Iulian Iancu

V„ mul˛umesc foarte mult, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îBugetul de stat pentru anul 2007 — etalon al minciunii ∫i instrument de Ómbog„˛ire a celor boga˛i ∫i de s„r„cire a celor s„raci“.

Bugetul de stat, a∫a cum bine se ∫tie, este cea mai important„ component„ a bugetului public — instrument de previziune prin care statul prevede anual m„rimea ∫i structura veniturilor ∫i cheltuielilor Ón cadrul economiei publice.

De la 1 ianuarie 2007 avem, Óns„, o dimensiune european„ a construc˛iei acestuia, bazat„ pe analize economico-financiare ∫i fiscale foarte exigente. Analiz‚nd coordonatele sintetice ale bugetului de stat pentru anul 2007, putem simplu spune c„ avem din nou Ón fa˛„ un buget nerealist.

Œn primul r‚nd, vorbim despre bugetul primului an al integr„rii europene. Era obligatoriu ca Guvernul s„ fi elaborat mai Ónt‚i o strategie, respectiv un program postaderare. Era ∫i este stringent necesar un concept asupra dezvolt„rii Rom‚niei, odat„ cu intrarea ˛„rii noastre Óntr-un mediu economic total diferit de cel al tranzi˛iei, Óntr-un mediu economic ale c„rui reguli pot fi tot at‚tea obstacole pentru agen˛ii economici din Rom‚nia. Œn consecin˛„, Óncep‚nd de la 1 ianuarie 2007, trebuie s„ avem definite alte obiective dec‚t cele ale perioadei de aderare ∫i se impune un alt mod de finan˛are.

Analiz‚nd aceste obiective la nivelul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, observ„m c„ nu exist„ nici strategie, nici m„car program postaderare. Œn fapt, bugetul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului este cel mai mic buget din ultimii 16 ani ∫i reprezint„ doar 77% din cel al anului 2005.

Œnregistr„m aceast„ reducere doi ani consecutiv, Ón condi˛iile Ón care, din 2004 p‚n„ ast„zi, se extrag 600.000 de tone de c„rbune mai pu˛in, 200.000 de tone mai pu˛in ˛i˛ei. Tot pe aceea∫i pant„ descresc„toare este ∫i industria producerii de alimente. Se produc mai pu˛in cu 130.000 tone de carne ∫i preparate din carne, produc˛ia de br‚nzeturi este la jum„tate; industria textil„ are c„deri de peste 60%. S„ ad„ug„m c„ produc˛ia de energie a Rom‚niei a sc„zut cu 150.000 de tone combustibil conven˛ional.

Obiectivul central pentru Rom‚nia ar fi trebuit s„ fie ridicarea gradului de competitivitate a produselor ∫i serviciilor noastre. Œn strategie, ar fi trebuit s„ fie identificate ramurile ∫i domeniile care pot avea o mai mare ∫i rapid„ capacitate de a deveni concuren˛iali sau de a rezista Ón fa˛a competi˛iei dure de pe pia˛a unic„ european„.

La Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului observ„m c„ nu numai c„ nu exist„ o astfel de identificare a ni∫ei de produse ∫i servicii competitive, ba, mai mult, fondurile alocate acestui capitol au sc„zut cu 50% fa˛„ de anul 2006.

S„ nu uit„m c„, spre deosebire de anul 2004, la Geneva, la World Economic Forum, am fost retrograda˛i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 cu ∫ase locuri Ón topul competitivit„˛ii timp de doi ani consecutiv, iar motivele au fost: corup˛ia, favoritismul Ón deciziile guvernamentale, povara fiscal„, sp„larea de bani, nerespectarea contractelor ∫i legilor, emigrarea speciali∫tilor.