.

Acas„, domnul Corneliu Vadim Tudor este un adversar Ónver∫unat al celor mai fire∫ti retroced„ri. La Istanbul, sigur, acolo se poate. De altfel, P.R.M., sub conducerea lui Corneliu Vadim Tudor, cunosc‚nd importanþa relaþiilor cu vecinii mai apropiaþi sau mai Óndep„rtaþi, a introdus

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 Óntr-un moment cu totul nepotrivit ∫i moþiunea privind Tratatul politic de baz„ cu Rusia. Nici nu se stabiliser„ Ónc„ elementele de agend„ ale negocierilor, ∫i domnul Vadim Tudor dorea ca Parlamentul s„ dea experþilor rom‚ni un mandat dur, imperativ, menit s„ blocheze de fapt negocierile pe aceast„ tem„. O f„cea cu con∫tiinþa faptului c„ lipsa unui tratat cu Rusia nu este favorabil„ nici dezvolt„rii relaþiilor economice cu acest important stat, nici integr„rii Ón NATO. Pentru c„ nu era destul, Ón contextul Ón care at‚t Uniunea European„, c‚t ∫i Ón interiorul NATO se aprecia caracterul remarcabil al tratamentului minorit„þilor naþionale Ón Rom‚nia, Corneliu Vadim Tudor introducea la Senat o moþiune lipsit„ de orice temei, dar plin„ de invective faþ„ de normalitatea relaþiilor etnice dintre rom‚ni ∫i maghiari, ca urmare a unei relaþii fire∫ti, democratice Óntre P.S.D. ∫i U.D.M.R..

Efortul nu era Óndestul„tor. El trebuia Óncununat Óntr-o declaraþie explicit ostil„ integr„rii Ón NATO.

Domnul Corneliu Vadim Tudor propune Ón aceste zile pre∫edintelui Putin ∫i Consiliului Europei ca Rom‚nia s„ primeasc„, Ón schimbul neintr„rii Ón NATO, problemele Republicii Moldova. S„ nu ∫tie, oare, domnul Vadim Tudor c„ Moldova este un stat independent ∫i c„ nici domnul pre∫edinte Putin ∫i nici Consiliul Europei nu Ói pot modifica frontierele?

Cum putem s„ mai prezent„m Ón delegaþii Ón str„in„tate membrii P.R.M. ca susþin„tori ai integr„rii Rom‚niei Ón NATO, at‚t timp c‚t Corneliu Vadim Tudor declar„ explicit, Ón calitate de pre∫edinte al acestui partid, c„ este gata s„ fac„ tranzacþii ca la piaþ„ cu opþiunea politic„ fundamental„ a Rom‚niei?

Iat„ c‚teva acþiuni indubitabil ostile procesului nostru de integrare, care pornesc, probabil, de la tactica conform c„reia cu c‚t mai greu pentru Rom‚nia, cu at‚t mai bine pentru Traian B„sescu ∫i Corneliu Vadim Tudor.

Doresc, de aceea, s„ propun celor care cred Óntr-adev„r Ón integrarea noastr„ Ón NATO, celor care Óntr-adev„r consider„ c„ dincolo de doctrine politice, dincolo de opoziþii fire∫ti Ón lupta democratic„ exist„ ∫i interese mai presus de partid — ∫i m„ adresez aici ∫i tuturor acelor membri one∫ti ∫i remarcabili ai Partidului Democrat ∫i ai Partidului Rom‚nia Mare —, s„ d„m consistenþ„ afirmaþiilor noastre c„ sprijinim integrarea Rom‚niei Ón NATO ∫i Ón Uniunea European„ ∫i, printr-un gest politic, s„ izol„m pe cei care desf„∫oar„ acþiuni iresponsabile, f„c‚nd jocuri de culise Ón detrimentul interesului naþional.

Onorabilitatea clasei noastre politice este un criteriu la fel de important pentru integrarea Ón NATO, ca ∫i onoarea ∫i performanþele Armatei ∫i ale economiei. O clas„ politic„ onorabil„ exclude din interiorul ei rebuturile inerente ale drumului spre democraþie.

V„ mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

V„ reamintesc c„ timpul regulamentar este de trei minute.

Domnul deputat Valeriu Stoica.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Partidul Naþional Liberal a lansat Ón ultima vreme o serie de avertismente care au vizat aspectele sociale ∫i economice cu care se confrunt„ Rom‚nia Ón clipa de faþ„.

Ignorate cu des„v‚r∫ire de c„tre guvernanþii de la Palatul Victoria, semnalele noastre s-au transformat Ón mijloace de lupt„ Ón activitatea parlamentar„, singura cale prin care P.N.L. poate influenþa decizia politic„.

Œntr-adev„r, numai Parlamentul mai poate corecta m„surile abuzive ale unui Guvern surd la vocea realit„þii.

Iat„ c„ Ón cazul proiectului de Lege privind finanþele publice se Óncearc„ nu numai impunerea unor m„suri eronate din punct de vedere economic, ci ∫i schimbarea procedurilor parlamentare Ón vigoare.

Astfel, principiul separaþiei puterilor Ón stat, ce ∫i-a dovedit viabilitatea de-a lungul secolelor, este acum atacat Ón esenþa sa de c„tre Guvernul premierului N„stase.

Prin prevederile acestui act normativ care este propus de Executiv, se d„ posibilitate acestuia de a iniþia noi finanþ„ri ale instituþiilor publice sau ale unor activit„þi, chiar dac„ bugetul pe anul respectiv nu este adoptat la timp. Este u∫or de imaginat haosul bugetar ∫i perturb„rile economice grave care s-ar crea dac„ Parlamentul n-ar aproba ulterior aceste finanþ„ri.

Acest proiect arat„ c„ guvernanþii nu cunosc Legea fundamental„ a Rom‚niei. Astfel, contrar normelor constituþionale, proiectul instituie prevederea conform c„reia nu se pot propune amendamente de c„tre Parlament care s„ corecteze proiectul Legii anuale a bugetului, chiar dac„ Senatul ∫i Camera Deputaþilor au acest atribut legal.

Œn acela∫i spirit, nu pot fi aprobate amendamente care determin„ majorarea deficitului bugetar Ón cursul dezbaterilor parlamentare, chiar dac„ dreptul de a depune amendamente este un atribut al parlamentarilor.

Iat„ cum, dup„ ce se declar„ adeptul revizuirii Constituþiei, de∫i refuz„ sau am‚n„ orice dialog pe aceast„ tem„, partidul de guvern„m‚nt Óncearc„ s„ introduc„, prin proiectul de Lege privind finanþele publice, modific„ri de substanþ„ privitoare la rolul ∫i atribuþiile Parlamentului, prin care se Óncalc„ Ón mod flagrant Legea fundamental„.

Partidul Naþional Liberal a depus amendamente la comisia de specialitate, Ón sensul corect„rii acestor grave erori, precum ∫i a altor prevederi ce Óngr„desc libertatea economic„ ∫i politic„ Ón Rom‚nia.

Dac„, Óns„, ma∫in„ria de vot a P.S.D. va funcþiona mecanic, f„r„ a þine cont de drepturile ∫i libert„þile democratice universal valabile, indiferent c„ suntem liberali, sau social-democraþi, P.N.L. va contesta Legea finanþelor publice la Curtea Constituþional„.

De asemenea, liberalii vor sesiza organismele internaþionale cu privire la gravele Ónc„lc„ri ale principiilor democratice ce au loc Ón Rom‚nia anului 2002, sub guvernarea Partidului Social Democrat.

V„ mulþumesc.

Domnul deputat Mircea Costache.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

C‚teva referiri la o percepþie a actualit„þii rom‚ne∫ti. Nici cele mai luminate ∫i mai clarv„z„toare minþi n-au reu∫it s„ priceap„ ce ideologie a luat locul celei de p‚n„ Ón 1989, ce g‚ndire politico-economic„ propulseaz„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 av‚ntul societ„þii rom‚ne∫ti spre neantul polariz„rii excesive.

S-au vehiculat p‚n„ la saturaþie cuvintele-cheie ale dezastrului naþional: tranziþie, reform„, restructurarea economiei de piaþ„, dezetatizare, g„uri negre, privatizare, cuponiad„ etc.

Dac„ le lu„m pe fiecare Ón parte, s„ vedem ce s-a reformat, ce s-a restructurat, Óncotro am tranzitat, ce g„uri negre am astupat, ce ∫i cum am privatizat ∫i, mai ales, cu ce efecte economico-sociale, concluzia este dramatic„: ∫mecherie, gol„nie, hoþie, decadentism generalizat.

Este suficient s„ prive∫ti rafturile magazinelor ∫i, Ón general, viaþa cet„þii, ca s„ realizezi c„ nu mai exist„m dec‚t Ón postura de consumatori. S-ar putea crede c„ am progresat Óntr-at‚t Ón ultimii 12 ani c„ am ajuns deja Ón societatea de consum, Ón care am Ónceput prin a ne consuma Óntre noi.

L„s‚nd gluma amar„ la o parte, nu putem s„ nu observ„m c„ piaþa noastr„ este dominat„, la toate capitolele, de produse str„ine, de m„lai unguresc, ro∫ii turce∫ti, mere grece∫ti, zah„r ucrainean (din sfecl„ din zona CernobÓl, probabil), pui belgieni, ou„ poloneze, lactate olandeze, ciuperci chineze∫ti; p‚n„ ∫i usturoiul ∫i prazul vin de pe afar„.

La produse industriale, ce s„ mai vorbim? Biciclete cehe∫ti, ma∫ini de sp„lat italiene, becuri turce∫ti ∫i tot ce vrei scump ∫i de proast„ calitate, numai din import.

Pur ∫i simplu am disp„rut ∫i de pe piaþa intern„.

Or, ∫tie tot omul cu patru clase sau f„r„ nici una c„ banii se duc la produc„torii bunurilor, Ón þar„ r„m‚n‚nd doar praful de pe tob„: adaosul comercial, din care cea mai mare parte merge pe combustibil, energie, taxe ∫i impozite.

Ne Óntreab„ fo∫tii parteneri din afar„, consumatori de produse agricole rom‚ne∫ti: ce-am p„þit, unde suntem? Œntreab„ alþii de utilaj petrolier, de tractoare, dar, degeaba. Cineva n-a vrut ∫i nici azi nu prea se d„ convins de necesitatea protecþiei produc„torului autohton, de stat sau privat. Cum s„ renunþe la comisioanele grase ∫i la ∫p„gi pentru licenþe de import ace∫ti arivi∫ti care, pentru huzurul lor ∫i al clientelei politice, au nenorocit o þar„?

A∫a s-a ajuns la polarizarea societ„þii rom‚ne∫ti, condus„ cu r‚ndul sau la gr„mad„ de a∫a-zi∫i social-democraþi, cre∫tin-democraþi, liberali, Ómpreun„ cu îasociaþia cultural„ de c‚ntece, dansuri, palinc„ ∫i cherestea“.

Dar vorbeam de ideologie, de doctrine politice, lucru care l-a Ónveselit at‚t de mult pe domnul pre∫edinte Ion Iliescu, Ónc‚t ne povestea cu un entuziasm contagios tocmai de la Barcelona cum era gata s„-i propun„ domnului Jacques Chirac s„ fac„ cerere de intrare Ón partidul Domniei sale, at‚t de social-democrate Ói erau ideile.

Mi se pare corect ∫i perfect normal ca un campion al liberalismului francez s„ par„ socialist utopic faþ„ de capitalismul de jungl„ promovat Ón Rom‚nia, sub masca social-democrat„.

Strategia societ„þii Ón deriv„, deliberat l„sat„ Ón voia valurilor, a dat pentru unii rezultate miraculoase. S-au pomenit acumul‚nd averi fabuloase, conturi Ón b„nci str„ine, imobile prin marile capitale ale lumii, vile cu piscine ∫i jacuzzi, hoteluri, cabane, automobile de lux, rafin„rii, uzine, elicoptere, colecþii de art„, bunuri ∫i obiecte de mare valoare.

Acum, dup„ ce ∫i-au exersat cu succes dexteritatea de a dijmui ∫i a pulveriza contra cronometru patrimoniul public, belferii mai au un singur dor: s„ le fie garantat„ prin Constituþie proprietatea privat„. Naivii se Óntreab„ cum de n-au pus dumnealor o asemenea problem„ important„ Ón anii ’90–’91 Ón Constituþia votat„ atunci prin referendum? P„i, atunci, nu acumulaser„ averile pe care le au azi.

Acum, dup„ jaful colosal din cei 12 ani postrevoluþionari, e momentul s„ se prevad„ garantarea a ceea ce s-a furat din avuþia naþional„.

Ce nu ∫tiu ∫i nu vor s„ Ónþeleag„ ciocoii noi, lacomi ∫i apatrizi e c„ gloatele fl„m‚nde nu prea mai citesc Constituþia; v„z‚nd ei c„ legile sunt doar pentru pro∫ti, s-ar putea s„ se de∫tepte brusc ∫i atunci, chiar dac„ belferii de azi le vor oferi gratis vile, conace ∫i alte acareturi, s„r„cimea h„mesit„ nu le va primi. Nu au ei cu ce pl„ti Óntreþinerea la ni∫te am„r‚te apartamente de bloc, dar„mite pentru aberantele caricaturi arhitecturale care au Ómp‚nzit locurile de agrement!

Cineva nu pare convins c„ a r„t„cit drumul ∫i c„ trebuie s„ r„spund„ pentru starea jalnic„ a naþiunii. Chiar dac„ Ó∫i schimb„ mereu m„∫tile jafului, iniþialele care au distrus Rom‚nia, cineva trebuie s„ se simt„ vinovat pentru toate bucuriile noastre ucise. Dar, vorba aceea, ca la noi, la nimenea: voteaz„ azi poporul I.L.F., iar m‚ine e condus de C.F.R. Se m‚nie cet„þeanul pe F.P.S. c„ a Ónstr„inat fraudulos bunuri publice de mare valoare, dar, degeaba: prinde orbul, scoate-i ochii. Acum nu mai ai pe cine trage la r„spundere, c„ nu mai e F.P.S., e A.P.A.P.S. Iar, dup„ c‚teva dr„g„la∫e de afaceri macabre, probabil c„ m‚ine se va numi PROLAPS sau, cine ∫tie, inevitabilul COLAPS.

Suficienþa guvernanþilor, spiritul autarhic, impresia tot mai evident„ c„ Parlamentul Ói Óncurc„, transformarea Parlamentului Óntr-un organism parazitar, Óntr-o aul„ pentru exersarea oralit„þii sterile sunt demersuri pe care, mai devreme sau mai t‚rziu, societatea rom‚neasc„, cu toate dezechilibrele ∫i ∫ubrezeniile ei, va reu∫i s„ le reprime.

Ajunge at‚ta ubicuitate deliberat„! Aceast„ tragicomedie hiperabsurd„ Ón nici un act trebuie s„ ia sf‚r∫it. _Est modus in rebus_ .

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Domnul Makkai Grigore.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputaþi, Stimaþi colegi,

Œn cadrul îZilelor ecologice“, 22, respectiv 23 martie, se marcheaz„ Ón fiecare an s„rb„torirea internaþional„ a dou„ din principalele elemente ale mediului Ónconjur„tor.

Œn ziua de 22 martie s„rb„torim Ziua Mondial„ a Apei. Cu acest prilej, de mai bine de 40 de ani, Organizaþia Mondial„ a Meteorologiei, prin Subcomitetul pentru resurse de ap„, propune o tem„ spre dezbatere.

Pentru anul acesta, tema aleas„ este îApa pentru dezvoltarea durabil„“, un subiect adecvat Ón lumina preocup„rii continue pentru dep„∫irea dificult„þilor care stau Ón calea dezvolt„rii Ón multe regiuni ale globului, din cauza rezervelor limitate de ap„ dulce.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 Importanþa acestui subiect va trebui evidenþiat„ la Œntrunirea mondial„ pentru dezvoltarea durabil„, ce va avea loc la Johannesburg, Ón august–septembrie a.c.

S„rb„torirea Zilei Mondiale a Apei din anul acesta ofer„ posibilitatea sublinierii importanþei acestei probleme la nivelul fiec„rei þ„ri.

Este de datoria fiec„rei organizaþii naþionale ∫i internaþionale s„ interpreteze tema stabilit„ pentru Ziua Mondial„ a Apei, Ón maniera cea mai adecvat„, corespunz„toare condiþiilor specifice fiec„reia.

Œn ziua de 23 martie, de 52 de ani s„rb„torim Ziua Mondial„ a Meteorologiei.

™i Ón acest caz, Organizaþia Meteorologic„ Mondial„ s„rb„tore∫te aceast„ zi, Óndrept‚ndu-∫i atenþia asupra unei teme specifice sau de mare actualitate.

Œn acest an, tema stabilit„ se intituleaz„ îReducerea vulnerabilit„þii la extremele meteorologice ∫i climatice“. Alegerea temei, ca ∫i Ón cazul Zilei Mondiale a Apei, a fost motivat„ de desf„∫urarea Œntrunirii mondiale pentru dezvoltarea durabil„, care urmeaz„ s„ aib„ loc la Johannesburg.

Tema aleas„ este oportun„, Ón condiþiile Ón care frecvenþa evenimentelor extreme, legate de vreme, clim„ ∫i ap„, produse la toate sc„rile, dovede∫te vulnerabilitatea cresc‚nd„ a omenirii.

Œnregistr„rile climatice de lung„ durat„ ∫i informaþiile pe domeniile aferente sunt esenþiale elabor„rii unor strategii-r„spuns care s„ constituie rezistenþa necesar„ adapt„rii la evenimentele extreme viitoare.

Pe m„sur„ ce Ónaint„m Ón acest mileniu, sper„m c„ autorit„þile naþionale ∫i locale, academiile, sectorul privat, societatea civil„, publicul larg ∫i presa vor aprecia importantele contribuþii aduse de meteorologie ∫i hidrologie la reducerea vulnerabilit„þii faþ„ de dezastrele amintite. Trebuie s„ con∫tientiz„m faptul c„ succesul Ón aplicarea informaþiilor ∫i cuno∫tinþelor meteorologice ∫i climatice, Ón vederea amelior„rii impactului calamit„þilor naturale, poate fi atins prin intermediul unei str‚nse colabor„ri Óntre serviciile meteorologice ∫i hidrologice naþionale, alte instituþii afiliate ∫i factori de decizie responsabili pentru bun„starea comunit„þii.

V„ mulþumesc.

Domnul deputat Sadici Octavian.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Agricultura, ca ramur„ de baz„ a economiei naþionale, trebuie s„ reprezinte o prioritate Ón atenþia guvern„rii actuale.

Privatizarea agriculturii este soluþia prin care se poate rezolva situaþia existent„ Ón domeniu.

Dac„ Ón guvernarea precedent„ fosta coaliþie a distrus agricultura ∫i, Ón special, zootehnia de stat, actuala putere Óncearc„ s„ distrug„ zootehnia privat„.

Exist„ cazuri Ón care produc„torii particulari sunt descurajaþi prin politica dus„ sau indiferenþa manifestat„ faþ„ de ei. Astfel, produc„torii autohtoni de ou„ de consum sunt du∫i spre faliment datorit„ importurilor masive de ou„ prin punctele vamale de la graniþa cu Republica Moldova. La punctele de trecere a frontierei intr„ zilnic

Óntre 5 ∫i 7 tiruri, fiecare cu o capacitate de 259.000 ou„.

Aceste cantit„þi uria∫e nu pot fi produse de unit„þile existente Ón Republica Moldova, fapt ce ne determin„ s„ deducem c„ ele provin din Ucraina, Polonia sau Turcia, þ„ri Ón care producþia intern„ este puternic subvenþionat„. Venind din Republica Moldova, aceste importuri sunt scutite de taxe vamale. Cu toate c„ declaraþia vamal„ este de 4 cenþi pe ou, Ón realitate ele se v‚nd Óntre 2 ∫i 3 cenþi. S-ar p„rea c„ aceste ou„ sunt dirijate Ón judeþul Br„ila, de unde pleac„ Ón comerþ drept ou„ produse Ón þar„. Acest fenomen determin„ tragerea unui semnal de alarm„ pentru protejarea produc„torilor de ou„, nesusþinuþi Ón nici un fel de subvenþii de c„tre statul rom‚n.

O mare gre∫eal„ a actualului Guvern este supunerea spre adoptare a proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 18/2002 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat produc„torilor de lapte. Acest demers nu produce dec‚t discriminare Óntre produc„torii de lapte din zona de munte ∫i cei din zona de ∫es.

Expunerea de motive a Guvernului este total nefundamentat„ ∫i clientelar„. Diferenþa de preþ dintre produc„torul de la ∫es, care prime∫te 1.400 lei pe litru, faþ„ de 1.800 lei pe litru, c‚t se Óncearc„ s„ se impun„ prin aceast„ ordonanþ„ de urgenþ„ a Guvernului pentru produc„torul de la munte, dovede∫te Óntr-adev„r c„ se urm„re∫te discriminarea produc„torului de lapte.

Personal, ca deputat al P.R.M., am cerut prin amendamentul propus la aceast„ ordonanþ„ de urgenþ„ a Guvernului ca toþi produc„torii, indiferent de zona þ„rii, s„ primeasc„ Ón perioada de var„ 1.600 lei pe litrul de lapte ∫i iarna, 1.700 lei pe litrul de lapte, aceste prime fiind ∫i a∫a destul de mici, dac„ þinem cont de problemele cu care se confrunt„ produc„torii de lapte.

O alt„ problem„ este r„m‚nerea Ón urm„ a privatiz„rii agriculturii datorit„ concesion„rii ilegale a unor terenuri aparþin‚nd Agenþiei Domeniilor Statului, pe care se afl„ construite sere ori erau Ónfiinþate cu bani publici plantaþii de viþ„-de-vie sau livezi.

Œn speþ„, este cazul Societ„þii Comerciale îSere“ B‚rlad, Ón suprafaþ„ de 20 de hectare, terenul de sub acestea fiind concesionat abuziv Ónainte de v‚nzarea serelor, cu sprijinul direct al unor angajaþi aflaþi la acea dat„ Ón conducerea Agenþiei Domeniilor Statului.

Un alt caz este cel al investiþiilor f„cute dup„ 1990 de c„tre Societatea Comercial„ îProdagro“ — S.A. Zorleni, pe o suprafaþ„ de 800 de hectare, pentru Ónfiinþarea unei plantaþii cu viþ„ de vie.

Spre deosebire de primul, care a pl„tit redevenþele Ón gr‚u, Ón acest caz cel care a concesionat terenul nu pl„te∫te nici o redevenþ„ ∫i beneficiaz„ de uzufructul terenului respectiv dup„ o Óntreþinere minim„.

Œn aceea∫i situaþie se afl„ 38 hectare plantaþie cu viþ„ de vie Ón comuna Iv„ne∫ti–Vaslui ∫i 50 de hectare teren aparþin‚nd Societ„þii Comerciale îVitacons“ — S.A. Hu∫i.

Prin cele prezentate, aduc la cuno∫tinþa actualei puteri ∫i a opiniei publice disfuncþionalit„þile Guvernului Adrian N„stase.

Cer o mai atent„ implicare ∫i g„sirea unor soluþii Ón eliminarea marilor deficienþe ale corupþiei, create Ón jurul acestora.

V„ mulþumesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002

Domnul deputat Ioan Sonea.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Tot pe probleme de agricultur„ voi aborda ∫i eu ni∫te chestiuni Ón aceast„ declaraþie.

Agricultura este o Óntrecere continu„ Óntre om ∫i p„m‚nt. Cine pe cine hr„ne∫te, cine pe cine cre∫te?

Ne place s„ credem c„ noi, oamenii, suntem mereu Ónving„tori ∫i dorim s„ facem totul pentru a scoate c‚t mai mult de la Ónvinsul nostru. Aceast„ lupt„ a devenit o ∫tiinþ„, o art„ pe care mo∫ii ∫i str„mo∫ii no∫tri au mo∫tenit-o ∫i ar fi dorit s-o transmitem ∫i noi urma∫ilor no∫tri, pentru c„ aceast„ ∫tiinþ„ d„ p‚inea cea de toate zilele.

Noi, oamenii, suntem cu fiecare clip„ tot mai mulþi pe aceast„ Planet„ ∫i p„m‚ntul care ne hr„ne∫te, deocamdat„, r„m‚ne mereu supus toanelor ∫i r„zbun„rii noastre.

Iat„, Ón prag de prim„var„, ogoarele sp„late de z„pada iernii ∫i uscate la v‚ntul soarelui pl‚ng de dorul pa∫ilor omului, pl‚ng de dorul Óngr„∫„mintelor, dup„ sistemele de irigaþie, dup„ tratamentele sanitare, dup„ greutatea seminþelor ∫i brazda plugurilor. C„ci amarurile agriculturii din Rom‚nia sunt de natur„ economic„, tehnic„, juridic„, social„ ∫i politic„. Nu sunt resurse pentru dezvoltarea rural„ ∫i protecþia p„m‚ntului. Nu sunt condiþii pentru a se utiliza unelte de mileniul III Ón locul celor de Ev Mediu. Nu sunt legi care s„ apere produc„torul rom‚n ∫i s„ Ól ajute Ón valorificarea produselor sale. Nu mai sunt þ„rani. Nu se manifest„ o voinþ„ politic„ pentru scoaterea acestui sector din gaura neagr„ a economiei rom‚ne∫ti, care l-a atras cu o forþ„ la care nu rezist„ dec‚t ambiþia de a nu face nimic.

Pentru c„ prin altceva dec‚t voinþa de a nu face nimic Guvernul dup„ 1989 nu ar fi dus la aceast„ þar„ Ón care spaþiul satului cuprinde 93,7% din suprafaþa þ„rii, cu 3,7 milioane persoane lucr‚nd Ón agricultur„, reprezent‚nd 34% din populaþia þ„rii, s„ ajung„ Ón faza Ón care pe piaþa rom‚neasc„ prea multe produse alimentare s„ fie aduse din import ∫i ultimul b„nuþ transformat Ón euro s„ ias„ din Rom‚nia pe diverse c„i.

Aceasta, c‚nd marile complexe agricole ∫i zootehnice rom‚ne∫ti au fost aduse la sap„ de lemn sau pur ∫i simplu lichidate. Azi, doar 250 de hectare din 3.500 hectare de sere existente Ón 1990 mai produc, iar sub masca economiei de piaþ„ au disp„rut mari efective de animale. Iat„ c„ statisticile arat„ catastrofa agriculturii rom‚ne∫ti, Ón special a zootehniei. Dau c‚teva cifre comparativ: de exemplu, Ón 1989 — prima cifra se va referi la 1989, a doua la anul 2000 ∫i diferenþa — la bovine, 6,2 milioane faþ„ de 2,8 milioane, deci o diferenþ„ de 3,4 milioane. La porcine, 11,6 milioane faþ„ de 4,7 milioane, diferenþ„ 6,9. La ovine, 15,4 milioane faþ„ de 7,6 milioane, o diferenþ„ de 7,8 milioane. La p„s„ri, 113,9 milioane faþ„ de 70,6 milioane, diferenþ„ de 43,3 milioane.

Locul produselor rom‚ne∫ti a fost luat de produse franþuze∫ti, americane, ungure∫ti. Peste 60% din necesarul de carne de porc este din import. Nu ar fi corect s„ nu spun c„ au existat ∫i exist„ programe de finanþare a agriculturii. Din p„cate, rezultatele nu se v„d Ón nivelul de trai al rom‚nilor. Unde ∫i cum sunt Óngropaþi talanþii dac„ nu rodesc? De fapt, vreau s„ spun c„, desigur, prea mult p„m‚nt rom‚nesc este nelucrat la aceast„ dat„.

Aceste g‚nduri, poate, pesimiste la Ónceput de prim„var„ vor aduce o adiere mai rece care s„ trezeasc„ din amorþeal„ pe cei care dirijeaz„ agricultura rom‚neasc„ ∫i care trebuie s„ fac„ pentru acest sector o politic„ realist„ ∫i cinstit„, astfel Ónc‚t þara noastr„ s„ poat„ intra Ón competiþie cu þ„rile Uniunii Europene nu ca simpl„ piaþ„.

Agricultura trebuie s„ devin„ o baz„ a relans„rii economiei rom‚ne∫ti. M„ Óntreb totu∫i: cine a compus simfonia agricol„ îSingur„tatea ogoarelor“?

Mulþumesc.

Domnul deputat Adrian Moisoiu.

Œi readuc aminte c„ are trei minute la dispoziþie.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Intervenþia mea de ast„zi s-ar putea numi îSovata, toujours mon amour!“.

Domnule pre∫edinte,

Stimaþi colegi,

Œn urma a numeroase sesiz„ri, Ón luna septembrie a anului 2001, un grup de parlamentari (senatorii Ioan Nicolaescu, Dionisie Bucur, P.S.D.; Dumitru Petru Pop, P.R.M., ∫i deputaþii Pavel Todoran, Tiberiu Sb‚rcea, P.S.D., ∫i cel care v„ vorbe∫te, Adrian Moisoiu, P.R.M.) s-au deplasat la Sovata, unde au luat cuno∫tinþ„ de modul fraudulos Ón care a fost privatizat„ staþiunea, respectiv modul Ón care a fost v‚ndut pachetul majoritar de acþiuni deþinut de A.P.A.P.S. la Societatea Comercial„ îBalneoclimaterica“ Sovata. Ca urmare, Ón temeiul art. 71 din Regulamentul Senatului, respectiv art. 72 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, s-a solicitat Ónfiinþarea unei comisii de anchet„ pentru stabilirea adev„rului. Cererea de Ónfiinþare a acestei comisii a fost semnat„ de 50 de senatori ∫i 130 de deputaþi. Cu toate protestele, Biroul permanent al Camerei Deputaþilor a respins aceast„ cerere pe motiv c„ Senatul a Ónfiinþat anterior cu c‚teva zile o comisie similar„, resping‚nd totodat„ ∫i ideea unei comisii mixte.

Conform algoritmului, comisia senatorial„ a fost constituit„ din 9 persoane (4, P.S.D.; dou„, P.R.M.; una, P.D., una, P.N.L.; una, U.D.M.R.), av‚nd ca pre∫edinte pe senatorul Matei Vintil„, P.S.D., iar Ón prezent, la sf‚r∫itul anchetei, ca urmare a poziþiilor diferite adoptate, s-au depus mai multe rapoarte de constatare: unul semnat de P.S.D. ∫i U.D.M.R., unul semnat de P.R.M. ∫i unul de P.D., reprezentantul P.N.L. eschiv‚ndu-se, d‚ndu-se bolnav.

Existenþa unui protocol de colaborare P.S.D.–U.D.M.R., care, de fapt, este un protocol de guvernare, a determinat Óns„ ca realitatea acestui proces de privatizare, ca ∫i Ón alte numeroase cazuri, s„ fie viciat.

Societatea Comercial„ îBalneoclimaterica“ — S.A. Sovata, av‚nd un patrimoniu compus din 4 hoteluri, 105 vile, 200 hectare de p„m‚nt, dou„ lacuri, baz„ de tratament, numeroase depozite, a fost v‚ndut„ cu suma efectiv„ de 1.523.143 de dolari, adic„ cu nici 43,4 miliarde lei la cursul zilei, ∫i 5,5 milioane dolari investiþii Ón perspectiva viitorilor 20 de ani Societ„þii îSalina Invest“ — S.A. din T‚rgu-Mure∫, societate rom‚no-maghiar„, cu 75,37% capital maghiar ∫i 24,63% capital rom‚nesc, ∫i care la data cump„r„rii avea o cifr„ de afaceri de numai 12,3 milioane lei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 Din noianul de ilegalit„þi, doresc s„ subliniez c‚teva: falsificarea cifrei de afaceri de 12,3 milioane lei prezent„ Ón scrisoarea de bonitate a B.R.D. — Groupe Société Générale, din 18 decembrie 2000, dat fiind c„, la data solicit„rii Societatea Comercial„ îSalina Invest“ era Ónfiinþat„ abia de 18 zile, din momentul eliber„rii certificatului de Ónregistrare fiscal„, ea neput‚nd fi expresia unei balanþe de verificare.

Œn octombrie 2001, Societatea Comercial„ îBalneoclimaterica“ — S.A. Sovata, la cererea reprezentantului Societ„þii Comerciale îSalina Invest“, Kurka Janos György, a solicitat un credit de la B.R.D. Miercurea-Ciuc, Ón valoare de 4,8 miliarde lei, Ón favoarea firmei Societatea Comercial„ îFenyö“ — S.R.L. Miercurea-Ciuc firm„ la care acesta este acþionar unic, ipotec‚nd Hotelul îAluni∫“ pentru suma de 29,346 miliarde lei, valoarea de evaluare a acesteia fiind de 3,515 miliarde lei.

Excluderea de la licitaþie prin anunþarea, Ón ultimul moment, a unor societ„þi, ca de exemplu îExim Tour“ — S.A. Cluj-Napoca, care a primit faxul pentru depunerea Ón original a scrisorii de bonitate, Ón termen de nici trei ore, la A.P.A.P.S. Bucure∫ti, societatea av‚nd sediul la Cluj-Napoca. Pentru faptul c„ a renunþat la procesul pe care Ól avea cu Societatea Comercial„ îBalneoclimaterica“ — S.A. Sovata la Curtea Suprem„ de Justiþie, administratorul Hotelului îF„get“, Liviu M„rginean, care este Ón acela∫i timp pre∫edintele P.S.D. Sovata, a fost recompensat cu ∫tergerea datoriilor de c‚teva sute de milioane de lei pe care le avea faþ„ de aceasta, a fost Ómpropriet„rit cu un magazin alimentar Ón centrul staþiunii ∫i cu un teren de circa jum„tate de hectar pentru construirea unui hotel.

Un calcul simplu arat„ c„, suprafaþa desf„∫urat„ construit„ Ón Staþiunea Sovata fiind de 88.748 metrii p„traþi, un metru p„trat s-a v‚ndut cu 17,6 dolari. Pentru Vila 6, care Ón patrimoniul de v‚nzare era echivalat„ la 52,8 milioane lei, ulterior adjudec„rii, s-a cerut chiria∫ului locator, care ∫i-a c‚∫tigat dreptul de cump„rare prin proces la Curtea Suprem„ de Justiþie, Ón baza unei noi echival„ri, suma de 8,13 miliarde lei, adic„ de 154 de ori mai mult.

Extinz‚nd acest calcul la nivelul Óntregii staþiuni, 1,5 milioane dolari x 154 = 234,5 milioane dolari ∫i, sc„z‚nd suma de achiziþie, 1,5 milioane dolari, rezult„ c„ statul rom‚n a fost prejudiciat cu 233 de milioane dolari, adic„ cu 6.670 miliarde lei.

Faþ„ de cele prezentate, solicit pre∫edintelui Ion Iliescu ∫i premierului Adrian N„stase urm„toarele:

1. Curtea de Conturi a Rom‚niei ∫i Ministerul Finanþelor Publice s„ analizeze temeinicia ∫i legalitatea procesului de privatizare al Societ„þii Comerciale îBalneoclimaterica“ — S.A. Sovata.

2. Constatarea nulit„þii absolute a contractului de v‚nzare-cump„rare de acþiuni Óncheiat cu Societatea Comercial„ îSalina Invest“ — S.A.

3. Reluarea procesului de privatizare cu respectarea legislaþiei Ón vigoare.

Deoarece num„rul contractelor turistice viabile pentru anul 2002 sunt reduse cu 60% faþ„ de anul precedent, datoriile Staþiunii Balneoclimaterice Sovata faþ„ de furnizori cresc vertiginos. Dup„ cum reiese din bilanþul contabil, se impun m„suri imediate.

Mulþumesc.

Domnul deputat Valentin Vasilescu.

Domnule pre∫edinte,

Stimaþi colegi,

Obiectivul prioritar al guvern„rii Adrian N„stase este asigurarea condiþiilor pentru nominalizarea Rom‚niei la Summit-ul de la Praga printre þ„rile nominalizate s„ adere la NATO. ™i regimul Constantinescu s-a situat pe aceea∫i poziþie, la nivel declarativ, ∫i a∫a se face c„ din anul 1997 Rom‚nia se g„se∫te Óntr-o continu„ campanie de imagine menit„ s„ conving„ Occidentul c„ Rom‚nia, prin guvernanþii s„i, chiar se str„duie∫te s„ Óndrepte þara noastr„ pe aceast„ direcþie. Numai c„ declaraþiile lor au contrastat ∫i contrasteaz„ Ón mod evident cu faptele lor ∫i rezultatul este sc„derea continu„ a nivelului de trai al populaþiei, declin economic ∫i corupþie instituþionalizat„.

A∫a se face c„, la Ónceputul anului 1997, Ón plin„ campanie pro-NATO, regimul Constantinescu f„cea contraband„ cu armament la greu Ón zone supuse embargoului O.N.U., a∫a cum recent demonstra publicaþia îWashington Post“. Rom‚nia ar fi fost atractiv„ pentru NATO dac„ ar fi Óncercat s„ Ó∫i modernizeze tehnica de lupt„ aduc‚nd-o la standardele NATO.

R„zboaiele moderne, precum cel din Golf ∫i din Iugoslavia, au demonstrat atingerea unei precizii uluitoare a muniþiei dirijate pe fascicol laser ∫i infraro∫u. Sporirea preciziei prin urmarea valorii ad„ugate a muniþiei clasice se obþine prin Óncorporarea unor elemente de tehnologie avansat„ la produsele deja existente. Œn ultimii 12 ani, s-au aprobat teme de cercetare ∫i s-au alocat fonduri importante pentru proiecte Ón domeniul laserelor militare. Rezultatele lipsesc cu des„v‚r∫ire ∫i aceast„ stare de lucruri face ca exportul cu produse ale industriei de ap„rare s„ nu difere calitativ de cel dinainte de 1989.

Aceste realit„þi triste au generat Ónchiderea multor capacit„þi de producþie ∫i trimiterea Ón ∫omaj a peste 80% din speciali∫tii din industria de ap„rare.

Consider, cu temei, c„ a existat ∫i, probabil, exist„ o politic„ Óndreptat„ Ómpotriva intereselor naþionale ale poporului rom‚n, prin care ∫i-au dat m‚na at‚t oamenii politici, adic„ conduc„tori ai unor importante instituþii ale statului, numiþi pe criterii de algoritm, ∫i clientela politic„, s„ hot„rasc„ destinele cercet„rii, ap„r„rii ∫i industriei de ap„rare, c‚t ∫i partea cealalt„, liderii de sindicat, Ómpreun„, cu scopul v„dit de a sabota accesul Rom‚niei Ón r‚ndul þ„rilor civilizate ∫i prospere.

V„ reamintesc c„ la plenara din 2–3 aprilie 1996 Rom‚nia a fost primit„ ca membru al Aranjamentului de la Wassenaar. Acest aranjament multilateral Ó∫i propune s„ previn„ achiziþionarea produselor cu destinaþie militar„ atunci c‚nd situaþia Óntr-o regiune sau comportamentul unui stat este sau devine cauza unei Óngrijor„ri serioase pentru statele participante. Achit‚ndu-se corect de sarcinile care Ói revin, Rom‚nia poate avea acces neÓngr„dit la produsele ∫i tehnologiile avansate necesare moderniz„rii industriei rom‚ne∫ti. Neachit‚ndu-∫i aceste sarcini, iese din acest aranjament ∫i se situeaz„ undeva Ón afara lumii civilizate.

M„ Óntreb dac„ aceasta este dorinþa celor care fac politica de care am vorbit ∫i dac„ este bine s„ Ói acoperim Ón continuare, at‚ta timp c‚t inclusiv oficiali NATO ne cer s„ combatem corupþia. ™i aceasta este cea mai evident„ situaþie de corupþie care ne Ómpiedic„ s„ accedem Ón NATO.

V„ mulþumesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002

Domnul deputat ™tefan P„∫cuþ.

## Domnule pre∫edinte,

## Stimaþi colegi,

Vin Ón faþa dumneavoastr„ cu o Óntrebare pe care o socotesc legitim„ ∫i egal interesant„ pentru noi toþi, ∫i anume: cum putem noi, parlamentarii din opoziþie, s„ facem o opoziþie constructiv„ ∫i s„ ajut„m la c‚t mai buna guvernare a þ„rii dac„ puterea se repede s„ blocheze p‚n„ ∫i iniþiativele noastre care sunt Ón acord cu Programul s„u de guvernare?

™tim cu toþii, fie c„ ne este sau nu convenabil s„ recunoa∫tem, c„, dincolo de Óndelung tr‚mbiþata cre∫tere economic„ ∫i dincolo de pretinsa Ómbun„t„þire a nivelului de trai, starea material„ a naþiunii, Ón ansamblul ei, continu„ s„ se deterioreze.

Este o realitate c„ Ón vreme ce unii, foarte puþini, continu„ s„ se Ómbog„þeasc„, ceilalþi, marea majoritate a compatrioþilor no∫tri, se zbat Ón s„r„cie ∫i din ce Ón ce mai mulþi se Óntreab„, f„r„ a g„si un r„spuns: de unde vor lua m‚ine bani pentru Óntreþinere, Ómbr„c„minte ∫i chiar pentru alimentele de strict„ necesitate?

Grevele care se þin lanþ Ón ultima vreme sunt tot at‚tea semnale c„ lumina reflectoarelor de televiziune sub care Ó∫i plaseaz„ Guvernul domnului Adrian N„stase activitatea e mincinoas„, c„ ea ocole∫te zonele mult prea Óntinse de altfel Ón care se petrec fapte pe care chiar unii mini∫tri ai acestui Guvern le socotesc îru∫inoase“.

Este ru∫inos, a spus doamna ministru Ecaterina Andronescu, faptul c„ profesorii cer tichete de mas„. ™i doamna ministru are dreptate. Este ru∫inos! Dar este ru∫inos mai ales pentru cei care printr-o politic„ de permanent„ negare a problemelor reale i-au adus pe profesori Ón situaþia de a cere tichete de mas„.

S„ revenim Óns„ la ceea ce putem face noi pentru a u∫ura fie ∫i c‚t de puþin viaþa compatrioþilor no∫tri. Un grup de deputaþi P.R.M. a propus de cur‚nd un proiect de lege pentru reducerea taxei pe valoarea ad„ugat„ la unele produse alimentare de baz„. ™i ne amintim c„ reducerea TVA a fost una din promisiunile pe care P.S.D., pe atunci Ónc„ P.D.S.R., le-a f„cut cet„þenilor Rom‚niei Ón campania electoral„ dinaintea ultimelor alegeri legislative ∫i c„ aceast„ promisiune electoral„ a fost preluat„ Ón Programul de guvernare.

™i totu∫i, Ón chip surprinz„tor, P.S.D. se opune proiectului de lege iniþiat de noi, care vizeaz„ exact acest obiectiv. Dar este oare cu adev„rat surprinz„toare aceast„ evident„ inconsecvenþ„ a puterii? Poate c„ nu, pentru c„ blocarea oric„ror iniþiative ale opoziþiei a devenit un tic al cuplului P.S.D.–U.D.M.R. p‚n„ Óntr-at‚t Ónc‚t Óntreb dac„ reprezentanþii puterii se mai ostenesc s„ cerceteze conþinutul unui proiect de lege Ónainte de a-l respinge pur ∫i simplu pentru c„ vine din partea opoziþiei.

Poate c„ dac„ se vor obosi totu∫i s„ cerceteze proiectul nostru, guvernanþii vor socoti potrivit s„ ne repro∫eze nivelul prea sc„zut la care au ajuns astfel taxele pe valoarea ad„ugat„ ∫i faptul c„, prin aceast„ reducere, anumite venituri la bugetul statului nu se vor mai realiza. Dar la acest punct am mai putea discuta despre c‚t Ó∫i poate permite statul s„ piard„ prin manevre cel puþin ciudate de felul celor de la îTutunul Rom‚nesc“, bun„oar„, sau de la îRafo“ One∫ti, ∫i c‚t nu

Ó∫i poate permite s„ piard„ f„c‚nd alimentele de baz„ mai accesibile cet„þenilor de r‚nd.

Am putea Ónþelege desigur argumentul, pe care guvernanþii se vor feri s„ Ól exprime, c„ promisiuni cum este aceasta, de a reduce taxa pe valoarea ad„ugat„, sunt f„cute pentru a fi Óndeplinite Ón preajma urm„toarei campanii electorale c‚nd viitorii aleg„tori trebuie s„ fie fericiþi pentru c„, uite, se mai dau 50 de lei la pensie sau se ieftine∫te puþin ∫i salamul. Dar trebuie s„ ne punem Óntrebarea, av‚nd Ón vedere actualul ritm de pauperizare a populaþiei Rom‚niei: c‚þi dintre cet„þeni vor mai apuca viitoarele alegeri?

V„ mulþumesc.

Domnul deputat Octavian Mircea Purceld.

## Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Œn ziua de 12 martie 2002, la acest microfon, domnul deputat Raj Tunaru, instigat, probabil, de noii s„i st„p‚ni, a f„cut o declaraþie politic„ prin care a dat un ultimatum Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, fix‚ndu-i o perioad„ de graþie de 30 de zile Ón care s„ se autodesfiinþeze, Ón caz contrar, ameninþ‚ndu-l cu îscoaterea P.R.M. Ón afara legii, conform Constituþiei“.

Eram tentaþi s„ trecem cu vederea mitoc„nia. îAcvila nu prinde mu∫te.“ spune un vechi proverb latin sau îNu te pune cu prostul; are mintea odihnit„!“, potrivit unuia neao∫ rom‚nesc, dar facem public„ aceast„ declaraþie ca un drept la replic„ pentru sforarii care Ól m‚nuiesc pe domnul deputat Raj Tunaru profit‚nd de n„ravurile îcastei“ din care provine.

Din postura de anonim, acest domn a fost propulsat Ón Parlamentul Rom‚niei pentru un singur motiv, acela c„ a participat la alegeri pe lista partidului nostru ∫i dac„ ar fi r„mas Ón Partidul Rom‚nia Mare nu ar fi aflat nimeni c„ exist„ un deputat Raj Tunaru, Óntruc‚t nu s-a f„cut remarcat cu mai nimic Óntr-un an de zile, dar se spune c„ ∫arpele iese la r„sp‚ntie atunci c‚nd simte c„ldura soarelui de prim„var„.

Cu toate c„ Sf‚nta Scriptur„ ne Óndeamn„ s„ fim milostivi cu îcei s„raci cu duhul“, nu putem s„ nu reacþion„m atunci c‚nd ace∫tia se las„ manipulaþi de ni∫te sforari f„r„ scrupule ∫i sunt pu∫i s„ îscuipe acolo unde au lins“ ani de zile.

Le r„spundem, a∫adar, celor care se afl„ Ón spatele declaraþiei politice a deputatului Raj Tunaru, c„ nu ne dezicem de pre∫edintele partidului nostru, domnul Corneliu Vadim Tudor. Din contr„, Ól susþinem Ón lupta continu„ cu mafia, cu aceia ale c„ror interese sunt contrare intereselor noastre naþionale, Ól susþinem Ón demersul s„u de a cur„þa partidul de infiltraþi, profitori ∫i alte specimene care apar Ón fauna noastr„ politic„.

Din p„cate pentru societatea rom‚neasc„, datorit„ apuc„turilor cameleonului, ace∫tia Ó∫i g„sesc Ón ultima perioad„ de timp culcu∫uri Ón alte formaþiuni politice, dispuse s„ fac„ orice compromisuri pentru a cre∫te cantitativ, uit‚nd c„ lipsa unei prestaþii de calitate atrage dup„ sine sc„derea sever„ Ón sondajele de opinie cu pierderea popularit„þii Ón r‚ndul propriului electorat.

Acesta este, de altfel, motivul pentru care Partidul Rom‚nia Mare cre∫te Ón ultima perioad„ de timp Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 sondaje, cu toat„ pierderea cantitativ„ Ónregistrat„ la nivelul grupului parlamentar.

Partidul aflat vremelnic la guvernare ∫i dispus s„ fac„ orice compromisuri numai pentru ca s„-∫i p„streze puterea ia sub aripile lui ocrotitoare orice oportunist politic, orice renegat, cu singura condiþie ca acesta s„ contribuie m„car numeric la satisfacþia dorinþei maladive de reconstituire a îpartidului-stat“.

Œn aceast„ categorie se Ónscriu ∫i ultimii demisionari din Partidul Rom‚nia Mare, care au simþit nevoia ca la plecare s„ ne ofere un spectacol grotesc.

Œn ceea ce ne prive∫te, Ól asigur„m pe domnul deputat Raj Tunaru ∫i pe aceia care se str„duiesc s„ Ól manipuleze ∫i s„ Ól foloseasc„ c‚t mai eficient Ómpotriva fo∫tilor s„i colegi de partid c„ noi r„m‚nem consecvenþi Ón orientarea noastr„ politic„, c„ nu ne dezicem de pre∫edintele partidului nostru, domnul Corneliu Vadim Tudor, c„ ne vom ap„ra, Ón continuare, îs„r„cia ∫i nevoile ∫i neamul“, indiferent de c„ruþele cu coviltir care st‚rnesc praful pe Óndelungatul drum al istoriei.

“Nu mor caii c‚nd vor c‚inii!“

Mulþumesc.

Doamna deputat Iulia Pataki. Nu este.

Am Óncheiat aceast„ secvenþ„ a ∫edinþei noastre. Rog liderii de grupuri parlamentare s„ aduc„ deputaþii Ón sal„ pentru a continua cu votul final al unor proiecte de lege.

Am rug„mintea s„ luaþi loc, s„ putem s„ Óncepem programul de ast„zi. Rog Ón primul r‚nd invitaþii s„ ia loc ∫i pe domnii deputaþi.

Stimaþi colegi, o s„ v„ propun s„ Óncepem dezbaterea moþiunii iniþiate de 53 de deputaþi.

Œn leg„tur„ cu procedura privind dezbaterea moþiunii, s-a convenit s„ propunem plenului urm„toarele chestiuni: Guvernului i se aloc„ 45 de minute, ca de obicei, iar grupurile parlamentare primesc c‚te 20 de secunde pentru fiecare deputat, astfel Ónc‚t fiecare grup parlamentar ∫i-a f„cut calculul de rigoare ∫i a preg„tit vorbitorii.

Œncepem dezbaterea moþiunii prin a da cuv‚ntul domnului Onisei pentru prezentarea acesteia. V„ mulþumesc.

Subsemnaþii deputaþi, menþionaþi Ón anexele la prezenta moþiune, membri ai Camerei Deputaþilor Ón legislatura 2000–2004, Ón temeiul art. 64 din Constituþia Rom‚niei ∫i art. 148–153 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Ónaint„m prezenta moþiune simpl„ cu tema îCorupþia Ón administraþia public„ local„“.

Œn capitolul IX al Programului de guvernare, capitol intitulat îReforma administraþiei publice locale ∫i centrale, dezvoltarea regional„“, Cabinetul Adrian N„stase promitea cet„þenilor þ„rii c„ va îdepolitiza structurile administraþiei publice ∫i va elimina clientelismul politic“.

Œn discursul s„u din 6 februarie 2002, Adrian N„stase, pre∫edinte al P.S.D. ∫i prim-ministru, atenþiona, Ón Biroul Executiv Central, asupra faptului c„ îse va ajunge la imaginea unui P.S.D. care Ó∫i bate joc de lupta anticorupþie“. Tot el mai spunea atunci, pe drept cuv‚nt, c„ îexist„ multe exemple Ón care primarii ∫i consilierii locali sunt membri P.S.D. doar declarativ, ei acþion‚nd Ón realitate ca pe propria lor mo∫ie, marcaþi de interese personale, f„r„ s„ dea socoteal„ nim„nui. Mulþi dintre liderii locali ai P.S.D. ar trebui s„ se Óntrebe dac„ social-democraþia nu e doar o etichet„ Ón spatele c„reia Ó∫i pot ascunde lenea ∫i nep„sarea. Cei pentru care o funcþie Ón administraþie Ónseamn„ s„ cheltuiasc„ bani de la buget au gre∫it partidul.“, spunea domnul Adrian N„stase.

Acestea sunt vorbele, acestea sunt declaraþiile demagogice. Œn realitate, imensa clientel„ politic„ a P.S.D., liota de primari, consilieri locali ∫i consilieri judeþeni, prefecþi ∫i subprefecþi, pre∫edinþi ∫i vicepre∫edinþi de consilii judeþene, a∫a-zi∫i manageri de regii ∫i societ„þi de interes local sunt zecile de mii de activi∫ti P.S.D. care s-au Ónfipt precum c„pu∫ele Ón tot felul de adun„ri generale ale acþionarilor ∫i consilii de administraþie. Au f„cut-o nu pentru a lua decizii mai bune pentru viaþa oamenilor, ci pentru a-∫i dezvolta afacerile veroase pe spinarea banului public, pentru a mai c‚∫tiga c‚te o sinecur„ prin indemnizaþiile substanþiale, de c‚teva milioane bune, pe care le primesc ca membri Ón consiliile de administraþie sau AGA ∫i care sunt, Ón cele din urm„ ∫i Ón mod dramatic, suportate de marea majoritate a populaþiei pentru care cheltuielile de Óntreþinere sunt mai mari dec‚t veniturile ∫i au ajuns de nesuportat.

C„ Guvernul N„stase nu are, dincolo de declaraþii, nici un interes s„ curme aceast„ situaþie, o dovedesc faptele. S„ ne amintim ∫i s„ amintim opiniei publice, Ón cronologia lor, aceste fapte.

Dup„ apariþia Ón aprilie 2001 a noii Legi a administraþiei publice locale, Ón iunie acela∫i an Adrian N„stase ∫i Octav Cozm‚nc„ d„deau îduma“ potrivit c„reia prevederile art. 30 din Legea nr. 215 nu se aplic„ pÓn„ Ón 2004.

Articolul respectiv prevede, printre altele, ∫i incompatibilitatea calit„þii de consilier cu funcþia de manager sau membru Ón consiliul de administraþie al regiilor autonome ori de conduc„tor al societ„þiilor Ónfiinþate de consiliile locale ∫i judeþene.

Cum s„ recunoasc„ Adrian N„stase o lege prin care primul-ministru s„ Ó∫i deranjeze baronii P.S.D. din teritoriu c‚nd, la 31 mai, a∫adar, la numai o lun„ de la intrarea Ón vigoare a Legii administraþiei publice locale, Guvernul emitea Ordonanþa de urgenþ„ nr. 79 care reÓnfiinþa adunarea general„ a acþionarilor, Ón cazul societ„þilor comerciale, ∫i consiliul de administraþie, la regiile autonome, at‚t la nivel central, c‚t ∫i la nivel local, pentru a-∫i plasa ∫i remunera, din banii cet„þenilor care se spetesc pl„tind cheltuielile aberante la Óntreþinere, clientela politic„ din teritoriu.

Tot Guvernul, prin aceea∫i ordonanþ„ de urgenþ„, asigur„ conduc„torului agentului economic salarii fabuloase despre ale c„ror niveluri, aiuritoare pentru majoritatea cet„þenilor, se mira Óntr-o recent„ videoconferinþ„ primulministru Adrian N„stase, ca ∫i c‚nd ar fi c„zut din lun„, direct Ón propria semn„tur„, pus„ pe actul normativ respectiv.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 Trebuie s„ se ∫tie faptul c„, potrivit respectivei ordonanþe, directorul unei regii sau societ„þi locale are, de obicei, salariul la nivelul unui secretar de stat, adic„ circa 24 milioane, la care se adaug„ tot felul de sporuri, de p‚n„ la 50% din respectivul salariu. Iar clientela politic„ a P.S.D. din consiliile de administraþie ∫i AGA este remunerat„, pentru fiecare ∫edinþ„, cu 20% din salariul a∫a-zi∫ilor manageri. De altfel, Ónsu∫i Guvernul recunoa∫te c„ la aceste societ„þi 5% reprezint„ cheltuielile pentru investiþii, Ón timp ce salariile reprezint„ 25% din totalul costurilor care sunt suportate de cet„þeni prin plata facturilor la Óntreþinere.

Œi amintim domnului prim-ministru c„, Ón cadrul videoguvern„rii N„stase, Ón videoconferinþa din data de 15 februarie d„dea Ón vileag îcazuri grave de nerespectare a prevederilor legale“ – am citat – d‚nd exemplele unor directori de regii sau societ„þi de interes local care Óncaseaz„ salarii Óntre 35 ∫i 70 milioane lei. De∫i Ordonanþa de urgenþ„ nr. 79 din 2001, ordonanþ„ cu titlu bombastic, îÓnt„rirea disciplinei economico-financiare ∫i alte dispoziþii cu caracter financiar“, prevede faptul c„ un conduc„tor de regie sau societate prime∫te salariul ∫i celelalte sporuri numai dac„ Óndepline∫te criteriile de performanþ„, a∫a cum acestea sunt prev„zute Ón contract, cu toate acestea membrii AGA sau Ón consilii de administraþie, remuneraþi cu 20% din respectivele salarii fabuloase, nu au controlat respectarea acestor criterii, nu au aplicat, a∫adar, legea pentru simplul motiv c„ diminuarea salariului managerului ar fi Ónsemnat diminuarea propriilor indemnizaþii.

Lipsa de interes a acestor îagamani“ Ón aplicarea legii este pe m„sura dezinteresului Guvernului de a urm„ri punerea Ón aplicare a prevederilor legale. Œn acest sens, un exemplu flagrant ni se impune: la data de 2 februarie 2002 a intrat Ón vigoare Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 5 din 30 ianuarie privind instituirea unor interdicþii pentru ale∫ii locali ∫i funcþionarii publici. Dincolo de Ómprejur„rile ∫i contextul politic intern ∫i internaþional Ón care a ap„rut ordonanþa, prezentat„, mai ales, ca un act normativ ce se dore∫te un instrument de lupt„ Ómpotriva corupþiei de la nivelul administraþiei publice locale, viz‚nd conflictul de interese, caracterul echivoc Ón care a fost redactat art. 1 alin. 1 ∫i, mai ales, lipsa de voinþ„ politic„ de a o pune Ón aplicare au f„cut din Ordonanþa de urgenþ„ nr. 5/2002 un simplu petic de h‚rtie util, cel mult, pentru retorica propagandistic„ guvernamental„.

Sunt, Ón continuare, sute de cazuri de ale∫i locali, membri ai P.S.D., dar ∫i de funcþionari publici membri Ón AGA ∫i consilii de administraþie, manageri, acþionari semnificativi, asociaþi, administratori, cenzori Ón societ„þi sau regii din subordinea consiliilor locale sau judeþene ori Ón societ„þi comerciale, care au contracte de prest„ri de servicii, de executare de lucr„ri sau de furnizare de bunuri cu autorit„þile administraþiei publice locale ori cu regiile sau societ„þile din subordinea acestora. Potrivit ordonanþei, prefecþii P.S.D. care, Ón virtutea responsabilit„þilor ce le revin din Constituþie, ar fi trebuit s„ aplice legea, astfel Ónc‚t mandatul respectivilor ale∫i locali ori contractul de munc„ al funcþionarilor publici Ón cauz„ s„ Ónceteze, nu au Óntreprins nimic. Faptul nu este de mirare, c‚t„ vreme chiar unii dintre ei fuseser„, p‚n„ cu c‚teva luni Ón urm„, membri ai unor consilii de administraþie, fapt interzis chiar de Legea administraþiei publice locale. Este, Ón acest context, scandalos de semnificativ exemplul unor prefecþi care au aplicat ordonanþa scriind adrese c„tre

prim„rii ( _nota bene_ , c„tre prim„rii) ∫i a∫tept‚nd comunic„ri telefonice de la acelea∫i prim„rii, a∫adar, nici m„car de la primari, ei Ón∫i∫i Ón culp„, despre felul Ón care s-a aplicat Ordonanþa de urgenþ„ nr. 5/2002.

Œn 23 februarie, dup„ ce ziarele au publicat lista cu cei aproape 600 de îagamani“ din administraþia local„, premierul, tot Ón videoconferinþ„, a calificat drept îo diversiune de cea mai joas„ speþ„ lista celor aproximativ 600 de consilieri locali ai P.S.D., din toate judeþele þ„rii, care paraziteaz„ administraþia public„“.

Semnatarii moþiunii pun la dispoziþia primului-ministru – dac„ este Óntr-adev„r interesat — situaþia consilierilor locali ∫i judeþeni, membri ai AGA sau Ón consiliile de administraþie, precum ∫i a cuantumului indemnizaþiilor pe care le Óncaseaz„ din cheltuielile de Óntreþinere pl„tite de populaþie, astfel cum respectivele date au fost oficial comunicate de c„tre pre∫edinþi de consilii judeþene ∫i primari de municipii, membri marcanþi ai P.S.D. Dincolo de onestitatea unor primari sau pre∫edinþi de consilii judeþene, membri P.S.D., este dovedit faptul c„ Ministerul Administraþiei Publice ∫i ministrul Octav Cozm‚nc„ nu au dorit, la r‚ndul lor, ca Ordonanþa de urgenþ„ nr. 5/2002 s„ se aplice. Œn acest sens, Ón urma reacþiei violente a celor care Ó∫i vedeau interesele financiare periclitate, de la Ministerul Administraþiei Publice se trimite Ón teritoriu o interpretare conform„ cu interesele clientelare ale P.S.D., prin care se precizeaz„ urm„toarele: îPrevederile Ordonanþei de urgenþ„ nr. 5/2002 nu se aplic„ Ón cazul societ„þilor comerciale Ónfiinþate de consiliul local ∫i de consiliul judeþean. Œn asemenea cazuri se aplic„ prevederile legale privitoare la incompatibilit„þi, art. 15 din Legea nr. 69/1991, republicat„,...“ — v„ amintesc c„ legea este abrogat„ din aprilie anul trecut – îart. 30 ∫i 152 din Legea nr. 215/2001. Cu aceast„ ocazie...“ – continuu citatul — î...v„ preciz„m c„ societ„þile comerciale nu se afl„, practic, Ón subordinea vreunei autorit„þi, iar capitalul acestora aparþine, dac„ este cazul, unit„þilor administrativteritoriale ∫i nu statului.“

O asemenea interpretare menþine toate condiþiile pentru ca Óntreaga clientel„ politic„ a P.S.D. s„ Ó∫i poat„ continua acþiunile de devalizare a banului public, Ón dispreþul legii ∫i al cet„þeanului. Astfel, o dat„ Ón plus, se legalizeaz„ ∫i se instituþionalizeaz„ cea mai mare corupþie care a existat vreodat„ Ón Rom‚nia, patronat„ de P.S.D. ∫i de Cabinetul Adrian N„stase.

Œn concluzie, obiectul prezentei moþiuni simple Ól constituie corupþia instituþionalizat„ ∫i generalizat„ ∫i la nivelul administraþiei publice locale Ón favoarea activi∫tilor ∫i clientelei politice a P.S.D. care, Ón frunte cu Adrian N„stase, guverneaz„ þara ∫i comunit„þile locale ca pe propria mo∫ie, direcþion‚nd banii publici doar Ón interesul lor, pe spinarea cet„þenilor care tr„iesc, din p„cate, pe zi ce trece, din ce Ón ce mai r„u.

Din aceast„ cauz„, semnatarii prezentei moþiuni solicit„ imperativ Guvernului N„stase adoptarea urm„toarelor m„suri:

1. Demiterea de Óndat„ a ministrului administraþiei publice, Octav Cozm‚nc„.

2. Aplicarea Legii nr. 215/2001 privind administraþia public„ local„, Ón spiritul ∫i litera ei.

3. Modificarea de Óndat„ a Ordonanþei de urgenþ„ nr. 79/2001, Ón sensul desfiinþ„rii AGA ∫i consiliilor de administraþie...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Domnule Onisei, numai o clip„, dac„-mi permiteþi ∫i v„ rog s„ m„ scuzaþi c„ v„ Óntrerup. Vreau s„ salut„m prezenþa Ón mijlocul nostru a domnului prim-ministru al Libanului, domnul Rahid Hariri, personalitate...

proeminent„ a lumii arabe, omul de numele c„ruia s-a legat reconstrucþia Libanului.

Bine aþi venit, domnule Hariri, Ón Rom‚nia!

Domnia sa este un mare prieten al Rom‚niei de ani de zile.

Œn acela∫i timp, vreau s„ salut„m prezenþa mini∫trilor Fuad Saniora, a domnului ministru Michel Pharaon,

, a domnului ministru Samir El Jisr _(Aplauze.),_ a colegului nostru, domnul deputat Nabil De Freij (Aplauze.) ∫i nu Ón ultimul r‚nd a domnului ambasador Abdel Majid El Kassir.

Bine aþi venit!

Domnule Onisei, v„ rog s„ continuaþi.

## **Domnul Ioan Onisei:**

Punctul 3. Modificarea de Óndat„ a Ordonanþei de urgenþ„ nr. 79 din 2001, Ón sensul desfiinþ„rii AGA ∫i consiliilor de administraþie de la societ„þile ∫i regiile de interes local. ™i, corelativ la aceasta, punerea Ón aplicare a Legii nr. 326 din iunie anul trecut, Legea serviciilor de gospod„rie comunal„.

4. Reducerea drastic„ a salariilor conduc„torilor regiilor ∫i societ„þilor comerciale din subordinea consiliilor locale ∫i judeþene ∫i acordarea acestora a salariilor numai pe baza unor criterii de performanþ„ strict cuantificabile, care s„ Ónsemne Ómbun„t„þirea serviciilor pentru populaþie, la tarife rezonabile ∫i controlabile, anchetarea ∫i tragerea la r„spundere, material„ sau, dup„ caz, penal„, a tuturor membrilor AGA ∫i ai consiliilor de administraþie de la societ„þile ∫i regiile de nivel local care au aprobat remunerarea îconduc„torilor“ acestor unit„þi cu Ónc„lcarea prevederilor Ordonanþei de urgenþ„ nr. 79 din 2001.

5. Anchetarea ∫i tragerea la r„spundere, material„ sau, dup„ caz, penal„, a conduc„rilor societ„þilor comerciale sau regiilor din subordinea consiliilor locale sau, dup„ caz, judeþene care au Óncasat salarii fabuloase, Ón condiþiile Ónc„lc„rii dispoziþiilor Ordonanþei de urgenþ„ nr. 79/2001.

V„ mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## V„ mulþumim, domnule Onisei.

Vedeþi c„ sunteþi Óndelung aplaudat de grupul dumneavoastr„ parlamentar. Mi se pare normal!

Am rug„mintea acum la domnul ministru Cozm‚nc„ s„ dea citire r„spunsului Guvernului.

Domnule ministru, aveþi cuv‚ntul.

## **Domnul Octav Cozm‚nc„** _— ministrul administraþiei publice_ **:**

## Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

V„ rog s„-mi permiteþi ca Ón calitate de membru al Guvernului Rom‚niei s„ prezint r„spunsul Executivului cu privire la ceea ce face obiectul moþiunii simple intitulate

îCorupþia Ón administraþia public„ local„“, formulat„ de 53 de deputaþi din Grupurile parlamentare P.D. ∫i P.N.L.

Œn r„spunsul Guvernului la aceast„ moþiune doresc s„ aduc Ón faþa dumneavoastr„, cu obiectivitate ∫i realism, argumente concrete pentru infirmarea acuzelor neÓntemeiate, deseori tendenþioase, cuprinse Ón textul moþiunii.

Demersul deputaþilor P.D. ∫i P.N.L. reprezint„, Ón opinia noastr„, o Óncercare politicianist„ ∫i demagogic„, prin care reprezentanþii acestor partide doresc s„ pun„ la Óndoial„ fermitatea cu care Executivul s-a angajat s„ aplice programul guvernamental de reform„ Ón administraþia public„ ∫i de lupt„ Ómpotriva corupþiei.

Moþiunea poate fi caracterizat„ prin confuzie, Óntruc‚t, pe de o parte, cuprinde critici ale unor reglement„ri adoptate de Executiv, iar pe de alt„ parte invoc„ lipsa unui cadru legislativ adecvat.

Acest aspect este contrazis de Óns„∫i dinamica procesului legislativ, Guvernul reu∫ind Ón decursul unui singur an tocmai instituirea cadrului juridic necesar Ónl„tur„rii deficienþelor din sistemul administraþiei publice.

Astfel, numai Ón acest domeniu, p‚n„ Ón prezent au fost elaborate peste 400 de acte normative, cu consultarea autorit„þilor administraþiei publice centrale ∫i locale.

Œn acest context, reamintesc semnatarilor moþiunii c„ Partidul Social Democrat este primul partid politic care Ón Programul s„u de guvernare a inclus un capitol special privind reforma administraþiei publice centrale ∫i locale.

Aceasta, cu at‚t mai mult cu c‚t administraþia public„ a reprezentat, p‚n„ Ón anul 2000, unul din domeniile tratate cu indiferenþ„ ∫i dispreþ de c„tre fosta guvernare, un sector folosit pentru satisfacerea clientelei politice ∫i camuflarea actelor de corupþie, Ón lipsa unui cadru juridic bine conturat.

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Doresc s„ v„ informez c„ progresele Ónregistrate de c„tre Guvernul nostru Ón domeniul reformei administraþiei publice vizeaz„ Ón principal: Ón primul r‚nd, crearea unui nou cadru legal de organizare ∫i funcþionare a administraþiei publice centrale ∫i locale, Ón concordanþ„ cu principiile Cartei europene privind autonomia local„ ∫i acquis-ul comunitar.

Œn al doilea r‚nd, am continuat ad‚ncirea procesului de descentralizare a serviciilor publice ∫i de apropiere a administraþiei de cet„þean, prin adoptarea unor acte normative care privesc: serviciile publice de gospod„rire comunal„ ∫i Ónfiinþarea autorit„þii naþionale de reglementare a serviciilor publice de gospod„rie comunal„, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 326/2001; amenajarea teritoriului ∫i urbanismul, Ónfiinþarea, organizarea ∫i funcþionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea ∫i evidenþa pa∫apoartelor, evidenþa persoanelor ∫i pentru situaþiile de urgenþ„.

Guvernul P.S.D. a manifestat voinþ„ ∫i determinare politic„ pentru aplicarea legilor propriet„þii. Astfel, s-au adus modific„rile necesare legilor privind fondul funciar ∫i forestier, adopt‚ndu-se totodat„ un Program naþional privind eliberarea titlurilor de proprietate, Ón proporþie de 90% Ón anul 2002, faþ„ de 71% Ón 2001 ∫i 66% Ón 2000.

S-a prelungit de dou„ ori, cu c‚te 3 luni, termenul de depunere a notific„rilor la Legea nr. 10/2001, acþion‚ndu-se Ón prezent pentru aplicarea prevederilor acesteia.

Executivul a luat m„surile necesare pentru realizarea cadrului juridic privind depolitizarea aparatului administrativ, prin adoptarea legislaþiei secundare, de punere Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 aplicare a Legii nr. 188/1999 referitoare la Statutul funcþionarilor publici. Œn acest sens, Guvernul a adoptat cinci hot„r‚ri privind metodologia de evaluare a performanþelor profesionale, organizarea ∫i funcþionarea concursurilor pentru ocuparea unei funcþii publice, constituirea comisiilor de disciplin„, constituirea, funcþionarea comisiilor paritale, regulile aplicabile funcþionarilor publici debutanþi.

Vom pune Ón aplicare programele de formare profesional„ a personalului din administraþia public„, prin reorganizarea Institutului Naþional de Administraþie ∫i perfecþionarea activit„þii celor opt centre regionale.

Prin elaborarea acestui amplu pachet de acte normative s-a urm„rit, pe de o parte, modernizarea administraþiei publice centrale ∫i locale ∫i, pe de alt„ parte, Ónt„rirea cadrului legislativ de prevenire ∫i reducere a fenomenului de corupþie.

Pentru prima dat„ Ón ultimii 12 ani, Ón administraþia public„ din þara noastr„ s-a creat, dup„ opinia noastr„, un adev„rat parteneriat ∫i dialog constructiv Óntre administraþia central„ ∫i cea local„.

De asemenea, Guvernul a urm„rit schimbarea relaþiei dintre autoritate ∫i cet„þean, Ón sensul c„ administraþia a fost pus„ Ón slujba cet„þeanului ∫i nu invers.

Pornind de la necesitatea apropierii administraþiei faþ„ de fiecare comunitate local„, dar mai ales faþ„ de cet„þean, a cre∫terii calit„þii serviciilor prestate populaþiei, precum ∫i de la exigenþele Uniunii Europene, Guvernul a adoptat Strategia privind accelerarea reformei administraþiei publice ∫i, Ón al doilea r‚nd, Strategia privind planul naþional de informatizare a administraþiei publice.

Sunt Ón preg„tire ∫i vor fi dezb„tute Ón Guvern Ón perioada imediat urm„toare alte trei strategii naþionale care vizeaz„ managementul funcþiei publice ∫i al funcþionarilor publici, modernizarea cadastrului, dezvoltarea serviciilor publice de gospod„rire comunal„.

Progresele evidente Ónregistrate Ón reforma administraþiei publice au fost recunoscute, de altfel, prin Raportul de þar„ al Comisiei Europene pe anul 2001, Ón care se menþioneaz„: îDe la alegeri au fost realizate reforme care au Ómbun„t„þit funcþionarea Guvernului, cooperarea interministerial„ a crescut, Ómbun„t„þindu-se substanþial capacitatea instituþional„ de a elabora politici publice.

Prin restructurarea de amploare a Executivului s-a Ómbun„t„þit coeziunea administraþiei publice. A fost, de asemenea, Ónregistrat un progres, prin descentralizarea puterilor c„tre autorit„þile locale.“

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Trebuie s„ subliniez c„ afirmaþiile prezentate de autorii textului moþiunii demonstreaz„ nu numai o necunoa∫tere a reglement„rilor legale Ón vigoare, dar din p„cate ∫i utilizarea unui limbaj impropriu dialogului politic parlamentar, cum ar fi: îd„deau duma“, îc„zut din lun„“, îliot„ de ale∫i locali“ etc.

Nu Ónþelegem cum Ó∫i permit unii colegi din opoziþie s„ califice ale∫ii locali prin sintagma îliot„ de primari, consilieri locali ∫i judeþeni“, jignind astfel pe cei ale∫i, dar ∫i electoratul care a votat Ón majoritate candidaþii Partidului Social Democrat.

Vina pentru e∫ecul P.D. ∫i P.N.L. la alegerile din 2000 nu aparþine partidului de guvern„m‚nt, ci celor care au condus dezastruos þara Ón perioada 1997–2000 ∫i pe care electoratul i-a sancþionat drastic prin votul s„u.

Nu consider„m moral s„ se acorde Ón bloc calificativul de îcorupþi“ ale∫ilor locali, respectiv celor peste 40.000 de consilieri locali ∫i judeþeni ∫i celor 2.952 primari de municipii, ora∫e ∫i comune!

Œntr-un stat de drept, Ón care prezumþia de nevinov„þie este garantat„ constituþional, iar puterile sunt separate, justiþia este singura Óndrept„þit„ s„ se pronunþe ∫i s„ condamne pe cei vinovaþi de fapte de corupþie.

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Œn ceea ce prive∫te incompatibilitatea calit„þii de consilier local cu funcþia de manager sau membru al consiliului de administraþie al regiilor autonome ori de conduc„tor al societ„þilor Ónfiinþate de consiliile locale judeþene, facem urm„toarele preciz„ri: prin Legea nr. 215/2001 privind administraþia public„ local„ s-a definit situaþia de incompatibilitate la art. 30, dar aceea∫i lege prevede ∫i faptul c„ toþi consilierii Ón funcþie, la data intr„rii Ón vigoare a legii, respectiv 23 mai 2001, Ó∫i vor exercita mandatul p‚n„ la urm„toarele alegeri locale.

Ne afl„m, astfel, Óntr-un caz de aplicare a principiului neretroactivit„þii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituþie, Ón condiþiile Ón care actualii consilieri au fost ale∫i potrivit prevederilor Legii nr. 69/1991 ∫i Legii nr. 70/1991, republicate Ón 1996.

Trebuie s„ avem Ón vedere faptul c„ ace∫ti consilieri deþin un mandat electiv. Ei Ó∫i exercit„ funcþia pe baza votului corpului electoral, care ∫i-a exprimat Óncrederea Ón ei, Ón condiþiile legii.

Dup„ cum apreciaz„ reputatul profesor universitar de drept constituþional, Tudor Dr„ganu, înoua lege a administraþiei publice locale nu poate s„ infirme mandatul popular astfel obþinut, s„ se creeze condiþii de incompatibilitate necunoscute de lege Ón momentul alegerilor. Dac„ o soluþie contrar„ ar fi admis„, ar Ónsemna s„ se Ónfr‚ng„ voinþa popular„, legal exprimat„, ∫i s„ se dea Parlamentului posibilitatea de a vicia opinia clar exprimat„ a aleg„torilor prin luarea unor m„suri care le-ar altera preferinþele“.

Tocmai Ón baza acestor principii juridice, argumentate ∫tiinþific, art. 152 din Legea nr. 215/2001 a prev„zut Ón mod clar ca toþi consilierii Ón funcþie la data intr„rii acesteia Ón vigoare s„ Ó∫i exercite mandatul p‚n„ la urm„toarele alegeri locale.

Doresc s„ subliniez c„ art. 152 al legii se refer„ la mandatul consilierilor, ca persoane, ∫i nu la mandatul consiliului local, ca organ deliberativ, ceea ce arat„ c„ pentru consilierii Ón funcþie legea a voit s„ fac„ excepþie de la prevederile ei privitoare la incompatibilit„þi numai pe perioada actualului mandat.

Ne exprim„m speranþa c„ distin∫ii semnatari ai moþiunii vor Ónþelege c„ incompatibilit„þile prev„zute de Legea nr. 215/2001 nu pot avea aplicabilitate dec‚t o dat„ cu construirea noilor autorit„þi publice locale, ca urmare a alegerilor din 2004.

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Referitor la reÓnfiinþarea prin Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 79/2001 a adun„rii generale a acþionarilor Ón cadrul societ„þilor comerciale ∫i a consiliilor de administraþie Ón cazul regiilor autonome de la nivel central ∫i local, suntem nevoiþi s„ constat„m c„ semnatarii moþiunii nu cunosc temeinic reglement„rile legale Ón vigoare, unele chiar din 1990.

Preciz„m c„ prevederile Legii nr. 31/1990 privind societ„þile comerciale, referitoare la adunarea general„ ca

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 organ de conducere al unei societ„þi, nu au fost niciodat„ abrogate.

Œn ceea ce prive∫te consiliul de administraþie, susþinerea cu privire la a∫a-zisa reÓnfiinþare a acestuia dovede∫te neÓnþelegerea regimului juridic al ordonanþei sau reaua-credinþ„ a autorilor moþiunii.

Œn realitate, Ordonanþa de urgenþ„ nr. 79/2001 nu reÓnfiinþeaz„ consiliul de administraþie al unei regii autonome. Ea repune Ón vigoare doar o dispoziþie din Legea nr. 31/1990 care, pentru o anumit„ perioad„ de timp, c‚t a fost Ón vigoare ordonanþa nr. 49/1999, nu a produs efecte juridice.

Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 79/2001 a reglementat Ón premier„ Óncheierea unor contracte de performanþ„ pentru conducerea agenþilor economici, anex„ la contractul individual de munc„.

De asemenea, au fost aprobate ∫i normele metodologice de aplicare Ón domeniul serviciilor publice de gospod„rie comunal„ a prevederilor acestei ordonanþe, precum ∫i contractul-cadru de performanþ„.

Subliniem faptul c„ pentru conduc„torul agentului economic ∫i pentru celelalte persoane care ocup„ funcþie de conducere Ón cadrul societ„þilor respective drepturile salariale se acord„ integral, Ón fiecare lun„, numai dac„ criteriile de performanþ„, inclusiv programul de reducere a pl„þilor restante, sunt Óndeplinite cumulat de la Ónceputul anului.

Constat„m, astfel, c„ semnatarii moþiunii nu au avut curajul s„ reglementeze aceast„ problem„ privind reforma structural„ la nivelul economiei reale, c‚nd au fost la putere, neÓnþeleg‚nd nici Ón prezent importanþa ∫i sensul acestor m„suri.

La acuzaþiile formulate privind asigurarea unor salarii fabuloase conduc„torului agentului economic reamintim c„, de fapt, prin Ordonanþa Guvernului nr. 79/2001 a fost limitat, pentru prima oar„ Ón legislaþia noastr„, nivelul maxim al salariului conduc„torului agentului economic la nivelul indemnizaþiei unui secretar de stat.

P‚n„ la aceast„ reglementare adoptat„ de actualul Guvern salariile conduc„torilor agenþilor economici cu capital majoritar de stat erau cuprinse Óntre 50 ∫i 240 milioane lei.

De exemplu, salariul directorului de la îPetrotub“ Roman era Ón anul 2000, c‚nd semnatarii moþiunii erau la putere, de 240 milioane lei, iar salariile directorilor de la îRulmentul“ Bra∫ov ∫i îAlro“ Slatina erau cu mult peste 100 milioane lei.

Dac„ distin∫ii reprezentanþi ai opoziþiei poart„ de grij„ pentru banii cet„þenilor, de ce nu au f„cut acest lucru c‚nd erau la putere? C‚nd sunt corecþi cu aleg„torii? C‚nd erau la putere ∫i acordau salarii aberante conduc„torilor de unit„þi ∫i clientelei politice din consiliile de administraþie ∫i AGA, ai c„ror membri Óncasau 20% din 200 milioane, ∫i nu din 20 de milioane, c‚t este Ón prezent salariul unui secretar de stat?! Sau acum, Ón opoziþie, c‚nd se comport„ Ón mod demagogic ∫i populist, ignor‚nd m„surile luate de actualul Guvern pentru eliminarea acestor inechit„þi strig„toare?

Dovada modului Ón care Guvernul Rom‚niei Ónþelege s„ monitorizeze aceast„ problem„ este ∫i intervenþia s„pt„m‚nal„ a primului-ministru Ón cadrul videoconferinþelor cu judeþele, care a semnalat situaþiile anormale Ón privinþa salariz„rii constatate la unii operatori de

servicii publice locale ∫i a cerut de urgenþ„ prefecþilor s„ Óntreprind„ m„suri pentru intrarea Ón legalitate.

Œn ceea ce prive∫te solicitarea de a-i ancheta ∫i trage la r„spundere, inclusiv penal„, pe conduc„torii societ„þilor comerciale sau ai regiilor, care au Óncasat salarii îfabuloase“, suger„m domnilor deputaþi P.D. ∫i P.N.L. ca, pentru cazuri concrete, s„ se adreseze autorit„þilor competente. Potrivit Constituþiei, Rom‚nia este stat de drept ∫i nu stat poliþienesc, Ón care Executivul se subrog„ celorlalte puteri.

Constat„m c„ acuzaþia cu privire la lipsa de eficienþ„ a Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 79/2001 este nu numai lipsit„ de fundament, ci ∫i r„u-voitoare. Cererea privind reducerea salariilor agenþilor economici din subordinea consiliilor locale ∫i judeþene s-a realizat deja, stimaþi colegi, Ónainte de a fi solicitat„ de c„tre dumneavoastr„, prin aplicarea art. 7 alin. 2 ∫i a art. 9 din Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 79/2001, a∫a cum am evocat.

Exprimarea ironic„ a autorilor moþiunii privind o a∫a-zis„ îvideoguvernare“ tr„deaz„ superficialitatea ∫i lipsa de comunicare cu care P.D. ∫i P.N.L. au tratat, atunci c‚nd erau la putere, relaþiile cu administraþia public„ local„, ceea ce s-a reflectat Ón crearea haosului ∫i dezordinii Ón plan teritorial. Œn mod practic, Ón perioada 1997–2000 þara nu era guvernat„, iar Óntre autorit„þile locale ∫i guvernele anuale ale puterii de dreapta nu a existat, practic, comunicare ∫i coerenþ„ administrativ„.

Dimpotriv„, credem c„ orice persoan„ de bun„-credinþ„ nu poate contesta faptul c„ organizarea s„pt„m‚nal„ a teleconferinþelor ∫i, recent, a videoconferinþelor reprezint„ o form„ de concretizare a dialogului permanent pe care Guvernul Ól poart„ cu administraþia public„ din teritoriu. Am dezvoltat o comunicare permanent„ Óntre autorit„þile centrale ∫i reprezentanþii autorit„þilor administraþiei publice locale, prin crearea unui parteneriat real Óntre Guvern ∫i formele asociative ale ale∫ilor locali, Ón scopul transmiterii operative a deciziilor adoptate de Executiv, pentru aplicarea lor imediat„ Ón judeþe, precum ∫i al recept„rii problemelor ∫i sugestiilor autorit„þilor locale. Aceasta reprezint„ o metod„ eficient„ de acþiune a Guvernului, care a fost apreciat„ ∫i de c„tre reprezentanþii Uniunii Europene.

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Referitor la conþinutul ∫i aplicarea prevederilor Ordonanþei de urgenþ„ nr. 5/2002 privind instituirea unor interdicþii pentru ale∫ii locali ∫i funcþionarii publici, suntem nevoiþi s„ constat„m c„ autorii moþiunii nu fac diferenþa Óntre termenii de îinterdicþie“ ∫i îincompatibilitate“. Dorim s„ clarific„m diferenþa categoric„ care exist„ Óntre noþiunile de îinterdicþie“, pe de o parte, ∫i îincompatibilitate“, pe de alt„ parte. Astfel, îinterdicþiile“ se aplic„ societ„þilor comerciale cu capital privat la care ale∫ii locali deþin anumite funcþii, societ„þi care nu pot avea contracte de natur„ comercial„ cu autorit„þile administraþiei publice locale. îIncompatibilit„þile“ sunt reglementate de Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001 ∫i se aplic„ ale∫ilor locali, care nu pot deþine pe perioada mandatului funcþii Ón regiile autonome de interes local sau Ón societ„þile Ónfiinþate de consiliile locale sau judeþene.

Œn acest sens, v„ informez c„, urmare a aplic„rii Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 5/2002, au demisionat, ca urmare a interdicþiilor legale, 24 persoane din funcþia de ales local, 85 persoane din funcþiile deþinute la societ„þile comerciale, de asemenea, Ón 11 situaþii s-a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 procedat la rezilierea contractelor comerciale Óncheiate cu autorit„þile administraþiei locale. Œn continuare, prefecþii verific„ corectitudinea declaraþiilor privind aplicarea interdicþiilor la consiliile locale ∫i prim„rii, precum ∫i la consiliile judeþene.

Œn cazul unor funcþii sau calit„þi deþinute de ale∫ii locali la societ„þile comerciale sau la regiile autonome din subordinea consiliilor locale nu au aplicabilitate interdicþiile prev„zute de Ordonanþa de urgenþ„ nr. 5/2002. Œn aceste cazuri trebuie avute Ón vedere prevederile Legii administraþiei publice locale referitoare la incompatibilit„þi.

Iniþiatorii moþiunii se afl„, astfel, Ón confuzie, Óntruc‚t ale∫ii locali care sunt membri Ón consiliile de administraþie sau adun„rile generale ale acþionarilor la agenþii economici respectivi reprezint„ tocmai interesele publice, fiind desemnaþi de consiliul local Ón acest scop. Invocarea unei a∫a-zise îcirculare“ privind interdicþiile este f„cut„ cu rea-credinþ„ de autorii moþiunii, deoarece, Ón realitate, a fost vorba de numai dou„ r„spunsuri punctuale, transmise la dou„ judeþe, ∫i nu Ón toat„ þara, prin care s-au f„cut preciz„ri Ón leg„tur„ cu aplicarea acestui act normativ, dar Ón concordanþ„ cu reglementarea legal„.

Dintr-o asemenea perspectiv„, referirea la cei î600 de agamani“ din administraþia public„ local„ este evident nefondat„ ∫i dovede∫te Ónc„ o dat„ incapacitatea autorilor moþiunii de a Ónþelege statutul juridic al acestora ∫i faptul c„ persoanelor respective li se aplic„ prevederile legale referitoare la interdicþii, ∫i nu cele privind incompatibilit„þile.

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Este lesne de observat c„ acuzele reprezentanþilor partidelor conduse de domnii Traian B„sescu ∫i Valeriu Stoica privind îinstituþionalizarea celei mai mari corupþii care a existat vreodat„ Ón Rom‚nia“ reprezint„ acuzaþii politicianiste, artificiale, f„r„ dovezi concrete ∫i corespondent Ón realitate. Credem c„ numai teama c„ vom duce cu fermitate, Ón profunzime, lupta Ómpotriva corupþiei, indiferent de culoarea politic„, Ói determin„ pe reprezentanþii P.D. ∫i P.N.L. s„ manifeste o permanent„ nervozitate ∫i lips„ de onestitate Ón dialogul politic, recurg‚nd cu o consecvenþ„ demn„ de o cauz„ mai bun„ la c‚te o moþiune Ón fiecare s„pt„m‚n„.

Apreciem c„ utilizarea procedurilor referitoare la moþiune nu trebuie s„ se transforme dintr-un drept constituþional Óntr-un abuz, s„ obstrucþioneze desf„∫urarea normal„ a activit„þii parlamentare ∫i executive. Dac„ nu se respect„ aceast„ cerinþ„ democratic„ elementar„, moþiunea devine un instrument demagogic, de manipulare a opiniei publice, Ón scopul acumul„rii de capital politic prin mijloace ieftine, artificiale.

Dac„ semnatarii moþiunii au dovezi certe privind cazuri de corupþie concrete, Ón virtutea liberului acces la justiþie, garantat de art. 21 din Constituþie, pot s„ sesizeze autorit„þile publice competente, Ón speþ„ Ministerul de Interne, Parchetul, instanþele judec„tore∫ti.

Amintesc deputaþilor autori ai moþiunii c„ actualul Guvern a declan∫at Ón mod real, legal ∫i instituþional lupta coerent„ Ómpotriva corupþiei, obþin‚nd ∫i unele rezultate notabile. Astfel, din analizele efectuate cu ocazia bilanþurilor pe anul 2001 la Ministerul de Interne, Ministerul de Justiþie ∫i Ministerul Public, a rezultat c„ organele abilitate ale statului, ∫i nu tot felul de comisii ∫i structuri neconstituþionale, existente Ón perioada 1997–2000, se ocup„ Ón mod responsabil de combaterea acestui fenomen antisocial.

Œn acest sens, sunt evidente cazurile de corupþie soluþionate de organele de drept Ón anul 2001: au fost constatate 977 infracþiuni de corupþie, din care 399 de luare de mit„, 294 dare de mit„ ∫i 239 infracþiuni de trafic de influenþ„; au fost trimi∫i Ón judecat„ pentru fapte de corupþie ∫i asimilate corupþiei 1.132 de inculpaþi; numai pentru faptele de corupþie au fost trimi∫i Ón judecat„ 648 de inculpaþi, faþ„ de 388 Ón anul 2000, Ón cre∫tere cu 76%. Doresc s„ v„ informez, de asemenea, c„ Ón anul 2001 au fost identificate 86 de cazuri de corupþie Ón administraþia public„ local„, din care, 20 din r‚ndul ale∫ilor locali. Œn prezent, sunt Ón cercetare pentru fapte de corupþie un num„r de 17 primari sau consilieri locali, din care, 5 ai P.S.D. ∫i 12 ai partidelor din opoziþie.

Guvernul a manifestat ∫i va manifesta Ón continuare o preocupare constant„ pentru combaterea cu fermitate a corupþiei, Ón conformitate cu prevederile Programului de guvernare. De altfel, Executivul a adoptat printr-o hot„r‚re Programul ∫i Planul naþional de acþiune Ómpotriva corupþiei. Toate acestea demonstreaz„ f„r„ echivoc determinarea politic„ a Guvernului nostru Ón desf„∫urarea unei adev„rate ofensive pentru prevenirea, sancþionarea ∫i diminuarea substanþial„ a fenomenului de corupþie Ón toate segmentele societ„þii, inclusiv Ón administraþia public„ central„ ∫i local„.

## Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Œn final, av‚nd Ón vedere argumentele prezentate asupra tuturor afirmaþiilor cuprinse Ón moþiune, v„ rog, stimaþi colegi parlamentari, s„ v„ exprimaþi votul de respingere a moþiunii simple promovate de cei 53 de deputaþi aparþin‚nd Grupurilor parlamentare ale P.D. ∫i P.N.L.

V„ mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

S-au Ónscris p‚n„ acum la dezbateri pe marginea moþiunii domnii deputaþi: Radu Liviu Bara, Valeriu ™tefan Zgonea, Silvian Ciuperc„, Gheorghe Marin, Laz„r Maria, Anton Miþaru, Ion Florescu, Ioan Mihai N„stase, Mircea Bucur, din partea Partidului Social Democrat; din partea Partidului Rom‚nia Mare, Damian Bruda∫ca, Gheorghe Dinu, Iancu Holtea, Lucian Bolca∫; P.D., Ioan Oltean; P.N.L., Victor Dobre; U.D.M.R., Márton Árpád. De la minorit„þi nu s-a Ónscris, deocamdat„, nimeni.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Radu Liviu Bara, din partea Partidului Social Democrat.

## **Domnul Radu Liviu Bara:**

## Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri,

## Stimaþi colegi,

Guvernarea þ„rii Óntr-un sistem democratic, bazat pe pluripartitism, implic„ r„spunsuri politice la fel de importante at‚t pentru majoritatea parlamentar„, c‚t ∫i pentru opoziþie. A ∫aptea moþiune simpl„ iniþiat„ de c„tre reprezentanþii P.D. ∫i P.N.L. la numai un an ∫i dou„ luni de la preluarea puterii de c„tre P.S.D. arat„, de fapt, dezastrul economic ∫i social Ón care s-a g„sit þara dup„ 4 ani de guvernare, realizat„ de c„tre cei care semneaz„ ast„zi cu non∫alanþ„ aceast„ moþiune.

Œn Óntreaga sa activitate, Parlamentul trebuie s„ militeze pentru legalitate, pentru ordine ∫i lini∫te social„, pentru Ónt„rirea statului de drept. Aceste elemente, al„turi, sau, mai bine zis, Ómpreun„ cu m„surile menite s„ readuc„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 Rom‚nia la standardele economice europene, pot crea þ„rii noastre o nou„ perspectiv„, un nou piedestal Ón e∫ichierul politic european.

Œnainte de a spune c‚teva cuvinte Ón leg„tur„ cu moþiunea, vreau s„ le aduc aminte semnatarilor ei c„ Ón perioada c‚t au fost la guvernare Ón domeniul administraþiei publice s-au realizat dou„ obiective mari ∫i importante. Legea nr. 69/1991, republicat„ Ón 1996, a fost un act normativ elaborat Ón conformitate cu cele mai bune ∫i mai democratice tradiþii rom‚ne∫ti ∫i, Ón acela∫i timp, Ón concordanþ„ cu exigenþele existente Ón acel moment pe plan european ∫i cu documentele Consiliului Europei. Nu v„ bucuraþi, c„ la elaborarea ei nu aþi avut nici un amestec!

Œn schimb, acum vin marile dumneavoastr„ realiz„ri Ón domeniul administraþiei publice. Dup„ instalarea dumneavoastr„ la putere, Ón 1997, a Ónceput maltratarea legii, mai Ónt‚i, prin satisfacerea unor interese personale meschine ∫i m„runte, o dat„ cu Ordonanþa nr. 22/1997, cel mai mare avorton legislativ de dup„ decembrie 1989!, al doilea mare obiectiv realizat p‚n„ Ón 2000; cred c„ am fost singura þar„ cu dou„ legi, realiz‚nd Óntr-adev„r haos pe plan local ∫i central.

Vedeþi, dragi colegi, semnatari ai moþiunii, cam asta este adev„rata dumneavoastr„ valoare. Dac„ moþiunea o f„ceaþi c‚nd aþi guvernat ∫i v„ mai ajutam ∫i noi cu date concrete, v„ garantez c„ avea ∫ansa s„ fie o moþiune de cenzur„ pentru Guvernele care s-au succedat la putere din ’96 p‚n„ Ón 2000 ∫i avea ∫ansa s„ fie votat„.

Œn leg„tur„ cu moþiunea pe care o discut„m, vreau s„ v„ spun c„, Óntr-adev„r, ocup„ locul Ónt‚i Óntr-o clasificare a tuturor moþiunilor pe care le-am citit Ón zece ani de parlamentar. O moþiune mai slab fundamentat„, cu un limbaj pe care mie mi-e jen„ s„ Ól mai repet... Unele cuvinte folosite nici nu cred c„ mai sunt Ón dicþionarul limbii rom‚ne, cel puþin Ón dicþionarul nostru parlamentar cred c„ nu s-au folosit niciodat„! Din acest punct de vedere, puteþi fi m‚ndri, stimaþi colegi, semnatari ai moþiunii, veþi r„m‚ne Ón istoria Parlamentului cu moþiunea Ón care s-au folosit cele mai vulgare ∫i neavenite cuvinte, a∫a c„ un loc pe podium v„ este asigurat, meritaþi s„ fiþi aplaudaþi!

L„s‚nd pe colegii care vor lua cuv‚ntul ∫i partea partidului nostru s„ intre Ón analiza detaliat„ a inadvertenþelor ∫i a multor confuzii ce se fac Ón aceast„ moþiune, am s„ ar„t pe scurt de ce aceasta este rupt„ de realitate ∫i are o tent„ clar„ de propagand„ electoral„ ieftin„, cu care electoratul s-a obi∫nuit. Nu v„ puteþi schimba stilul, prea mult venin ∫i r„utate ∫i prea puþin„ minte ∫i adev„r Ón ceea ce spuneþi!

Œn primul r‚nd, este confuz„, critic‚nd Guvernul ∫i, Ón acela∫i timp, Legislativul, invoc‚nd lipsa unui cadru legislativ, lu‚nd extrase din Programul de guvernare ∫i din discursurile domnului prim-ministru, bineÓnþeles, trunchiate. Hot„r‚þi-v„: moþiunea este Ómpotriva Guvernului sau Ómpotriva Parlamentului?

Dac„ nu avem un cadru legislativ adecvat, probabil c„ vina este ∫i a noastr„, a tuturor parlamentarilor. Nu a∫ vrea s„ intru Ón analiza iniþiativelor legislative propuse de c„tre membrii P.D. ∫i P.N.L. privind administraþia public„, fiindc„ aportul este insignifiant, adic„ nul.

Un alt punct care trebuie ar„tat este c„ abia Ón anul 2001 ∫i Ón acest an s-a Ónceput o adev„rat„ descentralizare a serviciilor publice, c„reia semnatarii moþiunii Óncearc„ s„-i diminueze valoarea prin acelea∫i sloganuri dep„∫ite: îClientel„ politic„!“ Ce aþi reu∫it dumneavoastr„

Ón 4 ani privind clientela politic„ nu vor reu∫i s„ realizeze alte Guverne nici Ón 50 de ani!

Pentru c„ numai sub aceast„ guvernare se realizeaz„ un adev„rat parteneriat ∫i dialog constructiv Óntre administraþia central„ ∫i local„, din acest ansamblu de m„suri ∫i acte normative dumneavoastr„ aþi Ónþeles un singur lucru: v-au r„mas Ón memorie teleconferinþele. P„cat! Œn 4 ani de guvernare nu au fost mai mult de 4 sau 5 Ónt‚lniri ale primului-ministru cu reprezentanþii consiliilor judeþene sau asociaþiilor reprezentative ale comunelor, ora∫elor ∫i municipiilor. Œntrebaþi-v„ pre∫edinþii de consilii judeþene ∫i primarii dac„ au existat mai multe Ónt‚lniri!

Œn ceea ce prive∫te mandatul consilierilor locali, semnatarii fac o confuzie, cred, voit„, Óntre mandatul consilierilor, ca persoan„, ∫i mandatul consiliului local, ca organ deliberativ, afl‚ndu-ne Óntr-un caz clar de aplicare a principiului neretroactivit„þii legii, consacrat, a∫a cum spunea ∫i domnul ministru, de art. 15 alin. (2) din Constituþie.

Œn alocuþiunea d‚nsului, domnul ministru Octav Cozm‚nc„ a l„murit o alt„ confuzie pe care au f„cut-o semnatarii moþiunii privind prevederile Ordonanþei de urgenþ„ nr. 5/2000, Óntre termenii de îinterdicþie“ ∫i de îincompatibilitate“. A∫a c„ ∫i Ón acest punct al moþiunii, Ón felul cum a fost fundamentat„, au ar„tat o mai puþin„ cunoa∫tere a dou„ acte legislative, care trebuie citite ∫i Ónþelese Ómpreun„: Ordonanþa nr. 5/2002 ∫i Legea nr. 215/2001.

Guvernul P.S.D., a∫a cum s-a dovedit, este deschis reformei Ón toate domeniile economico-sociale ∫i, Ón mod special, Ón cel al administraþiei publice. Da, dorim s„ realiz„m o reform„ care s„ aib„ Ón centrul atenþiei ∫i o administraþie Ón folosul cet„þenilor, transparenþ„ ∫i eficienþa cheltuielilor banilor publici de c„tre unit„þile administrativ-teritoriale. Modul mai clar c„ ceea ce susþin se bazeaz„ pe fapte reale este c„ de la Ónceputul guvern„rii s-au emis peste 22 de legi importante, din care amintesc: Legea nr. 10/2001, Legea nr. 90/2001, Legea nr. 215 ∫i peste 21 de ordonanþe ∫i hot„r‚ri de Guvern, care au trebuit s„ repare ce s-a mai putut repara din haosul moral, intelectual ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, economic Ón care aþi adus þara Ón cei 4 ani de guvernare. ™i toate aceste acte normative, numai Ón domeniul administraþiei.

C„ acest Guvern lucreaz„ pe baza unor principii clar stabilite se observ„ ∫i Ón domeniul administraþiei, un mod de a g‚ndi unitar cu cerinþele legislaþiei europene. Acestea sunt adev„ratele lucruri care v„ sup„r„, stimaþi colegi de la P.D. ∫i P.N.L.! V„ daþi seama c„ mergem pe un drum clar ∫i bun, pe care dumneavoastr„, Ón 4 ani, nici m„car nu aþi reu∫it s„-l aflaþi, dar„mite s„-l ∫i construiþi!

Am aici Raportul Comisiei Europene privind progresele Ónregistrate de Rom‚nia Ón procesul de aderare la Uniunea European„ Ón anul 2001. Cred c„ majoritatea semnatarilor moþiunii nici n-au auzit de el! C„, dac„ m„car Ól vedeau, Ó∫i d„deau seama de modul ∫col„resc Ón care au fundamentat aceast„ moþiune. Are 18 puncte, printre care am s„ rezum, s„ v„ citesc clar c‚teva puncte numai.

Ce spunea acest raport? îDup„ alegeri, au fost realizate reforme care au Ómbun„t„þit funcþionarea Guvernului, cooperarea interinstituþional„ a crescut, ca ∫i capacitatea instituþional„ de a elabora politici.“ Deci dup„ alegerile din 2000, nu cumva s„ credeþi c„ din 1996!

îDe la instalarea sa, la Ónceputul anului, noul Guvern a realizat o restructurare de amploare a Executivului, Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 vederea eficientiz„rii activit„þii acestuia. Fostele agenþii guvernamentale au fost subordonate ministerelor; anterior, multe dintre ele au fost considerate organisme independente. Prin aducerea agenþiilor mai aproape de structurile de guvern„m‚nt, s-a Ómbun„t„þit coeziunea administraþiei.

Œn septembrie 2001 Guvernul Rom‚niei a adoptat pentru prima dat„ Strategia pentru accelerarea reformei administraþiei publice ∫i Strategia pentru informatizarea administraþiei publice. A fost Ónfiinþat un consiliu interministerial. Oricum, aceste dezvolt„ri constituie importanþi pa∫i Ónainte ∫i ar trebui s„ reprezinte fundamentul progresului ulterior.“

™i, nu Ón ultimul caz, se spune Ón finalul acestui document, îcriteriile politice ∫i economice sunt, de asemenea, abordate, cum este cazul reformei administraþiei publice. Problemele ridicate Ón raportul anterior ∫i Ón Parteneriatul de aderare sunt sistematic acoperite, iar angajamentele asumate sunt, Ón general, consistente ∫i Ón concordanþ„ cu alte obligaþii asumate de Rom‚nia“.

A∫a suntem percepuþi dup„ un an de guvernare de c„tre experþii europeni, stimaþi colegi! Am un astfel de raport ∫i din anul 2000, c‚nd se terminau cei 4 ani de dezastru. Celor interesaþi le pun la dispoziþie, ca s„ Ó∫i dea seama c‚t de ridicoli au fost c‚nd au semnat aceast„ moþiune.

Iat„ doar c‚teva din elementele care duc la concluzia c„ aceast„ moþiune nu poate fi acceptat„. ™i ar fi bine, a∫a cum am ar„tat la Ónceput, s„ Óncercaþi, stimaþi colegi de la P.D. ∫i P.N.L., s„ v„ canalizaþi energiile spre obiective mult mai apropiate de nevoile, Óntr-adev„r, mari, ale acestei naþiuni ∫i, Ón aceste momente, s„ facem un front comun, m„car acum, Ón ceasul al doisprezecelea, pentru integrarea Ón NATO ∫i Uniunea European„.

V„ mulþumesc.

Domnule Liviu Bara, aþi vorbit 11 minute.

Are cuv‚ntul domnul deputat Damian Bruda∫ca, din partea Grupului P.R.M.

## **Domnul Damian Bruda∫ca:**

Doamnelor ∫i domnilor,

Œn decembrie 2000, o dat„ cu formarea noului Guvern prezidat de domnul Adrian N„stase, Ón Rom‚nia s-au creat premisele unei adev„rate restauraþii, nu doar politice, ci Ón primul r‚nd a corupþiei. Uit‚nd sancþiunea dur„ aplicat„ de electorat la alegerile din 1996, P.D.S.R. ∫i noii s„i aliaþi, U.D.M.R., ∫i-au reluat vechile metehne, Óntre care corupþia, sfidarea ∫i Ónc„lcarea sistematic„ a legilor, Óntronarea domniei bunului plac, protejarea r„uf„c„torilor provenind din r‚ndurile membrilor sau simpatizanþilor politici sunt extrem de frecvent Ónt‚lnite.

Partidele politice parlamentare aflate Ón opoziþie, acþion‚nd Ón numele ∫i interesul nu doar al electoratului propriu, ci al Óntregii þ„ri, tr„dat„ cu cinism pentru a doua oar„ de P.D.S.R., au Óncercat ∫i Óncearc„, inclusiv prin moþiunea simpl„ pe care o dezbatem azi, s„ atrag„ atenþia puterii asupra acelei realit„þi social-economice grave aflate sub grosul strat de pudr„ aplicat de mae∫tri diversiunii ∫i minciunii dirijaþi de ministrul DÓncu, asupra realit„þii pe care o exprim„ strig„tul de disperare al majorit„þii populaþiei. Dar, ca de fiecare dat„, semeþi ∫i aproape dispreþuitori, reprezentanþii puterii resping nu realitatea, ci dreptul nostru, al opoziþiei, de a rosti adev„rul,

de a protesta Ómpotriva acestei drame, d„ruite Rom‚niei de P.S.D.–U.D.M.R. ∫i Guvernul N„stase.

P‚n„ ∫i o serie de oficiali str„ini, diplomaþi acreditaþi la Bucure∫ti sau lideri ai unor organisme internaþionale au sesizat ceea ce oamenii domnului Adrian N„stase refuz„ cu obstinaþie s„ recunoasc„, s„ admit„ sau s„ Ónþeleag„.

Semnatarii actualei moþiuni simple atrag atenþia asupra unui fenomen: corupþia Ón administraþia public„ local„, de care, trebuie s„ recunoa∫tem, nu sunt total nevinovaþi, dar care risc„, Ón scurt timp, s„ Ómping„ definitiv þara Ón haos ∫i s„ compromit„ f„r„ ie∫ire ∫ansele Rom‚niei de a se integra Ón structurile europene ∫i euroatlantice. Œn loc s„ se arate c‚t de puþin Óngrijorat de un asemenea fenomen sau de efectele sale devastatoare, Guvernul N„stase Óncearc„ s„ ascund„ gunoiul sub covor, a∫a cum face ∫i azi, ∫i se Óntreab„ mirat (dar e o mirare mimat„ ∫i fals„) de unde vine mirosul pestilenþial, care nu scap„, din p„cate pentru el, nici m„car cancelariilor str„ine.

Dup„ cum Ón mod clar ∫i r„spicat se subliniaz„ Ón textul acestei moþiuni, oficialii puterii resping ideea de corupþie atunci c‚nd se refer„ la ea Óns„∫i, ar„t‚nd doar spre regimul anterior, ∫i el remarcat, cum spuneam, de altfel, prin triste performanþe la acest capitol. Mai mult, s-a ajuns – fapt neÓnt‚lnit Ón nici o þar„ civilizat„ ∫i democratic„ european„ – ca guvernarea P.S.D.–U.D.M.R., Ón stilul duplicitar recunoscut, de∫i trateaz„ legile cu dispreþ ∫i se consider„ bune doar pentru eventuala pedepsire a altora, s„ depun„ eforturi de protejare a intereselor de tip mafiot ale îbaronilor“ P.S.D.–U.D.M.R., prin adoptarea Ón regim de urgenþ„ de legi acoperitoare. Ilustr„m cele de mai sus cu exemplul atitudinii puterii faþ„ de Legea nr. 215/2001, de Ordonanþa de urgenþ„ nr. 5/2002 ∫i de celelalte acte normative, tratate Ón primul r‚nd de ministrul Octav Cozm‚nc„ drept un neÓnsemnat ∫i banal petic de h‚rtie.

Œn materie de administraþie public„, Ón Rom‚nia legile nu le adopt„ Parlamentul, cum am fi tentaþi s„ credem, ci le eman„ personal domnul ministru Cozm‚nc„. D‚nsul este cel care, ca s„ salveze ∫i s„ ascund„ cu grij„ abuzurile ∫i ilegalit„þile comise de ale∫ii locali ai P.S.D.–U.D.M.R., d„ legilor Ón vigoare doar interpret„rile ce-i convin lui ∫i partidului pe care Ól reprezint„. Iar atunci c‚nd mass-media ∫i opoziþia protesteaz„ faþ„ de asemenea samavolnicii de tip Ev Mediu, domnul ministru Octav Cozm‚nc„ adopt„ peste noapte hot„r‚ri ∫i ordonanþe care s„-i pun„ la ad„post pe cei vizaþi.

Corupþia din administraþia public„ local„, fenomen pe care P.R.M. nu-l contest„, este posibil„ ∫i datorit„ pesediz„rii Ón proporþie de aproape sut„ la sut„ a personalului din instituþiile acesteia. Dup„ anul 2000, Ón cadrul procesului de restauraþie despre care vorbeam, au revenit Ón funcþiile deþinute anterior Ón prim„rii sau prefecturi sau chiar au fost promovate o serie de persoane arhicunoscute pentru ilegalit„þile ∫i abuzurile comise Ónainte de 1996.

Œnc„lc‚nd prevederile Legii funcþionarului public, noii guvernanþi au preferat competenþei, experienþei sau probit„þii morale ata∫amentul ∫i slujirea obedient„ a intereselor de partid. A∫a ne explic„m doar cum s-a reu∫it transformarea Ón aproape toat„ þara a administraþiei publice locale Óntr-o autentic„ jungl„ periculoas„, care macin„ economia naþional„ ∫i submineaz„ credibilitatea ∫i imaginea Rom‚niei Ón lume.

Dar cui Ói pas„? Œnfiinþ‚nd, dup„ model comunist, un Minister al Propagandei, Guvernul Adrian N„stase nu a vizat depistarea ∫i pedepsirea infractorilor, a∫a cum s-a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 afirmat chiar Ón intervenþiile anterioare, ci recurgerea la arsenalul minciunii ∫i diversiunii, pentru ascunderea faptelor. A∫a-zisele îcampanii anticorupþie“, Ón realitate, stinse Ónainte de a Óncepe, lansate din c‚nd Ón c‚nd cu tamtam-ul de rigoare de primul-ministru, nu sunt dec‚t praful aruncat Ón ochii celor ce ar mai putea crede c„ actuala putere este capabil„ s„ se angajeze cu sinceritate Óntr-un asemenea proces de asanare moral„.

Dac„ exist„ ceva demn de remarcat Ón aceast„ privinþ„ la actuala putere, este unitatea de acþiune perfect„ Óntre organele centrale ∫i cele judeþene. Prefecþii puterii P.S.D.–U.D.M.R., dup„ modelul N„stase–Cozm‚nc„, se opun ∫i ei aplic„rii legii, permiþ‚ndu-∫i aplicarea ∫i interpretarea ei dup„ cum o cer interesele de partid. Nu-mi lipsesc exemplele, dar m„ limitez la judeþul meu ∫i cred c„ prefectul de Cluj nu-∫i face nici el de ru∫ine ∫efii ierarhici.

Corupþia Ón administraþia public„ local„ a atins asemenea cote alarmante ∫i datorit„ presiunilor ∫i ∫antajelor practicate de putere Ómpotriva reprezentanþilor justiþiei, promov„rii sau menþinerii Ón funcþii de comand„ Ón Poliþia Rom‚n„ a sute de ofiþeri corupþi, sco∫i basma curat„ de c„tre ministrul Ioan Rus, implicaþi Ón afaceri dubioase cu lumea interlop„, a∫a cum este cazul colonelului Teodor Pop Pu∫ca∫, de la comanda Poliþiei Municipiului ClujNapoca.

S-a menþionat Ón textul moþiunii cazul îagamanilor“, ∫i directorilor de regii, recompensaþi rege∫te pentru ata∫amentul lor politic cu salarii care constituie o sfidare a s„r„ciei ∫i privaþiunilor celor mulþi. Remarc„m ∫i la acest capitol intervenþiile palide, anemice ∫i neconving„toare ale domnului prim-ministru. Dar probabil i s-a atras atenþia c„ o parte Ónsemnat„ a acestor salarii se Óntorc Ón pu∫culiþa de partid, pentru ca, Ónaintea viitoarelor alegeri, din aceste surse s„ se poat„ iniþia acþiuni populiste, care s„-i fac„ pe rom‚ni s„ uite ∫i s„ ierte suferinþele ∫i umilinþele asigurate de social-democraþia original„ a cuplului Iliescu–N„stase.

Nu pot s„ nu afirm c„ la capitolul corupþie administraþia public„ local„ din judeþul Cluj nu se lupt„ pentru un loc frunta∫. Œntre cei aflaþi la timon„ este domnul Liviu Medrea, actualmente vicepre∫edinte al consiliului judeþean, figur„ dubioas„ a conducerii filialei Cluj a P.S.D. El a f„cut s„ dispar„ f„r„ urm„ circa 51 de miliarde de lei, alocaþi de Guvern pentru vopsirea frunzelor Ón verde la Ceanu Mare, Ón septembrie 2001, cu prilejul preconizatei vizite de atunci a cancelarului Schroeder. Tot domnul Liviu Medrea, beneficiind de conducerea prefecturii ∫i a conducerii filialei judeþene a P.S.D., aloc„ sute de milioane de lei pentru proiecte hilare, face s„ dispar„ Ónsemnate fonduri pentru lucr„rile edilitare sau se amestec„ (oare, chiar dezinteresat?) la repartizarea banilor p‚n„ la nivelul satelor, pentru a-∫i putea mulþumi colaboratorii personali ∫i clientela politic„.

Dar Liviu Medrea este doar o rotiþ„ meschin„ Ón angrenajul murdar al corupþiei patronate de actuala putere. Al„turi de Liviu Medrea, at‚t Ón judeþul Cluj, c‚t ∫i Ón celelalte judeþe ale þ„rii, acþioneaz„ netulburaþi, siguri pe ei, agresivi chiar, at‚þia ∫i at‚þia ale∫i locali ai P.S.D.–U.D.M.R., pu∫i pe rapid„ c„p„tuial„, pe acumularea unor averi care Ói fac deja s„ ro∫easc„ pe marii bog„ta∫i ai Occidentului.

Cum spuneam, domnul Adrian N„stase, c‚nd simte c„ limbajul s„u pretins pro sau filoeuropean nu mai face impresia scontat„, sf„tuit de consilieri de imagine ca ministrul Vasile DÓncu, viseaz„ la cruciade Ómpotriva

corupþiei. Dar constat„ uimitor de repede c„ soldaþii lui sunt ad‚nc Ónregimentaþi tocmai Ón r‚ndurile armatei corupþiei, stimulaþi de z‚mbetul cald ∫i Óncurajator al domnului ministru Octav Cozm‚nc„.

Iat„ de ce noi, deputaþii Partidului Rom‚nia Mare, credem c„ se impune demiterea Ón regim de urgenþ„ a ministrului Octav Cozm‚nc„, a secretarului de stat Ionel Fle∫ariu, precum ∫i a tuturor prefecþilor care au refuzat ∫i refuz„ s„ aplice prevederile Legii nr. 215/2001 ∫i ale Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 5/2002. Menþinerea lor Ón funcþie este nociv„ pentru starea de s„n„tate, moralitatea ∫i normalitatea societ„þii rom‚ne∫ti, un semn de necontestat c„ Ón Rom‚nia corupþia Ón administraþia public„ local„ este o politic„ oficial„ ∫i este patronat„ nemijlocit ∫i direct de Guvernul P.S.D.–U.D.M.R.

Mulþumesc.

Domnul deputat Ioan Oltean, din partea Partidului Democrat.

Aþi vorbit 12 minute, domnule Damian Bruda∫ca, Ón numele Grupului parlamentar al P.R.M.-ului.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Trebuie s„ recunosc chiar de la Ónceput c„ preg„tirea ideologic„ a domnului ministru Cozm‚nc„ este excelent„, ceea ce a creat o baz„ puternic„ de interpretare a legislaþiei actuale, Ón sensul Ón care clientela politic„ va putea ∫i poate s„ Ó∫i menþin„ actualele avantaje din acte normative care au fost adoptate.

Moþiunea de ast„zi, domnilor colegi, vine s„ fac„ dovada evident„ c„ actualul Guvern Óntreþine ∫i cultiv„ corupþia Ón domeniul administraþiei publice, s„ fac„ dovada discrepanþei uria∫e Óntre vorbe ∫i fapte, Óntre promisiuni ∫i realitate.

Imediat dup„ alegere, Guvernul N„stase a fost preocupat de a instituþionaliza ∫i a legaliza corupþia Ón domeniul administraþiei publice. Cum a reu∫it acest lucru am ar„tat Ón moþiune. De ce a f„cut-o vom dovedi acum.

îNu ne afl„m la guvernare pentru a ne servi interesele personale. Nu ne afl„m la guvernare pentru un salariu mai bun, pentru o ma∫in„ mai nou„ sau pentru un cont mai gras. Nu ne afl„m aici pentru a ne Ómbog„þi. Dar unii dintre noi se pare c„ nu au Ónþeles acest lucru.“, spunea pre∫edintele Partidului Social Democrat, Adrian N„stase, la ∫edinþa Comitetului Executiv Central din 6 februarie 2002.

A∫a este, domnule prim-ministru. Mulþi membri ai partidului dumneavoastr„ nu au Ónþeles acest lucru ∫i printre ace∫tia v„ num„raþi Ón primul r‚nd chiar dumneavoastr„ ∫i ministrul administraþiei publice, domnul Octav Cozm‚nc„. Pentru c„ numai a∫a se explic„ faptul c„ aþi am‚nat Ón mod abuziv aplicarea art. 30 din Legea nr. 215/2001, precum ∫i scoaterea de sub incidenþa Ordonanþei nr. 5/2002 a societ„þilor comerciale de sub autoritatea consiliilor judeþene ∫i a consiliilor locale.

Œmi permit s„ citez din adresa nr. 488 a Ministerului Administraþiei Publice, care spune c„ îPrevederile Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 5/2002 nu se aplic„ Ón cazul societ„þilor comerciale Ónfiinþate de consiliul local ∫i de consiliul judeþean. Œn asemenea cazuri, se aplic„ prevederile legale privitoare la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 incompatibilit„þi: art. 15 din Legea nr. 69, art. 30 ∫i 152 din Legea nr. 215“. Domnule ministru,

Art. 157 din Legea nr. 215 spune Ón alin. (2): îPe aceast„ dat„ se abrog„ Legea administraþiei publice locale nr. 69/1991.“, iar dumneavoastr„ faceþi trimitere la aplicarea unor articole din aceast„ lege.

De asemenea, domnule ministru, dumneavoastr„ v„ permiteþi s„ interpretaþi Ón mod abuziv Ordonanþa Guvernului nr. 5. Unde scrie înumai societ„þile comerciale cu capital privat“? V„ citez din alin. 1 al art. 1 din Ordonanþa Guvernului nr. 5: îSociet„þile comerciale Ón care ale∫ii locali sau managerii...“ ∫i textul curge. Unde legea nu distinge, nici dumneavoastr„ nu puteþi distinge. Iat„, deci, interpret„ri abuzive ale unor acte normative care nu fac dec‚t s„ Óncurajeze corupþia Ón domeniul respectiv.

Spuneaþi, domnule prim-ministru, c„ nu sunt bani pentru reform„ Ón sistemul de Ónv„þ„m‚nt, pentru s„n„tate, pentru majorarea pensiilor. Iat„ c„, dup„ ce v-am oferit s„pt„m‚na trecut„ dou„ surse de finanþare la Óndem‚na dumneavoastr„, îRafo“ One∫ti ∫i Societatea Naþional„ a Tutunului Rom‚nesc, v„ mai oferim ast„zi alte surse: indemnizaþiile lunare ale consilierilor P.S.D., membri Ón consiliile de administraþie ∫i adun„rile generale ale societ„þilor comerciale ∫i regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale ∫i a consiliilor judeþene, precum ∫i salariile exorbitante ale directorilor acestor regii ∫i societ„þi comerciale.

Sunt, domnilor guvernanþi, numai sub autoritatea consiliilor judeþene aproximativ 60 de societ„þi comerciale ∫i 40 de regii autonome, ∫i sub autoritatea municipiilor re∫edinþ„ de judeþ aproximativ 80 de societ„þi ∫i 35 de regii autonome. Salariile acestor directori ∫i indemnizaþiile consilierilor P.S.D., Óncasate ilegal, Ónseamn„ multe miliarde economisite.

Atunci c‚nd Partidul Democrat cerea premierului N„stase scoaterea celor aproape 600 de consilieri locali din consiliile de administraþie ∫i adun„rile generale, acesta aprecia respectiva iniþiativ„ ca fiind o diversiune de cea mai joas„ speþ„. Œi voi dovedi premierului, ast„zi, c‚t adev„r a avut atunci c‚nd a spus: îDemnitarul public, fie ales, fie numit, este pl„tit s„ protejeze interesele cet„þeanului. Œn momentul Ón care interesele personale ale alesului local se intersecteaz„ cu cele publice, rolul s„u Ó∫i pierde din conþinut, iar actul politic devine corupþie.“ sau c„ îcei pentru care o funcþie Ónseamn„ s„ cheltuiasc„ bani de la buget au gre∫it partidul“.

Domnule prim-ministru,

Se pare c„ dumneavoastr„ aþi gre∫it f„c‚nd asemenea afirmaþii, ∫i voi dovedi acest lucru.

Iat„, domnilor colegi, ce ne spune pre∫edintele Consiliului Judeþean D‚mboviþa: îŒn subordinea consiliului judeþean se afl„ dou„ societ„þi comerciale, Societatea Comercial„ «Lucr„ri ∫i drumuri» ∫i Societatea Comercial„ «Parc Industrial»“. Œn consiliul de administraþie ∫i Ón adunarea general„ a acþionarilor exist„ trei consilieri judeþeni membri ai Partidului Social Democrat. Œn adunarea general„ a acþionarilor exist„ un consilier judeþean membru al Partidului Social Democrat. Salariul brut al managerului este de 25.000.000 de lei. La Societatea Comercial„ îLucr„ri, drumuri ∫i poduri“ D‚mboviþa, adunarea general„ a acþionarilor este format„ din trei membri cu o indemnizaþie lunar„ de 6.250.000 de lei, iar consiliul de administraþie este format din patru membri cu o indemnizaþie de 5.000.000 de lei.

Consiliul Judeþean Giurgiu ne precizeaz„ c„ sub autoritatea lui sunt dou„ consilii de administraþie. Œn adunarea general„ ∫i Ón consiliul de administraþie sunt patru consilieri judeþeni, trei P.S.D. ∫i unul P.U.R. Pentru membrii adun„rii generale ∫i consiliului de administraþie, indemnizaþia este de 20% din salariul de baz„ al conduc„torului societ„þii.

## **Domnul Ioan Mircea Pa∫cu**

**:**

Dar c‚nd aþi fost la guvernare nu aþi ∫tiut?

Consiliul Judeþean Dolj precizeaz„ c„ Ón subordinea consiliului judeþean exist„ Societatea Comercial„ îDrumuri ∫i poduri“ ∫i Regia Autonom„ îAeroportul Craiova“. Precizeaz„ c„ salariul directorului este de 25.000.000 de lei ∫i c„ toþi membrii din consiliul de administraþie, AGA primesc o indemnizaþie de 20% din salariul directorului general.

Prim„ria Municipiului Ia∫i precizeaz„ c„ sub autoritatea sa exist„ dou„ regii ∫i trei societ„þi comerciale ∫i c„ sunt 24 de consilieri locali membri Ón consiliul de administraþie, AGA, ∫i c„ pentru fiecare se pl„te∫te o indemnizaþie lunar„ de 20% din salariul directorului, ∫i c„ pentru directori au fost alocate 100.000 de milioane de lei.

Prim„ria Municipiului C„l„ra∫i ne precizeaz„ c„ sub autoritatea sa exist„ dou„ societ„þi comerciale. Din consiliile de administraþie fac parte opt consilieri membri ai P.S.D. ∫i un director la Societatea Comercial„ îTermo“ S.A., de asemenea consilier P.S.D. La ambele societ„þi, procentul alocat pentru indemnizaþia membrilor consiliilor de administraþie este de 20% din salariul directorilor.

La Prim„ria Municipiului T‚rgovi∫te ni se precizeaz„ c„ exist„ o regie ∫i dou„ societ„þi comerciale, c„ la Societatea Comercial„ îTermica“ ∫i la Societatea Comercial„ îTransport“, Ón consiliile de administraþie sunt 12 consilieri municipali, c„ ∫apte consilieri de la Societatea Comercial„ îTermica“ primesc Ón fiecare lun„ 3,5 milioane indemnizaþie, ceea ce Ónseamn„ 294 de milioane pe an, iar la Societatea Comercial„ îTransport“ public exist„ cinci consilieri cu 3,5 milioane pe lun„, ceea ce Ónseamn„ 210 milioane pe an.

™i consilierii P.D. c‚t iau?

## **Domnul Ioan Oltean:**

La Prim„ria Municipiului Craiova exist„ patru regii autonome de interes local. Consiliile de administraþie sunt formate, stimaþi colegi, din nou„ membri, respectiv directorul unit„þii, care este pre∫edintele, ∫i opt consilieri municipali. Ponderea sumelor alocate pentru consilierii municipali care sunt membri ai consiliilor de administraþie sunt: la Regia Autonom„ de Administraþie, 537 de milioane, la Regia de Termoficare, 597 de milioane, la Regia de Transport, 600 de milioane, iar la Regia de Ap„, 537 de milioane.

V„ Óntreb, domnilor colegi: c‚te pensii s-ar putea pl„ti din ace∫ti bani?

## **Domnul Ioan Mircea Pa∫cu**

**:**

Dar c‚nd eraþi la putere nu v-aþi Óntrebat?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002

Cu c‚t s-ar putea m„ri salariul de referinþ„ al cadrelor didactice dac„ ace∫ti bani ar fi corect dirijaþi, ∫i nu spre buzunarele clientelei politice ale actualei puteri?

™i putem continua, domnilor colegi, spre divertismentul dumneavoastr„, pentru c„ sunt acte semnate de c„tre membri marcanþi ai P.D.S.R.-ului, nu sunt Óncropite de c„tre mine.

La Prim„ria Municipiului Timi∫oara exist„ trei regii autonome ∫i cinci societ„þi comerciale. Cu excepþia celor trei consilieri municipali reprezent‚nd Partidul Democrat, toþi cei 28 de consilieri fac parte din consiliile de administraþie. Salariul conduc„torului este de 24.000.000, iar indemnizaþia este de 22%.

Sigur, ce este important? Este o Óntrebare foarte bun„. Este important, domnilor colegi, c„ toþi ace∫ti consilieri care sunt de ordinul sutelor, toþi ace∫ti directori de regii autonome ∫i de societ„þi comerciale Óncaseaz„ ilegal multe, multe miliarde de lei, bani care ar putea s„ fie folosiþi Ón alte domenii, numai c„, printr-o interpretare abuziv„ a actelor normative Ón vigoare, actuala putere nu accept„ ca legea s„ fie aplicat„, iar banul public s„ fie utilizat corect.

™i c‚nd era Berceanu ministru?

Sunt absolut convins c„ nu v„ place ceea ce v„ spun, pentru c„ v„ citez din actele semnate de c„tre colegii dumneavoastr„.

Ba ne place, pentru c„ vorbiþi de voi.

## **Domnul Ioan Oltean:**

V„ place, pentru c„ v„ sunt dragi ilegalit„þile. Foarte bine, atunci. Dac„ v„ sunt dragi ilegalit„þile, votaþi Ómpotriva moþiunii ∫i menþineþi aceast„ stare de fapt ∫i de drept, spre satisfacþia unanim„ a tuturor consilierilor locali ai P.S.D.-ului.

Œn orice caz, oamenii de bun„-credinþ„, ∫i sunt Ón aceast„ sal„ mulþi oameni de bun„-credinþ„, sper s„ realizeze ilegalit„þile s„v‚r∫ite de actuala putere ∫i s„ voteze pentru actuala moþiune.

Œn orice caz, moþiunea nu face dec‚t s„ scoat„ Ón evidenþ„, domnilor colegi, v„ place sau nu v„ place, ilegalit„þile pe care dumneavoastr„ le cultivaþi, le Óntreþineþi Ón mod direct.

V„ mulþumesc.

De Berceanu nu aþi spus nimic!

Aþi vorbit 11 minute, epuiz‚nd timpul Partidului Democrat.

Are cuv‚ntul domnul Victor Dobre, din partea Partidului Naþional Liberal.

## **Domnul Victor Paul Dobre:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Prezenta moþiune simpl„ introdus„ de 53 de deputaþi, printre care ∫i membrii Grupului parlamentar al Partidului

Naþional Liberal, pleac„ Ón primul r‚nd de la o incredibil„ b‚lb‚ial„ a Guvernului ∫i a majorit„þii parlamentare, Ónsoþit„ de o serie Óntreag„ de declaraþii contradictorii.

S„ prezent„m succint istoricul acestei atitudini ∫ov„itoare ∫i contradictorii a Guvernului, a Ministerului Administraþiei Publice ∫i a Grupului majoritar P.S.D. Astfel, Legea administraþiei publice locale, adoptat„ de Parlamentul Rom‚niei ∫i promulgat„ de la sf‚r∫itul lunii aprilie 2001, prevede la art. 30 alin. (1) lit. c): îCalitatea de consilier este incompatibil„ cu funcþia de manager sau membru al consiliilor de administraþie ale regiilor autonome ori de conduc„tor al societ„þilor comerciale Ónfiinþate de consiliile locale sau de consiliile judeþene.“

De∫i legea este promulgat„ ∫i, constituþional, trebuie aplicat„ ∫i respectat„, at‚t domnul prim-ministru al Guvernului Rom‚niei, precum ∫i domnul ministru al administraþiei publice locale precizeaz„ c„ aceast„ categorie de incompatibilit„þi nu este aplicabil„ dec‚t din anul 2004.

La solicitarea opoziþiei de a motiva aceast„ precizare ∫i interpretare, Ón opinia noastr„, eronat„ a legii, conduc„torii P.S.D. depl‚ng situaþia dificil„ a celor care, la momentul Ón care au candidat, nu ∫tiau c„ vor ajunge Óntr-o situaþie de incompatibilitate.

Credem, doamnelor ∫i domnilor, c„ a alege Óntre calitatea de consilier Óntr-un ora∫ sau municipiu ∫i cea de membru al AGA sau Ón consiliul de administraþie al unui agent economic de interes local nu este Ón mod evident o dilem„ existenþial„, ci doar o chestiune de respectare cu stricteþe a unei prevederi legale, conform jur„m‚ntului prestat Ón calitate de ales local.

Dar s„ revenim la istoricul acestei dezbateri. La sf‚r∫itul anului 2001, colegii membri ai grupului parlamentar P.D., cu sprijinul P.N.L., depun o iniþiativ„ legislativ„ prin care cer imperativ respectarea prevederilor Legii nr. 215/2001 Ónc„ din acest mandat ∫i aplicarea incompatibilit„þilor de la art. 30 ∫i consilierilor judeþeni, lucru care, Ón mod ciudat, a sc„pat prevederilor legii.

Dac„ cu a doua solicitare membrii grupului parlamentar majoritar sunt de acord, prima solicitare este respins„, motiv‚ndu-se c„ incompatibilit„þile vor fi reglementate la Legea Statutului ale∫ilor locali, Ón sensul celor solicitate de opoziþie. Ulterior, are loc demiterea intempestiv„ ∫i, se pare, f„r„ respectarea tuturor prevederilor legale a consiliului general al capitalei ∫i emiterea Ón consecinþ„ de c„tre Guvern a Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 5/2002 privind instituirea unor interdicþii pentru ale∫ii locali ∫i funcþionarii publici. Aceast„ ordonanþ„ precizeaz„ la art. 1 alin. (1): îSociet„þile comerciale la care ale∫ii locali sunt cenzori, membri Ón consiliul de administraþie nu pot Óncheia contracte comerciale de prest„ri servicii, de executare de lucr„ri sau de furnizare de bunuri cu autorit„þile administraþiei publice locale din care fac parte ale∫ii locali menþionaþi, cu regiile autonome de interes local aflate sub autoritatea consiliului respectiv sau cu societ„þile comerciale Ónfiinþate de consiliile locale ori de consiliile judeþene.“

De∫i textul explic„ clar situaþia de incompatibilitate, Ministerul Administraþiei Publice iar„∫i Ó∫i permite s„ interpreteze un text de lege, explic‚nd complet nefondat c„ acest text nu se aplic„ regiilor ∫i societ„þilor de interes local.

Mai mult, de∫i se angajaser„ s„ reglementeze toate aceste aspecte Ón proiectul Legii Statutului ale∫ilor locali, majoritatea P.S.D. respinge din nou amendamentele reprezentanþilor P.N.L. ∫i P.D. Ón ∫edinþa comun„ a Comisiilor juridice ∫i de administraþie public„ ale Camerei Deputaþilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 ™i ca haosul s„ fie complet, la c‚teva zile, Óntr-o luare de poziþie public„, domnul ministru al administraþiei publice Ó∫i declar„ dezacordul privind posibilitatea consilierilor locali de a fi membri Ón consilii de administraþie sau AGA la agenþii economici de interes local.

Acest incredibil ∫ir de afirmaþii ezitante ∫i contradictorii ale guvernanþilor, precum ∫i ale reprezentanþilor lor Ón Parlament nu poate avea dec‚t o singur„ explicaþie: presiunea ale∫ilor locali ∫i ale grupurilor de interese din jurul structurilor locale de putere dominate Óntr-o proporþie cov‚r∫itoare de reprezentanþii P.S.D.

Doamnelor ∫i domnilor,

A avea simultan calitatea de consilier local ∫i membru AGA sau Ón consiliul de administraþie al agenþilor economici de interes local este ilegal ∫i imoral, din urm„toarele considerente: nu poþi conduce ∫i controla Ón acela∫i timp, nu poþi alege ∫i s„ fii ales Ón acela∫i timp, nu poþi decide asupra banilor publici, fiind Ón acela∫i timp un beneficiar direct al acestor bani. Or, ast„zi, c‚nd Guvernul N„stase lupt„ din greu cu corupþia la toate nivelurile, prin votul lor, ca incompatibilit„þile din consiliile locale ∫i judeþene s„ se aplice din anul 2004, deputaþii P.S.D., practic, am‚n„ Ónceperea luptei pentru 2004.

Din aceste considerente, Grupul parlamentar al P.N.L. va vota prezenta moþiune ∫i, a∫a cum se spune mai nou, pentru ca s„ d„m un mesaj clar c„ sprijinim lupta Guvernului contra corupþiei, v„ sf„tuim, stimaþi colegi din majoritate, s„ votaþi al„turi de noi, sprijinind ∫i dumneavoastr„ Cabinetul.

V„ mulþumesc.

Aþi consumat 6 minute din cele 10 la care aveaþi dreptul.

Urmeaz„ domnul deputat Márton Árpád, din partea U.D.M.R.-ului.

## **Domnul Márton Árpád-Francisc:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

îCorupþia Ón administraþia public„“. Iat„ un titlu de moþiune care promite, respectiv care merit„ toat„ atenþia. Œn ipostaza Ón care ar releva adev„ratele cauze ∫i ar propune soluþii viabile, ar putea fi susþinut„, chiar votat„ de grupul nostru parlamentar. Numai c„, din p„cate, de aceast„ dat„, nu este cazul.

Œn primul r‚nd, corupþia, ca fenomen, trebuie s„ fie tratat„ Ón integralitatea ei, adic„ cea din administraþie Ón general. Altfel, cineva ar putea crede c„ numai la nivelul administraþiei locale s-ar reg„si, ceea ce, din p„cate, nu este adev„rat. Totodat„, cauzele ei sunt la toate nivelurile acelea∫i: rolul prea mare pe care Ól are Ón viaþa noastr„ cotidian„ administraþia, hiperbirocratizarea tuturor domeniilor de activitate. Din p„cate, Ón ultimii ani, legile pe care le-am votat Ón acest Parlament, Ón loc s„ scad„, au crescut aceast„ birocraþie. Toate acestea sunt completate cu un salariu mizer Ón administraþie ∫i o mentalitate neeradicat„ Ónc„, care vine din epoca comunismului. Iat„, deci, cauza esenþial„ a corupþiei, pe care o putem elimina printr-un demers legislativ consecvent, c„ci acesta este, printre altele, rolul nostru.

Œn al doilea r‚nd, aceast„ problem„ nu este numai a unui singur partid. Cine susþine a∫a ceva nu spune

adev„rul sau, cel puþin, nu spune tot adev„rul. Or, Ón aceast„ problem„ nu este loc pentru jum„t„þi de adev„r.

Din p„cate, fenomenul a existat Ón timpul tuturor guvern„rilor. Mai toate partidele au avut Ón r‚ndul lor persoane, multe, puþine, care au Óndeplinit sau Óndeplinesc rol de conducere la nivel local sau judeþean, fiind corupte, toler‚nd corupþia sau incapabili s„ elimine din activitatea acelei instituþii corupþia. Aceste persoane au fost alese pe listele noastre, ale tuturor, sau au fost numite de foruri decizionale Ón care suntem prezenþi. Propunerea noastr„ Ón aceast„ privinþ„ este ca, pe l‚ng„ un demers legislativ, s„ ne facem curat Ón primul r‚nd fiecare Ón ograda proprie.

Trebuie s„ ne punem Óntrebarea pe ce liste au fost ale∫i ∫i cum de au putut fi propuse persoanele despre care moþiunea spune c„ au trecut la P.S.D., un partid c„ruia nu i-au fost membri. Au fost toþi ace∫tia independenþi? Au fost daþi afar„ din partid, constat‚ndu-se necinstea lor, sau au fost doar ademeniþi? ™i, atunci, se poate pune o alt„ Óntrebare justificat„, Ón continuare: oare partidul iniþial nu are nici o vin„?

Œn al treilea r‚nd, moþiunea denot„ o concepþie centralist„ despre administraþie, concepþie care este tocmai una din cauzele generatoare ale corupþiei.

Nu, doamnelor ∫i domnilor. Nu demiterea unui ministru ar putea avea rolul pe care ∫i-l propune moþiunea, pentru c„ nu ar trebui s„ aib„ Guvernul autoritate executiv„ numit„… posibilitatea demiterii unor persoane sau consilii alese prin vot universal ∫i direct de c„tre populaþie, chiar dac„ ast„zi exist„ aceast„ posibilitate. Œn concepþia noastr„, doar aleg„torii ar trebui s„ aib„ Ón final acest drept, introduc‚ndu-se, evident, mecanisme care, din p„cate, la noi nu exist„.

Œn consecinþ„, vom vota Ómpotriva acestei moþiuni.

Iar, Ón final, permiteþi-mi s„ adresez un apel semnatarilor acesteia: nu devalorizaþi aceast„ instituþie constituþional„ important„ prin depunerea unui mare num„r de moþiuni de foarte multe ori necorespunz„tor argumentate, bloc‚nd, totodat„, ∫i procesul legislativ.

V„ mulþumesc.

Stimate coleg, aþi vorbit cinci minute. Œncepem tura a doua.

Domnul deputat Valeriu ™tefan Zgonea, din partea P.S.D.-ului.

Aveþi cuv‚ntul.

## **Domnul Valeriu ™tefan Zgonea:**

Domnule pre∫edinte,

Domnilor mini∫tri,

Stimaþi colegi,

Onorat„ asistenþ„,

Salut distin∫ii deputaþi din opoziþie, semnatari ai moþiunii, pentru ideea deschis„ a unei dezbateri pe tema administraþiei publice.

Strategia naþional„ a acelor distinse partide – Liberal ∫i Democrat – se bazeaz„ pe sintagma îs„pt„m‚na ∫i moþiunea, ca s„-mi spun alocuþiunea“, formul„ devenit„ unic„ Ón Óncercarea de a stopa sistematic procesul legislativ din Camera Deputaþilor, total dezinteresaþi de preocup„rile ∫i nevoile cet„þenilor, v‚n„tori de apariþii zilnice Ón presa scris„ ∫i audiovizual„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 Actuala moþiune este culmea demagogiei ∫i nepriceperii. Œntr-un limbaj trivial, jignind pe toat„ lumea, de la ale∫i locali la manageri de societ„þi, Óntr-o dev„lm„∫ie de nedescris deseori, citind textul, m-am Óntrebat dac„ nu cumva este o ciorn„ pentru un extemporal la ∫coala rom‚neasc„ despre limbajul impropriu dialogului parlamentar sau poate schiþa unei viitoare melodii a BUG Mafia. Le recomand urm„toarele cuvinte omise: mangleal„, abureal„, þeap„, mi∫to ∫i a∫a mai departe. Astfel, textul devine excepþional, prin caracterul s„u suburban Ón cadrul luptei politice.

Dar s„ revenim la moþiunea s„pt„m‚nii. Principala þint„ a semnatarilor moþiunii este demiterea ministrului administraþiei publice, Octav Cozm‚nc„. Argumentele noastre privind activitatea Guvernului, a Ministerului Administraþiei Publice vin Ón sprijinul celuilalt taler al balanþei. Guvernul Rom‚niei, respectiv Ministerul Administraþiei Publice, a reu∫it Óntr-un interval de timp scurt s„ instituie cadrul juridic necesar elimin„rii neconcordanþelor ∫i lipsurilor din sistemul administraþiei publice. Apariþia Legii nr. 215 a Óncheiat ∫irul b‚lb‚ielilor legislative privind modificarea sau completarea Legii nr. 69.

De altfel, ar trebui reamintit distin∫ilor no∫tri colegi din opoziþie, p‚n„ mai ieri mini∫tri Ón guvernarea 1996–2000, despre celebra Ordonanþ„ nr. 22/1997, ap„rut„ c‚nd ambii pre∫edinþi ai partidelor semnatare ale moþiunii erau Ón Guvern, o ru∫ine ∫i o gre∫eal„ sancþionat„ corespunz„tor de c„tre Curtea Constituþional„.

Ar trebui reamintit, domnilor deputaþi ai celor dou„ partide, c„ Legea nr. 215 a fost l„udat„ de Ónaltul comisar al Naþiunilor Unite pentru minorit„þi, tocmai pentru caracterul s„u european, fiind recomandat„ ca model Ón alte þ„ri europene.

Preocuparea celor dou„ partide de a asigura un cadru de organizare a administraþiei publice centrale ∫i locale, Ón precedenta guvernare, nu a existat. Despre concordanþa cu Carta european„ sau acquis-ul comunitar nici vorb„. Œntr-un an, Ón partea noastr„ a balanþei, s-au a∫ezat: Regulamentul-cadru de organizare ∫i funcþionare a consiliilor locale, Legea serviciilor publice de gospod„rie comunal„, pachetul legislativ pentru demilitarizarea unor structuri ∫i trecerea Ón subordinea comunit„þilor locale, respectiv evidenþa persoanelor, pa∫apoartelor, serviciile pentru st„ri de urgenþ„ etc.

Raportul de þar„ pe anul 2001 menþioneaz„ progresele Rom‚niei Ón Programul de aderare la Uniunea European„ tocmai Ón acest domeniu, Ón care nu s-a f„cut nimic Ón trecut.

Nemulþumirile populaþiei, petiþiile ∫i cererile adresate distin∫ilor no∫tri colegi din cele dou„ partide semnatare ale moþiunii, c‚t ∫i colegilor acestora de partid, Ón fosta legislatur„, au fost g„site de actuala administraþie local„ ∫i central„ la preluarea puterii.

Din respect faþ„ de cet„þean, respect‚nd principiul administraþia Ón slujba cet„þeanului, ∫i nu invers, Guvernul N„stase a emis Ordonanþa nr. 33 privind activitatea de eliberare a certificatelor ∫i adeverinþelor de c„tre autorit„þile publice centrale ∫i locale, dar ∫i Ordonanþa nr. 27 privind reglementarea activit„þii de soluþionare a petiþiilor.

Este pentru prima dat„, dup„ 1989, c‚nd administraþia central„ ∫i local„ este obligat„, Óntr-un termen, s„ r„spund„ la cererile cet„þenilor.

Œn procesul de descentralizare a serviciilor publice, legislaþia a fost conceput„ clar ∫i f„r„ echivoc, conform principiilor europene, Ón aceast„ legislatur„. Din acest

punct de vedere, nu exist„ sistem comparativ Óntre activitatea distinselor partide semnatare ale moþiunii ∫i Partidul Social Democrat. Le reamintim, de altfel, c„ Ón oferta electoral„ din 2000 am fost singurul partid care am inclus un capitol privind reforma Ón administraþia public„.

Reforma Ón administraþia public„ are ca scop ∫i eliminarea dispreþului ∫i indiferenþei faþ„ de cet„þean, tratament aplicat de fosta guvernare, din care amintim c„ au f„cut parte ∫i partidele semnatare ale moþiunii.

Reforma Ónseamn„ ∫i depistarea, ∫i eliminarea actelor de corupþie, prin instituirea unui cadru juridic bine conturat, iar dac„ ar fi vorba s„ vorbim despre corupþie, atunci sintagma îhoþii strig„ hoþii“ se aplic„ ∫i Ón cazul partidelor semnatare ale moþiunii.

Œn anul 2001, 20 de ale∫i locali au fost sub lupa organelor de anchet„, 17 fiind trimi∫i Ón cercetare, ∫i Ón acest caz balanþa Ónclin‚nd Ón cazul semnatarilor moþiunii: 12 la 5.

C‚teva exemple privind cazurile de corupþie din administraþia public„ local„ Ónregistrate Ón 2000: Boto∫ani, Simionovici Alexandru, fost prefect P.N.Þ.C.D., condamnat pentru luare de mit„; Br„ila, Mircea Ion, primar P.N.L., Ón cercetare la Parchet pentru abuz Ón serviciu contra intereselor publice; Dolj, Toie Dumitru ∫i Ilie Dumitru, primari P.D., Ón cercetare la Parchet pentru abuz Ón serviciu contra intereselor publice. De altfel, Ón acest judeþ, un alt primar P.D., din comuna Prede∫ti, Stanciu S„r„cin, a fost arestat pentru luare de mit„. Mehedinþi, Marian Mihai, viceprimar P.D., acuzat de luare de mit„; Sibiu, Dobreanu Mircea, primar P.D., acuzat de luare de mit„ ∫i trimis Ón judecat„; Hunedoara, Mircea Munteanu, primar al municipiului Deva, membru P.N.L., aflat Ón cercetarea Poliþiei pentru abuz Ón serviciu contra intereselor publice ∫i fals intelectual. Motivul: Curtea de Conturi a sesizat Ón septembrie 2001 comiterea unor ilegalit„þi Ón v‚nzarea unui imobil aparþin‚nd domeniului public c„tre S.C. îCondor“ — SA, Ón urma c„reia Consiliul Local al Municipiului Deva a fost prejudiciat cu aproximativ 5,5 miliarde lei. De altfel, Ón 2001 Curtea de Conturi a constatat 19 abateri de natur„ financiar„ s„v‚r∫ite de c„tre semnatarul Prim„riei din municipiul Deva, primarul Partidului Naþional Liberal. Ca urmare a acestor fapte infracþionale, Curtea de Conturi a dispus punerea sub sechestru a bunurilor mobile sau imobile ale primarului.

™i un ultim argument proguvernarea N„stase: este greu de Ónþeles cum semnatarii moþiunii nu au putut s„ Ónþeleag„ crearea unui parteneriat ∫i a unei comunic„ri reale Óntre administraþia central„ ∫i local„.

Celebra videoconferinþ„ s„pt„m‚nal„ reprezint„ o form„ concret„ a dialogului, a transparenþei ∫i a transmiterii operative a deciziilor adoptate de c„tre Guvern, a elimin„rii neconcordanþelor, a urgent„rii rezolv„rii unor probleme ap„rute Ón teritoriu ∫i care sunt ∫i de competenþa administraþiei centrale.

Stimaþi colegi,

Acestea sunt c‚teva argumente Ón favoarea actualei guvern„ri ∫i a unui Minister Public tratat ca atare, Ón comparaþie cu un fost departament r„mas Ón istorie ca iniþiator al celebrei Ordonanþe nr. 22 ∫i ca factor de dezechilibru Ón dezvoltarea administraþiei publice locale ∫i centrale. Œntre cele dou„ Guverne nu a existat ∫i nu exist„ un sistem comparativ pe ideea de administraþie public„ central„ ∫i local„.

A∫ fi dorit s„ fi v„zut o argumentaþie a distin∫ilor no∫tri semnatari ai moþiunii de genul: îNoi am realizat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 Legea X, conform Cartei europene ∫i recomand„rilor Consiliilor puterii regionale ∫i locale ∫i dumneavoastr„ aþi modificat-o.“ sau orice argument comparativ. Dar acest lucru nu exist„ ∫i, atunci, revin la ideea c„ aceast„ moþiune este realizat„ doar ca element perturbator al activit„þii parlamentare.

Regret ∫i sunt profund dezam„git c„ distin∫i profesioni∫ti ∫i respectaþi colegi, ca domnul deputat Coifan, domnul deputat CÓrstoiu sau domnul deputat Oltean, au semnat un document care, Óntr-un limbaj suburban, abordeaz„ false probleme.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaþilor este Ómpotriva acestei moþiuni ∫i nu susþine nici m„car ideea demiterii ministrului administraþiei publice, Octav Cozm‚nc„.

V„ mulþumesc.

Aþi vorbit 10 minute, stimate coleg.

Urmeaz„, din partea Grupului P.R.M., domnul Gheorghe Dinu.

## **Domnul Gheorghe Dinu:**

Stimate domnule pre∫edinte al Camerei Deputaþilor, Stimaþi domni mini∫tri,

Stimaþi colegi deputaþi,

Onoraþi reprezentanþi ai presei,

Dezbatem ast„zi moþiunea simpl„ îCorupþia Ón administraþia public„ local„“, iniþiat„ de 29 de deputaþi ai Partidului Democrat ∫i 24 de deputaþi ai Partidului Naþional Liberal.

La simpla lecturare a acestei moþiuni, iei cuno∫tinþ„ cu îÓntreaga lupt„“ Ómpotriva corupþiei Ón administraþia public„ local„, de c„tre actualul partid de guvern„m‚nt, imediat dup„ preluarea puterii de c„tre acesta, Óncep‚nd cu Programul de guvernare votat de toate partidele parlamentare, cu excepþia P.R.M., continu‚nd cu Legea nr. 215, Legea administraþiei publice locale, ∫i ea votat„ de toate partidele, mai puþin P.R.M., ∫i culmin‚nd cu Ordonanþa Guvernului nr. 5/2002, mai exact Ón ianuarie, privitoare la interdicþiile pentru ale∫ii locali ∫i funcþionarii publici, dar, care, cu preciz„rile ulterioare f„cute de Ministerul Administraþiei Publice, transmise Ón teritoriu, ∫i anume c„ Ordonanþa Guvernului nr. 5/2002 nu se aplic„ societ„þilor comerciale Ónfiinþate de consiliul local sau judeþean, ne conduc la anecdotele cu îr„m‚ne cum am stabilit“ sau îr„m‚ne ca Ón tren“. Ba, mai mult, ca membru Ón Comisia pentru administraþie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, am fost de faþ„ la respingerea, Ón cadrul comisiei, a unor complet„ri ale Legii nr. 215, la articole privitoare la incompatibilit„þi, iniþiate de c‚þiva deputaþi P.D., de c„tre reprezentanþi ai P.S.D., U.D.M.R. ∫i de c‚þiva deputaþi ai minorit„þilor, cum spuneam, prin care se cerea f„r„ echivoc aplicarea incompatibilit„þilor prev„zute de Legea nr. 215 imediat, ∫i nu Óncep‚nd cu anul 2004. Respingerea acestei iniþiative Ón comisie avea loc exact c‚nd frunta∫ii P.S.D. aveau Ónt‚lnirea cea de tain„ de la Sinaia, unde puneau la punct strategia de lupt„ Ómpotriva corupþiei.

Dac„ toate incrimin„rile aduse de semnatarii moþiunii la adresa puterii noi, cei de la P.R.M., le consider„m juste, reflect‚nd o realitate trist„ Ón administraþia local„, noi nefiind niciodat„ la guvernare, spre a introduce legi care s„ curme din r„d„cin„ acest flagel, nu putem s„ nu le aducem aminte celor dou„ partide semnatare ale moþiunii urm„toarele:

1. Prin semn„turile ∫i ale fo∫tilor mini∫tri Traian B„sescu, respectiv Valeriu Stoica, actualii ∫efi ai celor dou„ partide, a fost conceput„ Ordonanþa Guvernului nr. 49/1999 a Guvernului Radu Vasile, care a desfiinþat consiliile de administraþie ∫i AGA, l„s‚nd regiile ∫i societ„þile comerciale de interes local sau naþional la discreþia unui administrator unic, cu salariu astronomic, merg‚nd p‚n„ la 150–200 de milioane lei lunar ∫i cu un raport Óntre salariul minim de regie sau societate de la 6 p‚n„ la 8, c‚t era p‚n„ atunci, la 1 la 50 p‚n„ la 100 la 1.

Sunt obligat s„ menþionez c„, Ón urma desf„∫ur„rii concursurilor de selectare a managerului unic, s-au Óncheiat contracte de administraþie pe un interval de 4 ani, contracte care, Óntr-un stat de drept, Ó∫i produc efectele indiferent de schimbarea opticii, dup„ preluarea puterii de alt partid de guvern„m‚nt ∫i care, iat„, a generat numeroase procese Ónc„ pe rol.

2. Dup„ preluarea puterii de c„tre P.S.D., mai exact la 31 mai 2001 Guvernul N„stase emitea Ordonanþa Guvernului nr. 79, care reÓnfiinþa AGA ∫i consiliul de administraþie. C„ reÓnfiinþezi AGA ∫i consiliul de administraþie poate nu-i nimic r„u, apreciem noi, fiindc„, Ón toat„ lumea civilizat„, nu poþi l„sa la discreþia unui singur om soarta unei societ„þi sau regii cu mii sau sute de mii de angajaþi, cum sunt societ„þile sau regiile de interes naþional. Dar s„ nu modifici o stupizenie din Legea nr. 15/1990, prin care consiliul de administraþie sau AGA stabile∫te indemnizaþia sau salariul managerului general, iar membrii Ón consiliul de administraþie sau AGA primesc o indemnizaþie lunar„ de p‚n„ la 20% din salariul managerului general, mi se pare de-a dreptul imoral ∫i, de aici, interesul conjugat: noi, membri Ón consiliul de administraþie sau AGA, stabilim leafa c‚t mai mare pentru manageri, ca, prin aplicarea procentului de 20%, s„ avem ∫i noi indemnizaþia c‚t mai mare! Asta dovede∫te c„ toate partidele care s-au succedat la putere, indiferent c„ s-au numit P.D.S.R., P.D., P.N.L., U.D.M.R., nu au urm„rit dec‚t satisfacerea intereselor propriei clientele politice.

Deschid o parantez„: am informaþii c„, prin consiliile de administraþie ∫i AGA, la regii ∫i societ„þi comerciale s-au propus, spre a nu bate chiar la ochi, odrasle ale potentaþilor ∫i care confund„ BVC-ul, balanþa de venituri ∫i cheltuieli, cu PVC-ul, policlorura de vinil.

Noi, cei de la P.R.M., vom susþine demersul moþiunii de faþ„, pentru c„ dezv„luie o realitate crud„, dar, Ón acela∫i timp, nu putem s„ nu ar„t„m cu degetul c„tre cele dou„ partide iniþiatoare ale moþiunii, care s-au compl„cut Ón aceea∫i situaþie c‚nd au fost la putere, doar metodele au fost altele.

V„ mulþumesc.

Domnule coleg, 5 minute aþi vorbit.

Partidului Naþional Liberal mai sunt 4 minute. Am Ónþeles c„ dore∫te s„ le utilizeze domnul Coriolan Simedru.

Mulþumesc. Domnule pre∫edinte, Domnule ministru, Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Vreau s„ v„ spun c„ disputa pe acest subiect al incompatibilit„þii, pe care am avut-o cu domnul ministru,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 dureaz„ de c‚teva luni ∫i, din p„cate, v„d c„ ∫i ast„zi se ocole∫te punctul esenþial. Dac„ acest punct ar fi fost atins Ón discuþia de ast„zi, Óntreaga argumentare a domnului ministru ∫i al partidului de guvern„m‚nt s-ar pr„bu∫i.

Domnul ministru afirm„ c„ este de acord ca aceste incompatibilit„þi s„ existe, a∫a cum, de altfel, este prev„zut ∫i Ón Legea nr. 215/2001, dar c„ aplicarea lor trebuie s„ se fac„ doar din 2004, o dat„ cu viitoarele alegeri locale. Cu alte cuvinte, domnul ministru nu este de acord cu schimbarea regulilor Ón timpul jocului. Eronat! Nu vrea nimeni din opoziþie s„ schimbe regulile Ón timpul jocului. Cel care le-a schimbat sunteþi dumneavoastr„, domnule ministru, pentru c„ Ónainte de apariþia Legii nr. 215 exista Hot„r‚rea Guvernului nr. 450/1999, care prive∫te normele de aplicare a Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societ„þilor comerciale. Œn aceast„ hot„r‚re de Guvern se prevede clar incompatibilitatea, la art. 7.1, 7.2, ∫i vreau s„ citez: îReprezentanþii instituþiei publice implicate Ón consiliul de administraþie se selecteaz„ Ón conformitate cu prevederile Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 49/1999 privind administraþia companiilor societ„þilor naþionale, a societ„þilor comerciale, la care statul sau autoritatea administraþiei publice locale este acþionar majoritar, precum ∫i a regiilor autonome.“, cu respectarea normelor metodologice aprobate prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 464/1999 ∫i a punctului 2.12, pe care Ól citez, ∫i v„ rog, un pic atenþie: îDe asemenea, instituþia public„ implicat„ nu poate desemna ca reprezentanþi Ón adun„rile generale ale acþionarilor persoanele care au una din urm„toarele calit„þi sau funcþii: senator, deputat, ministru, secretar de stat, consilier judeþean ori local, prefect, subprefect, director general al prefecturii, primar general, viceprimar, primar de sector“ ∫i a∫a mai departe.

Iat„, domnule ministru, c„ Ónaintea apariþiei Legii nr. 215 exista un act normativ care s„ prevad„ incompatibilit„þile. Ce trebuia s„ faceþi dumneavoastr„, c‚nd aþi ajuns ministru, Ón aceast„ speþ„? S„ dispuneþi verific„ri ∫i s„ cereþi pedepsirea celor care au Ónc„lcat legea. Ce aþi f„cut dumneavoastr„? Aþi dat fr‚u liber clientelei politice, Ón primele luni dup„ alegeri, ca cei care sunt clientela politic„ a partidului de guvern„m‚nt s„ ocupe aceste locuri Ón consiliile de administraþie, venind apoi cu Legea nr. 215 ∫i cu teoria c„ incompatibilit„þile discutate ast„zi se vor aplica doar dup„ 2004.

Domnule ministru,

Pentru a demonstra c„ afirmaþiile f„cute nu sunt ni∫te simple speculaþii, am aici punctul de vedere al Consiliului Legislativ, care, Ón 11 martie 2002, precizeaz„ clar c„ Hot„r‚rea Guvernului nr. 450/1999 este Ón vigoare, deci produce efecte. Dac„ nu sunteþi de acord cu prevederile acestei hot„r‚ri de Guvern, trebuia s„ luaþi m„surile necesare pentru modificare, dar dumneavoastr„ nu le-aþi luat, pentru c„ dumneavoastr„ nu vreþi s„ v„ Ómpiedicaþi Ón asemenea am„nunte, cum sunt hot„r‚rile de Guvern emise de alte Guverne anterioare.

Iat„, deci, c„ pentru fosta putere aceast„ incompatibilitate a fost un lucru care s-a dorit s„ fie eliminat, iar dumneavoastr„, ast„zi, v„ ocupaþi de clientela politic„, l„s‚nd ace∫ti membri Ón consiliile de administraþie. V„ mulþumesc.

Stimate coleg, aþi epuizat timpul pe care l-aþi avut la dispoziþie ∫i l-aþi ∫i Óntrecut.

Are cuv‚ntul Ón continuare domnul Silvian Ciuperc„, din partea Grupului P.S.D.

## **Domnul Vasile Silvian Ciuperc„:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputaþi, Domnilor mini∫tri,

Frecvenþa utiliz„rii termenului de îcorupþie“, Ón limbajul comun, Ón cel profesional ∫i, mai ales, Ón limbajul ∫i Ón discursul politic este un simptom ce þine de o anumit„ permanenþ„ a vieþii politice, dar ∫i de o anumit„ conjunctur„. Este, pe de o parte, o constant„ Óntoarcere la obsesia politicienilor ∫i politologilor din trecut, dup„ care sintagma îputerea corupe“ are o semnificaþie deosebit„, iar pe de alt„ parte este ∫i acest termen un loc geometric al confrunt„rilor politice actuale.

Œn dulcele stil clasic al moþiunilor, termenul de îcorupþie“ este preferatul celor ce se concentreaz„ asupra r„ului at‚t de mult Ónc‚t resursele lor pentru construcþia binelui, a ceea ce trebuie s„ fie binele se epuizeaz„ Ónainte de a produce ceva.

Actuala cruciad„ Ómpotriva corupþiei din administraþia public„ local„, iniþiat„ de 53 de deputaþi din P.N.L. ∫i P.D., este motivat„, Ón esenþ„, de problematica separ„rii funcþiilor politice de cele administrative, problematic„ care se afl„ ca obiectiv pe primele locuri Ón Strategia Guvernului privind reforma din administraþia public„ local„.

Autorii textului moþiunii pornesc de la dou„ acte normative, Ordonanþa Guvernului nr. 79/2001 ∫i Ordonanþa de urgenþ„ nr. 5/2002, acte normative care vizeaz„ unele aspecte ce þin de managementul societ„þilor comerciale la care acþionar majoritar este o autoritate a administraþiei publice teritoriale ∫i managementul regiilor autonome din subordinea autorit„þilor locale, precum ∫i de relaþiile acestora cu unele societ„þi comerciale ce au Ón conducerea lor ale∫i locali.

Autorii moþiunii recunosc intenþia de fond a acestor acte normative, dar se str„duiesc s„ motiveze o concluzie jenant„ pentru Óntreg procesul democratic de consolidare a ideii de autoritate public„ local„. Expresia îcorupþia instituþionalizat„ ∫i generalizat„ la nivelul administraþiei publice locale, Ón favoarea activi∫tilor ∫i clientelei P.S.D., ce guverneaz„ þara ∫i comunit„þile locale ca pe propria mo∫ie, direcþion‚nd banii publici Ón interesul acestora, pe spinarea cet„þenilor ce tr„iesc din zi Ón zi mai r„u“, am citat din moþiune, este un decepþionant exemplu de c„dere Ón cel mai orb politicianism, Ón cea mai nenuanþat„ atitudine faþ„ de administraþia public„ local„ din Rom‚nia, administraþie care se afl„ Óntr-un proces de modernizare extrem de onorabil ∫i subliniat ∫i de raportorii Congresului puterilor locale.

Ca fost reprezentant al administraþiei publice locale din Rom‚nia, ca fost primar ∫i promotor, ∫i Ón prezent, al unui demers constant spre instituþionalizarea colabor„rii Óntre administraþia public„ local„ ∫i administraþia central„, Ón toate problemele ce privesc cre∫terea autonomiei locale ∫i continuarea procesului de descentralizare, surprind un periculos accent pus de iniþiatorii moþiunii pe asocierea Óntre mai mult„ autonomie local„ echivalent cu mai multe ocazii de privilegii ∫i corupþie ∫i de influenþe exercitate Ón interes personal.

V„ informez, doamnelor ∫i domnilor, c„ Federaþia Autorit„þilor Locale din Rom‚nia, Ónfiinþat„ Ón iunie 2001 ca urmare a voinþei celor patru asociaþii din administraþia public„ local„, Asociaþia ora∫elor, a comunelor, a municipiilor ∫i Uniunea Consiliilor Judeþene, apolitic„ ∫i destinat„ promov„rii unei administraþii publice locale puternice, eficiente ∫i furnizoare a unor servicii de calitate pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 cet„þeni, este extrem de Óngrijorat„ de aceast„ tentativ„ de subminare a autorit„þii morale a ale∫ilor locali, cei mai reprezentativi cet„þeni ai comunit„þilor, ce Ó∫i conduc autonom treburile publice locale.

Œncurajarea parteneriatului public–privat, cre∫terea autonomiei financiare a autorit„þilor administraþiei publice locale ∫i accentuarea rolului administraþiei locale Ón promovarea dezvolt„rii locale sunt orient„ri fundamentale ale Programului de guvernare P.S.D. privind administraþia, orient„ri care nu trebuie fr‚nate de fluturarea obsesiv„ a perspectivei cre∫terii corupþiei Ón zona administraþiei publice locale.

Protocolul semnat de Federaþia Autorit„þilor Locale ∫i Ministerul Administraþiei Publice privind colaborarea ∫i promovarea modific„rilor legislative, ce trebuie s„ accentueze autonomia financiar„ decizional„ ∫i administrativ„ a administraþiei locale, vizeaz„ urm„toarele domenii Ón 2002: construcþia bugetar„ pe 2003, prin realizarea unui cod al finanþelor publice locale, prin modificarea, operat„ deja, a Legii nr. 27/1994 privind impozitele ∫i taxele locale, la modificarea Legii nr. 189 a finanþelor publice locale, asupra c„reia se lucreaz„ Ón parteneriat Óntre Ministerul de Finanþe ∫i F.A.L.R.; al doilea punct, legislaþia privind informatizarea administraþiei publice locale Ón vederea realiz„rii unui sistem informatic unitar Ón administraþia public„; ∫i al treilea punct, legislaþia secundar„ ∫i terþiar„ aferent„ Legii nr. 326.

Aceste exemple din protocolul semnat Óntre federaþie ∫i Ministerul Administraþiei Publice arat„ ceea ce este de subliniat, ∫i anume o permanent„ colaborare ∫i instituþionalizare a unui asemenea proces de colaborare Óntre cele dou„ niveluri ale administraþiei: cea local„ ∫i cea central„.

V„ informez, stimaþi colegi, c„ mai mult„ putere, capacitate de intervenþie Ón problemele prioritare ale cet„þenilor sunt elemente de modernitate Ón administraþia public„ local„, ∫i nu ocazii de extindere a corupþiei. Expresia cea mai elocvent„ a descentraliz„rii financiare, este Ón evoluþie procentul din impozitul pe venit care r„m‚ne administraþiei publice locale, de la 82% Ón 2001 a ajuns la 87%–88,5% Ón 2002. Sigur, exemplele pot continua, pe aceast„ tem„.

Prin votul dumneavoastr„, domnilor parlamentari, de respingere a moþiunii, veþi contribui, sper, la o necesar„ recunoa∫tere a nevoii de a promova Óncrederea Ón conceptul de guvernare local„, ∫i nu suspiciunea de corupþie generalizat„, de abandon al interesului public ∫i de promovare a interesului egoist.

A∫tept„m, domnilor, ca permanent s„ opereze distincþia Óntre unii ale∫i locali ∫i sistemul ale∫ilor locali, prea nobil pentru a fi pervertit de o asemenea suspiciune.

V„ mulþumim, domnule deputat.

Din partea Grupului Rom‚nia Mare, domnul Iancu Holtea.

Domnule Iancu Holtea, v„ rug„m s„ poftiþi. Mai aveþi 6 minute. V„ rog.

## Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri,

## Stimaþi colegi,

Am s„ Óncerc, Ón timpul care mi-a fost acordat, s„ v„ informez asupra unor aspecte din administraþia public„

din judeþul Mehedinþi, unde lucrurile nu se prezint„ chiar a∫a cum le prezint„ domnul ministru Cozm‚nc„.

Œn primul r‚nd, am s„ v„ informez c„ s-a instaurat un nou sistem de relaþii Óntre cet„þeanul aleg„tor pl„titor de taxe ∫i impozite ∫i reprezentanþii administraþiei publice, ale∫ii lor, sistem prin care cet„þeanul este plimbat de la o u∫„ la alta, este minþit ∫i desconsiderat. Practic, cet„þeanul nu mai are cui s„ se adreseze pentru a i se face dreptate.

A∫ da un singur exemplu, ∫i anume: exist„ cet„þeni care cer s„ fie debran∫aþi de la c„ldur„ ∫i ap„ cald„, datorit„ s„r„ciei excesive Ón care tr„iesc, veniturile lor fiind mai mici dec‚t costurile termofic„rii. V„ informez c„ nici acest lucru nu li se poate aproba, fiind purtaþi pe la toþi sfinþii, pe la toate u∫ile, de la Prim„rie la Regia de termoficare, la pre∫edintele asociaþiei ∫i a∫a mai departe.

A∫ dori s„ v„ informez c„ Ón Mehedinþi se exercit„ ni∫te presiuni inimaginabile asupra primarilor ∫i consilierilor locali de c„tre reprezentanþii de frunte ai partidului de guvern„m‚nt, Ón speþ„ domnul deputat Eugen Nicolicea, pre∫edintele P.S.D., ∫i de c„tre reprezentanþii P.U.R., Ón special pentru racolarea lor c„tre aceste dou„ partide, Ónc‚t cred c„ nu mai exist„ prea mulþi primari ∫i consilieri ai opoziþiei. A∫ da un exemplu, ∫i anume cazul ora∫ului Strehaia, un ora∫ foarte greu de condus din punct de vedere administrativ, deoarece exist„ un amalgam de cet„þeni, exist„ foarte mulþi romi, unde primarul ales al Partidului Rom‚nia Mare, Nicolae Turhin„, nu a putut s„ reziste mai mult de 2–3 s„pt„m‚ni dup„ alegeri, fiind nevoit s„ Ó∫i dea demisia, din cauza presiunilor care au fost exercitate asupra lui.

A∫ vrea s„ v„ informez c„ nu de acela∫i tratament se bucur„ propriii primari ∫i consilieri ai partidului de guvern„m‚nt, care Ó∫i permit s„ lipseasc„ c‚te 5–6 luni consecutiv de la ∫edinþe. BineÓnþeles c„ indemnizaþia se Óncaseaz„. Or, conform art. 60 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 215, mandatul ar trebui s„ Ónceteze la 3 absenþe nemotivate. ™i aici a∫ da un exemplu: consilierul judeþean Gherculescu Ion de la Consiliul Judeþean Mehedinþi.

Corupþia din administraþia public„ local„ consider c„ este o tem„ la care puterea trebuie s„ reflecteze atent, este un subiect de analiz„ continu„, poate ∫i pentru faptul c„, practic, opoziþia lipse∫te din aceste structuri. V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc.

Grupul P.R.M. mai are 3 minute la dispoziþie.

Dac„ din partea Grupului U.D.M.R., care mai are la dispoziþie 4 minute, intervine cineva? Nu, nu mai intervine.

Dac„ din partea minorit„þilor naþionale cineva vrea s„ intervin„? Nu.

Atunci, din partea Grupului Partidului Social Democrat, domnul Gheorghe Marin.

V„ rog.

## **Domnul Gheorghe Marin:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

A∫a cum ne-am obi∫nuit Ón ultima perioad„, cele dou„ formaþiuni politice semnatare ale moþiunii, P.D. ∫i P.N.L., formaþiuni care au reu∫it performanþa unei extraordinare c„deri economice Óntre anii 1996–2000, se prezint„ Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 plenul Camerei cu o nou„ moþiune simpl„, cu un profund caracter demagogic ∫i politicianist.

Œncerc‚nd s„ aduc„ Ón discuþie o a∫a-zis„ corupþie Ón administraþia public„ local„, semnatarii moþiunii Óncearc„ s„ g„seasc„ acte de corupþie tocmai Ón m„surile pe care actualul Guvern le-a luat pentru eradicarea adev„ratei corupþii patronate de ace∫tia Ón cei 4 ani c‚t au fost la guvernare ∫i, ca s„ exemplific, am s„ m„ refer la Ordonanþa de urgenþ„ nr. 79 din 2001 cu privire la Ónt„rirea disciplinei economico-financiare ∫i alte dispoziþii cu caracter financiar Ón cadrul regiilor autonome, societ„þilor ∫i companiilor naþionale, societ„þilor comerciale la care statul sau unitatea administrativ-teritorial„ este acþionar majoritar.

Œn moþiune se face precizarea c„ prin aceast„ ordonanþ„ se asigur„ conduc„torului agentului economic salarii fabuloase. Œn fapt, Ón ordonanþ„ se limiteaz„ salariul conduc„torului, astfel Ónc‚t acesta nu poate dep„∫i indemnizaþia lunar„ pentru funcþia de secretar de stat prev„zut„ de lege. Œn acest fel, salariul se situeaz„ la o valoare mult mai mic„ comparativ cu prevederile Ordonanþei de urgenþ„ nr. 49 din 1999. Aceasta prevedea pentru indemnizaþia lunar„ brut„ a administratorului o valoare de p‚n„ la 44 de ori salariul de baz„ mediu brut pe societatea comercial„, respectiv regia autonom„, deci o indemnizaþie care putea ajunge legal la sute de milioane de lei, valoare considerat„ la acea vreme de cele dou„ partide, P.D. ∫i P.N.L., drept normal„ ∫i nicidecum fabuloas„.

Pentru a-∫i servi clientela politic„, actualii semnatari ai moþiunii au prev„zut Ón normele de aplicare a aceleia∫i Ordonanþe de urgenþ„ nr. 49/1999 c„ membrii comisiilor de selecþie a administraþiilor vor fi remuneraþi lunar cu o sum„ ce reprezint„ 40% din salariul brut lunar al directorului general al societ„þii comerciale ori al regiei autonome.

Dac„, a∫a cum se prezint„ Ón moþiune, adev„raþii paraziþi ai consiliilor actuale de administraþie ∫i ai AGA sunt remuneraþi cu 20% din salariul managerilor, ce pot spune semnatarii moþiunii despre paraziþii clientelei politice a P.D. ∫i P.N.L., membri ai vechilor comisii de selecþie, care au fost r„spl„tiþi cu 40% din salariul managerului?

Cred c„ putem reþine de aici generozitatea cu care guvernanþii de atunci Ó∫i retribuiau clientela politic„ ∫i dispreþul acestora faþ„ de banul public, folosit din bel∫ug pentru ni∫te servicii lipsite de orice responsabilitate.

Nu putem s„ vorbim de dispreþ faþ„ de banul public f„r„ s„ ne amintim de modul cum a Ónþeles domnul Traian B„sescu, campion al luptei Ómpotriva corupþiei, s„ remunereze personalul credincios P.D.-ului din cadrul unit„þilor de management de proiect prin Ordonanþa de urgenþ„ nr. 52/1999. Personalul selectat pentru aceste unit„þi se remunera cu o sum„ corespunz„toare echivalentului Ón lei a 300 de dolari S.U.A. pe zi, subliniez îpe zi“, Ón timp ce salariul mediu lunar era sub 100 de dolari americani. Œn plus, Ón Ordonanþa nr. 52/1999 se mai menþioneaz„ ∫i faptul c„ îspeciali∫tii“ care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón aceste unit„þi beneficiaz„ de acelea∫i drepturi ca ∫i consultanþii str„ini, inclusiv Ón ceea ce prive∫te regimul de impozitare a veniturilor, deci o scutire de impozit.

Rezult„ clar din cele prezentate cum ∫i-au manifestat grija faþ„ de banul public semnatarii actualei moþiuni, care

dau lecþii Guvernului actual Ón loc s„ fie cuprin∫i de un sentiment de culpabilitate.

De aceea, observ‚nd cu Óngrijorare dezinteresul partidelor semnatare pentru problemele fundamentale ale þ„rii ∫i pentru marile examene pe care Rom‚nia trebuie s„ le treac„ Ón perioada urm„toare, sesiz‚nd c„ tr„s„turile principale ale partidelor semnatare ale acestei moþiuni r„m‚n minciuna ∫i oportunismul politic, le atragem atenþia c„, dup„ ce au e∫uat Ón tentativa de guvernare a þ„rii, dovedesc c„ nu reu∫esc s„ realizeze nici m„car o opoziþie credibil„.

Œn concluzie, v„ rog s„ votaþi Ómpotriva acestei moþiuni ∫i s„ v„ afirmaþi Ónc„ o dat„ sprijinul pentru reforma global„ a societ„þii rom‚ne∫ti, respectiv pentru reforma Ón administraþia public„ local„ promovat„ de Guvernul condus de domnul prim-ministru Adrian N„stase.

V„ mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Distinsul nostru coleg de la Partidul Democrat, Boc, prime∫te 3 minute de la alt partid democrat din Parlament.

Cred c„ nu negaþi acest lucru. Am anunþat c„ Partidul, democratic reprezentat Ón Parlament, Rom‚nia Mare, a cedat 3 minute colegilor dumneavoastr„ de la P.D.

## **Domnul Emil Boc:**

## V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

R„spunsul Guvernului N„stase la aceast„ moþiune demonstreaz„ Ónc„ o dat„, dac„ mai era nevoie, incapacitatea actualului Guvern de a lupta Ómpotriva corupþiei, demonstreaz„ Ónc„ o dat„ neconcordanþa total„ dintre vorbe ∫i fapte la P.S.D.

P.S.D.-ul a fost ∫i r„m‚ne un etern campion al promisiunilor, al declaraþiilor de imagine ∫i un etern, etern coda∫, corigent al faptelor.

Partidul Democrat a fost primul partid politic din Rom‚nia care ∫i-a retras consilierii locali ∫i judeþeni din consiliile de administraþie, Óncerc‚nd s„ dea un semn de moralitate Ón aceast„ þar„, s„ dea o dovad„ c„ se poate face o politic„ responsabil„ pentru cet„þean ∫i pentru interesele acestuia. Din nefericire, r„spunsul partidului de guvern„m‚nt la acest gest politic nemaiÓnt‚lnit Ón viaþa politic„ rom‚neasc„ a fost unul de a consacra incompatibilit„þile prin lege, Ón loc s„ le Ónl„ture, a∫a cum am cerut noi. Mai mult dec‚t at‚t, domnul ministru Cozm‚nc„, faþ„ de care am toat„ aprecierea Ón Óncercarea Domniei sale de a justifica oarecum menþinerea Ón continuare a clientelei politice, vine ast„zi Ón faþa dumneavoastr„ ∫i revoluþioneaz„ dreptul administrativ rom‚nesc, a∫a cum a revoluþionat ∫i administraþia public„. Œn fapt, Domnia sa spune c„ de fapt Ón Ordonanþa nr. 5 avem de a face cu ni∫te interdicþii, ∫i nu cu ni∫te incompatibilit„þi.

Domnule ministru,

Am la dispoziþie ∫i extrasele din DEX-ul limbii rom‚ne care spune foarte clar: orice interdicþie este o incompatibilitate ∫i orice incompatibilitate este o interdicþie.

Domnule ministru,

Nu trebuie s„ ne ascundem dup„ degete sau Ón spatele cuvintelor pentru a masca un lucru, diferenþa dintre vorbe ∫i fapte Ón politica dumneavoastr„ din administraþia local„. Mai mult dec‚t at‚t, premierul Adrian N„stase

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 sublinia: îcei pentru care o funcþie Ón administraþie Ónseamn„ s„ cheltuiasc„ bani de la buget au gre∫it partidul“. Noi v„ spunem: nu au gre∫it partidul, sunt la dumneavoastr„, la P.S.D.

Iat„ Ónc„ o demonstraþie clar„ a neconcordanþei dintre vorbe ∫i fapte. Cei care au gre∫it partidul nu sunt Ón alt„ parte, ci s-au Ónscris Ón partidul de guvern„m‚nt pentru a profita Ón continuare de aceste resurse publice, resurse care pot fi alocate foarte bine Ón alte sectoare. Avem o criz„ Ón Ónv„þ„m‚nt, avem o criz„ Ón s„n„tate, avem o criz„ cu privire la Óntreþinere. De ce nu se duc ace∫ti bani, care se duc Ón m‚inile consilierilor dumneavoastr„, la populaþie pentru a asigura plata facturilor la Óntreþinere? S„ reu∫im s„ le ree∫alon„m lor factura la Óntreþinere ∫i nu s„ ree∫alon„m datoriile la S.N.T.R., îRafo“ One∫ti, adic„ la clientela dumneavoastr„ politic„.

Se pare, Ónc„ o dat„, c„ pentru dumneavoastr„ interesul cet„þeanului este mai prejos, interesul cet„þeanului este pus sub interesul clientelei politice a dumneavoastr„ pe care doriþi s„ o serviþi. Mai mult dec‚t at‚t, domnul prim-ministru spunea: îDemnitarul public fie ales, fie numit este pl„tit ca s„ protejeze interesele cet„þeanului.“ Ce interese protejeaz„ consilierii dumneavoastr„, c‚nd iau bani f„r„ s„ fac„ nimic de la ni∫te consilii de administraþie, menþinute artificial, din subordinea agenþiilor locale?

Œn final, domnule ministru, domnilor colegi, vreau s„ v„ spun un singur lucru. Montesquieu a spus cu peste dou„ secole Ón urm„: oricine deþine puterea, are tendinþa de a abuza de ea ∫i merge p‚n„ acolo unde Ónt‚lne∫te limit„.

Moþiunea aceasta se dorea a fi o limit„ la abuzurile actualei puteri. Prin votul dumneavoastr„, dac„ nu veþi vota pentru moþiune, nu veþi face altceva dec‚t s„ legalizaþi corupþia nesf‚r∫it„ a partidului de guvern„m‚nt, corupþia f„r„ limite a P.S.D.-ului.

V„ mulþumesc.

Domnul Ioan Mihai N„stase ∫i se preg„te∫te doamna Laz„r Maria.

Stimate domnule pre∫edinte, Stimaþi domni mini∫tri, Distin∫i colegi, Doamnelor ∫i domnilor,

Reforma Ón administraþia public„ local„ este o necesitate, cu at‚t mai mult cu c‚t Ón activitatea consiliilor locale ∫i mai ales la nivelul prim„riilor s-au Ónregistrat multe aspecte negative generate de carenþele existente Ón legislaþie, c‚t ∫i Ón leg„tur„ cu modul de interpretare ∫i de aplicare a legislaþiei existente.

Actualele m„suri preconizate de Guvernul N„stase ∫i Ministerul Administraþiei Publice sunt menite s„ amelioreze o serie de nereguli ∫i mai ales s„ vegheze mai riguros asupra modului Ón care se desf„∫oar„ activitatea la diferite niveluri judeþene, municipale ∫i comunale ale administraþiei publice locale. Este Óndeob∫te cunoscut c„ nu tuturor le convin Ónnoirile menite ca, printr-o analiz„ pertinent„, s„ conduc„ la respectarea legislaþiei ∫i a normativelor, ceea ce a st‚rnit un val de nemulþumiri care a culminat, iat„, azi, cu elaborarea unei moþiuni simple, menit„ nu at‚t a Ómbun„t„þi activitatea administraþiei publice locale, c‚t mai ales pentru a produce o stare de

spirit care s„ creeze ∫i mai multe dificult„þi actualei guvern„ri, confruntat„ cu o gam„ foarte mare de probleme ce necesit„ rezolv„ri de urgenþ„, prin faptul c„ Ón vechea guvernare s-au acumulat o serie de probleme care acum Ó∫i Ómplinesc faza de incubaþie a Ómboln„virii. Cei care au realizat contagiunea acum se simt Ón mod ciudat nevinovaþi ∫i Ón loc s„ se angajeze solidari pentru rezolvarea acestor st„ri morbide, mai mult, ei Ómpiedic„ acum corectarea ∫i soluþionarea unor st„ri de lucruri care nu mai pot persista ∫i trebuie rezolvate f„r„ a angaja alte perturb„ri.

Nimeni nu contest„ c„ sunt aspecte care trebuie Ómbun„t„þite, ca abuzurile privind salarizarea unor regii cu capital majoritar de stat de pe l‚ng„ consiliile locale, ca ∫i modul defectuos Ón care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea unii primari ∫i directori din prim„rie privind facilitarea unor licitaþii ∫i mai ales favorizarea unor agenþi economici ∫i persoane fizice Ón detrimentul altora, dar m„surile preconizate de ministrul Cozm‚nc„, printre altele, prev„d ∫i aceste aspecte, m„suri care, paradoxal, declan∫eaz„ fenomenul de nemulþumire, dar cu alt„ justificare, ceea ce ne determin„ s„ apreciem c„ moþiunea apare total nejustificat„ ∫i neavenit„.

Personal, apreciez echipa de la Ministerul Administraþiei Publice Locale ∫i pentru m„surile luate pentru reglementarea mont„rilor ilegale de microcentrale de apartament Ón blocuri f„r„ a asigura dispersia corespunz„toare a gazelor de ardere deasupra blocurilor.

V„ mulþumesc.

Doamna deputat Laz„r Maria. V„ rog.

## **Doamna Maria Laz„r:**

Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri, Stimate ∫i stimaþi colegi,

Graba cu care partidele din opoziþie P.N.L. ∫i P.D. lanseaz„ moþiune dup„ moþiune exprim„ criza pe care acestea o traverseaz„, Óncercarea disperat„ de a ie∫i pe aceast„ cale din starea de anonimat ∫i sl„biciune politic„, care i-a cuprins dup„ p„r„sirea guvern„rii.

Stimaþi colegi semnatari,

Luptele politice ∫i cancanurile pe care le-aþi exersat timp de 4 ani nu au fost de natur„ s„ v„ preg„teasc„ pentru o opoziþie parlamentar„ constructiv„ ∫i credibil„. Acuzaþiile nefondate ∫i expresiile necontrolate, de genul îliota de primari ∫i consilieri ai P.S.D. s-au Ónfipt precum c„pu∫ele“, îafaceri veroase pe spinarea banului public“, ne confirm„ c„ nu v-aþi debarasat de vechile obiceiuri. Folosind Ón moþiune unele afirmaþii f„cute de primul-ministru, pe care le scoateþi din context, aduceþi acuzaþii grave ∫i nefondate.

V„ este greu s„ recunoa∫teþi c„ unul din meritele incontestabile ale actualului Guvern este capacitatea sa de a recunoa∫te deschis anumite neajunsuri sau gre∫eli. Exist„ la Guvernul actual t„ria de a trata cu transparenþ„ lipsurile ∫i de a face publice m„surile luate, lucru care nu s-a Ónt‚mplat Ón guvernarea anterioar„ ∫i acest lucru v„ deranjeaz„.

Dumneavoastr„, stimati semnatari ai moþiunii, faceþi abstracþie de legile ∫i m„surile care s-au adoptat Óntr-o perioad„ relativ scurt„ pentru urgentarea procesului de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 reform„ Ón administraþie. Una din aceste legi este Legea nr. 215/2001 privind administraþia public„ local„, care este, de altfel, invocat„ ∫i Ón moþiune. Este bine s„ v„ reamintiþi faptul c„ 4 ani de guvernare nu v-au ajuns pentru a adopta o asemenea lege, mai exact, nu v-aþi asumat r„spunderea. Dac„ facem o leg„tur„ cu obiectul moþiunii de azi, Ónþelegem de ce nu aþi dorit s„ v„ atingeþi de oligarhia pe care dumneavoastr„ aþi instaurat-o Ón administraþia public„ local„ ∫i central„, c‚nd aþi mers p‚n„ acolo Ónc‚t aþi schimbat ∫i paznicii, dac„ ace∫tia au fost numiþi pe timpul guvern„rii P.D.S.R.

Ar fi elegant din partea dumneavoastr„, ca opoziþie democratic„, cum v„ place, s„ apreciaþi faptul c„ Guvernul P.S.D. ∫i-a asumat aceast„ r„spundere.

Œn ceea ce prive∫te problema incompatibilit„þilor care reprezint„ laitmotivul acuzaþiilor din moþiunea pe care o dezbatem, v„ reamintesc c„ Legea nr. 215 se refer„ la toate situaþiile de incompatibilitate a ale∫ilor locali, iar prin Ordonanþa de urgenþ„ nr. 5/2002 se fac referiri exprese ∫i se l„rge∫te contextul situaþiei de incompatibilitate, viz‚nd tocmai prevenirea ∫i Ónl„turarea tendinþelor de corupþie din administraþia local„. Deci, din punct de vedere legal, situaþia este foarte clar„, iar practic Guvernul N„stase a trecut la m„suri ferme pentru aplicarea acestor prevederi.

F„r„ Óndoial„ c„ acest proces este Ón plin„ desf„∫urare ∫i el se refer„ la toþi ale∫ii locali, indiferent de formaþiunea politic„ din care provin. Aruncarea anatemei prezumþiei de vinov„þie asupra tuturor ale∫ilor locali este, dup„ p„rerea mea, o practica profund eronat„. Cred c„ trebuie s„ instituim mecanisme de control asupra activit„þii acestora, ∫i nu acuzaþii grave ∫i apreciez c„ legea aflat„ Ón dezbaterea comisiilor de specialitate ale Parlamentului privind Statutul ale∫ilor locali poate s„ r„spund„ unor asemenea cerinþe.

Faptul c„ toþi care sunt trimi∫i de cet„þeni Ón structurile de putere local„ ∫i central„ ∫i Ón mod deosebit cei aparþin‚nd P.S.D., cum rezult„ din moþiune, ar fi prezumtivi profitori ai poziþiei lor, consider c„ aduce atingere grav„ at‚t persoanelor Ón cauz„, c‚t ∫i onestit„þii celor care i-au ales.

Œn Óncheiere, sunt Ómpotriva demiterii exprese, care este f„cut„ Ón moþiune, a domnului ministru Octav Cozm‚nc„, care Ómpreun„ cu echipa sa a f„cut eforturi serioase ∫i eficiente pentru finalizarea procesului de reform„ Ón administraþia public„, ∫i m„ declar Ómpotriva acestei moþiuni.

V„ mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Propun s„ Ónchidem aici dezbaterile ∫i s„ d„m cuv‚ntul reprezentantului Guvernului, domnului ministru Octav Cozm‚nc„.

## **Domnul Octav Cozm‚nc„:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

A∫ vrea, Ón finalul acestei dezbateri, doar c‚teva lucruri s„ exprim Ón faþa dumneavoastr„. Voi fi foarte scurt, succint Ón ceea ce doresc s„ prezint Ón faþa dumneavoastr„, Óntruc‚t punctul de vedere al Guvernului a fost prezentat Ón Ónceputul acestei dezbateri.

Œn primul r‚nd, doresc s„ v„ mulþumesc pentru aceast„ dezbatere pe care eu o consider, Óntr-un fel, Óncurajatoare. Evident, am reþinut sugestiile ∫i propunerile dumneavoastr„ constructive, intervenþiile pertinente ale celor care au luat cuv‚ntul ast„zi ∫i, evident, vom lua, Ón consecinþ„, m„surile corespunz„toare Ón activitatea Executivului. Œn acela∫i timp, Óns„, nu pot fi de acord cu acuzele tendenþioase, r„u-voitoare care s-au f„cut ∫i de aceast„ dat„ ∫i ast„zi de c„tre cei care au luat cuv‚ntul ∫i apreciez c„ acestea nu ajut„ cu nimic ∫i nu contribuie sub nici o form„ la Ómbun„t„þirea climatului politic.

Œn al doilea r‚nd, stimaþi colegi, doresc s„ afirm Ón faþa dumneavoastr„ urm„toarele: Cabinetul N„stase, Óntr-adev„r, guverneaz„ þara, dar Ón deplin„ concordanþ„ cu Constituþia ∫i legile þ„rii. Œn schimb, dumneavoastr„, stimaþi colegi de la P.D. ∫i P.N.L., aþi guvernat, dar nu þara, ci corupþia, jaful ∫i dezastrul din Rom‚nia.

Nu este moral s„ ne cereþi nou„ s„ facem ceea ce dumneavoastr„ nu aþi f„cut Ón 4 ani, iar noi s„ realiz„m acest lucru Óntr-un an de guvernare.

Cred c„, Ón alt„ ordine de idei, nu este cazul s„ dau r„spunsuri concrete la ni∫te lucruri care au fost spuse cu rea-voinþ„, ∫i anume faptul c„ se fac Ón continuare confuzii, fie din ne∫tiinþ„, dar eu cred c„ din rea-voinþ„, Ón leg„tur„ cu aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 215.

Cred c„ Legea nr. 215/2001 trateaz„ f„r„ echivoc interdicþiile ∫i deci, Ón schimb, distin∫ii colegi de la P.N.L. ∫i P.D. Óncearc„ s„ dea tot felul de interpret„ri.

Noi, Guvernul, Ónþelegem s„ aplic„m legile a∫a cum ele au fost aprobate de Parlament, inclusiv de dumneavoastr„, ∫i nu s„ interpret„m Ón tot felul prevederile legale.

Œn al treilea r‚nd, v„ asigur, stimaþi colegi, c„ vom demonstra Ón continuare responsabilitate ∫i seriozitate pentru accelerarea reformei administraþiei publice centrale ∫i locale, pentru accentuarea procesului de apropiere a administraþiei publice faþ„ de cet„þean ∫i pentru cre∫terea calit„þii serviciilor din gospod„rirea comunal„.

Un r„spuns totu∫i concret cred c„ ar trebui s„-l dau, ∫i anume: se evoca aici de c„tre un distins deputat din partea Partidului Democrat, consilierii Domniilor lor ∫i-au dat demisia din consiliile de administraþie. ™i-au dat-o, dar Ó∫i continu„ afacerile cu v‚rf ∫i Óndesat cu prim„riile ∫i Ón locul celor care ∫i-au dat demisia sunt tot P.D.-i∫ti, a∫a c„... Cred c„ ar trebui s„ fie o minim„ moralitate ∫i responsabilitate.

V„ mulþumesc foarte mult.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

V„ propun ca votul final asupra moþiunii s„ Ól exprim„m prin vot deschis prin ridicare de m‚ini.

Cine este pentru moþiune?

Stimaþi colegi,

Am rug„mintea s„ v„ a∫ezaþi Ón b„ncile dumneavoastr„ pentru a putea num„ra civilizat. S„ nu credeþi c„, adun‚ndu-v„, se obþine o sum„ dubl„ dec‚t cea pe care o reprezentaþi.

82 de voturi pentru.

- Œmpotriva moþiunii? 178 voturi Ómpotriv„.

Abþineri?

Abþineri? 3 abþineri.

Cu 178 voturi Ómpotriv„, 82 pentru, 3 abþineri a fost respins„ moþiunea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 Trecem la exprimarea voturilor finale asupra proiectelor Ónscrise pe lista de vot final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 1/2000, lege cu caracter organic. Sunt aplicabile prevederile art. 74 alin. (1) din Constituþie.

V„ rog s„ nu p„r„siþi sala, stimaþi colegi!

Cine este pentru? 176 voturi pentru. Œmpotriv„? 68 voturi Ómpotriv„.

Abþineri?

Deci, cu 176 voturi pentru, 68 Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri, a fost adoptat proiectul de lege.

Poftiþi.

Stimaþi colegi, nu sunteþi de acord s„ vorbiþi dup„ ce exprim„m voturile la toate legile organice?

Bun. Aveþi cuv‚ntul.

Aveþi cuv‚ntul s„ v„ explicaþi votul.

## Domnule pre∫edinte,

mincinoas„, propria avere, atitudine dovedit„ ∫i prin modul de elaborare ∫i adoptare a acestei reglement„ri.

Modul de limitare a dreptului de proprietate Ón cazul p„durilor, pentru persoane fizice þ„rani rom‚ni, la numai 10 hectare, ∫i pentru membrii asociaþiilor persoane juridice, la 20 de hectare, are acela∫i efect ca ∫i nerecunoa∫terea probei cu martori Ón reconstituirea dreptului de proprietate, Ón sensul c„ terenurile astfel nerestituite r„m‚n naþionalizate, proprietate public„ a statului.

Prevederile referitoare la delimitarea propriet„þilor biserice∫ti, at‚t pentru terenurile agricole, c‚t ∫i pentru cele forestiere, lovesc Biserica Ón drepturile ei, Ómpiedic‚nd-o s„-∫i Óndeplineasc„ rolul social, cultural, de p„strare a tradiþiilor cre∫tine∫ti.

Amintim c„ ritmul retroced„rii pentru unit„þile de cult este de 1,9%, ceea ce asigur„ retrocedarea drepturilor ce li se cuvin Ón peste 50 de ani.

M„surile de trecere Ón domeniul public al statului a unor terenuri administrate de instituþiile de Ónv„þ„m‚nt ∫i cercetare, art. 9,…

## Stimaþi colegi,

Doresc s„ justific votul deputaþilor Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Constat„m c„ reglementarea supus„ votului de ast„zi are caracter v„dit centralist, etatist ∫i imoral, contrar declaraþiilor f„cute de reprezentanþii puterii, cum c„ aceast„ reglementare ar veni Ón sprijinul fo∫tilor proprietari. Nu putem s„ constat„m dec‚t c„, Ón loc s„ sprijine þ„ranul rom‚n, ea nu face altceva dec‚t s„ Óngr„deasc„ accesul acestuia la propria avere.

M„sura de Ónl„turare a probei cu martori Ón cazul reconstituirii dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere aduce grave prejudicii morale ∫i materiale þ„ranului rom‚n, fiind, de fapt, o form„ de naþionalizare a p„durilor.

Mai mult, m„sura de Ónl„turare a probei cu martori este de natur„ s„ descurajeze ∫i mai pregnant procesul de punere Ón posesie, cunosc‚nd c„ p‚n„ Ón prezent ritmul restituirii p„durilor asigurat de P.S.D. este de numai 0,7%. Acest ritm va face posibil„ retrocedarea p„durilor pentru persoanele fizice Ón peste 100 de ani.

De∫i puterea cunoa∫te prea bine c„ nu este vinovat þ„ranul rom‚n c„ evidenþa juridic„ a terenurilor din fostul Regat este nesatisf„c„toare, de∫i cunoa∫te c„ Arhivele Naþionale nu deþin documentele necesare ∫i c„ arhivele locale au fost distruse, prin aceast„ monstruoas„ reglementare agraveaz„ ∫i mai mult situaþia fostului proprietar, pus Ón imposibilitatea evident„ de a prezenta Ónscrisuri impuse de legea pesedist„.

La aceasta se adaug„ superficialitatea funcþionarului prim„riei, care a elaborat dovezi de proprietate incomplete, f„r„ specificarea folosinþei: arabil, p„∫uni, p„duri etc., care nu pot fi admise ca Ónscrisuri de administraþie local„, vezi judeþul Gorj.

Din p„cate, nici evidenþa din registrele agricole f„cute pe baz„ declarativ„ nu are relevanþ„ juridic„ cert„. Este de subliniat, de asemenea, reaua-credinþ„ a funcþionarilor publici din diferite instituþii publice ale statului, care nu vin Ón Ónt‚mpinarea revendic„rilor justificate ∫i legitime ale fo∫tilor proprietari, nepun‚nd la dispoziþia acestora informaþiile deþinute din h„rþi, amenajamente silvice sau pastorale etc.

Aceast„ abordare are punctul de plecare Ón atitudinea pe care P.S.D. o are faþ„ de þ„rani, ostil„ ∫i de dispreþ, plec‚nd de la prezumþia c„ ace∫tia ∫i-ar fura, prin m„rturie

## Stimate coleg,

Œmi pare r„u c„ trebuie s„ v„ amintesc c„ nu suntem la dezbateri politice. Suntem la o explicaþie de vot, care dureaz„ dou„ minute.

## **Domnul ™tefan-Marian Popescu-Bejat:**

Este exact acela∫i lucru, domnule pre∫edinte, asta ∫i fac.

…∫i exceptarea de la retrocedare a unor terenuri forestiere, art. 24, sunt insuficient fundamentate at‚t timp c‚t nu este clarificat regimul juridic al acestora.

Din aceast„ cauz„, exist„ numeroase solicit„ri ∫i chiar litigii Ón instanþele de judecat„ (vezi cazurile Lechinþa, Bistriþa-N„s„ud ∫i Vidra—Vrancea), ceea ce pune serios sub semnul Óntreb„rii corectitudinea prezentului demers legislativ.

Œn consecinþ„, Partidul Democrat a votat Ómpotriva prezentei reglement„ri, care va avea cu certitudine consecinþe economice ∫i sociale negative pe plan intern ∫i un impact nefavorabil pe plan extern, mulþi proprietari c„ut‚ndu-∫i drepturile inclusiv la forurile internaþionale.

Prin votul nostru negativ dat acestor reglement„ri, Partidul Democrat, partid social-democrat model, se delimiteaz„ ∫i se deta∫eaz„ clar de politica actualului partid de guvern„m‚nt, politic„ pseudosocial-democrat„ falimentar„, orientat„ Ómpotriva oamenilor ∫i a propriet„þilor private.

V„ mulþumesc.

Poftiþi, domnule coleg.

## V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Œn c‚teva cuvinte, vreau s„ explic votul Partidului Naþional Liberal, vot negativ la acest proiect de lege.

Prin validarea dumneavoastr„, a majorit„þii parlamentare, a Ordonanþei nr. 102 care, din acest moment, a devenit sau va deveni lege, am Ónc„lcat grav dreptul de proprietate Ón Rom‚nia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 Printr-o lege care se vrea de reconstituire, de reparare a unor abuzuri s„v‚r∫ite de statul comunist Ón trecut, am ajuns s-o transform„m dintr-o lege de desp„gubire Óntr-o lege care va ajunge s„ fie de retrocedare ∫i s„ fie lege de desp„gubire.

Desp„gubirile care urmeaz„ a fi date ca urmare a acestui proiect de lege vor fi foarte mari ∫i vor Ómpov„ra bugetul Rom‚niei pe mulþi ani de acum Ónainte.

Mult mai simplu ar fi fost s„ vot„m ∫i s„ d„m Ónapoi fo∫tilor proprietari sau mo∫tenitorilor acestora ceea ce au avut, ceea ce le-a luat statul comunist.

Œn Bulgaria, prin trei articole de lege, prin trei articole, un proiect de lege a fost promovat ∫i li s-a retrocedat fo∫tilor proprietari Ón Óntregime suprafeþele pe care le-au avut Ónainte.

Noi, Ón Rom‚nia, prin aceast„ Ordonanþ„ nr. 102, nu facem altceva dec‚t s„ facem o nou„ naþionalizare, a∫a cum spunea colegul de la P.D. mai Ónainte.

Legea a fost blocat„ foarte mult timp, mai bine de un an de zile. Performanþa actualului Guvern s„ retrocedeze numai 48 de hectare Ón mai mult de un an de guvernare va fi greu de Óntrecut de acum Ónainte.

De asemenea, trebuie s„ mai spunem c„ Ón urma acelui articol mult disputat, îde regul„, pe vechile amplasamente“, clientela politic„ din organizaþiile locale ale dumneavoastr„, din prim„riile locale va fi Óndestul„toare pentru dumneavoastr„, prin acest articol de lege.

V„ mulþumesc foarte mult.

Domnul Vasile Moi∫.

## Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Trei motive a avut Ón vedere Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare atunci c‚nd a votat Ómpotriva acestui proiect de lege.

Primul motiv. Proiectul cuprinde prevederi anacronice, preluate din celebra bul„ de aur a lui Bella al II-lea de la 1222. Cuprinde norme cutumiare ale Evului Mediu primitiv, care ∫tirbesc exerciþiul dreptului de proprietate, excluz‚nd unul dintre atribute: dispoziþia.

™tim care este raþiunea politic„ a introducerii acestei interdicþii. Se dore∫te ca Ón composesoratele din Ardeal s„ se p„streze acest privilegiu de cast„, nimeni s„ nu intre Ón composesorate ∫i s„ nu se Ónstr„ineze proprietatea acestora.

Al doilea motiv. Statutele speciale care reglementeaz„ aceast„ instituþie a composesoratelor au fost abrogate Ón 1993, atunci c‚nd s-a extins aplicarea Codului silvic al vechiului Regat asupra Óntregului teritoriu al þ„rii. Prin acest proiect de lege se reintroduc aceste statute speciale, care au fost abrogate acum aproape 100 de ani.

Al treilea motiv este acela c„ prin lege se face o discriminare Óntre composesorate ∫i propriet„þile gr„nicere∫ti. Dac„ Ón cazul composesoratelor se restituie Óntreaga proprietate, v„ rog s„ observaþi c„ Ón cazul gr„nicerilor nu se restituie dec‚t jum„tate din proprietate, cealalt„ trec‚nd Ón proprietatea comunelor. Or, nu se poate, chiar dac„ din punctul nostru de vedere restituirea este gre∫it„ — trebuia s„ se fac„ subiecþilor de drept —, dac„, totu∫i, s-a f„cut aceast„ restituire, trebuia s„ se

m„soare cu aceea∫i unitate de m„sur„ ∫i s„ nu fie introdus„ aceast„ discriminare pentru mo∫tenitorii gr„nicerilor.

Œn fine, din punctul nostru de vedere, dac„ se aplic„ regula prev„zut„ de Codul de procedur„ civil„, s„ se administreze toate probele, trebuia prev„zut„ ∫i proba cu martori sau trebuia s„ se rezume doar la proba cu acte. A∫a, a ie∫it o dispoziþie legal„ hibrid„ care Ón practic„ va avea foarte mult de lucru.

Œn Óncheiere, doresc s„ v„ spun c„, Ónc„lc‚ndu-se dreptul de proprietate, care este sacrosanct pentru orice societate civilizat„, vom fi nevoiþi s„ contest„m aceast„ lege la Curtea Constituþional„.

V„ mulþumesc.

Domnul deputat Ianculescu, din partea Grupului P.S.D.

## Domnule pre∫edinte,

Stimaþi colegi,

Am s„ v„ reþin numai un minut.

Sunt total nejustificate criticile opoziþiei la adresa Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 102/2001. ™i am s„ v„ explic prin trei valenþe pe care le are aceast„ ordonanþ„ de urgenþ„.

Œn primul r‚nd, acum, legea a devenit constituþional„, faþ„ de Legea nr. 1/2000, care era neconstituþional„.

Œn al doilea r‚nd, legea, de data aceasta, este funcþional„. De aceea ∫i retrocedarea terenurilor agricole ∫i forestiere a Ónt‚rziat timp de un an de zile, tocmai din cauza faptului c„ Legea nr. 1/2000 era nefuncþional„.

™i al treilea argument care pledeaz„ Ón favoarea ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului este faptul c„ este mult mai reformist„ dec‚t Legea nr. 1/2000.

Ce vreþi mai mult, stimaþi colegi din opoziþie, c„ prin aceast„ ordonanþ„ de urgenþ„ se retrocedeaz„ Ónc„ aproape un milion de hectare de teren agricol ∫i de p„dure pentru persoanele care au fost omise din prevederile Legii nr. 1/2000?

Iat„ c„ aceast„ ordonanþ„ de urgenþ„ este mult mai reformist„.

™i am s„ vin ∫i cu alte argumente, dar timpul fiind a∫a cum este, suntem presaþi de timp, cine dore∫te, am s„ vin cu argumentele respective.

De aceea, Ónc„ o dat„ afirm: criticile opoziþiei sunt total nefundamentate ∫i le accept numai ca partide de opoziþie, pentru c„ asta le este menirea, s„ critice puterea.

Dar, dac„ st„m realist ∫i analiz„m cu foarte, foarte mare atenþie aceast„ ordonanþ„ de urgenþ„, vedem c„ ea este mult mai reformist„, este constituþional„, de data aceasta, ∫i este ∫i funcþional„, de asemenea. V„ mulþumesc.

## Stimaþi colegi, continu„m votul.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Codului penal, a Codului de procedur„ penal„ ∫i a unor legi speciale, lege cu caracter organic, art. 74 alin. (1) din Constituþie. Cine este pentru? V„ mulþumesc. Sunt voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor prezenþi.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenþiilor, lege ordinar„, art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? V„ mulþumesc.

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„?

Abþineri?

Unanimitate.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 72/2001 pentru modificarea ∫i completarea art. 28 din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, lege cu caracter organic, art. 74 alin. (1) din Constituþie.

- Cine este pentru? 174 voturi pentru.

- Œmpotriv„? 20 voturi Ómpotriv„.

Abþineri? 15 abþineri.

Cu 174 voturi pentru, 20 Ómpotriv„ ∫i 15 abþineri, a fost adoptat raportul de mediere.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 142/2001 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/1998 privind finanþarea ∫i din alte surse dec‚t bugetul de stat a unor activit„þi specifice de administrare a rezervelor de stat, lege ordinar„, art. 74 alin. (2) din Constituþie.

- Cine este pentru? Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 115/1999 privind unele m„suri de restructurare financiar„ a B„ncii Rom‚ne de Comerþ Exterior (Bancorex) —

- S.A., lege ordinar„, art. 74 alin. (2) din Constituþie. Cine este pentru? 196 de voturi pentru. Œmpotriv„? 30 voturi Ómpotriv„.

Abþineri? Nu sunt abþineri.

Cu 196 de voturi pentru ∫i 30 de voturi Ómpotriv„, s-a adoptat raportul comisiei de mediere.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea ∫i exercitarea profesiei de consilier Ón proprietate industrial„, lege ordinar„, art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? V„ mulþumesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

- Abþineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor prezenþi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul preþurilor ∫i tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenþei, lege cu caracter ordinar, art. 74 alin. (2) din Constituþie. Cine este pentru? V„ mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenþie, lege cu caracter organic, art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? V„ mulþumesc.

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind organizarea ∫i funcþionarea unit„þilor de cercetare-

dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ∫i a Academiei de ™tiinþe Agricole ∫i Silvice îGheorghe Ionescu-™i∫e∫ti“, lege cu caracter ordinar, art. 74 alin. (2) din Constituþie.

- Cine este pentru? V„ mulþumesc. 197 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„ dac„ sunt? 16 voturi Ómpotriv„. Abþineri? Nu sunt.

- Poftiþi, stimaþi colegi de la P.D. Explicaþi votul.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Partidul Democrat a fost ∫i r„m‚ne fidel necesit„þii relans„rii cercet„rii rom‚ne∫ti Ón toate domeniile.

Votul nostru negativ de azi nu este dat legii Ón principiu, ci modului Ón care comisia de mediere abilitat„ de cele dou„ Camere de a pune de acord anumite divergenþe a uitat s„ se coreleze cu prevederile Hot„r‚rii de Guvern nr. 517 din 1999, care stabileau delimitarea suprafeþelor de teren strict necesare pentru cercetare ∫i producere de seminþe ∫i material s„ditor din categorii biologice superioare ∫i de animale de ras„ ∫i trecerea terenurilor destinate producþiei aflate Ón administrarea institutelor ∫i staþiunilor de cercetare ∫i producþie agricol„ Ón domeniul privat al statului.

Este, oare, o omisiune a comisiei de mediere sau o gre∫eal„ strecurat„ Ón Hot„r‚rea Guvernului nr. 517/1999, intenþionat, de cei care doreau s„ limiteze la minim necesit„þile funciare ale institutelor ∫i staþiunilor de cercetare? R„m‚ne, deocamdat„, o problem„ neclarificat„, cum, de altfel, r„m‚ne neclarificat„ situaþia juridic„ a multor terenuri, datorit„ nefinaliz„rii restituirii suprafeþelor agricole ∫i silvice.

Aceast„ Ómpropriet„rire va crea probleme majore Óntr-un sistem ∫i a∫a nesigur ∫i generator de conflicte. Iat„ motivul pentru care Partidul Democrat a votat Ómpotriva raportului comisiei de mediere la acest proiect de lege.

V„ mulþumesc.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind organizarea ∫i funcþionarea Poliþiei Rom‚ne, lege cu caracter organic, art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru?

O clip„, stimaþi colegi.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Exist„ o problem„ legat„ de raportul de mediere. Œn raportul de mediere, la punctele 7 ∫i 13 comisia de mediere nu a dat soluþii.

Œn conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituþie, care spun foarte clar: îŒn cazul Ón care comisia…“, comisia de mediere, se refer„, î…nu ajunge la un acord sau dac„ una dintre Camere nu aprob„ textul comisiei de mediere, textele aflate Ón divergenþ„ se supun dezbaterii Camerei Deputaþilor ∫i Senatului Ón ∫edinþ„ comun„…“

Œn condiþiile acestea, domnule pre∫edinte, v„ rog s„ supuneþi la vot acest raport de mediere f„r„ cele dou„ articole, cele dou„ puncte din raport, care se duc Ón mod

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 firesc ∫i constituþional la medierea ∫edinþei comune a celor dou„ Camere.

Asta este chestiunea de procedur„. Sper ca s„ nu ajungem s„ atac„m la Curtea Constituþional„, pentru o chestiune de procedur„ care poate fi rezolvat„ foarte simplu Ón plenul celor dou„ Camere.

V„ mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Regret c„ domnul Sassu nu a ridicat problema aceasta atunci c‚nd am dezb„tut raportul, dar, Ón consecinþ„, neadopt‚nd acele texte, ele r„m‚n Ón divergenþ„.

Deci vot„m raportul f„r„ cele dou„ texte.

Cine este pentru? 182 de voturi pentru.

Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„.

Abþineri? 14 abþineri.

Cu 182 de voturi pentru, nici o Ómpotrivire, 14 abþineri s-a adoptat raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind organizarea ∫i funcþionarea Poliþiei Rom‚ne. V„ rog.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat s-a abþinut de la vot, nu pentru c„ apreciaz„ aceast„ lege ca fiind inoportun„ pentru actualul sistem politic din Rom‚nia, ci pentru prea simplul motiv c„ apreciaz„ faptul c„ Ón conþinutul ei exist„ prevederi neconstituþionale. Œn concepþia noastr„, Constituþia nu poate constitui un subiect de negociere politic„.

Repet, apreciem c„ aceast„ lege este necesar„, dar, atunci c‚nd este vorba de textul Constituþiei, cred c„ avem obligaþia cu toþii s„ medit„m asupra acestor texte.

Partidul Democrat, Ón consecinþ„, v„ propune ca, p‚n„ nu este prea t‚rziu, Ón sensul de a nu ajunge la un control de constituþionalitate, s„ remediem cel puþin dou„ texte din Legea Poliþiei, cu ocazia procedurii de mediere, ∫i ne referim la urm„toarele: Ón primul r‚nd, este vorba de acea prevedere din textul legii potrivit c„reia îorganul de poliþie poate s„ reþin„ o persoan„ cel mult 24 de ore, ca m„sur„ administrativ„, atunci c‚nd, pentru persoanele suspecte, a c„ror identitate nu poate fi stabilit„, ele pot fi conduse la sediul poliþiei, precum ∫i Ón cazul persoanelor care, prin acþiunile lor, pericliteaz„ viaþa persoanelor, ordinea public„ sau alte valori sociale“.

Care este problema aici?

Textul Constituþiei este expres, ∫i anume Ón art. 23 alin. (3) se menþioneaz„ f„r„ nici un fel de comentariu: îreþinerea nu poate dep„∫i 24 de ore“. Œn acest moment, prin aceast„ lege, am creat dou„ tipuri de reþineri: o reþinere administrativ„, de 24 de ore, ∫i o reþinere procedural„, pe baza unei ordonanþe de reþinere, de Ónc„ 24 de ore. Deci, Ón ambele situaþii este vorba de reþinerea unei persoane, de privarea de libertate. Or, aceste norme care vizeaz„ privarea de libertate sunt imperative ∫i textul Constituþiei nu poate fi discutat.

Œn consecinþ„, Ón momentul de faþ„ exist„ posibilitatea ca o persoan„ s„ fie reþinut„ 48 de ore, Ón contradicþie flagrant„ cu textul Constituþiei, care spune, îreþinerea nu poate dep„∫i 24 de ore“.

Credem noi c„ aceast„ inadvertenþ„ este de ordinul evidenþei ∫i ar trebui s„ fie remediat„ c‚t mai urgent posibil.

Œn al doilea r‚nd, Partidul Democrat obiecteaz„ asupra faptului c„ Ón conþinutul legii au fost introduse unele

sintagme ce deschid posibilitatea abuzului Ón aplicarea legii de c„tre organul de poliþie. ™i ne referim Ón special la sintagma îposibile acþiuni teroriste“. De exemplu: îOrganul de poliþie are dreptul s„ efectueze controale ∫i razii, c‚nd exist„ indicii temeinice cu privire la s„v‚r∫irea de infracþiuni ori ascunderea unor infractori, bunuri provenite din infracþiuni sau posibile acþiuni teroriste“.

Curtea European„ a Drepturilor Omului a fost foarte clar„ Ón multiple decizii, inclusiv Ón cauza îRotaru versus Rom‚nia“, pierdut„ de statul rom‚n, critic‚nd legile rom‚ne pentru imprecizie ∫i lipsa lor de previzibilitate, Ón sensul c„ cet„þeanul nu ∫tie ce conduit„ trebuie s„ aib„ Ón condiþiile Ón care formul„rile din legi sunt foarte vagi. îPosibile acþiuni teroriste“… Cum va interpreta organul de poliþie ce Ónseamn„ îposibil„ acþiune terorist„“? Practic, aici poate intra orice sau poate s„ nu intre nimic, cu at‚t mai mult cu c‚t nici Ón legislaþia intern„, nici Ón legislaþia internaþional„ infracþiunea de terorism nu este precis definit„.

Cu alte cuvinte, din respect pentru drepturile ∫i libert„þile cet„þenilor, pentru a Ómpiedica potenþialele abuzuri pe care le vor putea exercita organele de poliþie, v„ suger„m s„ avem grij„ ca aceste texte, cu ocazia procedurii de mediere, chiar dac„ va fi forþat„ aceast„ procedur„, s„ fie remediate, repet, pentru a nu ajunge la Curtea Constituþional„.

Ca ultim resort, Partidul Democrat evident c„ Ó∫i rezerv„ dreptul de a solicita pre∫edintelui Rom‚niei retrimiterea legii la Parlament ∫i, Ón ultilm„ instanþ„, sesizarea Curþii Constituþionale pentru Óndreptarea acestor articole. Dar, Ón rest, repet, legea este necesar„, avem nevoie de ea Ón statul de drept, dar nu ne putem juca cu Constituþia atunci c‚nd textele intr„ Ón contradicþie flagrant„ cu textele din lege.

V„ mulþumesc.

La punctul 12 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, care se adopt„ conform art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Abþineri?

Cu un vot Ómpotriv„, s-a adoptat aceast„ ordonanþ„ de urgenþ„.

Rog un reprezentant al Comisiei de s„n„tate s„ vin„ pÓn„ aici.

Stimaþi colegi,

Dac„ priviþi lista, Óncep‚nd cu punctele 13, 14, 15, dintr-o eroare a aparatului tehnic, se propune practic adoptarea acestor legi. Œn realitate, v„ reamintesc c„ ele au fost pe list„ luni de zile, ele urmau s„ fie respinse, ca urmare a admiterii Ordonanþei de urgenþ„ nr. 152/1999.

Œn consecinþ„, Ón toate cele trei cazuri, v„ propun respingerea acestora, a∫a cum propusese comisia la vremea respectiv„.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 100/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 Unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 220/2000 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 109 alin. (1) din Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman.

Cine este pentru propunerea de respingere? Mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 164/2001 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 109 alin. (1) din Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman.

Cine este pentru respingere? Mulþumesc.

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Abþineri?

Unanimitate.

Propunerea legislativ„ pentru completarea ∫i modificarea Legii privind publicitatea, lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 24/2002 privind Óncasarea prin mijloace electronice a impozitelor ∫i taxelor locale, lege ordinar„. Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi Ómpotriv„? Abþineri?

indemnizaþiile ∫i celelalte drepturi ale senatorilor ∫i deputaþilor, precum ∫i salarizarea personalului din aparatul Parlamentului Rom‚niei, republicat„.

Aici ajunsesem Ón ultima ∫edinþ„ la un impas pentru c„ n-am putut trece la dezbaterea legii. Comisia propusese aprobarea ei; unul dintre membrii comisiei a propus respingerea.

Œnþeleg c„ a renunþat colegul dumneavoastr„ s„ propun„ respingerea proiectului. ™i atunci, trecem la dezbaterea lui.

Domnul deputat Petrescu.

Domnule pre∫edinte,

N-are nici o relevanþ„ c„ un membru al comisiei a propus respingerea proiectului. Noi discut„m aici raportul comisiei. Raportul comisiei este de aprobare. Deci noi trebuie s„ discut„m legea pe articole ∫i, dac„ colegii no∫tri nu vor dori ca acest proiect de lege s„ fie aprobat, se resping toate articolele sau se respinge la vot final. Dar noi nu putem lua Ón discuþie faptul c„ unul din membrii comisiei a dorit ca acest proiect s„ fie respins. Conteaz„ ce a decis majoritatea comisiei.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Eu cred c„ cea mai bun„ soluþie este s„ restituim proiectul la comisie pentru a se pune de acord cu privire la acest lucru.

- Unanimitatea celor prezenþi.

Propunerea legislativ„ cu privire la localurile de alimentaþie public„.

S-a propus de c„tre comisie respingerea.

- Cine este pentru respingere?

- Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activit„þii de expertiz„ tehnic„ judiciar„ ∫i extrajudiciar„, lege ordinar„.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi Ómpotriv„ dac„ sunt?

- Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 3/2002 privind unele m„suri de ajutor pentru asigurarea condiþiilor minime de subzistenþ„ a echipajelor ambarcate la bordul unor nave maritime de transport ∫i pentru menþinerea Ón siguranþ„ a unor nave aflate Ón patrimoniul Companiei de Navigaþie Maritim„ îRomline“ — S.A. Constanþa, precum ∫i alocarea unui fond special pentru ™antierul Naval Constanþa, Ón vederea achiziþion„rii de echipamente individuale de protecþia muncii, lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi Ómpotriv„? Abþineri?

Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei europene privind sp„larea, descoperirea, sechestrarea ∫i confiscarea produselor infracþiunii, Óncheiat„ la Strasbourg la 8 noiembrie 1990, lege ordinar„.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

## Stimaþi colegi,

Pe ultimul punct este proiectul de Lege pentru modificarea art. 21 alin. (7) din Legea nr. 53/1991 privind

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

A mai fost restituit o dat„.

Domnul Árpád, poftiþi!

## Domnule pre∫edinte,

Œn comisie s-a luat o decizie. Decizia e luat„. Un singur membru al comisiei este de alt„ p„rere, dorind s„ se resping„ proiectul. S-a luat Ón ∫edinþa trecut„ acea decizie de conducerea ∫edinþei ca, Ónainte de a intra pe fondul acestei discuþii, s„ decidem dac„ suntem de acord sau nu suntem de acord cu p„rerea unui singur coleg de-al nostru. Dac„ a∫a s-a decis, cei care sunt de acord cu domnul respectiv vor vota pentru respingere, ceilalþi nu vor vota, deschiz‚ndu-se calea pentru a se discuta.

Sau se poate merge ∫i pe varianta propus„ de domnul Petrescu. Nicidecum nu se impune retrimiterea la comisie, pentru c„ a∫a o problem„ n-a mai fost ridicat„ nici Ón plenul Camerei ∫i nici Camera n-a decis a∫a ceva. A∫a c„ alegem dintre cele dou„.

Stimaþi colegi, v„ rog s„ v„ depresurizaþi. Doamna pre∫edint„ a comisiei.

## Domnule pre∫edinte,

A doua oar„, prin raport suplimentar, Comisia de munc„ s-a pronunþat asupra acestei propuneri legislative acord‚ndu-i votul, fiind de acord. E adev„rat c„ scorul a fost de 7 la 6. E adev„rat c„ a fost o propunere de respingere din partea a trei deputaþi P.S.D. Dar Ón momentul de faþ„, dup„ p„rerea mea, nu putem face altceva dec‚t

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 s„ supunem la vot raportul comisiei. Dac„ iese pozitiv sau negativ vom vedea.

V„ mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Cred c„ nu putem curma dezbaterile ∫i contradicþiile dintre noi, disputele, dec‚t pun‚nd la vot.

Œncepem cu titlul legii.

Dac„ aveþi obiecþiuni la titlul pentru modificarea articolului unic?

Aveþi obiecþiuni?

O Óncepem de la Ónceput, domnule Buzatu.

Am o obiecþiune.

Votaþi Ómpotriva titlului ∫i am terminat totul. Poftiþi!

## Domnule pre∫edinte,

Eu sunt menþionat acolo, la amendamentele respinse ∫i, potrivit uzanþelor regulamentare, trebuie s„-mi daþi cuv‚ntul pentru c„ amendamentul meu vizeaz„ Óntregul proiect de lege. De fapt, nu putem vota; dac„ am admite c„ Ónt‚i vot„m titlul legii ∫i dup„ aia Ómi susþin amendamentul, ar Ónsemna c„ vot„m titlul legii ∫i, presupun‚nd c„ vor fi de acord colegii mei s„ respingem restul, am vota o lege care are numai titlu ∫i nu mai are conþinut ∫i cred c„ nu e nimeni dispus din aceast„ sal„ s„ fac„ acest lucru.

Pe cale de consecinþ„, eu v„ rog s„-mi permiteþi s„ susþin amendamentul. E o susþinere foarte simpl„. Am anunþat intenþia mea data trecut„ ∫i veþi supune la vot aceast„ chestiune, dup„ care putem merge mai departe cu dezbaterea.

Permiteþi s„ iau cuv‚ntul pentru susþinere?

Acum ce-aþi f„cut? Asta aþi f„cut.

N-am f„cut propunere, am dat numai o explicaþie procedural„ Ón leg„tur„ cu ceea ce vreau s„ facem.

Domnule pre∫edinte,

Eu am propus respingerea acestui proiect de lege care vizeaz„ modificarea art. 21 alin. (7) din Legea nr. 53.

Eu am propus respingerea acestui proiect de lege pentru urm„toarele motive, domnule pre∫edinte, pentru...

## Stimate coleg,

Vedeþi c„, _volens nolens,_ reveniþi la logica lucrurilor ∫i pledaþi pentru respingerea legii. C‚nd vom ajunge Ón final, pledaþi pentru respingerea legii. Nu putem s„ Óncepem dezbaterea unei legi elimin‚nd titlul. De fapt, dumneavoastr„ nu aveþi cu titlul legii nimic. Dumneavoastr„ aveþi ce aveþi cu fondul legii.

Sigur, domnule pre∫edinte. Dar nu putem adopta titlul ∫i dup„ aia s„ respingem totul.

## Stimaþi colegi,

Eu sunt dator s„ respect totu∫i logica lucrurilor ∫i supun titlul, Ón raport de faptul c„ sunt obiecþii, supun titlul votului dumneavoastr„.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Avem un vot Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

™i probabil, domnule Buzatu, dumneavoastr„ cum votaþi? Se abþine.

Cu un vot Ómpotriv„ ∫i o abþinere, s-a adoptat titlul proiectului de lege.

La cuprinsul articolului unic, v„ rog s„ urm„riþi amendamentul 2.

Dac„ aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Nu aveþi. Adoptat Ón unanimitate.

Da, domnule Buzatu, aveþi cuv‚ntul. Articolul unic l-am votat.

Poftiþi!

## **Domnul Dumitru Buzatu:**

## Domnule pre∫edinte,

Eu ∫tiu c„ este o mare emulaþie atunci c‚nd e vorba s„ vot„m legi care fac referiri la drepturile deputaþilor ∫i senatorilor. Eu v-a∫ ruga totu∫i s„ analizaþi ∫i rog ∫i stimaþii colegi care au Ónceput s„ se enerveze c‚nd se ridic„ o problem„ destul de serioas„ Ón faþa dumnealor, v-a∫ ruga s„ analizaþi ∫i rog pe stimaþii colegi s„ se uite Ón Legea nr. 53 Ón momentul acesta, art. 21, s„ vedem ce spune acest alin. (7) care urmeaz„ s„ fie modificat.

Alin. (7) spune a∫a: îSenatorii sau deputaþii care se deplaseaz„ Ón alt„ localitate din propria circumscripþie electoral„ Ón care domiciliaz„ pentru activit„þile legate de exercitarea mandatului beneficiaz„ de o diurn„ de deplasare de 65% din diurna..., pentru o singur„ zi pe s„pt„m‚n„.“

Eu cred c„ a fost o raþiune solid„ a legiuitorului c‚nd a spus c„ Óntr-o singur„ zi pe s„pt„m‚n„, pentru c„, conform prevederilor regulamentare, avem patru zile de activitate Ón plen, comisiile ∫i plenul, avem o zi de activitate Ón teritoriu, vinerea, pentru care lu„m aceast„ diurn„, trebuie s„ Óntrunim mai multe exigenþe ca s„ primim diurna aceasta. S„ fie o deplasare care Óncepe s„ zicem la ora 7,30 ∫i se termin„ la ora 19,30, seara.

Vreau s„-mi spun„ ∫i mie vreunul dintre stimaþii no∫tri colegi care face deplas„ri timp de 3 zile pe s„pt„m‚n„ Óncep‚nd de la ora 7,30 p‚n„ la ora 19,30, inclusiv ziua de s‚mb„t„, inclusiv ziua de duminic„. Cred c„ trebuie s„ avem o limit„ Ón ceea ce prive∫te, s„ spun eu, acordarea acestor drepturi þin‚nd cont ∫i de lucrul efectiv Ón teritoriu, nu numai din dorinþa subiectiv„ a noastr„ de a m„ri veniturile unora dintre noi.

V„ mulþumesc foarte mult.

Domnul Pambuccian.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Este a nu ∫tiu c‚ta oar„ c‚nd la legi de genul „sta se g„se∫te c‚te un coleg care de obicei tace ∫i n-are

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/29.III.2002 nimic de spus la alte legi ∫i care Óncearc„ s„ se afirme ∫i s„ Ó∫i fac„ capital politic pe seama unei chestiuni foarte populare pentru ziare. Eu v„ m„rturisesc c„ m-am s„turat s„ tot v„d acest gen de circ.

V„ mulþumesc.

Ecaterina, Antonescu Napoleon, P.S.D.; Stanciu Anghel, Magheru Paul, P.R.M.; Baciu Mihai, P.D.; Ionescu Anton, P.N.L.

Cine este pentru? Mulþumesc. Œmpotriv„?

Unanimitate.

Domnul Buzatu.

Eu zic s„ reveniþi la un spectacol... Stimaþi colegi, cu limbajul, v-a∫ ruga s„ reveniþi la limbajul parlamentar, nu la cel de la spectacolul de circ.

Domnule pre∫edinte,

Œn primul r‚nd, v-a∫ ruga sau l-a∫ ruga frumos pe colegul Pambuccian s„ Ó∫i cear„ scuze, cel puþin faþ„ de mine, de la acest microfon pentru c„... de∫i a∫ putea spune c„ nu are motive suficiente, pentru c„ eu nu sunt, Ón nici un caz, unul dintre colegii aceia la care se refer„ dumnealui.

Cred c„ microfonul acestei Camere ∫i tribuna aceasta la care m„ aflu pot depune m„rturie Ón raport cu modul Ón care m-am comportat de-a lungul timpului de c‚nd sunt parlamentar. Eu nu vreau s„-mi fac aici propagand„ ieftin„ pe seama modific„rii Legii nr. 53, nu vreau s„ þin nici un discurs demagogic, dar vreau s„ fac un apel la bun-simþ chiar din partea domnului Pambuccian, dac„ e nevoie.

Eu am senzaþia c„ distinsul nostru coleg Buzatu avea dreptate s„ se simt„ neÓndrept„þit pentru c„, prin toate intervenþiile sale, a dat dovad„ de decenþ„ ∫i ∫i-a susþinut, e adev„rat, uneori cu pasiune, argumentele f„r„ Óns„ a jigni pe nimeni, f„r„ a fi tendenþios.

Din p„cate, suntem Ón urm„torul impas: legea, chiar ordinar„ fiind, are nevoie de votul a cel puþin 174 de deputaþi prezenþi.

- V„ rog frumos s„ v„ uitaþi Ón sal„ c‚þi sunteþi. Bun!

Stimaþi colegi, vot„m ∫i num„r„m ce iese. Cine este pentru aceast„ lege? 173 voturi pentru. Œmpotriv„? 4 voturi Ómpotriv„.

Abþineri? Dou„ abþineri.

Stimaþi colegi, propunerea a fost adoptat„ cu 173 voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri.

Stimaþi colegi, avem de aprobat componenþa unor comisii de mediere.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind Ónfiinþarea Universit„þii îConstantin Br‚ncoveanu“ din Pite∫ti. Domnii deputaþi: Andea Petru, Andronescu

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind Ónfiinþarea Universit„þii îTitulescu“ din Bucure∫ti: Andea Petru, Andronescu Ecaterina, Antonescu Napoleon, P.S.D.; Stanciu Anghel, Magheru Paul, Baciu Mihai, Vekov Károly-János.

- Cine este pentru? Mulþumesc. Œmpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind Ónfiinþarea Universit„þii îVasile Goldi∫“ din Arad: Andea Petru, Andronescu Ecaterina, Antonescu Napoleon, Stanciu Anghel, Ionescu Anton, Vekov Károly-János, Radan Mihai.

Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind Ónfiinþarea Universit„þii îGeorge Bacovia“ din Bac„u: Andea Petru, Andronescu Ecaterina, Antonescu Napoleon, Stanciu Anghel, Magheru Paul, Baciu Mihai, Ionescu Anton.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere privind Ónfiinþarea Universit„þii Cre∫tine îDimitrie Cantemir“ din Bucure∫ti: Andea Petru, Andronescu Ecaterina, Antonescu Napoleon, Stanciu Anghel, Magheru Paul, Baciu Mihai, Ionescu Anton.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere pentru Ónfiinþarea Universit„þii îTitu Maiorescu“ din Bucure∫ti: Andea Petru, Andronescu Ecaterina, Antonescu Napoleon, Stanciu Anghel, Magheru

- Paul, Baciu Mihai, Ionescu Anton, Ro∫culeþ Gheorghe. Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Cu aceasta, declar Ónchis„ ∫edinþa Ón plen a Camerei Deputaþilor de ast„zi. Dup„-amiaz„, activit„þi Ón comisiile permanente.

## _™edinþa s-a Óncheiat la ora 14,00._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 42/29.III.2002 conþine 40 de pagini.**

Preþul 37.160 lei