Monitorul Oficial·Partea II·4 iulie 2003
Dezbatere proiect de lege · respins
Valeriu Stoica
Continuarea dezbaterilor asupra Propunerii legislative de revizuire a Constitu ˛ iei
Discurs
## V„ mul ˛ umesc.
Este o dovad„ de patriotism, domnule pre∫edinte.
™i, pentru c„ suntem la vremea pove∫tilor ∫i a istoriilor, Óng„dui ˛ i-mi s„ v„ spun ∫i eu o istorie: Ón anii '80, discut‚nd cu unul dintre cei mai buni juri∫ti din aceast„ ˛ ar„, Ómi spunea c„ au r„mas foarte pu ˛ ini reprezentan ˛ i ai minorit„ ˛ ii evreilor Ón Rom‚nia. Asta Ón anii '80, nu acum. Acum sunt mult mai pu ˛ ini dec‚t Ón anii '80.
™i-mi spunea cu un gust amar: îO ˛ ar„ din care pleac„ evreii, este o ˛ ar„ c„reia nu-i merge bine“. Dac„
Ómi da ˛ i voie s„ parafrazez, a∫ spune c„ o ˛ ar„ din care pleac„ minorit„ ˛ ile, este o ˛ ar„ c„reia nu-i merge bine.
Iat„ de ce cred c„ trebuie s„ avem fa ˛ „ de minorit„ ˛ i, nu numai respectul pe care ar trebui s„-l avem Óntr-o ˛ ar„ civilizat„, dar ar trebui s„ avem ∫i respectul pe care ni-l dator„m nou„ Ón∫ine dac„ vrem s„ ne mearg„ bine. Pentru c„ minorit„ ˛ ile r„m‚n Óntr-o ˛ ar„ Ón care le merge bine.
Mai mult dec‚t at‚t, Óntr-o ˛ ar„ Ón care exist„ prosperitate, mai vin ∫i al ˛ ii. C‚nd Rom‚nia era prosper„, veneau italieni, veneau chiar ∫i englezi, veneau chiar ∫i germani. Mi-a∫ dori ca ast„zi Rom‚nia s„ fie o ˛ ar„ de primire, ∫i nu o ˛ ar„ din care se pleac„.
Iat„ de ce, f„c‚nd aceast„ introducere, nu pot totu∫i s„ primesc amendamentul f„cut de U.D.M.R. Nu pot s„ fiu de acord cu el, pentru c„ o ˛ ar„ Ón care ne merge bine este o ˛ ar„ a indivizilor, ∫i nu o ˛ ar„ a grupurilor, Ón primul r‚nd.
Textul actual din Constitu ˛ ie vorbe∫te de persoane apar ˛ in‚nd minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale. Or, elementul constitutiv al oric„rei comunit„ ˛ i este individul. Dac„ protej„m individul, protej„m ∫i comunitatea din care el face parte. Dac„ protej„m cet„ ˛ eanul de origine rom‚n„, protej„m ∫i majoritatea, ca grup. Dac„ protej„m maghiarul, ca individ, protej„m ∫i grupul din care el face parte, respectiv minoritatea maghiar„.
Iat„ de ce, Ón aceast„ privin ˛ „, de pe o pozi ˛ ie liberal„ ferm„, noi recunoa∫tem drepturile omului ca drepturi individuale, ∫i nu ca drepturi colective. Am chiar credin ˛ a c„ drepturile colective nu ˛ in de zona drepturilor omului, ci de zona Dreptului public, a Dreptului constitu ˛ ional, a Dreptului administrativ.
Vorbim de na ˛ iune ca o entitate politic„ Ón Dreptul constitu ˛ ional. Dar a vorbi de minorit„ ˛ i ca elemente constitutive ale statului, Ónseamn„ s„ ad„ug„m, dincolo de cet„ ˛ ean ∫i dincolo de na ˛ iune, un al treilea element constitutiv al statului.
Lucrul acesta este extrem de periculos nu doar Ón Rom‚nia, este extrem de periculos oriunde Ón lume. Cu c‚t multiplic„m grupurile ca factori constitutivi ai statului, cu at‚t risc„m s„ gener„m, Ón cadrul fiec„rui grup, o nou„ rela ˛ ie Majoritate / Minoritate. Lucrul acesta ar fi extrem de grav, pentru c„ orice identitate de grup are tendin ˛ a s„ oprime individul.
Nu are rost s„ cre„m Ón mod artificial, juridic, asemenea entit„ ˛ i de grup care s„ oprime individualitatea. Iat„ de ce, de pe aceast„ pozi ˛ ie ferm liberal„, nu putem admite dec‚t ideea drepturilor omului ca drepturi individuale, ∫i nu ca drepturi colective.