Frunda György

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„ v„ spun c„ legisla˛ia se schimb„ ∫i la nivelul Consiliului Europei ∫i al Uniunii Europene ∫i trebuie v„zut ∫i avizul Comisiei de la Vene˛ia.

Dac„ vorbeam la nivelul anului 1993, erau dou„ discu˛ii pe defini˛ii clare: una, îminoritate na˛ional„ sau etnic„“, ∫i a doua, îcomunitate sau minoritate“.

Ultimele acte adoptate sunt Conven˛ia-cadru privind minorit„˛ile na˛ionale — ∫i v„ subliniez acest lucru, nu vorbe∫te nici de comunitate, nici de minoritate — ∫i Protocolul 12, care interzice discriminarea. De ce? Œn urma dezbaterilor de peste 7 ani de zile, deci din 1991 p‚n„ Ón 1998 — Ón 1999 s-a adoptat Conven˛ia-cadru —, s-a ajuns la situa˛ia c„ nu e bine ca la nivelul Adun„rii Parlamentare s„ se Óncerce impunerea unei terminologii na˛ionale. S-a ales varianta adopt„rii terminologiilor na˛ionale ∫i s-a ajuns la concluzia c„ aceste termene nu se contrazic, sunt complementare sau spun acela∫i lucru.

Deci, dac„ vorbim despre minoritate na˛ional„ sau etnic„, nu facem dec‚t s„ mergem la r„d„cini latine sau la r„d„cini grece∫ti, dar vorbim despre acelea∫i lucruri, dac„ vorbim despre minoritate, atunci am un _approach_ ,

un punct de vedere, o analiz„ pu˛in peiorativ„, pentru c„ introduc criteriul numeric, vorbesc de o îminoritate“, care poate fi peiorativ„, ∫i, pentru a nu exista aceast„ categorisire, s-a folosit no˛iunea de îcomunitate“. Cu at‚t mai mult cu c‚t, Ón Europa de ast„zi, Ón ultimii 10 ani, accentul se pune pe comunit„˛i, pe comunit„˛i locale, despre care vorbea˛i dumneavoastr„, domnule academician, ieri, pe comunit„˛i na˛ionale, pe na˛iuni ∫i comunit„˛i na˛ionale, pentru c„ aceste comunit„˛i intr„ Óntr-un ansamblu, Óntr-o na˛iune.

Comunitatea respectiv„, pe una dintre solu˛ii, cea francofon„, la care f„cea referire domnul academician, Ónseamn„ c„ minorit„˛ile intr„ Ón na˛iunea ˛„rii ∫i na˛iunea este legat„ de hot„r‚rile ˛„rii, iar Ón cealalt„, care nu este romano-german„ — m„ scuza˛i, domnule Iorgovan —, ci este anglo-saxon„, acolo, na˛iunea... — ∫i am vorbit ieri de la tribun„ — din na˛iune fac parte comunit„˛ile na˛ionale care locuiesc peste frontierele ˛„rilor respective.

Acestea sunt modalit„˛ile de reglementare la ora actual„. Nici una dintre ele nu contrazice Constitu˛ia Rom‚niei, nici Conven˛ia-cadru, care este ∫i lege rom‚neasc„, a fost ratificat„ de noi ∫i este lege rom‚neasc„ ∫i pentru c„ Ón situa˛ia noastr„ concret„, a Rom‚niei — ∫i acesta este cel mai important lucru —, minorit„˛ile na˛ionale se leag„ de comunit„˛ile locale. Noi nu avem o comunitate na˛ional„, oricare ar fi ea, care s„ locuiasc„ pe tot teritoriul Rom‚niei, Ón mod egal. Aceste minorit„˛i, prin tradi˛ii istorice, Ón forma Ón care s-au a∫ezat, sunt legate de anumite teritorii Ón care locuiesc Ón mod stabil, de comunit„˛ile locale pe care locuiesc stabil.

De aceea, Guvernul Rom‚niei a ales aceast„ variant„ ∫i noi v„ propunem s„ vot„m textul ini˛ial, fiind deci Ómpotriva amendamentului propus de domnii senatori Bindea ∫i Solcanu.