To˛i cei care s-au Ónscris la cuv‚nt, Ón nume propriu sau Ón numele grupurilor parlamentare, au prezentat declara˛iile politice p‚n„ Ón acest moment.
V„ reamintesc c„ s„pt„m‚na trecut„, Ón dou„ r‚nduri, colegii senatori au solicitat o informare din partea Executivului cu privire la situa˛ia existent„ ca urmare a cre∫terii debitelor fluviului Dun„rea ∫i ac˛iunile Óntreprinse de structurile sistemului na˛ional pentru situa˛ii de urgen˛„. Sigur, reamintesc, domnul senator Ion Vasile a fost promotorul acestei solicit„ri la care s-au raliat mai mul˛i colegi senatori.
Domnul ministru Vasile Blaga este prezent ast„zi Ón plenul Senatului pentru a oferi un r„spuns, sper„m calificat, Ón leg„tur„ cu situa˛ia grav„ care se manifest„ Ón foarte multe jude˛e din ˛ar„.
V„ invit la tribun„ ∫i v„ ofer cuv‚ntul, domnule ministru.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Vasile Blaga** — _ministrul administra˛iei ∫i internelor_ **:**
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Eu am prezentat domnului pre∫edinte de ∫edin˛„ un dosar complet, inclusiv dispunerea resurselor, for˛elor ∫i mijloacelor pe Óntregul parcurs al Dun„rii, a∫a Ónc‚t Ól pute˛i avea Ón Óntregime la dispozi˛ie.
Lunile martie ∫i aprilie ale acestui an au fost marcate de debite ridicate ale apelor Dun„rii care au afectat grav localit„˛ile aflate pe malul fluviului ∫i au pus Ón fa˛a unor situa˛ii dificile pe cet„˛enii acestor zone. Nivelurile ridicate ale apelor s-au men˛inut pe parcursul a mai multor s„pt„m‚ni Óncep‚nd cu a doua decad„ a lunii martie, iar v‚rful de sarcin„ a prilejuit Ónregistrarea debitului istoric de 15.800 m[3] /s la intrarea fluviului Ón ˛ar„.
Œn acest context, interven˛ia autorit„˛ilor a avut, Ón principal, urm„toarele obiective: evitarea producerii unor pierderi de vie˛i omene∫ti, atenuarea suferin˛elor la care au fost supuse persoanele afectate prin crearea unor condi˛ii c‚t mai umane de g„zduire ∫i hr„nire a acestora Ón urma evacu„rii, limitarea pagubelor economice ∫i
ini˛ierea m„surilor necesare pentru reconstruirea zonelor afectate.
Aceste obiective au fost Ón cea mai mare parte atinse, iar cel mai important succes al interven˛iilor autorit„˛ilor Ól constituie faptul c„ Ón perioada viiturii nu s-au Ónregistrat victime omene∫ti.
Situa˛ia la zi, evaluarea provizorie a pagubelor.
Potrivit raportului de azi diminea˛„ de la ora 8,00 realizat de Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, situa˛ia Ón cele 12 jude˛e tranzitate de Dun„re se prezint„ dup„ cum urmeaz„.
Dublarea debitelor fluviului fa˛„ de valoarea medie multianual„ a avut drept consecin˛„ afectarea a 156 de localit„˛i. A fost necesar„ evacuarea a 15.000 de persoane; azi-diminea˛„ mai erau 14.200, ca urmare at‚t a inunda˛iilor produse, c‚t ∫i ca m„suri de prevedere fa˛„ de pericolul dep„∫irii cotelor digurilor de ap„rare. Cet„˛enii au fost caza˛i Ón tabere de corturi organizate prin grija unit„˛ilor de jandarmi ∫i militare, la rude, Ón unit„˛i ∫colare, sanitare ∫i pontoane plutitoare.
Potrivit datelor comunicate de comitetele jude˛ene ∫i locale pentru situa˛ii de urgen˛„, au fost inundate 2.499 de locuin˛e, iar un num„r de 651 de case au fost distruse. Au fost inundate 5.389 de gospod„rii ∫i anexe gospod„re∫ti, iar un num„r de 2.892 de f‚nt‚ni nu mai pot fi utilizate, Ón prezent, Ón condi˛ii normale de igien„.
Capacitatea func˛ional„ a infrastructurii localit„˛ilor afectate de inunda˛ii a fost diminuat„ prin avarierea a 8,4 kilometri drumuri na˛ionale, peste 600 de kilometri drumuri jude˛ene ∫i comunale, iar un num„r de 45 de poduri ∫i 221 de pode˛e sunt impracticabile.
Ridicarea nivelului fluviului Dun„rea a determinat inundarea a aproximativ 66.000 hectare teren arabil, 12.400 hectare p„duri, 17.000 hectare p„∫uni ∫i f‚ne˛e. Suprafe˛ele care au fost inundate controlat Ónsumeaz„ 21.000 de hectare.
Rev„rsarea apelor Dun„rii a afectat un num„r de 113 obiective social-economice. Institu˛iile prefectului din jude˛ele limitrofe fluviului Dun„rea au primit dispozi˛ii s„ procedeze la evaluarea pagubelor produse de inunda˛ii. De asemenea, opera˛iunile de evaluare vor fi realizate de comitetele jude˛ene ∫i locale pentru situa˛ii de urgen˛„, corespunz„tor retragerii apelor din localit„˛ile inundate, urm‚nd s„ fie transmise Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.
Principalele m„suri de interven˛ie.
Activitatea desf„∫urat„ de comitetele jude˛ene ∫i locale pentru situa˛ii de urgen˛„ pentru limitarea efectelor inunda˛iilor produse de Dun„re ∫i pentru gestionarea situa˛iilor generate de acestea a fost sus˛inut„, Ón principal, de for˛e ∫i mijloace ale Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, Inspectoratului General pentru Situa˛ii de Urgen˛„.
La ac˛iunile desf„∫urate Ón localit„˛ile afectate sau amenin˛ate au participat zilnic peste 4.000 de militari, direct la activit„˛i de consolidare a digurilor, ∫i, indirect, alte 3.000 de persoane ca for˛e de rezerv„ ∫i grupuri operative. Ace∫tia au fost sprijini˛i de peste 650 de mijloace de interven˛ie, respectiv autocamioane, autobasculante, vole, ∫alupe, b„rci cu motor, elicoptere, tractoare cu remorci, ifroane, excavatoare ∫i a∫a mai departe.
Œn aceast„ perioad„ s-a ac˛ionat pentru protejarea popula˛iei, a bunurilor ∫i a animalelor, desf„∫ur‚ndu-se peste 3.000 de interven˛ii, circa 150 de opera˛iuni zilnic.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006
Au fost salvate 125 de persoane cu elicopterele Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i ale Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, iar 18 persoane au fost salvate de la Ónec utiliz‚ndu-se b„rcile din dotare.
Œn ceea ce prive∫te derularea interven˛iei, principalele momente au fost urm„toarele.
Œn ziua de 15 martie 2006 a fost organizat„ o Ónt‚lnire de lucru privind activitatea de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor cu prefec˛ii, directorii îApelor Rom‚ne“ ∫i ai Sistemului de Gospod„rire a Apelor, unde s-a analizat concret situa˛ia existent„ la nivelul fiec„rui jude˛, fiind stabilite ac˛iunile ∫i m„surile comune de prevenire, protec˛ie ∫i diminuare a efectelor unei eventuale inunda˛ii. S-au prezentat cu aceast„ ocazie punctele critice ale digurilor pentru fiecare jude˛, Ón mod deosebit pentru cele de pe Dun„re.
Œn data de 28 martie 2006 s-a transmis o circular„ c„tre toate prefecturile Ón vederea implic„rii comitetelor locale pentru situa˛ii de urgen˛„ Ón elaborarea, completarea ∫i reactualizarea planurilor locale de ap„rare. Institu˛iilor prefectului din jude˛ele riverane fluviului Dun„rea li s-a solicitat aplicarea m„surilor conform planurilor de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor, a sistemelor hidrotehnice de pe Dun„re, av‚nd Ón vedere c„ digurile sunt supuse presiunilor determinate de cre∫terea debitelor Dun„rii, iar conform prognozelor hidrologice nu se estimau tendin˛e de normalizare a situa˛iei.
Œn baza prognozelor hidrometeorologice emise de speciali∫ti, Comitetul Na˛ional pentru Situa˛ii de Urgen˛„ a hot„r‚t, Ón 3 aprilie, ca Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, Ministerul Mediului ∫i Administra˛ia Na˛ional„ a Œmbun„t„˛irilor Funciare ∫i Inspectoratul General pentru Situa˛ii de Urgen˛„ s„ verifice Ón permanen˛„ starea digurilor.
Totodat„, s-a stabilit ca la nivelul comitetelor jude˛ene ∫i locale pentru situa˛ii de urgen˛„ s„ fie luate m„surile necesare pentru inventarierea ∫i completarea stocurilor de materiale de interven˛ie specifice necesare Ón situa˛ia producerii de inunda˛ii.
Verific„rile cu privire la starea digurilor au fost realizate de c„tre prefec˛ii jude˛elor riverane Dun„rii ∫i directorii sucursalelor societ„˛ilor de administrare a Ómbun„t„˛irilor funciare, a societ„˛ilor na˛ionale ale Administra˛iei îApele Rom‚ne“.
Œn momentul Ón care Institutul Na˛ional de Hidrologie ∫i Gospod„rire a Apelor a prognozat importante cre∫teri ale debitelor Dun„rii, pe perioada de topire accelerat„ a z„pezii Ón bazinul superior al fluviului, Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor a elaborat un prim scenariu privind localit„˛ile poten˛ial a fi inundate, la un debit de 13.600 m[3] /s.
Varianta de ac˛iune prezentat„ Ón Comitetul Na˛ional pentru Situa˛ii de Urgen˛„ pentru debite de 14.500 m[3] /s a fost analizat„ Ón data de 6 aprilie 2006, Ón sistem de videoconferin˛„ cu prefec˛ii.
Unit„˛ile Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor din jude˛ele riverane fluviului au aplicat din data de 7 aprilie 2006 m„surile cuprinse Ón gradul I al capacit„˛ii de interven˛ie. Evolu˛ia rapid„ a cotelor Dun„rii, ca urmare a cantit„˛ilor de ap„ colectate de la afluen˛ii s„i din Ungaria ∫i Serbia care au fost cu aproximativ 60% mai mari dec‚t cele Ónregistrate Ón perioadele comparabile, a impus elaborarea de noi simul„ri pentru 14.500 m[3] /s, 15.500 m[3] /s ∫i, Ón cele din urm„, 16.000 m[3] /s, cu propunerea de m„suri clare pentru protejarea localit„˛ilor
∫i a obiectivelor importante pe tot sectorul rom‚nesc, p‚n„ la Delt„.
Ca urmare a acestor prognoze, Ón 13 aprilie, unit„˛ile Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor au trecut la aplicarea gradului II. De asemenea, este de precizat c„ toate unit„˛ile Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor din toat„ ˛ara sunt oricum Ón gradul I de interven˛ie.
Cre∫terea accentuat„ a debitelor Dun„rii ∫i presiunea exercitat„ de ape asupra digurilor a impus adoptarea de c„tre Comitetul Na˛ional pentru Situa˛ii de Urgen˛„, Ón cadrul ∫edin˛ei din 12 aprilie, a unor m„suri organizatorice menite s„ contribuie la mai buna organizare ∫i gestionare a posibilelor situa˛ii de urgen˛„, respectiv: monitorizarea aerian„ a digurilor de-a lungul fluviului, func˛ionarea permanent„ a centrelor operative Ón toate ministerele, verificarea modului de organizare de c„tre comitetele jude˛ene pentru situa˛ii de urgen˛„ a activit„˛ilor de prevenire ∫i interven˛ie, organizarea interven˛iei pe tipuri de riscuri pe care le organizeaz„ fiecare minister cu atribu˛ii Ón managementul situa˛iilor de urgen˛„, introducerea serviciului de permanen˛„ la nivelul tuturor autorit„˛ilor publice implicate Óncep‚nd cu 12 aprilie.
Amploarea fenomenelor produse ∫i necesitatea aplic„rii unor m„suri organizatorice prin care s„ fie vizate pierderile de vie˛i omene∫ti ∫i de bunuri materiale a determinat Comitetul Na˛ional pentru Situa˛ii de Urgen˛„ s„ adopte hot„r‚ri privind declararea st„rii de alert„ Ón cele 12 jude˛e de la Dun„re, Óncep‚nd cu 14 aprilie.
Pentru ap„rarea localit„˛ilor ∫i comunit„˛ilor locale, au fost luate, printre altele, urm„toarele m„suri:
— supravegherea permanent„, consolidarea ∫i supraÓn„l˛area digului Ón Noianul Chi∫cani din Br„ila; consolidarea digului Brate∫ul de Jos din jude˛ul Gala˛i de pe r‚ul Prut unde existau ∫i exist„ Ónc„ cre∫teri importante prin fenomenul de remuu;
— de asemenea, s-a men˛inut, cu acordul proiectantului, debitul evacuat din acumularea st‚ng„ la Coste∫ti la valoarea de 180 m[3] /s, fa˛„ de 360 m[3] /s, conform Regulamentului de exploatare aprobat de Comisia mixt„ rom‚no-moldovean„;
— supraÓn„l˛area ∫i consolidarea digurilor localit„˛ilor din Delta Dun„rii, mila 23, Sulina, Gorgova, Caraorman ∫i Cri∫an;
— Ónchiderea Ón timp util a bre∫ei produse Ón digul Ciuline˛i—Isaccea din jude˛ul Tulcea, evit‚ndu-se inundarea gospod„riilor;
— deschiderea controlat„ a unei bre∫e Ón cordonul litoral Sulina—Sf‚ntul Gheorghe, Ón zona canalului Œmpu˛ita, pentru a urgenta evacuarea apei spre Marea Neagr„ ∫i protejarea Ón acest fel a localit„˛ilor Sulina, Cri∫an ∫i Caraorman;
— Ónchiderea Ón timp util a bre∫ei produse Ón digul de ap„rare al ora∫ului M„cin, din jude˛ul Tulcea, evit‚ndu-se inundarea locuin˛elor ∫i obiectivelor social-economice din localitate;
— supraÓn„l˛area ∫i consolidarea digului comunei Borcea, din jude˛ul C„l„ra∫i, pentru a preveni inundarea localit„˛ii; consolidarea digului Tavina, decompartimentarea incintei Olteni˛a—Surlani—Doroban˛u pentru a evita inundarea ora∫ului Olteni˛a, ∫i putem continua cu o serie de m„suri luate Ón continuare.
Acumularea unei presiuni exercitate constant ∫i pe o durat„ mare de timp a apelor fluviului Dun„rea a condus la cedarea digurilor longitudinale ale incintelor Ghidici— Rast—Bistre˛—Bechet—D„buleni din jude˛ul Dolj,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006
Olteni˛a—Surlani—Doroban˛u din C„l„ra∫i, Oltina din Constan˛a, Ostrov—Peceneaga ∫i Ciulina˛i—Isaccea din jude˛ul Tulcea. Acumularea unui volum mare de ap„ Ón incinta Ghidici—Rast—Bistre˛ a condus la avarierea grav„ a digului de compartimentare spre incinta Bistre˛— Nedeea—Jiu. Au fost afectate localit„˛ile Rast, Bistre˛ ∫i C‚rna.
Intrarea apelor fluviului Ón incinta Bistre˛—D„buleni a determinat afectarea localit„˛ii Bechetul de Jos, iar cedarea digului de compartimentare dintre incintele Bechet—D„buleni ∫i Potelu—Corabia a condus la inundarea terenurilor agricole din zona localit„˛ilor Ianca, Potelu, Gojdibodu, Orlea ∫i Corabia. Œn incinta Olteni˛a— Surlani—Doroban˛u au fost evacuate localit„˛ile Span˛ov, Stancea, Chiselet ∫i M‚n„stirea. Prin cedarea digurilor Ostrov—Peceneaga a fost afectat„ par˛ial zona joas„ a localit„˛ii Ostrov. Prin dep„∫irea coronamentului digurilor din zonele joase au fost grav afectate localit„˛ile P„tl„geanca, Plauru, Tudor Vladimirescu, Ghilgani din Delta Dun„rii. Au fost inundate controlat incintele C„l„ra∫i—R‚ul, Ón jude˛ul C„l„ra∫i, ∫i F„c„ieni—Vl„deni, Ón jude˛ul Ialomi˛a, Ón zilele de 16 ∫i 17 aprilie 2006.
Œn cadrul ∫edin˛ei Comitetului Na˛ional pentru Situa˛ii de Urgen˛„ din 18 aprilie s-au stabilit m„suri de responsabilitate a fiec„rei institu˛ii component„ a Comitetului Na˛ional specific„ domeniului s„u de activitate:
— Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale ∫i autorit„˛ile publice locale din jude˛ul Dolj s„ organizeze evacuarea persoanelor din zona mare de risc Bistre˛—Nedeea—Jiu pe aliniamentul Berca— Bechea—Segarcea;
— Ministerul S„n„t„˛ii s„ Óntreprind„ m„suri necesare asigur„rii de ambulan˛e Ón localit„˛ile din care vor fi evacuate persoane ∫i s„ aplice m„surile necesare pentru prevenirea Ómboln„virii Ón mas„;
— Administra˛ia Na˛ional„ a Rezervelor de Stat s„ ia m„surile necesare scoaterii ∫i transportului de alimente de prim„ necesitate Ón localitatea Rast. Totodat„, Administra˛ia Na˛ional„ a Rezervelor de Stat a Óntocmit un proiect de hot„r‚re de Guvern care a fost analizat Ón ∫edin˛a de Guvern din 19 aprilie, Ón vederea achizi˛ion„rii unor produse alimentare necesare pentru 14.000 de persoane sinistrate;
— Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale s„ Óntre˛in„ m„surile necesare monitoriz„rii, consolid„rii ∫i supraÓn„l˛„rii digurilor, pentru c„, din cei 1.195 de km de diguri de pe Dun„re, 1.100 km sunt Ón gestionarea Ministerului Agriculturii, ∫i nu a Ministerului Mediului. Numai 95 de km are Ministerul Mediului;
— Prin grija Ministerului Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei ∫i a Serviciului de Informa˛ii Speciale, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor s„ pun„ la dispozi˛ia primarilor ∫i a consilierilor din localit„˛ile dispuse Ón zonele de risc, aflate Ón proprietatea fluviului, cu titlu gratuit, terminale mobile ∫i sta˛ii de emisie-recep˛ie pentru comunica˛ii.
Evolu˛ia situa˛iei Ón jude˛ele limitrofe fluviului Dun„rea afectate de inunda˛iile produse ∫i concluziile desprinse Ón urma analizelor efectuate de institu˛iile componente ale Sistemului Na˛ional pentru Situa˛ii de Urgen˛„ au determinat adoptarea de m„suri Ón cadrul ∫edin˛ei din 21 aprilie a Comitetului Na˛ional pentru Situa˛ii de Urgen˛„.
Comitetul Na˛ional pentru Situa˛ii de Urgen˛„ din 25 aprilie a hot„r‚t ca, pentru prevenirea unor situa˛ii deosebite la compartimentul III din incinta Borcea de Jos,
o echip„ de speciali∫ti din cadrul Administra˛iei Na˛ionale îApele Rom‚ne“, Administra˛iei Na˛ionale de Œmbun„t„˛iri Funciare ∫i Serviciului Na˛ional de Œmbun„t„˛iri Funciare ∫i Cadastru s„ inspecteze digurile din componentele 1, 2 ∫i 3, Ón vederea stabilirii m„surilor care se impun, ∫i s„ emit„ un punct de vedere comun Ón ceea ce prive∫te inundarea controlat„. Œn baza concluziilor, ast„zi am decis c„ aceast„ inundare controlat„ nu poate fi aprobat„.
M„suri de prevenire derulate Ón perioada anterioar„ viiturii.
Œn acest cadru general trebuie subliniat faptul c„, potrivit analizelor efectuate ∫i deciziilor adoptate Ón anul 2005 de Comitetul Na˛ional pentru Situa˛ii de Urgen˛„, Ón perioada 1 septembrie—30 noiembrie 2005 s-a desf„∫urat la nivelul fiec„rui jude˛ ac˛iunea de verificare a st„rii tehnice ∫i func˛ionale a construc˛iilor hidrotehnice de pe r‚urile interioare ∫i de la Dun„re cu rol de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor, indiferent de de˛in„tor.
Totodat„, av‚nd Ón vedere c„ lipsa capacit„˛ilor de pompare a creat probleme deosebite Ón anul 2005, s-a dispus grupurilor de suport tehnic pentru gestionarea situa˛iilor de urgen˛„ generate de inunda˛ii din cadrul comitetelor jude˛ene pentru situa˛ii de urgen˛„ s„ treac„ la verificarea modului de func˛ionare a sta˛iilor de pompare pentru desecare ∫i a modului Ón care este asigurat„ scurgerea prin re˛eaua de canale colectoare.
Œn vederea Ómbun„t„˛irii capacit„˛ii de r„spuns, autorit„˛ile publice locale au elaborat ∫i aprobat prin ordin comun al ministrului administra˛iilor ∫i internelor ∫i al ministrului mediului — îManualul prefectului pentru managementul situa˛iilor de urgen˛„“ ∫i îManualul primarului...“ Œn lunile februarie ∫i martie 2006 s-au desf„∫urat instruiri ale prefec˛ilor ∫i primarilor din toate jude˛ele ˛„rii, pe baza prevederilor acestor manuale, instruiri organizate pe comitete de bazin hidrologic Ón scopul abord„rii ∫i trat„rii unitare a aspectelor.
Œn perioada Ón care au fost emise avertiz„ri hidrologice ∫i meteorologice au fost luate m„suri pentru: efectuarea de pregoliri ale lacurilor aflate Ón administrarea Companiei Na˛ionale îApele Rom‚ne“ ∫i îHidroelectrica“ — S.A., astfel Ónc‚t s„ fie disponibile volume suplimentare pentru atenuarea acestor debite care vor fi aduse de viituri; desf„∫urarea corelat„ la nivel de bazin Ón perioada de ape mari a lacurilor ∫i barajelor, a sistemelor de desecare, indiferent de de˛in„tor, astfel Ónc‚t s„ se realizeze eficien˛a maxim„ a ac˛iunilor de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor, de asemenea, monitorizarea lucr„rilor hidrotehnice cu rol de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor.
Ajutoare umanitare aprobate de Guvern pentru persoanele afectate de inunda˛ii.
P‚n„ Ón acest moment, valoarea total„ a ajutorului acordat de Guvern este de 420 miliarde lei...
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.