Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·12 mai 2006
Senatul · MO 70/2006 · 2006-05-12
Declara˛ii politice prezentate de domnii senatori: — Viorel Arion (P.N.L.-P.D.) — despre s„rb„torirea zilei de 1 Mai de c„tre îfrunta∫ii pesedi∫ti“; — Angel TÓlv„r (P.S.D.) — îŒnv„˛„m‚ntul rom‚nesc afectat de mediocritatea guvernan˛ilor“; — Dan Voiculescu (P.C.) — îEfortul na˛ional de aderare“; — Eckstein Kovács Péter (U.D.M.R.) — apel adresat administra˛iei centrale ∫i locale pentru Óncetarea distrugerii p„durii B„neasa ∫i eliber„rii avizelor de construc˛ie nefondate; aplicarea deontologiei parlamentare; — Radu Anton C‚mpeanu (P.N.L.-P.D.) — aduce la cuno∫tin˛a plenului comunicatul doamnei senator Norica Nicolai Ón leg„tur„ cu incidentul din 26 aprilie 2006; — Adrian P„unescu (P.S.D.) — punctul de vedere al domnului senator asupra unor evenimente din ultimele dou„ s„pt„m‚ni; — Corneliu Vadim Tudor (P.R.M.) — crearea unui partid preziden˛ial ∫i procentele false ∫i reale ale sondajelor 3—12 3. Informarea cu privire la situa˛ia existent„ ca urmare a cre∫terii debitelor fluviului Dun„rea ∫i ac˛iunile Óntreprinse de structurile sistemului na˛ional pentru situa˛ii de urgen˛„, prezentat„ de domnul Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor 12—16 4. Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Informarea cu privire la situa˛ia existent„ ca urmare a cre∫terii debitelor fluviului Dun„rea ∫i ac˛iunile Óntreprinse de structurile sistemului na˛ional pentru situa˛ii de urgen˛„, prezentat„ de domnul Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor 12—
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi 16
· procedural · adoptat tacit
· procedural
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· other
179 de discursuri
Lucr„rile sunt conduse de subsemnatul, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii senatori Gheorghe Funar ∫i Gavril„ Vasilescu, secretari ai Senatului.
Cvorumul de ∫edin˛„ este de 69 de parlamentari. Absenteaz„ motivat de la lucr„rile Senatului un num„r de
23 de senatori: 6 sunt membri ai Guvernului, 13 colegi sunt observatori la Parlamentul European, 3 colegi sunt pleca˛i Ón delega˛ie, respectiv domnii senatori Io˛cu, Lupoi ∫i Sab„u, doi colegi sunt Ónvoi˛i, domnii senatori Ilie S‚rbu ∫i Ion Bazgan.
™edin˛a de ast„zi, lucr„ri Ón plen p‚n„ la orele 19,30, cu ordinea de zi standard pe care o cunoa∫te˛i: declara˛ii politice, informare cu privire la situa˛ia inunda˛iilor produse Ón sudul ˛„rii din partea Guvernului la ora 16,30 — am Ón˛eles c„ va fi prezent domnul ministru Blaga —, dezbateri legislative, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri din
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006 partea reprezentan˛ilor Executivului Óntre orele 18,00 ∫i 19,30.
Œnainte de a intra Ón primul punct Ónscris pe ordinea de zi, v„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ o not„ pentru exercitarea de c„tre noi a dreptului de a sesiza Curtea Constitu˛ional„, Ón conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, Óntruc‚t la secretarul general al Senatului au fost depuse mai multe legi, respectiv:
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 18/2006 pentru completarea art. 3 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 59/2005 privind unele m„suri de natur„ fiscal„ ∫i financiar„ pentru punerea Ón aplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei na˛ionale;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 203/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 10/2006 privind unele m„suri derogatorii de la Legea datoriei publice nr. 313/2004;
— Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 181/2005 pentru completarea art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 59/2005 privind unele m„suri de natur„ fiscal„ ∫i financiar„ pentru punerea Ón aplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei na˛ionale;
— Lege privind pensiile facultative;
— Lege privind unele m„suri de protec˛ie social„ a personalului disponibilizat din cadrul Regiei Na˛ionale a P„durilor — îRomsilva“, prin concedieri colective, ca urmare a restituirii p„durilor c„tre fo∫tii proprietari;
— Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven˛iilor;
— Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Ungare privind func˛ionarea Institutului Cultural Rom‚n la Budapesta ∫i a Centrului Cultural al Republicii Ungare la Bucure∫ti, semnat la Bucure∫ti la 20 octombrie 2005;
— Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Uniunea Latin„ privind Ónfiin˛area unui Birou al Uniunii Latine la Bucure∫ti ∫i privilegiile ∫i imunit„˛ile Biroului Uniunii Latine pe teritoriul Rom‚niei, semnat la Bucure∫ti la 14 octombrie 2005.
Œn situa˛ia Ón care aprecia˛i c„ aceste legi, fiecare Ón parte, Ón totalitate sau anumite prevederi, sunt neconstitu˛ionale, ave˛i posibilitatea de a sesiza Curtea Constitu˛ional„.
Din partea grupurilor parlamentare, la declara˛ii politice s-au Ónscris: din partea Grupului Alian˛ei D.A., domnii senatori Arion Viorel ∫i Radu C‚mpeanu; din partea Grupului parlamentar P.S.D., domnii senatori Angel TÓlv„r ∫i Adrian P„unescu; din partea Grupului parlamentar P.R.M., domnul senator Corneliu Vadim Tudor; din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul senator profesor Dan Voiculescu.
Invit la tribun„ primul coleg Ónscris, domnul senator Arion Viorel.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi,
De∫i credeam c„ anul acesta ziua de 1 Mai va fi scoas„ de sub semnul politicului, iat„ c„ frunta∫ii pesedi∫ti nu s-au dezmin˛it nici acum, oferindu-le spectacole cu mici ∫i bere gratis celor pe care d‚n∫ii cred c„-i reprezint„, adic„ pensionarii ∫i oamenii nevoia∫i.
Regizate la Bucure∫ti de c„tre pre∫edintele P.S.D. ∫i, respectiv, la Ploie∫ti de c„tre ini˛iatorul a∫a-zisului pol social, Ion Iliescu, aceste gesturi populiste nu con˛in, Ón esen˛a lor, nimic condamnabil. Ceea ce m„ uime∫te, Óns„, este faptul c„ din 1990 Óncoace, de c‚nd P.S.D. se afl„ fie la guvernare, fie Ón opozi˛ie, nu observ„ un lucru elementar: c„ naivii se Ómpu˛ineaz„, iar electoratul evolueaz„ adesea mai rapid dec‚t Ó∫i imagineaz„ liderii pesedi∫ti.
B„ile de mul˛ime constituie de mul˛i ani un exerci˛iu pentru care domnul senator Ion Iliescu nu mai are nevoie de antrenament. ™i Ón acest an, ca un adev„rat campion al moralit„˛ii ∫i modestiei, Domnia sa a dorit s„ le demonstreze oamenilor c„ problemele lor Ól preocup„ ∫i c„ dore∫te s„ le fie al„turi de s„rb„toarea muncii. Œn locul acestor serb„ri c‚mpene∫ti cu bere, mici ∫i spectacole Ón direct ale diverselor forma˛ii de muzic„ u∫oar„, domnii de la P.S.D. care tot acuz„ Guvernul de nep„sare fa˛„ de pagubele provocate de inunda˛ii ar fi trebuit s„ se Óndrepte c„tre cei care au avut de suferit de pe urma calamit„˛ilor. ™i asta pentru c„, de∫i se afl„ Ón opozi˛ie, ar fi trebuit s„ ∫tie c„ solidaritatea uman„ nu are culoare politic„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar P.S.D., domnul senator Angel TÓlv„r.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Angel TÓlv„r:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. îŒnv„˛„m‚ntul rom‚nesc afectat de mediocritatea guvernan˛ilor“
Tr„im Óntr-o ˛ar„ aflat„, teoretic, la finele procesului de integrare Ón Uniunea European„. Cet„˛enii Rom‚niei asist„ neputincio∫i la modul Ón care guvernarea actual„ pericliteaz„ at‚t prezentul, prin sc„derea dramatic„ a nivelului de trai, c‚t ∫i viitorul, prin aruncarea Ón haos a sistemului de Ónv„˛„m‚nt.
Unul dup„ altul, cei doi mini∫tri ai educa˛iei ∫i cercet„rii de dup„ decembrie 2004 au reu∫it s„ bulverseze total sistemul de Ónv„˛„m‚nt. Dac„ Mircea Miclea a avut demnitatea s„ se retrag„ datorit„ lipsei sprijinului unui Guvern neputincios, domnul H„rd„u se afl„ Óntr-un permanent conflict Óntre viziunea sa asupra Ónv„˛„m‚ntului ∫i realitatea ∫colii rom‚ne∫ti. Œn acest moment, aceasta agonizeaz„ din cauza lipsei unor strategii coerente, a insuficientei folosiri a fondurilor pentru investi˛ii, a prolifer„rii f„r„ precedent a violen˛ei Ón ∫coli, precum ∫i a politiz„rii Ónv„˛„m‚ntului.
O explica˛ie a st„rii de spirit care domne∫te Ón r‚ndul cadrelor didactice o d„ inspectorul general al Inspectoratului ™colar Jude˛ean Vrancea, care, Óntr-o declara˛ie dat„ cotidianului îMonitorul de Vrancea“ de vineri, 28 aprilie 2006, admite c„ Ón Ónv„˛„m‚ntul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006 vr‚ncean exist„ o stare tensionat„ pe care ∫i-o explic„ ∫i prin îinterese politice sau mai pu˛in politice“. Domnul Bogoiu crede c„ Ón ceea ce prive∫te implicarea profesorilor Ón politic„ se aplic„ mai degrab„ proverbul rom‚nesc îTe faci frate cu dracul p‚n„ treci puntea!“.
Cine este dracul, r„m‚ne la latitudinea fiec„ruia dintre dumneavoastr„ s„ decid„! Pentru a v„ da seama de diferen˛a enorm„ care exist„ Óntre faptele ∫i vorbele celor care gestioneaz„ acest domeniu, am s„ dau citire unui scurt pasaj din mesajul ministrului H„rd„u, publicat pe site-ul M.E.C., Ón care acesta declara urm„toarele: îAnul 2006 va fi pentru educa˛ie un an al proiectelor, un an hot„r‚tor ce va ar„ta, Ónainte de integrarea Ón Uniunea European„, capacitatea noastr„ de a atrage fonduri pe baza proiectelor“.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
**Domnul Doru Ioan T„r„cil„:** Georgescu Radu Cristian prezent Gheorghe Constantin prezent V„ mul˛umesc, domnule senator. Œl invit la tribun„ pe domnul senator Dan Voiculescu. Ha∫otti Puiu prezent Ila∫cu Ilie absent Domnule pre∫edinte, ave˛i cuv‚ntul. Iliescu Ion absent **Domnul Dan Voiculescu:** Ilu∫c„ Daniel prezent Ion Vasile prezent Domnule pre∫edinte, Iorga Nicolae Marian prezent V-a∫ ruga s„ vedem dac„ avem cvorum. Eu cred c„, Iorgovan Antonie prezent conform regulamentului, trebuie s„ avem cvorum. Dac„ Io˛cu Petru Nicolae delega˛ie nu, Ómi am‚n declara˛ia politic„ pentru c‚nd vom avea Iv„nescu Paula Maria prezent„ Jurcan Dorel prezent **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:** Loghin Irina absent„ Lupoi Mihail delega˛ie Domnule pre∫edinte, de regul„, potrivit unei cutume Maior George Cristian prezent din Parlament, Ón aceast„ faz„ a dezbaterilor cvorumul Mardare Radu C„t„lin prezent nu este necesar. Da. Marinescu Marius prezent Œl rog pe domnul secretar Gavril„ Vasilescu s„ fac„ Markó Béla prezent Mele∫canu Teodor Viorel prezent **Domnul Gavril„ Vasilescu:** Mereu˛„ Mircea Gheorghe prezent Mih„escu Eugen euroobservator Antonie ™tefan Mihail absent Mih„ilescu Petru ™erban absent Apostol Neculai prezent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia prezent„ Arca∫ Viorel prezent Moraru Ion absent Ardelean Aurel prezent Mor˛un Alexandru Ioan euroobservator Arion Viorel prezent Neagoe Otilian absent Athanasiu Alexandru euroobservator Neagu Nicolae prezent Basgan Ion Ónvoit Németh Csaba prezent Berceanu Radu Mircea prezent Nicolae ™erban prezent Blaga Vasile prezent Nicolai Norica absent„ Bobe∫ Marin prezent Novolan Traian prezent Cazacu Cornelia prezent„ Onaca Dorel Constantin absent C‚mpeanu Radu Anton prezent Oprea Mario Ovidiu prezent C‚rlan Dan prezent Oprescu Sorin Mircea absent Chelaru Ioan prezent Pascu Corneliu prezent Cintez„ Mircea prezent P„curaru Nicolae Paul Anton prezent Ciornei Silvia prezent„ P„unescu Adrian prezent Cioroianu Adrian Mihai euroobservator Pere∫ Alexandru prezent Cismaru Ivan prezent Pete ™tefan prezent Copos Gheorghe prezent Petre Maria euroobservator Cozm‚nc„ Octav absent Petrescu Ilie prezent Corodan Ioan prezent Popa Aron Ioan prezent Cre˛u Corina euroobservator Popa Dan Gabriel prezent Cre˛u Ovidiu Teodor prezent Popa Nicolae Vlad euroobservator Cucuian Cristian prezent Popescu Dan Mircea absent Cuta∫ George Sabin prezent Popescu Ionel prezent Daea Petre prezent Popescu Irinel absent David Cristian Guvern Popescu Mihail prezent David Gheorghe absent Prodan Tiberiu Aureliu prezent Diaconescu Cristian absent Puskás Valentin Zoltán prezent Dina Carol absent R„doi Ion prezent Dinescu Valentin prezent R„doi Ovidiu prezent DÓncu Vasile euroobservator R„dulescu Cristache prezent Duca Viorel Senior euroobservator Roibu Aristide absent Dumitrescu Ion Mihai prezent Sab„u Dan prezent Dumitrescu Gheorghe Viorel prezent S‚rbu Ilie Ónvoit Dumitru Constantin prezent Silistru Doina prezent„ Eckstein Kovács Péter prezent Simionescu Aurel Gabriel prezent Fekete Szabó Andras Levente prezent Sógor Csaba prezent Filipescu Teodor absent Solcanu Ion prezent Florescu Ion prezent Stan Petru prezent Flutur Gheorghe Guvern St„noiu Rodica Mihaela prezent„ Frunda György prezent Stoica Ilie absent Funar Gheorghe prezent Str„til„ ™erban Cezar prezent G„ucan Constantin prezent Stroe Radu prezent Geoan„ Mircea Dan absent Szabó Károly Ferenc prezent
_**:**_
Citi˛i absen˛ii.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Ómi permite˛i s„ mai citesc Ónc„ o dat„ absen˛ii?
V„ rog, domnule senator.
Antonie ™tefan Mihail absent Cozm‚nc„ Octav absent David Gheorghe absent Diaconescu Cristian absent Dina Carol absent Filipescu Teodor absent Geoan„ Mircea Dan absent Ila∫cu Ilie absent Iliescu Ion absent Loghin Irina absent„ Mih„ilescu Petru ™erban absent Nicolai Norica absent„ Onaca Dorel Constantin absent Oprescu Sorin Mircea absent Popescu Dan Mircea absent Popescu Irinel absent Roibu Aristide absent S‚rbu Ilie Ónvoit Stoica Ilie absent ™erb„nescu Verginia absent„ ™ere∫ Ioan Codru˛ Guvern V„c„roiu Nicolae absent
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Œl invit la tribun„ pe domnul pre∫edinte Dan Voiculescu.
V„ rog, dac„ dori˛i s„ interveni˛i Ón leg„tur„ cu declara˛ia politic„ pentru care v-a˛i Ónscris.
## **Domnul Dan Voiculescu**
**:**
Suntem Ón cvorum?
Suntem Ón cvorum, sigur. Suntem chiar foarte mul˛i. Urma˛i Ón r‚ndul doi, domnule C‚mpeanu. Mai sunt doi colegi din primul tur.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Dan Voiculescu:**
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
S„pt„m‚na trecut„ P.C. a lansat public ideea introducerii unei taxe suplimentare de 3% pe profiturile societ„˛ilor comerciale. Noi am intitulat-o îefort na˛ional de aderare“.
Propunerea P.C. are la baz„ un adev„r economic simplu ∫i anume: ca s„ prime∫ti, trebuie s„ dai. Rom‚nia va trebui, prin urmare, s„ devin„ un contributor important la bugetul Uniunii Europene pentru a putea s„ se bucure, Ón timp, de avantajele de membru.
Propunerea noastr„ a avut ∫i un scop socio-politic. Am vrut s„ atragem aten˛ia c„ integrarea Ón Europa nu va aduce automat r‚uri de lapte ∫i miere pe str„zile Rom‚niei. Va trebui s„ facem un efort na˛ional important, va trebui s„ muncim de 1.000 de ori mai bine, mai responsabil, va trebui s„ fim mult mai profesioni∫ti pentru a putea face fa˛„ ader„rii. Bun„ sau rea, inteligent„ sau stupid„, binevenit„ sau nu, propunerea era ∫i este un apel la luciditate, un apel la realism, un apel la dialog ∫i la reflec˛ie.
La toate propunerile noastre, ministrul integr„rii europene ne-a r„spuns c„ Óncerc„m s„ introducem Ón Rom‚nia o stare de panic„. Dac„ ar mai fi tr„it, probabil c„ ∫i Nicolae Ceau∫escu ne-ar fi r„spuns la fel. Distinsei oficialit„˛i din timpurile noastre, dar perfect desprins„ de realitate, Ói amintim c„ panica este specific„ mai ales oamenilor neinforma˛i. Din p„cate, nu noi, ci doamna ministru men˛ine sub un clopot de lini∫te premisele, costurile ∫i efectele integr„rii. Noi suntem pentru transparen˛„ ∫i pentru progresul ob˛inut prin confruntarea de idei.
Avem o viziune deschis„ ∫i pragmatic„ de oameni veni˛i din mediul de afaceri, din via˛a real„, ∫i nu din politica de tip ipocrit. A∫a se ∫i explic„ faptul c„, spre deosebire de doamna ministru, am r„mas cu picioarele pe p„m‚nt.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn viziunea Partidului Conservator, 1 ianuarie 2007 Ónseamn„ pentru Rom‚nia o ∫ans„ istoric„ de efort na˛ional pentru prosperitate, ∫i nu o poman„ european„, grandioas„, de prosperitate f„r„ munc„.
Œi asigur„m pe to˛i rom‚nii c„ Partidul Conservator Ó∫i dore∫te enorm integrarea la timp Ón Uniunea European„. Pentru aceast„ integrare am ∫i intrat la guvernare, asigur‚nd stabilitatea politic„ a Rom‚niei. Consider„m Óns„ c„ nu avem voie vreodat„ s„ fim ipocri˛i cu rom‚nii. Noi credem c„ este de datoria fiec„rui om politic onest
## **Doamna Paula Maria Iv„nescu**
**:**
Nu aud.
## **Domnul Dan Voiculescu:**
V-a∫ ruga s„ nu sta˛i cu spatele, doamna senator.
S„rut m‚na!
De aceea∫i performan˛„ vorbesc ∫i semnalele financiare recente venite dinspre Bruxelles. Aceste semnale ne spun c„ se dore∫te o Rom‚nie cu mai mul˛i bani la buget, capabil„ s„ fac„ fa˛„ provoc„rilor na˛ionale ∫i europene.
Dragi colegi,
S„ nu ne ascundem dup„ deget! Bugetul mai are nevoie de bani. Œntrebarea care se pune este de unde Ói lu„m. Din veniturile tuturor salaria˛ilor sau din c‚∫tigurile patronilor?
Noi credem c„ to˛i cei care au reu∫it s„ ajung„ la prosperitate pot oferi un sprijin ˛„rii Ón care tr„iesc. P‚n„ la urm„, a∫a este cinstit. Dup„ integrare, cele mai mari oportunit„˛i le vor avea tot oamenii de afaceri, oamenii care c„l„toresc, care Ó∫i permit s„ se bucure de o Europ„ tot mai globalizat„.
Œi chem de aceea la diminuarea propriului profit pe to˛i colegii patroni din Rom‚nia, inclusiv pe colegii parlamentari. Nu v„ aduc aminte c„ exist„ o judecat„ de apoi ori o judecat„ a propriei con∫tiin˛e. Sunte˛i liberi s„ ave˛i orice convingeri religioase sau morale pe care le crede˛i de cuviin˛„, dar v„ atrag aten˛ia c„ este Ón interesul nostru, al patronilor, s„ ced„m o p„rticic„ din profitul nostru pentru a asigura un mediu economic ∫i social mai favorabil pentru ini˛iativele noastre.
V„ chem la un test de responsabilitate fa˛„ de Rom‚nia ∫i fa˛„ de rom‚ni, un test pe care, sunt convins, vom reu∫i s„-l trecem Ómpreun„.
Stima˛i colegi,
Recunoa∫tem c„ nu mic„ ne-a fost mirarea ca dup„ lansarea propunerii noastre privind efortul na˛ional s„ fim taxa˛i imediat drept populi∫ti, lucru cu at‚t mai amar cu c‚t primii pe care Ói vizeaz„ acest efort suplimentar greu de digerat sunt chiar membrii ∫i simpatizan˛ii Partidului Conservator.
Presa a relatat de multe ori c„ topul primilor zece parlamentari boga˛i din Rom‚nia este dominat de conservatorii veni˛i din mediul de afaceri. Majoritatea membrilor no∫tri sunt oameni de afaceri. Electoratul nostru provine, Ón mare m„sur„, din clasa de mijloc ∫i, cu toate acestea, am decis s„ lans„m acest proiect na˛ional, pentru c„ avem o extraordinar„ Óncredere Ón maturitatea electoratului nostru ∫i Ón viziunea pragmatic„ ∫i realist„ a acestuia asupra viitorului Rom‚niei.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œl invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul senator Eckstein Péter Kovács.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Declara˛ia mea, Ón mod paradoxal, este o declara˛ie nepolitic„. Nepolitic„, Ón sensul c„ nu caut responsabilit„˛i, nu dau glas unui partizanat politic. Pur ∫i simplu doresc s„ ridic dou„ chestiuni, care, pentru mine cel pu˛in, sunt de interes. Una ar fi raportarea noastr„ la mo∫tenirea cultural„ construit„ ∫i la mediul Ón care tr„im. Eu sunt clujean, dar s„ vorbim acum de Bucure∫ti, pentru c„, totu∫i, o bun„ bucat„ din via˛„ o tr„im Ón Capital„. Eu personal am fost oripilat c‚nd s-a Ónceput construc˛ia unui centru comercial, cred, l‚ng„ Biserica Armeneasc„. Niciunde Óntr-o ˛ar„ civilizat„ o bijuterie arhitectural„, cum este Biserica Armeneasc„, nu s-ar pune Ón umbr„ printr-o construc˛ie modern„ care nu se Ómpac„ cu stilul bisericii ∫i eclipseaz„, practic, aceast„ construc˛ie.
Foarte recent, am fost oripilat de t„ierea p„durii... cred c„ e p„durea B„neasa. Vorbesc despre zona verde de la intrarea Ón Bucure∫ti dinspre Ploie∫ti.
Bucure∫tiul nu are canale, nu are un fluviu important, dar una dintre frumuse˛ile care au fost apreciate de to˛i cei care au intrat pe acest drum Ón Capital„ a fost acea oaz„ verde, destul de bine Óntre˛inut„, care Óntotdeauna a f„cut o Ónc‚ntare ochiului. Aceast„ p„dure a fost distrus„ ∫i nu ∫tiu, nu Ón˛eleg ce fel de autoritate local„ a putut s„ dea aprobare pentru construc˛iile comerciale care s-au ridicat, dar, mai ales, pentru t„ierea p„durii, a zonei verde. Este ceva de neiertat!
Œn˛eleg c„ acum sunt iar„∫i dou„ proiecte care mie mi se par mai mult dec‚t discutabile.
Unul ar fi ridicarea unei construc˛ii pe l‚ng„ biserica Sf‚ntul Iosif, unde nu este loc pentru o construc˛ie Ónalt„, chiar la zidurile bisericii, indiferent dac„ afecteaz„ sau nu afecteaz„ funda˛ia, indiferent de ce rit ar fi biserica, dar este de nepermis s„ se ridice acolo un spa˛iu comercial foarte Ónalt.
Al doilea proiect este Ón Pia˛a Revolu˛iei care este, de asemenea, o bijuterie, o comoar„ a Bucure∫tiului. Spa˛ii comerciale, slav„ Domnului!, sunt ∫i, dac„ vor mai fi, sunt foarte binevenite, dar nu stric‚nd aspectul centrului Capitalei.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006 A∫a c„ apelul meu este pentru cei din administra˛ia central„ ∫i local„. Nu ∫tiu Ón ce sector sunt, cine este primarul, dar s„ avem grij„ de mo∫tenirea noastr„ cultural„, pentru c„ trebuie s„ o l„s„m urma∫ilor no∫tri. A doua problem„ este una practic de deontologie parlamentar„.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl ivit la tribun„ pe domnul senator Radu C‚mpeanu, reprezentantul Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
V„ invit, domnule senator C‚mpeanu. Ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
De data asta, eu am s„ v„ vorbesc foarte scurt ∫i o fac dintr-o con∫tiin˛„ de om ∫i de senator.
Am fost solicitat de colega noastr„ doamna senator Norica Nicolai s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ comunicatul ∫i explica˛ia dumneaei Ón leg„tur„ cu incidentul regretabil care s-a produs acum c‚teva zile Ón aceast„ sal„. Dac„-mi da˛i voie s„ citesc acest comunicat.
îA∫ fi dorit s„ fiu prezent„ Ón plenul Senatului pentru a face o declara˛ie politic„ Ón leg„tur„ cu incidentul petrecut Ón sala de ∫edin˛e a acestei Camere a Parlamentului, Ón ziua de 26 aprilie. Din p„cate, urmare a acestei situa˛ii, starea s„n„t„˛ii mele s-a deteriorat, iar diagnosticul de «cardiopatie ischemic„ ∫i angor», ce poate fi confirmat prin certificat medical, nu-mi permite s„ particip la lucr„rile plenului de ast„zi, 2 mai 2006.
Doresc Óns„ s„ precizez c„ Ómi asum vina ∫i regret faptul c„ am acceptat prezen˛a unei persoane str„ine Ón plenul Senatului. Totodat„, prezint scuze colegilor senatori pentru faptul c„ gestul meu a adus atingere imaginii Parlamentului.“
Isc„lit: Norica Nicolai.
A∫a cum v„ spuneam, omene∫te vorbind, ∫i ca senator, am considerat necesar ∫i din partea mea s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ aceast„ explica˛ie, pentru un fapt care — o declar categoric — este reprobabil, dar nu este incriminabil, rug‚ndu-v„ ca dumneavoastr„ s„ socoti˛i, s„ defini˛i lucrurile care trebuie s„ se Ónt‚mple pe viitor, Ón func˛ie de adev„rata lor dimensiune, f„r„ s„ exager„m mai mult dec‚t trebuie o gre∫eal„ care a produs, cum se vede, consecin˛e profunde Ón con∫tiin˛a acelui om.
A∫a c„, eu doresc ca Senatul s„ Ón˛eleag„ ∫i omene∫te, ∫i din punct de vedere senatorial, aceast„ pozi˛ie ∫i explica˛ie a doamnei Norica Nicolai ∫i v„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Adrian P„unescu, Grupul parlamentar P.S.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Grele timpuri a ajuns con∫tiin˛a noastr„ dac„ a trebuit s„-l ascult„m pe acest adev„rat clasic al liberalismului rom‚nesc care este domnul Radu C‚mpeanu, lu‚ndu-i ap„rarea, Óntr-o chestiune Óntr-adev„r neincriminabil„, unei colege, pe care ∫i eu simt exact aceea∫i nevoie s-o ap„r. Mi se pare c„ tr„im vremuri grele, pentru c„ ap„s„m foarte mult asupra celor lovi˛i. Nu e cel mai moral dintre obiceiurile noastre s„ ap„s„m asupra celor lovi˛i. Cei lovi˛i sunt ∫i a∫a lovi˛i!
Am trecut Ón aceast„ via˛„, care oric‚nd se poate Óncheia — cum s-a Óncheiat via˛a fostului nostru coleg Ulm Spineanu, Dumnezeu s„-l ierte! — prin toate, de la faptul c„ n-am putut s„ intru Ón facultate, ca fiu al unui de˛inut politic, p‚n„ la faptul c„ Ómi circul„ numele ca lustrabil, Ón epoca nou„, pentru c„ am fost utecist ∫i am condus îFlac„ra“. Le-am Óndurat pe toate, mai ales atunci c‚nd ele aveau Ónc„rc„tura de obiectivitate a tr„snetului, lipsa de logic„ ∫i Ónc„rc„tura tr„snetului care alege dup„ logica lui, ∫i nu dup„ a noastr„.
Faptul c„ ap„s„m a∫a de mult ∫i insist„m a∫a de mult ∫i Óns‚nger„m a∫a de mult o cicatrice, ca ∫i c‚nd datorit„ doamnei Norica Nicolai ∫i acelei fete care era Ón sal„ atunci s-ar fi petrecut ultimele dou„ r„zboaie mondiale, arat„ c‚t de pu˛in ∫tim s„ punem Ón ecua˛ie adev„rurile cu care ne Ónt‚lnim.
A∫a se explic„ faptul c„, Óntr-adev„r, pentru cei mai lovi˛i dintre oameni, care sunt sclavii sor˛ii, ai mizeriei umane ∫i ai uit„rii noastre, facem at‚t de pu˛in, Ónc‚t ei primesc noile inunda˛ii din 2006 cu casele nepuse pe picioare de la inunda˛iile din 2005 ∫i mare minune s„ nu afl„m c„, Óntre timp, nici cele din 1970 nu sunt gata. Ne pas„ foarte pu˛in de adev„ruri ∫i ne intereseaz„ foarte mult poza.
Suntem justi˛iari. Vrem s„ o c„lc„m Ón picioare pe Norica Nicolai. Am prins-o cu o gre∫eal„ ∫i vrem s„ facem din acea gre∫eal„ un mod de a face dreptate pe lume. Nu e nici o dreptate Ón acest fapt despre care eu cred c„ trebuie s„ se termine cur‚nd ∫i s„ trecem ∫i Ón aceast„ privin˛„ la lucrurile pe care le avem de f„cut. M„ simt, pur ∫i simplu, ru∫inat. Transpartinic. Nu are nici o leg„tur„ ce spun cu apartenen˛a mea la un partid sau altul. Dar nu se poate Ón felul acesta! Ajungem pur ∫i simplu s„ ne ur‚m sincer. Ca ∫i c„scatul, ura se ia. Ne prefacem la nesf‚r∫it c„ ne ur‚m, Ónc‚t ajungem chiar s„ ne ur‚m pentru acel lucru care la dimensiune istoric„ este un fleac.
De dragul de a-l auzi pe colegul meu Arion de la Hunedoara, care vorbe∫te la telefon Ón sal„, trebuie s„ m„ dau mai Óncet.
Iat„, acum circul„ teoria c„ nu trebuia ca Rom‚nia s„ aib„ diguri. Numai cine nu a tr„it Ón realitate, ∫i cred c„ sunt pu˛ini cei care nu au tr„it Óntr-o realitate adev„rat„, ca s„ m„ exprim c‚t mai pleonastic, numai acela poate spune înu trebuiau diguri“. Eu am tr„it chiar Ón comuna C‚rna. Tat„l meu a fost Ónv„˛„tor ∫i acolo. ™i anual venea Dun„rea. Asta e deosebirea Óntre 1950—1960 ∫i 2005—2006: atunci venea anual.
Sigur c„ schimbarea naturii, schimbarea cu for˛„ a naturii nu este un fapt de dorit, dar dac„ ar fi a∫a, eu ∫tiu, o ˛ar„ Ón Europa sub nivelul m„rii, una, Olanda. Ar Ónsemna c„, de m‚ine Ón zori, puterile executive ∫i legislative ale Olandei ar trebui s„ ia hot„r‚rea de a termina cu digurile, cu ridicarea Olandei la un nivel la care s„ poat„ face ∫i cea mai performant„ agricultur„ ∫i s„ dea drumul apelor.
Dar nu e totu∫i mai bine s„ profit„m de faptul c„ avem oameni de ∫tiin˛„ pe care-i dispre˛uim, pe care-i
l„s„m undeva Óntr-un ˛arc, Ói izol„m ∫i s„ Óntreb„m, c„ nu suntem noi de∫tep˛i Ón toate, s„ st„m de vorb„, s„ afl„m prin dezbateri ad‚nci ∫i contradictorii ce anume e de f„cut? ™i aici s„ contribuim ∫i la iluminarea lumii. Pentru c„ nu suntem singurii inundabili, dar ceea ce se Ónt‚mpl„ la noi spore∫te ∫i datorit„ faptului c„ ni s-a dat norocul de a primi Dun„rea la sf‚r∫itul carierei ei ∫i avem ∫i uria∫a ∫ans„ c„ suntem s„raci, ∫ans„ pe care ne-o dezvolt„m noi Ón∫ine cu o extraordinar„ aplica˛ie. Sl„biciunea statului rom‚n este poate un subiect mai interesant de discutat dec‚t chiar problemele care apar atunci c‚nd statul rom‚n e slab ∫i se vede c„ e slab.
Totu∫i, v„ dau ∫i c‚teva ve∫ti bune.
Elevii rom‚ni au c‚∫tigat locul I pe na˛iuni la Balcaniada de matematic„ din Cipru, tinerii reu∫ind s„ ob˛in„ ∫ase medalii de aur, trei de argint ∫i una de bronz. Ce va fi cu ei m‚ine?
Competi˛ia anual„ de proiecte de sta˛ii spa˛iale organizat„ de N.A.S.A. a fost c‚∫tigat„, pentru al treilea an consecutiv, de o echip„ de elevi ai Centrului de Excelen˛„ din Constan˛a, echip„ coordonat„ de profesorul de fizic„ Ion B„raru. La Congres au participat 95 de lucr„ri create de 533 de elevi din Belgia, Hong-Kong, Nepal, Pakistan, Rom‚nia, Turcia, Marea Britanie ∫i Statele Unite. C‚∫tig„torii concursului primesc ca premiu o vizit„ la N.A.S.A., Óns„ administra˛ia american„ nu le asigur„ transportul p‚n„ Ón Statele Unite, pentru c„ administra˛ia american„ ˛ine minte c„ ∫i Rom‚nia are o administra˛ie. A∫a circul„ pe la Washington zvonul, c„ Rom‚nia are capital„, imn, grani˛e, ∫coal„ ∫i administra˛ie. Ei, acest zvon ne priveaz„ de capitolul bani pentru drum. Administra˛ia american„, din acest punct de vedere, e oarecum, s„ spunem a∫a, e prea direct„.
V„ mul˛umesc, domnule senator. Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Corneliu Vadim Tudor, Grupul parlamentar P.R.M.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
Au fost abordate multe subiecte ast„zi.
L-am auzit pe venerabilul coleg Radu C‚mpeanu, dar ∫i pe colegul Adrian P„unescu ap„r‚nd-o pe Norica Nicolai. Eu am ap„rat-o acum o or„ Ón Biroul permanent al Senatului. Nu-mi place v‚n„toarea de oameni.
C‚nd au venit primii ucenici l‚ng„ Iisus Hristos, el le-a spus: îV„ voi face pescari de oameni, nu v‚n„tori de oameni!“
Nu mai v‚na˛i oameni, stima˛i colegi mai tineri din pres„! A˛i v‚nat-o destul pe Irina Loghin, p‚n„ a˛i b„gato Ón Spitalul Militar. A f„cut 25 cu 13 tensiune. Ave˛i o sl„biciune la femei lipsite de ap„rare. Norica Nicolai nu are nici o vin„ Ón chestiunea respectiv„!
V‚na˛i-m„ pe mine! De altfel, îRealitatea TV“ preg„te∫te pentru ora 17,00 o emisiune îbomb„“ Ón stilul lui Sorin Ovidiu V‚ntu care conduce ˛ara asta. S„ nu-∫i fac„ B„sescu iluzii c„ el conduce ˛ara, V‚ntu o conduce! îLimbajul suburban al lui Vadim ∫i al lui Becali“
Am s„ vorbesc pentru mine. Care este limbajul meu suburban? Am vorbit suburban la microfon? Vorbesc suburban cu presa? A, a, a! Presa e liber„. Am ∫i eu dou„ publica˛ii ∫i mai m‚nuiesc reteveiul din c‚nd Ón c‚nd. Pamfletul este un gen literar din antichitate. Ierta˛i-m„, dar ru∫ine postului îRealitatea TV“! C‚nd V‚ntu va intra Ón pu∫c„rie nu ∫tiu unde o s„ lucra˛i!
Œns„ pentru altceva am venit la acest microfon. Vreau s„ v„ prezint o not„ pe care au elaborat-o ni∫te speciali∫ti foarte bine informa˛i, ∫i cred c„ b„nui˛i c„ nu sunt genul de om s„ se joace cu vorbele. P‚n„ ∫i îS„pt„m‚na financiar„“ a lui Voiculescu — unde a disp„rut Voiculescu? — Ómi d„ dreptate, pentru c„ public„ un serial Ómpotriva unui mafiot arab, Hassan Awdi, care a pus m‚na pe RODIPET. Presa rom‚n„ este Ón m‚na unui mafiot arab care acum blocheaz„ ∫i publica˛iile trustului condus de familia lui Dan Voiculescu.
Prin urmare, nu m„ joc deloc cu vorbele. Iat„ scenariul! E bine c„ este ∫i ministrul de interne aici care ∫tie bine c„ Ól pre˛uiesc pentru munca lui.
S„ vedem ce ne a∫teapt„ Ón politic„, pentru c„ suntem to˛i angaja˛i Ón politica activ„. Iat„ la ce se lucreaz„ la ora actual„:
V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
To˛i cei care s-au Ónscris la cuv‚nt, Ón nume propriu sau Ón numele grupurilor parlamentare, au prezentat declara˛iile politice p‚n„ Ón acest moment.
V„ reamintesc c„ s„pt„m‚na trecut„, Ón dou„ r‚nduri, colegii senatori au solicitat o informare din partea Executivului cu privire la situa˛ia existent„ ca urmare a cre∫terii debitelor fluviului Dun„rea ∫i ac˛iunile Óntreprinse de structurile sistemului na˛ional pentru situa˛ii de urgen˛„. Sigur, reamintesc, domnul senator Ion Vasile a fost promotorul acestei solicit„ri la care s-au raliat mai mul˛i colegi senatori.
Domnul ministru Vasile Blaga este prezent ast„zi Ón plenul Senatului pentru a oferi un r„spuns, sper„m calificat, Ón leg„tur„ cu situa˛ia grav„ care se manifest„ Ón foarte multe jude˛e din ˛ar„.
V„ invit la tribun„ ∫i v„ ofer cuv‚ntul, domnule ministru.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Vasile Blaga** — _ministrul administra˛iei ∫i internelor_ **:**
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Eu am prezentat domnului pre∫edinte de ∫edin˛„ un dosar complet, inclusiv dispunerea resurselor, for˛elor ∫i mijloacelor pe Óntregul parcurs al Dun„rii, a∫a Ónc‚t Ól pute˛i avea Ón Óntregime la dispozi˛ie.
Lunile martie ∫i aprilie ale acestui an au fost marcate de debite ridicate ale apelor Dun„rii care au afectat grav localit„˛ile aflate pe malul fluviului ∫i au pus Ón fa˛a unor situa˛ii dificile pe cet„˛enii acestor zone. Nivelurile ridicate ale apelor s-au men˛inut pe parcursul a mai multor s„pt„m‚ni Óncep‚nd cu a doua decad„ a lunii martie, iar v‚rful de sarcin„ a prilejuit Ónregistrarea debitului istoric de 15.800 m[3] /s la intrarea fluviului Ón ˛ar„.
Œn acest context, interven˛ia autorit„˛ilor a avut, Ón principal, urm„toarele obiective: evitarea producerii unor pierderi de vie˛i omene∫ti, atenuarea suferin˛elor la care au fost supuse persoanele afectate prin crearea unor condi˛ii c‚t mai umane de g„zduire ∫i hr„nire a acestora Ón urma evacu„rii, limitarea pagubelor economice ∫i
ini˛ierea m„surilor necesare pentru reconstruirea zonelor afectate.
Domnule ministru, numai pu˛in, v„ rog.
Rog colegii senatori s„ fac„ lini∫te Ón sal„! Este o chestiune deosebit„. V„ rog s„ ascult„m informarea prezentat„ de domnul ministru Blaga.
## **Domnul Vasile Blaga:**
V„ mul˛umesc.
Autorit„˛ilor administra˛iei publice locale li s-a pus la dispozi˛ie peste 300 tone carburan˛i, motorin„ ∫i benzin„,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006 pentru alimentarea mijloacelor de transport, a echipamentelor ∫i utilajelor utilizate la evacuarea bunurilor.
La solicitarea prefec˛ilor, Guvernul a aprobat acumularea Ón regim de urgen˛„ a unor cantit„˛i de alimente pentru interven˛ii operative Ón valoare de 21 miliarde lei. Pentru fiecare membru din familiile evacuate din propria locuin˛„ se va acorda 1.500.000 lei ca sprijin acordat de c„tre Ministerul Muncii, Ón baza unor anchete sociale. De asemenea, fiecare elev va primi suma de 800.000 lei din partea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii. De acest sprijin va beneficia fiecare membru din familiile sinistrate din cele 9 jude˛e, Br„ila, Cara∫Severin, C„l„ra∫i, Constan˛a, Dolj, Ialomi˛a, Mehedin˛i, Olt ∫i Tulcea.
O alt„ m„sur„ luat„ de Guvern vizeaz„ acordarea de ajutoare umanitare Ón valoare de 350 miliarde lei vechi popula˛iei sinistrate din zonele afectate de inunda˛ii, care vor fi scoase cu titlu gratuit din rezerva de stat.
Aloc„ri suplimentare de fonduri bugetare Ón anul 2006 pentru realizarea lucr„rilor de combatere a inunda˛iilor
Pentru a preveni producerea unor noi pagube materiale, Ón urma unor inunda˛ii au fost inventariate punctele critice la lucr„rile hidrotehnice cu rol de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor aflate Ón responsabilitatea Administra˛iei Na˛ionale îApele Rom‚ne“. Guvernul a alocat o parte din aceste fonduri necesare demar„rii lucr„rilor Ón punctele critice, respectiv 150 miliarde lei, conform Hot„r‚rii Guvernului nr. 373/2006. Au fost inventariate punctele critice la lucr„rile cu rol de ap„rare de la Dun„re, transmi˛‚ndu-se de˛in„torilor solicit„rile de luare a m„surilor de prevenire necesare. Pentru remedierea acestor puncte critice, Guvernul a aprobat prin Hot„r‚rea nr. 360/2006 suma de 55 miliarde lei vechi. Œn acest an, pentru punerea Ón siguran˛„ a lucr„rilor cu rol de ap„rare existente, dar ∫i pentru executarea unor lucr„ri noi sunt prev„zute a se efectua lucr„ri cu rol de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor, Ón valoare total„ de 2.170 miliarde lei proveni˛i din aloca˛ii bugetare ∫i cofinan˛are, precum credite externe aprobate de c„tre Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei ∫i Banca Mondial„.
V„ mul˛umesc, domnule ministru, pentru informarea ampl„ pe care a˛i prezentat-o plenului Senatului.
De altfel, Ón documentul pe care mi l-a˛i Ónaintat Ón urm„ cu o jum„tate de or„ ave˛i mult mai multe date concrete pe care nu le-a˛i mai prezentat Ón plen. Exist„ ∫i acest plan de m„suri pentru situa˛ia actual„. Voi dispune ca el s„ fie multiplicat ∫i Ónaintat tuturor senatorilor.
Stima˛i colegi,
S„-i mul˛umim domnului ministru pentru informarea prezentat„ Ón plenul Senatului, Ón conformitate cu prevederile art. 166 din Regulamentul Senatului, s„ sper„m c„ situa˛ia va intra Óntr-un normal ∫i c„, efectiv, m„surile luate de Executiv vor fi at‚t cele necesare, c‚t mai ales salvatoare, at‚t pentru cet„˛enii din cele 12 jude˛e, c‚t ∫i pentru autorit„˛ile publice.
V„ rog. Microfonul 8.
A∫ vrea s„ v„ spun c„ situa˛ia este Ón continuare destul de serioas„. Nu vom ie∫i din cote de inunda˛ii dec‚t cel mai devreme la sf‚r∫itul lunii mai. Deci datorit„ faptului c„ Ón continuare debitele se situeaz„ la peste 13.000 m[3] /s, iar Ón s„pt„m‚na care urmeaz„, Ón 8 mai, vor cre∫te din nou la 13.700 m[3] /s.
Cred c„ undeva spre 2 iunie vom sc„pa ∫i vom intra sub cotele de inunda˛ii pe Br„ila ∫i Gala˛i.
V„ mul˛umesc, domnule ministru
Stima˛i colegi,
Dumneavoastr„ ∫ti˛i foarte bine c„, potrivit Regulamentului Senatului, Ón urma unei inform„ri nu urmeaz„ dezbateri.
Œn situa˛ia Ón care...
Din sal„
#86863Œntreb„ri!
P„i, Óntreb„rile pe care le-a˛i formulat au determinat prezen˛a domnului ministru ∫i r„spunsul Domniei sale Ón plenul Senatului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006 Œn situa˛ia Ón care aprecia˛i c„ informarea prezentat„ este insuficient„, este incorect„ sau este Ómpotriva a ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón realitate Ón ˛ar„, ave˛i posibilitatea, Ón conformitate cu regulamentul, s„ transforma˛i aceast„ solicitare ini˛ial„ de informare Óntr-o mo˛iune simpl„, Óntr-o mo˛iune de cenzur„ ∫i a∫a mai departe. Dar pe o informare venit„ din partea Executivului nu exist„ o procedur„ regulamentar„ care s„ permit„ dezbateri pentru colegii senatori.
Deci eu v„ propun s„ nu ie∫im din cadrul regulamentar, pentru c„ altfel nu vom reu∫i s„ mai intr„m Ón cadrul regulamentar.
Dumneavoastr„..., dup„ cum a˛i observat, stima˛i colegi, domnul ministru Blaga a r„spuns Ón numele Óntregului Guvern, dar a˛i v„zut c„, din Ónsu∫i preambulul interven˛iei Domniei sale, sunt cel pu˛in 4 ministere diferite implicate, nominalizate de d‚nsul Ón leg„tur„ cu acest Comitet de urgen˛„.
Eu v„ propun s„-i mul˛umim Domniei sale, s„ analiz„m Ómpreun„, Ón grupurile parlamentare, informarea pe care ne-a prezentat-o, iar Ón situa˛ia Ón care vom aprecia c„ r„spunsurile nu sunt cele corecte, avem posibilitatea s„ promov„m fie o mo˛iune simpl„, fie o mo˛iune de cenzur„.
- V„ mul˛umesc, domnule ministru.
- Stima˛i colegi,
- V„ propun s„ revenim la ordinea de zi.
La Ónceputul ∫edin˛ei nu am putut supune votului dumneavoastr„ at‚t programul de lucru, c‚t ∫i ordinea de zi, din cauza lipsei cvorumului.
V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii Ón leg„tur„ cu programul de lucru al Senatului, respectiv lucr„ri Ón plen p‚n„ la ora 19,30.
Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra programului de lucru al Senatului.
Rog senatorii s„ voteze.
Cu 64 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, programul de lucru a fost aprobat de plenul Senatului.
Œn leg„tur„ cu ordinea de zi, dac„ ave˛i observa˛ii de la staff-ul tehnic, Óntruc‚t Ónainte de ∫edin˛a de plen am avut o ∫edin˛„ de Birou permanent ∫i exist„ o solicitare venit„ din partea Comisiei speciale pentru modificarea ∫i completarea Regulamentului Senatului, Ón sensul prelungirii hot„r‚rii de depunere a unui raport, p‚n„ la data de 31 august 2006? V„ solicit„m s„ includem ∫i acest lucru Ón ordinea de zi.
Da. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
M„ bucur„ aceast„ interven˛ie care s-a f„cut, pentru c„ eu anun˛asem deja Ón grupul parlamentar c„ voiam s„ aduc Ón discu˛ia plenului Senatului faptul c„ aceast„ comisie, teoretic, pe h‚rtie, printr-o hot„r‚re a plenului Senatului, a fost constituit„, dar c„ ea nu ∫i-a demarat Ónc„ lucr„rile.
™i voiam s„ subliniez necesitatea ca acest lucru s„ se petreac„, av‚nd Ón vedere c„ trebuie s„ punem de acord regulamentul cu decizia Cur˛ii Constitu˛ionale, astfel Ónc‚t sper c„ acest lucru s„ se Ónt‚mple c‚t mai repede cu putin˛„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
La acela∫i lucru a reflectat ∫i domnul senator Radu Berceanu, care a propus o not„ Biroului permanent. Biroul permanent a aprobat-o ∫i o supunem aprob„rii plenului.
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra ordinii de zi.
V„ rog s„ vota˛i ordinea de zi.
Rog colegii senatori s„ voteze.
Cu 57 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, ordinea de zi a fost aprobat„ de plenul Senatului.
Stima˛i colegi,
Prima chestiune: proiectul de Hot„r‚re privind prorogarea termenului prev„zut la art. 2 alin. 1 din Hot„r‚rea Senatului nr. 9/2006 privind Comisia special„ pentru modificarea ∫i completarea Regulamentului Senatului.
Dac„ ave˛i observa˛ii Ón leg„tur„ cu acest proiect de Hot„r‚re, prorogarea termenului p‚n„ la data de 31.08.2006?
Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin
vot asupra proiectului de hot„r‚re respectiv. V„ rog s„ vota˛i. Rog colegii senatori s„ voteze.
- V„ mul˛umesc.
Hot„r‚rea are un singur articol.
Cu 64 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i
- 3 ab˛ineri, hot„r‚rea a fost adoptat„ de plenul Senatului. La punctul 3 de pe ordinea de zi avem Ónscris
proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 20/2006 privind sprijinul direct al statului acordat produc„torilor agricoli din sectorul vegetal Ón anul 2006.
Comisiile sesizate Ón fond, Comisiile pentru buget, finan˛e, b„nci ∫i valid„ri ∫i pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„.
Reprezentantul Guvernului este prezent.
V„ rog, microfonul 10.
- V„ rog s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului. Ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Vasile Lupu** — _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Textul prezentului proiect de lege care este supus analizei Domniilor voastre vorbe∫te de sprijinul care se acord„ produc„torilor agricoli ∫i este orientat c„tre adaptarea formelor de sprijin la sistemul european de pl„˛i, sus˛inerea produc˛iilor agricole competitive, realizarea cotelor negociate cu Uniunea European„.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Sunt convins c„ va trebui s„ mai da˛i o serie de r„spunsuri la amendamentele respinse.
Œi rog pe colegii no∫tri, pre∫edin˛ii celor dou„ comisii, s„-∫i desemneze raportorul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Urmare a analiz„rii proiectului de lege, Comisia de buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„ au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ adopte un raport de admitere, cu amendamentele prezentate Ón anexa nr. 1, 5 amendamente admise ∫i 22 de amendamente respinse.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte Pascu. Declar deschise dezbaterile generale. V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i? Domnul senator Daea, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 4 sau microfonul central.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori, Domnule secretar de stat,
Œmi Óng„dui s„ fac o interven˛ie, zic eu, c‚t se poate de scurt„ cu putin˛„, dar c‚t de precis„ mi-a∫ dori-o Ón a stabili coordonatele tehnice ale ac˛iunii noastre Óntr-un domeniu delicat.
Nu-mi face pl„cere, mai cu seam„ c„ ne cunoa∫tem, s„ spun c„ acest proiect de act normativ, aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ este cea mai elocvent„ mostr„ a degringoladei existente Ón sistemul de sus˛inere, de stimulare a agriculturii ˛„rii rom‚ne∫ti. Din nefericire! ™i ca s„ justific aceasta, Ómi permit s„ prezint Ón fa˛a dumneavoastr„, pe de o parte expunerea de motive ca fundament Ón decizia pe care a luat-o ministerul, ∫i apoi modul Ón care la aceast„ expunere se d„ r„spuns concret Ón textul legii.
Se spune foarte clar Ón fundamentarea actului normativ c„ trebuie s„ ne adapt„m formelor de sprijin la sistemul european de pl„˛i. ™tiu ∫i ∫tiu bine, suficient pentru a avea argumenta˛ia tehnic„ necesar„, c„ pl„˛ile directe Ón Uniunea European„ sunt pl„˛i Ón sume directe, ∫i nu bonuri valorice. Am men˛inut acela∫i mecanism p„gubos pentru ˛ar„, p„gubos pentru produc„torii agricoli
care se a∫teapt„ din partea noastr„ s„ le d„m instrumentele cu care pot lucra rapid ∫i eficient. Din nefericire, numai Ónc„p„˛‚narea este, din punctul meu de vedere, argumentul. Pentru c„ v„ pot prezenta ∫i v-a∫ ruga s„ v„ uita˛i Ón actul normativ, c„ se prevede ca aceste bonuri valorice s„ se dea numai pe prima jum„tate a anului, urm‚nd ca restul s„ se dea Ón bani, vizavi de faptul c„ dorin˛a legiuitorului este s„ antren„m institu˛iile Óntr-un proiect european de accesare a fondurilor europene.
Am spus-o cu un an de zile Ón urm„, ∫i o repet, c„ am plecat pe un drum gre∫it. Din nefericire, ne men˛inem pe acest drum gre∫it. ™i spuneam, ∫i repet, c„ nu g„sesc, de∫i cuv‚ntul este dur, nu g„sesc o alt„ explica˛ie unui asemenea mod de abordare.
Œn al doilea r‚nd, Ón expunerea de motive se spune foarte clar c„ acest mecanism de sprijin este Óndreptat Ón a respecta tehnologiile de cultur„ Ón campania agricol„. P„i, ce fel de respect avem fa˛„ de fenomenul agricol c‚nd actul normativ intr„ Ón tiparul îMonitorului Oficial“ pe data de 9.03.2006, iar culturile care trebuie sus˛inute sunt culturi din epoca Ónt‚i, care se Ón˛elege foarte bine c„ ele trebuie sem„nate p‚n„ Ón 15 martie. La acest act normativ proiect„m din nefericire mecanismul acesta, care sunt culturile. Sfecla de zah„r care este sus˛inere, este cultur„ din epoca Ónt‚i, stimate coleg, plantele textile care nu sunt altceva dec‚t culturi din epoca Ónt‚i, ∫i nu le pui Ón aprilie sau Ón mai, le pui, din ∫tiin˛a mea de carte ∫i din practica mea, la desprim„v„rare, dac„ vre˛i, unele dintre ele Ón mustul z„pezii. ™i m„ duc cu un asemenea act normativ ∫i mai proiectez sus˛inere prin cupoane ca acest parcurs metodologic ∫i administrativ s„ m„ duc„ p‚n„ Ón luna aprilie c‚nd de altfel cu 10 zile Ón urm„ au ap„rut cupoanele.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Numai pu˛in, domnule senator Stan. De la Alian˛a D.A. a solicitat cuv‚ntul domnul senator P„curaru.
V„ rog, s„ d„m cuv‚ntul Ón ordine.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Ilie Petrescu**
_**:**_
Are probleme cu m‚na.
De data asta a ridicat m‚na st‚ng„.
## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Sigur c„ suntem Ón fa˛a unui act normativ extrem de important. Domnul ministru Flutur ar fi dorit s„ fie prezent la sus˛inerea ordonan˛ei, dar are o Ónt‚lnire cu oficiali din Danemarca, cu ministrul danez al agriculturii, pe ni∫te programe de cooperare de care chiar avem nevoie ∫i sigur c„ domnii secretari de stat ne vor prezenta argumentele la discu˛iile care vor avea loc.
Sus˛inerea ∫i subven˛ionarea agriculturii sunt un subiect care an de an a st‚rnit dispute, polemici, multe semne de Óntrebare ∫i sigur c„ ∫i Ón ceea ce prive∫te modalit„˛ile efective Ón care se face acest lucru am avut prelungi dezbateri, at‚t Ón Senat, c‚t ∫i Ón Camera Deputa˛ilor.
Nu sunt un specialist Ón materie ∫i, ca atare, voi Óncerca doar s„ v„d partea bun„ a paharului, partea plin„ a paharului, faptul c„ este, a∫a cum spunea ∫i colegul nostru domnul senator Daea, un normativ care trebuie sus˛inut, pentru c„ el, practic, finalmente, cu inconvenientele pe care le are, totu∫i, Ónseamn„ un spor ∫i un ajutor de care produc„torii agricoli din Rom‚nia pot s„ beneficieze.
Nu voi intra Ón detaliile tehnice ale ordonan˛ei, voi Óncerca Óns„ s„ abordez dou„ subiecte care au fost legate de tema Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 20/2006, ∫i anume schimbarea focaliz„rii subven˛iilor ∫i, practic, schimbarea politicii pe care Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale o duce, Ón sensul c„ trece de la culturile mari care au fost subven˛ionate p‚n„ acum... — gr‚ul ∫i porumbul, Ón primul r‚nd, care aveau o mas„ mare de beneficiari, este adev„rat —, pentru calitate ∫i pentru competen˛„. Adic„ focalizarea pe culturi care s„ asigure un plus de competitivitate, un plus de eficien˛„ ∫i — de ce nu? — un plus de spor economic Ón activitatea pe care produc„torii agricoli o desf„∫oar„.
Asupra acestui aspect voi spune doar c„ ani Ón ∫ir noi am sprijinit culturile mari, dar rezultatul, din p„cate, a fost departe de a fi cel dorit, pentru c„ ∫tim cu to˛ii c„ s„r„cia b‚ntuie din p„cate la ˛ar„. Este concentrat„ Ón mediul rural, este concentrat„ Ón aceste zone tocmai din cauza faptului c„ lipsa de eficien˛„ ∫i productivitate, chiar Ón pofida subven˛iilor acordate, face ca via˛a Ón mediul
rural ∫i beneficiile activit„˛ii agricole Ón mediul rural s„ fie din ce Ón ce mai mici.
Eu cred c„, Óntr-adev„r, dac„ vrem s„ scoatem mediul rural din zona de vulnerabilitate Ón care se afl„, din zona de riscuri ridicate Ón care se afl„, chiar avem a c„uta solu˛ii, astfel Ónc‚t activit„˛ile agricole principale s„ fie aduc„toare de venituri ∫i c‚∫tiguri c‚t mai ridicate. Este evident c„ — ∫tiu eu? — culturile tehnice sau culturile cu un profil de rentabilitate mai ridicat sunt mult mai avantajoase ∫i, din acest punct de vedere, chiar dac„ num„rul de beneficiari este mai mic, beneficiile pot fi mai ridicate ∫i asta Ónseamn„ c„ veniturile pe care le realizeaz„ satul rom‚nesc pot fi mai importante.
Un al doilea lucru pe care voiam s„-l comentez este cel legat de forma de sus˛inere, ceea ce comenta ∫i colegul nostru domnul senator Daea, faptul c„ se p„streaz„ aceast„ form„ prin bonuri valorice.
Sigur c„ ∫i eu m-am Óntrebat de ce Guvernul, Ón loc s„ apeleze la o solu˛ie simpl„, finan˛area direct„ cu bani — ∫i nu are nici un fel de b„taie de cap cu tip„rire, multiplicare ∫i a∫a mai departe, cu distribu˛ie ∫i toate cele conexe —, de ce nu se duce direct cu un ajutor financiar pe care, s„ spunem, produc„torul Ól folose∫te la buna sa dispozi˛ie?
Pentru c„, din p„cate, de c‚nd au Ónceput s„ se distribuie cupoane Ón Rom‚nia, s-a constatat, Ón foarte multe cazuri, c„ dac„ te duci pe un sprijin financiar direct, el nu mai este utilizat pentru folosul produc˛iei agricole propriu-zise. Deci, din punctul meu de vedere, bonul valoric asigur„, dac„ vre˛i, sau d„ o garan˛ie Ón sensul sus˛inerii destina˛iilor acestor subven˛ii, Ón sensul c„ ele se duc efectiv spre produc˛ia agricol„ efectiv„, ∫i nu spre alte forme de consum, fie ∫i cele ocazionale, din c‚te am Ónt‚lnit uneori.
Œmi aduc aminte c„ atunci c‚nd s-au introdus cupoanele ∫i c‚nd pentru prima dat„ a func˛ionat mecanismul cupoanelor, una dintre marile probleme pe care autorit„˛ile le-au avut...
Domnule senator P„curaru, v„ rog s„ a∫tepta˛i! Poate colegii din spatele s„lii sunt ∫i ei dispu∫i s„-∫i ocupe locurile ∫i s„ v„ asculte.
V„ rog, domnule senator.
C‚nd s-au introdus cupoanele pentru motorin„ ∫i pentru sprijinul direct al produc„torilor agricoli, o mare problem„ a fost tocmai faptul c„ ele nu erau utilizate pe destina˛ie, ci erau comercializate, cump„rate, v‚ndute ∫i a∫a mai departe ∫i ele nu ajungeau deloc s„ sus˛in„ produc˛ia agricol„. ™i cred c„ viziunea fundamental„ pe care a avut-o ministerul a fost tocmai s„ garanteze c„ banii se folosesc acolo unde sunt necesari.
Sigur c„ a fost nevoie de o ordonan˛„ de urgen˛„, pentru c„ nu avea ministerul cum s„ rezolve altfel o problem„, spunea colegul nostru, deja Ón restan˛„, care trebuia s„ fie rezolvat„ c‚t mai operativ.
Solicit, chiar Ón numele ministrului Ómi permit, sprijinul tuturor grupurilor parlamentare pentru un act normativ de care agricultura are Ón mod necesar nevoie.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la microfon pe domnul senator Stan Petru, Grupul P.R.M.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Petru Stan:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
P.R.M. va vota acest proiect de lege.
Orice sprijin acordat agriculturii este bun, dar nu Ón˛elegem de ce Ón aceast„ prim„var„ am avut dou„ ordonan˛e de urgen˛„ privind subven˛ia sau sprijinul direct pentru agricultur„, a∫a cum nume∫te Guvernul aceast„ subven˛ie.
Am avut Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 25/2006, pe care am dezb„tut-o acum c‚teva zile, care acord„ sprijin pentru o suprafa˛„ foarte mare de cultur„, de peste 6 milioane hectare, dar, din p„cate, dau la hectar doar 259.000 lei, deci practic un sac de Óngr„∫„m‚nt chimic, o jum„tate de sac — 25 kg de Óngr„∫„minte chimice. ™i avem aceast„ Ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului nr. 20/2006 care acord„ un sprijin mai substan˛ial culturilor agricole, dar, din p„cate, aceast„ subven˛ie, trebuie s„ cunoa∫tem cu to˛ii, se d„ numai la 690.000 hectare p„m‚nt.
Deci suprafa˛a de sfecl„ de zah„r, soia nemodificat„ genetic, plante textile, orez, plante medicinale, cartofi ∫i a∫a mai departe Ónsumeaz„ nici 10% din suprafa˛a arabil„ a ˛„rii. ™i nu Ón˛eleg de ce consider„ Guvernul, de ce Ómparte culturile Ón dou„. Zice: îsus˛inerea culturilor competitive“. Deci ce dezbatem noi acum sunt culturile competitive. Deci celelalte sunt necompetitive, deci recunoa∫te Guvernul c„ avem culturi necompetitive. Or, sunt comune Óntregi sau zone Óntregi care nu cultiv„ suprafe˛e competitive. ™i atunci ce fac? Nu exist„ plant„ s„ nu fie important„, una competitiv„ ∫i alta mai pu˛in competitiv„. Toate au importan˛a lor Ón asolament, Ón economie. Deci subven˛ia trebuie acordat„ la toate culturile.
Sunt o serie de plante pe care le consider„ necompetitive Guvernul, cum sunt plantele furajere. V„ dau numai un exemplu. O cultur„ de porumb siloz asigur„ 16.000 unit„˛i nutritive la un hectar, pe c‚nd nici o alt„ cultur„, nici gr‚ul, nici orzul nu pot asigura asemenea valoare. Nu mai vorbesc de dezvoltarea zootehniei, complexe de porci, de p„s„ri, vaci de lapte ∫i a∫a mai departe.
Deci p‚n„ la urm„ putem demonstra c„ oric‚nd sunt mai competitive plantele care sunt considerate necompetitive de Guvern.
Deci dac„ nu se asigur„ subven˛ionarea m„car cu 40% din cheltuieli ∫i s„ se asigure ∫i v‚nzarea produc˛iei, subven˛ia este foarte slab„, este Óntr-adev„r mil„ ∫i nu are rost s„ o d„m.
Œn ceea ce prive∫te bonurile valorice, nu are rost s„ mai insist. Este o prostie, este pierdere de timp, cheltuial„ material„. Numai cine nu cunoa∫te poate sus˛ine c„ aceste bonuri valorice rezolv„ agricultura. Probabil c„ vor fi ultimele bonuri valorice, fiindc„ am v„zut c„ acum d„ numai pentru 50%. Œnseamn„ c„ domnul ministru Flutur a Ón˛eles s„ lichideze cu bonurile valorice pentru la toamn„ probabil.
Da. Beneficiaz„ corect acum de subven˛ie produc„torii, arenda∫ii, concesionarii, asocia˛iile, deci din acest punct de vedere nu avem probleme, este corect. P„cat c„ aceast„ subven˛ie nu este mai mare ∫i nu ocup„ o suprafa˛„ mai mare de culturi.
Noi, P.R.M., vom vota acest proiect de lege. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Da˛i-mi voie s„-l Óntreb pe domnul secretar de stat Vasile Lupu dac„ este de acord cu amendamentele admise.
## **Domnul Vasile Lupu**
**:**
Da.
V„ mul˛umesc.
V„ rog, Ónainte de a trece la amendamentele respinse, a solicitat cuv‚ntul domnul senator Funar pentru a pune c‚teva Óntreb„ri domnului secretar de stat.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Pentru aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ foarte important„, am c‚teva Óntreb„ri pentru domnul secretar de stat.
O prim„ Óntrebare. Œn care dintre ˛„rile membre ale Uniunii Europene se practic„ sprijinul direct ∫i nu subven˛iile?
A doua Óntrebare. De ce ne teroriza˛i din nou cu ordonan˛„ de urgen˛„ ∫i nu respecta˛i prevederile Constitu˛iei ∫i nu a˛i venit de anul trecut cu un proiect de lege pe aceast„ tem„?
A treia Óntrebare. Cum este posibil s„ g‚ndi˛i Ón aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ s„ se dea bonuri valorice, Ón condi˛iile Ón care sus˛inea˛i c„ este nevoie de sprijinul direct al agricultorilor ∫i s-a mai pierdut vreme, multe s„pt„m‚ni, cu tip„rirea bonurilor valorice ∫i nu a˛i recurs la moneda na˛ional„, Ónscris„ Ón Constitu˛ie, la leu?
O alt„ Óntrebare. De ce Óncuraja˛i birocra˛ia ∫i face˛i iar„∫i scriitori de bonuri valorice pe angaja˛ii din prim„rii?
Ultima Óntrebare. C‚t s-a cheltuit cu tip„rirea acestor bonuri valorice ∫i de ce multele miliarde de lei nu le-a˛i utilizat pentru supraÓn„l˛area digurilor care se afl„ Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006 administrarea Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale?
Œn func˛ie de r„spunsul la aceste Óntreb„ri, voi renun˛a ∫i la o bun„ parte dintre amendamente.
V„ mul˛umesc.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat. Microfonul 10, v„ rog.
Œn toate ˛„rile europene se practic„ sprijinul direct, pentru c„ plata direct„ asta Ónseamn„, sprijin direct.
S-a adoptat formula ordonan˛ei de urgen˛„ pentru ca s„ poat„ beneficia ∫i culturile din etapa Ónt‚i.
Distribu˛ia acestor bonuri valorice se face prin Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ii Ón Agricultur„, iar valoarea tip„ririi acestor bonuri valorice se ridic„ la 6.770 euro.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc. Anexa 2, amendamente respinse. Punctul 1.
## **Domnul Gheorghe Funar**
**:**
Renun˛ la toate, pentru operativitate.
La toate?
Da˛i-mi voie s„-i mul˛umesc colegului nostru Gheorghe Funar care, a∫a cum au spus ∫i ceilal˛i 3 antevorbitori, a apreciat importan˛a actului normativ pe care Ól dezbatem ∫i mai ales c„ ne g„sim Ón pericolul de a fi adoptat tacit.
Sunt o serie de amendamente admise cu care reprezentantul Guvernului este de acord, motiv pentru care se renun˛„ la amendamentele respinse.
V„ mul˛umesc.
Œi Óntreb pe colegii senatori dac„ mai sunt chestiuni deosebite.
V„ rog, domnule senator Gavril„ Vasilescu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Vreau s„ m„ clarific asupra unei probleme.
S„pt„m‚na trecut„, joi, am votat subven˛iile care se acord„ pentru combustibil, pentru motorin„. Era vorba de 2.000 de miliarde lei, dintre care 1.600 miliarde trebuia s„ mearg„ la motorin„.
Am pus o Óntrebare domnului ministru Flutur: ce se Ónt‚mpl„ cu cei 400 miliarde lei? ™i r„spunsul domnului ministru este ceva Ón care eu g„sesc un r„spuns aici, deci planta˛iile de pomi, planta˛iile de vi˛„ de vie ∫i a∫a mai departe... Aceast„ sum„ era prins„ Ón sintagma îalte proiecte ale Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale“.
Œntrebarea pe care o pun, Óntruc‚t pentru aceste planta˛ii exist„ alt„ surs„ de venit ∫i ceea ce domnul ministru a r„spuns se refer„ la altceva ∫i la alte programe... Aici vreau s„ clarific, s„ m„ l„muresc eu pu˛in, pentru c„ acolo unde a fost b„gat„ suma respectiv„ nu trebuia, pentru c„ era problema îsubven˛ii agricultur„“, iar celelalte programe trebuiau nominalizate Ón proiectul de act normativ pe care noi l-am votat data
trecut„, c„ era vorba de cheltuirea unor bani ∫i s„ se ∫tie exact destina˛ia lor.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc. V„ rog s„ oferi˛i r„spuns. Microfonul 10.
Sunt alte forme de sprijin Ón sectorul vegetal la care a f„cut trimitere domnul ministru Flutur. Este vorba de planta˛ii de pomi, de planta˛ii viticole.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc.
Sigur, avem posibilitatea Óntreb„rilor ∫i a interpel„rilor; Ón situa˛ia Ón care suntem nemul˛umi˛i de r„spunsurile dumneavoastr„, s„ solicit„m domnului ministru r„spunsuri suplimentare.
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii,
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de domnii senatori: — Viorel Arion (P.N.L.-P.D.) — despre s„rb„torirea zilei de 1 Mai de c„tre îfrunta∫ii pesedi∫ti“; — Angel TÓlv„r (P.S.D.) — îŒnv„˛„m‚ntul rom‚nesc afectat de mediocritatea guvernan˛ilor“; — Dan Voiculescu (P.C.) — îEfortul na˛ional de aderare“; — Eckstein Kovács Péter (U.D.M.R.) — apel adresat administra˛iei centrale ∫i locale pentru Óncetarea distrugerii p„durii B„neasa ∫i eliber„rii avizelor de construc˛ie nefondate; aplicarea deontologiei parlamentare; — Radu Anton C‚mpeanu (P.N.L.-P.D.) — aduce la cuno∫tin˛a plenului comunicatul doamnei senator Norica Nicolai Ón leg„tur„ cu incidentul din 26 aprilie 2006; — Adrian P„unescu (P.S.D.) — punctul de vedere al domnului senator asupra unor evenimente din ultimele dou„ s„pt„m‚ni; — Corneliu Vadim Tudor (P.R.M.) — crearea unui partid preziden˛ial ∫i procentele false ∫i reale ale sondajelor 3—12 3. Informarea cu privire la situa˛ia existent„ ca urmare a cre∫terii debitelor fluviului Dun„rea ∫i ac˛iunile Óntreprinse de structurile sistemului na˛ional pentru situa˛ii de urgen˛„, prezentat„ de domnul Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor 12—16 4. Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
Supun votului dumneavoastr„ raportul cu amendamentele admise.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. Precizez c„ legea are caracter de lege ordinar„.
Rog colegii senatori s„ voteze.
Raportul cu amendamentele admise, existente Ón anexa nr. 1, este adoptat de plenul Senatului cu 62 de voturi pentru ∫i un vot Ómpotriv„.
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de domnii senatori: — Viorel Arion (P.N.L.-P.D.) — despre s„rb„torirea zilei de 1 Mai de c„tre îfrunta∫ii pesedi∫ti“; — Angel TÓlv„r (P.S.D.) — îŒnv„˛„m‚ntul rom‚nesc afectat de mediocritatea guvernan˛ilor“; — Dan Voiculescu (P.C.) — îEfortul na˛ional de aderare“; — Eckstein Kovács Péter (U.D.M.R.) — apel adresat administra˛iei centrale ∫i locale pentru Óncetarea distrugerii p„durii B„neasa ∫i eliber„rii avizelor de construc˛ie nefondate; aplicarea deontologiei parlamentare; — Radu Anton C‚mpeanu (P.N.L.-P.D.) — aduce la cuno∫tin˛a plenului comunicatul doamnei senator Norica Nicolai Ón leg„tur„ cu incidentul din 26 aprilie 2006; — Adrian P„unescu (P.S.D.) — punctul de vedere al domnului senator asupra unor evenimente din ultimele dou„ s„pt„m‚ni; — Corneliu Vadim Tudor (P.R.M.) — crearea unui partid preziden˛ial ∫i procentele false ∫i reale ale sondajelor 3—12 3. Informarea cu privire la situa˛ia existent„ ca urmare a cre∫terii debitelor fluviului Dun„rea ∫i ac˛iunile Óntreprinse de structurile sistemului na˛ional pentru situa˛ii de urgen˛„, prezentat„ de domnul Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor 12—16 4. Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
La punctul 4 Ón ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ pentru acordarea de compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni sau urma∫ilor acestora pentru bunurile inventar agricol proprietatea lor trecute Ón patrimoniul fostelor gospod„rii cooperative agricole de produc˛ie ca urmare a colectiviz„rii impuse de regimul comunist instaurat la 6 martie 1945.
Ini˛iatori, senatorul George Maior ∫i colegi deputa˛i. Domnule senator Maior, dori˛i s„ prezenta˛i expunerea propunerii legislative?
- V„ rog, v„ invit la pupitru.
- Ave˛i cuv‚ntul.
Comisiile sesizate Ón fond sunt Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„ ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
- V„ rog, microfonul 8.
Domnul senator Maior, ave˛i cuv‚ntul.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Acest proiect de lege Ó∫i propune s„ opereze o corectare important„ Ón leg„tur„ cu un proces care a dus practic la distrugerea propriet„˛ii ˛„ranilor rom‚ni Ón urma colectiviz„rii for˛ate de dup„ 1945. Acest proiect de lege Ó∫i propune s„ acopere o situa˛ie extrem de dramatic„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006 care nu a fost abordat„ integral de Legea nr. 18/1991 ∫i de celelalte reglement„ri, av‚nd ca scop refacerea propriet„˛ilor rurale.
Proiectul Ó∫i propune, pe de o parte, s„ desp„gubeasc„ ˛„ranii pentru bunurile inventar agricol, cu excep˛ia p„m‚ntului, bineÓn˛eles, care a fost abordat Ón alte legi, de care au fost deposeda˛i la intrarea Ón fostele gospod„rii, respectiv cooperative agricole de produc˛ie, prin acordarea unei compensa˛ii cu destina˛ie special„, const‚nd din p„r˛i sociale, pentru achizi˛ionarea de utilaje agricole ∫i alte mijloace fixe necesare exploat„rii p„m‚ntului ast„zi, Ón condi˛ii moderne.
Pe de alt„ parte, aceast„ reglementare urm„re∫te s„ stimuleze, prin aceast„ compensare acordat„, constituirea asocia˛iilor de fermieri agricoli, respectiv, sporirea puterii lor de exploatare eficient„ a p„m‚ntului, Ón comun sau individual.
Pentru aceste motive, v„ rug„m s„ aproba˛i aceast„ ini˛iativ„, care, repet, are ∫i un scop reparatoriu foarte important, Ón contextul de ast„zi. Mul˛umesc mult.
Mul˛umesc, domnule senator.
Œi invit pe cei doi pre∫edin˛i s„ desemneze raportorul. Domnul pre∫edinte Pascu, da? V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 7, v„ rog.
Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„ ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri au luat Ón dezbatere propunerea legislativ„ ∫i, ˛in‚nd cont de faptul c„ ∫i Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i ∫i Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital au avizat negativ propunerea legislativ„, au hot„r‚t s„ Óntocmeasc„ un raport de respingere.
Supunem dezbaterii Senatului aceast„ propunere.
## V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Domnul senator Daea Petre. Microfonul 4.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn primul r‚nd, Óng„dui˛i-mi s„ felicit ini˛iatorii acestui act normativ care, dintr-un reflex natural, au socotit c„ dreptatea Ón Rom‚nia trebuie s„ fie egal„ pentru to˛i ∫i c„ dac„ g„sim spa˛iu, fonduri, modalit„˛i, instrumente ∫i timp pentru a restitui propriet„˛ile acelora pe care, de-a lungul vremii, decizia politic„ Ón cursul istoriei i-a privat de ceea ce aveau Ón acel moment, deci dac„ s-a g„sit spa˛iu pentru o asemenea ini˛iativ„ legislativ„ — ∫i ne aducem cu to˛ii aminte de calupul de legi care a fost prezentat Ón Parlamentul Rom‚niei, Ón Camerele reunite, cu r„spundere guvernamental„ —, atunci este firesc ca acest reflex natural al ini˛iatorilor s„-∫i g„seasc„ spa˛iu juridic ∫i posibilitate de dezbatere Ón Senatul Rom‚niei.
Evident, nu este u∫or. Œmi dau seama de dificultate ∫i po˛i s„-˛i dai seama de dificultatea acestui act normativ, pentru c„ el vizeaz„, cu ochii drept„˛ii, Ón arcul timpului, o decizie luat„ gre∫it ∫i exist„ riscul ca aceast„ decizie sau fotografia necazului s„ nu se transforme Ón bucurie la aceast„ dat„. Dar, dincolo de acest risc, exist„ riscul de a l„sa Ón afara pre˛uirii noastre legislative pe cei mai umili˛i oameni ai ˛„rii, ˛„ranii, care de-a lungul timpului — ∫i se vede ∫i ast„zi — nu au avut sprijin, iar de fiecare dat„ am g„sit solu˛ii pentru alte categorii, dar mai pu˛in pentru ˛„rani.
Dac„ Ón acest moment de grij„ pentru ˛ar„, dac„ Ón acest moment dificil pentru ˛„rani am st„ruit Ón mar∫ul nostru de g‚ndire ∫i de concep˛ie legislativ„ ∫i asupra ˛„ranului, zic eu c„ este un efort pe m„sura Ón˛elepciunii acelora care au votat ∫i ne-au trimis Ón Parlamentul Rom‚niei, respectiv Ón Senat, ∫i s„ le d„m pre˛uirea necesar„ prin a aproba acest act normativ.
Nu vreau s„ intru Ón construc˛ia lui juridic„, au f„cut-o comisiile de specialitate, dar pun o Óntrebare, pe care o v„d, din punctul meu de vedere, legitim„. Cum a dat un aviz negativ Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i? Oare nu este un drept al omului, al ˛„ranului rom‚n? Este o Óntrebare la care g„sesc un singur r„spuns: viteza de analiz„, imposibilitatea de a penetra fenomenul ∫i lipsa de decizie, Ón condi˛iile Ón care for˛a politic„ din care facem parte nu ne las„.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## V„ mul˛umesc.
Alte interven˛ii?
Numai pu˛in! ™i din partea altor grupuri parlamentare. Numai pu˛in! Imediat.
Domnul senator Paul P„curaru.
Rog colegii senatori, poate limiteaz„ dezbaterile. V„ rog.
## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**
Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Sigur c„ o astfel de ini˛iativ„ reparatorie, ca inten˛ie, este binevenit„. Ea este Óns„ aproape inimaginabil de pus Ón practic„, pentru c„, dac„ ne aducem aminte ce s-a Ónt‚mplat Ón ultimii 15 ani, am constatat to˛i c„, p‚n„ ∫i acolo unde lucrurile p„reau a fi mai clare — este vorba de terenuri, de p„duri, de imobile ∫i a∫a mai departe —, lucrurile nu sunt nici m„car p‚n„ ast„zi l„murite. Dac„ Óncerc„m s„ vedem ce p„˛esc autorit„˛ile...
Domnule senator, v„ rog s„ m„ ierta˛i.
Œi rog pe cei care nu sunt senatori s„ p„r„seasc„ sala.
Rog colegii din Grupul parlamentar U.D.M.R. s„ nu o deranjeze pe doamn„, pentru a expune Ón plenul Senatului.
Spuneam, domnule pre∫edinte...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006
V„ rog s„ a∫tepta˛i. B„nuiesc c„ nu sunt auzit sau nu sunt Ón˛eles! Mul˛umesc. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Spuneam, domnule pre∫edinte, c„, dac„ pe teme Ón care reconstituirea propriet„˛ii era mai aproape de a avea o acoperire Ón documente, Ón acte, Ón probe pe care fo∫tii de˛in„tori de propriet„˛i s„ le poat„ aduce, iat„ c„ pe inventarul agricol am fi Óntr-un subiect de o incertitudine ∫i de o imposibilitate a dovedirii sale aproape f„r„ precedent.
Discutam zilele trecute la Arhivele Na˛ionale despre problematica cu care se confrunt„ aceast„ institu˛ie Ón fa˛a cererilor de reconstituire a p„durilor, conform Legii nr. 247/2005. Institu˛ia este asaltat„ pur ∫i simplu de cereri, f„r„ ca s„ existe posibilitatea ca, ∫tiu eu, propriet„˛ile s„ fie reg„site Ón documente, fie c„ e vorba de recens„mintele agricole din 1940, 1948 ∫i a∫a mai departe.
Deci din acest punct de vedere, chiar dac„ inten˛ia este bun„, opinia noastr„ este c„ e imposibil de pus Ón practic„ ∫i, ca atare, cred c„ de aici au plecat ∫i cele dou„ comisii c‚nd au f„cut rapoarte de respingere.
Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. nu poate s„ sus˛in„ aceast„ propunere legislativ„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Domnul senator Stan Petru. Microfonul 1, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Eu consider c„ aplicarea acestei legi ar crea o debandad„ nemaipomenit„ Ón toat„ ˛ara ∫i ar fi pe deasupra ∫i o lege nedreapt„. Este imposibil de ref„cut eviden˛a care ∫i a∫a nu era nici la vechile C.A.P.-uri. S„ refaci pe baz„ de martori, pe ce s„ refaci aceast„ eviden˛„?
Dar haide˛i s„ judec„m din alt punct de vedere.
Œn cooperativele agricole de produc˛ie au fost peste 4 milioane de animale, de bovine care au disp„rut. S„ vedem. Au intrat cu 4 milioane de bovine Ón cooperative? P„i, Ón jude˛ul S„laj s-au dat dou„ bovine la unul care a luat 6 pe o singur„ ˛igar„ pe drum. I-a dat o ˛igar„ ∫i a luat dou„ bovine. Este posibil a∫a ceva? Sigur c„ oamenii cinsti˛i au stat de o parte, nu au luat nimic. Din p„cate, cei cinsti˛i au fost pu˛ini.
Eu v„ dau un exemplu ∫i mai gr„itor. De exemplu, Ón jude˛ul Vaslui, unde am lucrat c‚ndva Ón agricultur„, erau 15.000 hectare de vie nobil„, toat„ pe spaliere ∫i t‚n„r„. S„ plantezi un hectar de vi˛„ de vie acum Ó˛i trebuie 400 milioane lei. Œnmul˛i˛i 400 milioane cu 15.000 ∫i o s„ vede˛i ce valoare este. Este o valoare enorm„. Nici nu se poate discuta.
Nu mai vorbesc de grajduri distruse, instala˛ii electrice, geamuri, tot ce exista. Sigur, nu au luat to˛i, nu au beneficiat to˛i, dar ei se cunosc Ón comun„ cine a luat, cine nu a luat. Nu au dec‚t s„ reconstituie acolo, Ón comun„, aceast„ situa˛ie.
Nu mai vorbesc de terenurile arabile, desecate. Au dat terenuri neproductive ∫i au primit planta˛ii de pomi, de vie. Au beneficiat. A∫a este Ónt‚mplarea. Dreptate total„ poate face numai Dumnezeu. Terenuri desecate, de valori imense acum, dar c‚nd le-au dat la C.A.P. nu valorau nimic.
Deci eu nu pot s„ sus˛in aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i nu ∫tiu cine ar putea s„ o sus˛in„.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Da. V„ mul˛umesc. Stima˛i colegi,
Vot · Amânat
Declara˛ii politice prezentate de domnii senatori: — Viorel Arion (P.N.L.-P.D.) — despre s„rb„torirea zilei de 1 Mai de c„tre îfrunta∫ii pesedi∫ti“; — Angel TÓlv„r (P.S.D.) — îŒnv„˛„m‚ntul rom‚nesc afectat de mediocritatea guvernan˛ilor“; — Dan Voiculescu (P.C.) — îEfortul na˛ional de aderare“; — Eckstein Kovács Péter (U.D.M.R.) — apel adresat administra˛iei centrale ∫i locale pentru Óncetarea distrugerii p„durii B„neasa ∫i eliber„rii avizelor de construc˛ie nefondate; aplicarea deontologiei parlamentare; — Radu Anton C‚mpeanu (P.N.L.-P.D.) — aduce la cuno∫tin˛a plenului comunicatul doamnei senator Norica Nicolai Ón leg„tur„ cu incidentul din 26 aprilie 2006; — Adrian P„unescu (P.S.D.) — punctul de vedere al domnului senator asupra unor evenimente din ultimele dou„ s„pt„m‚ni; — Corneliu Vadim Tudor (P.R.M.) — crearea unui partid preziden˛ial ∫i procentele false ∫i reale ale sondajelor 3—12 3. Informarea cu privire la situa˛ia existent„ ca urmare a cre∫terii debitelor fluviului Dun„rea ∫i ac˛iunile Óntreprinse de structurile sistemului na˛ional pentru situa˛ii de urgen˛„, prezentat„ de domnul Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor 12—16 4. Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
A solicitat cuv‚ntul colegul nostru, domnul senator Apostol Neculai, senator independent.
Renun˛a˛i? Mul˛umesc.
V„ rog, ini˛iatorul. Ave˛i dreptul s„ interveni˛i, dac„ dori˛i.
V„ rog, microfonul 8.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Doar o remarc„, cred important„.
Tot tr„im Óntr-o epoc„ a condamn„rilor de tot tipul a altor epoci. S-au creat comisii de condamnare a comunismului. Ar fi cazul ca un gest al nostru Óntr-adev„r s„ traduc„ ∫i Ón realitate aceast„ concep˛ie politic„ ∫i moral„ care este la mod„ Ón acest moment.
Dac„ un asemenea gest nu se face, atunci Óntr-adev„r poate tr„im Óntr-o simbolistic„ pur„ a unor lupte imaginare cu un trecut pe care to˛i ar trebui s„-l condamn„m.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Domnul secretar de stat Vasile Lupu, dac„ dori˛i s„ mai interveni˛i?
Nu dori˛i.
V„ mul˛umesc.
V„ rog, stima˛i colegi, legea are caracter de lege ordinar„. Nu au fost formulate amendamente. Raportul este negativ.
Vot · Amânat
Declara˛ii politice prezentate de domnii senatori: — Viorel Arion (P.N.L.-P.D.) — despre s„rb„torirea zilei de 1 Mai de c„tre îfrunta∫ii pesedi∫ti“; — Angel TÓlv„r (P.S.D.) — îŒnv„˛„m‚ntul rom‚nesc afectat de mediocritatea guvernan˛ilor“; — Dan Voiculescu (P.C.) — îEfortul na˛ional de aderare“; — Eckstein Kovács Péter (U.D.M.R.) — apel adresat administra˛iei centrale ∫i locale pentru Óncetarea distrugerii p„durii B„neasa ∫i eliber„rii avizelor de construc˛ie nefondate; aplicarea deontologiei parlamentare; — Radu Anton C‚mpeanu (P.N.L.-P.D.) — aduce la cuno∫tin˛a plenului comunicatul doamnei senator Norica Nicolai Ón leg„tur„ cu incidentul din 26 aprilie 2006; — Adrian P„unescu (P.S.D.) — punctul de vedere al domnului senator asupra unor evenimente din ultimele dou„ s„pt„m‚ni; — Corneliu Vadim Tudor (P.R.M.) — crearea unui partid preziden˛ial ∫i procentele false ∫i reale ale sondajelor 3—12 3. Informarea cu privire la situa˛ia existent„ ca urmare a cre∫terii debitelor fluviului Dun„rea ∫i ac˛iunile Óntreprinse de structurile sistemului na˛ional pentru situa˛ii de urgen˛„, prezentat„ de domnul Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor 12—16 4. Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
Mai sunt 4 minute...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mai sunt, dar plenul a votat Ón sensul de a nu lua cuv‚ntul al doilea coleg din grupul parlamentar...
Era o a doua chestiune, a doua problem„...
Deci, stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului de respingere.
Nu eu vi l-am r„pit! Eu, dimpotriv„, am supus votului plenului ∫i plenul a votat Ómpotriv„, pentru c„ am vrut s„ dau cuv‚ntul la mul˛i colegi: domnului Ion Vasile, dumneavoastr„, domnului Apostol care solicitase cuv‚ntul.
Deci raportul Óntocmit de cele dou„ comisii, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„, este negativ.
Legea are caracter de lege ordinar„.
Vot · Amânat
Declara˛ii politice prezentate de domnii senatori: — Viorel Arion (P.N.L.-P.D.) — despre s„rb„torirea zilei de 1 Mai de c„tre îfrunta∫ii pesedi∫ti“; — Angel TÓlv„r (P.S.D.) — îŒnv„˛„m‚ntul rom‚nesc afectat de mediocritatea guvernan˛ilor“; — Dan Voiculescu (P.C.) — îEfortul na˛ional de aderare“; — Eckstein Kovács Péter (U.D.M.R.) — apel adresat administra˛iei centrale ∫i locale pentru Óncetarea distrugerii p„durii B„neasa ∫i eliber„rii avizelor de construc˛ie nefondate; aplicarea deontologiei parlamentare; — Radu Anton C‚mpeanu (P.N.L.-P.D.) — aduce la cuno∫tin˛a plenului comunicatul doamnei senator Norica Nicolai Ón leg„tur„ cu incidentul din 26 aprilie 2006; — Adrian P„unescu (P.S.D.) — punctul de vedere al domnului senator asupra unor evenimente din ultimele dou„ s„pt„m‚ni; — Corneliu Vadim Tudor (P.R.M.) — crearea unui partid preziden˛ial ∫i procentele false ∫i reale ale sondajelor 3—12 3. Informarea cu privire la situa˛ia existent„ ca urmare a cre∫terii debitelor fluviului Dun„rea ∫i ac˛iunile Óntreprinse de structurile sistemului na˛ional pentru situa˛ii de urgen˛„, prezentat„ de domnul Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor 12—16 4. Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
Domnule pre∫edinte!
V„ rog.
A˛i supus votului continuarea programului...
Nu. Nu am mai supus, pentru c„, dac„ s-ar fi aprobat s„ ia cuv‚ntul mai mul˛i colegi, propuneam imediat s„ lucr„m peste orele 18,00, tocmai d‚nd posibilitatea mai multor colegi s„ intervin„. Am supus votului doar dreptul pentru grupurile parlamentare s„ desemneze mai mul˛i colegi vorbitori ∫i acest lucru a fost respins de plen.
Deci, stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului negativ Óntocmit de cele dou„ comisii asupra propunerii legislative.
V„ rog s„ vota˛i.
Rog colegii senatori s„ voteze.
Raportul Óntocmit de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ a fost aprobat de plenul Senatului cu 54 de voturi pentru, 24 de voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.
Pe cale de consecin˛„, propunerea legislativ„ este respins„.
V„ rog, list„ pentru grupurile parlamentare.
Œncheiem dezbaterile legislative.
De la orele 18,00 continu„m cu Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.
## PAUZ√
## * * DUP√ PAUZ√
## Stima˛i colegi,
V„ invit s„ v„ ocupa˛i locurile.
La Óntreb„ri avem doar 3 colegi senatori Ónscri∫i. Doamna senator Verginia Vedina∫, ave˛i cuv‚ntul. Rog colegii senatori s„-∫i ocupe locurile! V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte,
Œntrebarea mea vizeaz„ situa˛ia unor imobile din Fondul protocolului de stat, care, Óncep‚nd cu anii 1990, au fost acordate cu titlul de chirie unor personalit„˛i din via˛a politic„, din lumea afacerilor.
Œn con˛inutul Óntreb„rii dau c‚teva exemple. Spre pild„, Ion Chiriac, Petre Roman, Acop Chermezian, care, din informa˛iile care mi-au parvenit, fie pl„tesc chirii modice, fie o foarte mare perioad„ de timp aceste imobile au fost pur ∫i simplu gratuit ocupate.
Doresc s„ fiu informat„ care este situa˛ia acestor imobile care se afl„ atribuite cu titlu de chirie unor personalit„˛i de genul celor men˛ionate Ón Óntrebare, Ón baza c„rui titlu juridic sunt ocupate locuin˛ele respective ∫i care este chiria care este perceput„ pentru folosirea locuin˛elor respective.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnul senator Ioan Chelaru, ave˛i cuv‚ntul. V„ rog, microfonul 3.
## Domnule pre∫edinte,
Obiectul Óntreb„rii este un apel pentru salvarea Catedralei Sf‚ntul Iosif ∫i este adresat„ domnului primministru.
Nimic nu confer„ dreptul unora lipsi˛i de credin˛„ s„-i jigneasc„ ∫i s„-i sfideze pe to˛i cei care apar˛in unei confesiuni, fie ea ∫i minoritar„, a∫a cum este cea catolic„ din Rom‚nia.
Œn dispre˛ul tuturor protestelor f„cute, o firm„ de construc˛ii pericliteaz„, prin construirea pe terenul din imediata apropiere a unui colos de 19 etaje, 75 m ∫i 3 niveluri subterane, Catedrala Sf‚ntul Iosif, Palatul Episcopal, Facultatea de Teologie ∫i celelalte cl„diri din incinta Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Bucure∫ti, pun‚nd Ón primejdie monumente de o inestimabil„ valoare istoric„ ∫i arhitectural„.
Este inadmisibil ca, prin manevre a c„ror onestitate este pus„ la Óndoial„ ∫i f„r„ acordul Episcopiei, o astfel de construc˛ie s„ fie realizat„.
Domnule prim-ministru,
Œn condi˛iile prezentate mai sus v„ Óntreb: ce m„suri ve˛i lua pentru ca un asemenea act s„ nu aib„ loc, ca centrul Ón jurul c„ruia graviteaz„ via˛a spiritual„ a unui milion ∫i jum„tate de credincio∫i s„ nu fie distrus„ de acte iresponsabile?
Solicit r„spuns oral ∫i Ón scris.
Domnul senator Paul P„curaru, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 2, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Am dou„ Óntreb„ri.
Prima este adresat„ domnului H„rd„u, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.
Ca urmare a negocierilor dintre autorit„˛i ∫i sindicate de la sf‚r∫itul anului trecut, Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc a primit cel mai mare procent din P.I.B. comparativ cu ceilal˛i ani, anume 5%. Cu ocazia rectific„rii bugetare,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006 Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii i s-au alocat 100 milioane euro pentru dezvoltare ∫i investi˛ii Ón educa˛ie.
V„ rog s„ prezenta˛i obiectivele avute Ón vedere de dumneavoastr„ care vor beneficia de finan˛are din suma amintit„.
Solicit r„spunsul Ón scris ∫i electronic.
A doua Óntrebare este adresat„ doamnei Marieta Ionescu, Agen˛ia Na˛ional„ pentru Romi.
Œmbun„t„˛irea situa˛iei romilor, Óndeosebi prin integrarea social„ ∫i sc„derea gradului de marginalizare, reprezint„ una dintre condi˛iile integr„rii Ón Uniunea European„.
V„ rog s„-mi prezenta˛i principalele programe politice elaborate Ón 2006 Ón scopul reducerii marginaliz„rii sociale Ón r‚ndul tinerilor de etnie rom„.
La fel, solicit r„spunsul Ón scris ∫i electronic. Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnul senator Adrian P„unescu, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 4, v„ rog.
Domnule pre∫edinte,
Œntruc‚t sistemul de a ni se r„spunde scris, ca s„ se evite, probabil, dialogul din Senat care ar fi singura cale de a merge mai aproape de adev„r, s-a extins ∫i Guvernul mie mi-a r„spuns la toate interpel„rile ∫i Óntreb„rile Ón scris, nu-mi mai r„m‚ne dec‚t s„ cer ori s„ mi se r„spund„ numai oral, ori eventual ∫i muzical, pentru c„ este un lucru inadmisibil s„ se evite dialogul. Se r„spunde Ón direc˛ia Ón care doresc unii mini∫tri sau primul-ministru s„ r„spund„, nu la problem„.
Iat„ noile Óntreb„ri adresate, conform situa˛iei politice existente, aceluia∫i domn prim-ministru C„lin PopescuT„riceanu.
Colectivul ambulatoriu al Spitalului Col˛ea, Ón numele c„ruia semneaz„ medicul coordonator dr. Georgeta Pechi, medic primar Ón boli interne, ne sesizeaz„ Ón leg„tur„ cu inten˛iile de demolare a unei p„r˛i din ansamblul arhitectonic cunoscut sub numele de Spitalul Col˛ea, apar˛in‚nd patrimoniului na˛ional, Ón scopul valorific„rii terenului.
Pe l‚ng„ faptul c„ medicii din cadrul acestui ambulatoriu asigur„ serviciile medicale preponderent pentru comunitatea sectorului 3, aproximativ 150.000 persoane, elimin‚nd spitaliz„rile ∫i costurile ridicate pe pacient, mutarea Óntr-o alt„ cl„dire presupune Ón fapt desfiin˛area acestei unit„˛i sanitare din lips„ de spa˛iu de func˛ionare.
Care este, domnule prim-ministru situa˛ia de fapt a acestui a∫ez„m‚nt medical? Se inten˛ioneaz„, Óntr-adev„r, desfiin˛area ambulatoriului? ™i ce mai desfiin˛a˛i Ón continuare? Avertiza˛i-ne totu∫i din timp!
O a doua Óntrebare adresat„ primului-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.
Ca senator de Hunedoara, fac, Ón numele Ligii Pensionarilor din Hunedoara, Ón numele c„ruia semneaz„ domnul Cordo∫ Ioan, pre∫edinte, ∫i domnul D„r„∫teanu Octavian, secretar, un protest Ón leg„tur„ cu situa˛ia insuportabil„ Ón care au ajuns pensionarii din zona Hunedoarei ∫i a V„ii Jiului.
Atragem aten˛ia domnului prim-ministru c„ dic˛ionarul limbii rom‚ne s-a epuizat, urmeaz„ onomatopeele, de la un punct Óncolo urmeaz„ numai onomatopeele, prin
ie∫irea Ón strad„, ∫i c„ la un moment dat am„r‚˛ii care nu pot face nimic, pentru c„ sunt pu˛ini, sunt b„tr‚ni ∫i nu-i aude nimeni, se vor uni ∫i va fi foarte greu s„ li se r„spund„ tuturor de-odat„. Deocamdat„ calea democratic„ este asta.
Mai sunt c‚˛iva colegi care mai au Óntreb„ri ∫i v„ ofer cuv‚ntul imediat.
Domnul senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu are o Óntrebare.
V„ rog.
Poate Óntre timp vin ∫i domnii mini∫tri sau domnii secretari de stat pentru a r„spunde.
Prima Óntrebare este adresat„ domnilor mini∫tri Eugen Nicol„escu ∫i Sebastian Vl„descu.
Instituirea taxei pe viciu a devenit o realitate, Ón temeiul legilor promovate prin asumarea r„spunderii Guvernului. Aceast„ formul„ lipsit„ de transparen˛a deciziilor parlamentare a creat temerea aleg„torilor c„ scumpirile vor fi foarte mari.
V„ adresez urm„toarea Óntrebare: Dac„ taxa pe viciu reprezint„ un factor de cre∫tere a infla˛iei ∫i de scumpire a vie˛ii cet„˛enilor, explica˛i-ne ∫i da˛i-ne exemple despre felul Ón care ve˛i calcula taxa pe viciu vizavi de accize, prezent‚ndu-ne mecanismul colect„rii taxei pe viciu, astfel ca, Ón˛eleg‚nd aplicarea acesteia, s„ prevenim orice abuz din partea autorit„˛ilor fiscale ∫i orice abatere de la lege din partea contribuabililor.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
A doua Óntrebare adresat„ domnului ministru Eugen Nicol„escu:
Bolnavii dependen˛i de dializ„ sunt obliga˛i, potrivit normelor legale Ón vigoare, la o examinare anual„ a gradului de handicap ∫i reclam„ faptul c„ Ónainte f„ceau acest control din 3 Ón 3 ani.
M„ Óntreb, domnule ministru, de ce bolnavilor dependen˛i de dializ„ ∫i c„rora li s-a stabilit incapacitatea de munc„ li se aplic„ procedura controlului anual ∫i nu se dispune revizuirea la cerere a gradului de handicap pe care Ól are bolnavul. Ce m„suri concrete ve˛i Óntreprinde pentru ca bolnavilor dependen˛i de dializ„ s„ li se Ómbun„t„˛easc„ condi˛iile de tratament?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Valentin Dinescu, din partea Grupului parlamentar P.R.M.
Microfonul 2, v„ rog.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului prim-ministru: Dup„ cum cunoa∫te˛i, domnul deputat Bogdan Olteanu, pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, a fost numit, a f„cut ∫i mai face parte din comisii de privatizare ∫i diverse consilii de administra˛ie.
V„ solicit s„-mi comunica˛i care sunt acestea, care au fost sumele totale Óncasate Ón anul 2005 ∫i pe primul trimestrul I din anul 2006.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc. Domnul senator Ilie Petrescu, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul central, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.
Mai mul˛i produc„tori din panifica˛ie m-au interpelat Ón leg„tur„ cu problemele legate de normele ce vor fi impuse dup„ 2007 cu privire la capitolul integrare.
V„ solicit s„ m„ informa˛i cu privire la aceste norme pentru a r„spunde corect interpel„rilor adresate de c„tre produc„torii de panifica˛ie.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Domnului Sebastian Vl„descu, ministrul finan˛elor publice:
A∫ezarea geografic„ a jude˛ului Gorj face ca unele localit„˛i a∫ezate Ón zona muntoas„, respectiv Pade∫, Pe∫ti∫ani, Tismana, Crasna, Novaci, Baia de Fier, Mu∫ete∫ti, Polovraci, Halinte∫ti ∫i S„celu, s„ aib„ un poten˛ial deosebit pentru crearea de ferme individuale.
V„ solicit s„ m„ informa˛i, Ón modul cel mai corect, cu privire la fondurile existente pentru stimularea Ónfiin˛„rii de ferme individuale:
a) ce fonduri sunt disponibile;
b) sumele care pot fi primite Ón anul 2006 pentru localit„˛ile din jude˛ul Gorj;
c) la nivel na˛ional, ce fonduri se dispun ∫i ce procent din acestea revine jude˛ului Gorj.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Mul˛umesc.
Domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar P.R.M.
Microfonul 2, v„ rog.
Œntrebarea este adresat„ ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale, domnului Gheorghe Flutur.
Tensiunea politic„ rom‚neasc„ a adus Ón prim-plan gripa aviar„, dar care nu a afectat nici un cet„˛ean rom‚n ∫i nu a decimat efective de p„s„ri, nici din fermele agricole ∫i nici din gospod„riile cet„˛enilor.
V„ rog, domnule ministru, s„-mi comunica˛i ce cheltuieli s-au f„cut la nivel na˛ional ∫i pe fiecare jude˛ Ón parte pentru prevenirea ∫i, respectiv, combaterea gripei aviare Ón anul 2005 ∫i Ón primul trimestru al anului 2006.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
™i o a doua Óntrebare, adresat„ ministrului ap„r„rii na˛ionale, domnului ministru Teodor Atanasiu.
Av‚nd Ón vedere inunda˛iile din jude˛ele limitrofe Dun„rii, v„ rog, domnule ministru, s„-mi comunica˛i c‚te elicoptere ale Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale au ac˛ionat la lucr„rile de Óndiguiri ∫i de salvare a sinistra˛ilor, precum ∫i num„rul de zboruri efectuate p‚n„ la data de 30 aprilie, separat pe fiecare jude˛.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Mul˛umesc.
Domnul senator Angel TÓlv„r, ave˛i cuv‚ntul, Grupul parlamentar P.S.D.
Prima Óntrebare este adresat„ domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.
Conform unor estim„ri ale Camerei de Industrie ∫i Agricultur„ Vrancea, peste 40% din firmele vr‚ncene vor fi afectate de aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ ∫i ar putea fi Ónchise, cele mai expuse fiind cele mici ∫i mijlocii.
Av‚nd Ón vedere c„ unul dintre domeniile cele mai afectate ar putea fi agricultura, Ón special viticultura, foarte bine reprezentat„ Ón Vrancea, v„ Óntreb care sunt m„surile pe care le ave˛i Ón vedere pentru a-i sprijini pe viticultorii vr‚nceni Ón vederea Óndeplinirii condi˛iilor necesare pentru a face fa˛„ noilor exigen˛e impuse de aderare.
Dac„ Ómi permite˛i, Ón continuare a∫ vrea s„ m„ adresez domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii. V„ mul˛umesc.
Fondurile insuficiente au f„cut ca Ón acest an Casa Jude˛ean„ de Asigur„ri de S„n„tate Vrancea s„ nu poat„ asigura proteze gratuite dec‚t pentru 313 persoane, num„rul solicitan˛ilor fiind Óns„ mult mai mare.
Av‚nd Ón vedere c„ acest lucru pune numeroase persoane Ón imposibilitatea de a duce o via˛„ normal„, v„ Óntreb care sunt m„surile pe care le ave˛i Ón vedere pentru remedierea acestei situa˛ii.
V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.
Mul˛umesc.
Domnul senator Nicolae Iorga, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Œntrebare pentru Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, da?
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## Da, domnule pre∫edinte.
Am o Óntrebare pentru domnul Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006 Pe DN 13, Ón comuna M„ieru∫i din jude˛ul Bra∫ov, drumul na˛ional s-a surpat ∫i este Ónchis de aproximativ doi ani.
V„ rog s„-mi comunica˛i, domnule ministru, c‚t timp v„ trebuie pentru a readuce Ón circula˛ie acest drum na˛ional care leag„ Bra∫ovul de T‚rgu-Mure∫ prin Sighi∫oara ∫i apoi de vestul ˛„rii.
Cu permisiunea dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, am o Óntrebare ∫i pentru domnul director general pre∫edinte al Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune.
Œl rog s„-mi comunice Ón ce perioad„ va avea loc anul acesta Festivalul îCerbul de Aur“ de la Bra∫ov. Sau, dac„ nu va mai avea loc s„-mi comunice de ce nu va mai avea loc sau, dac„ va avea loc Ón alt„ localitate, s„-mi comunice localitatea Ón care va avea loc, pentru c„, Ón opinia bra∫ovenilor, îCerbul de Aur“ f„r„ Bra∫ov este ca ∫i cum ar fi Festivalul San Remo f„r„ San Remo.
Solicit„m r„spuns scris ∫i, vorba colegului Adrian P„unescu, oral, s„ se mai deranjeze domnul pre∫edinte al Televiziunii, c„ nu prea l-am v„zut de la Ónceputul acestei legislaturi.
Mul˛umesc.
Domnul senator Dan Claudiu T„n„sescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare: dou„ Óntreb„ri, c„tre primul-ministru ∫i c„tre ministrul delegat pentru lucr„ri publice ∫i amenajarea teritoriului, domnul László Borbély.
V„ rog, microfonul central.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o Óntrebare pentru primul-ministru, domnul C„lin Popescu-T„riceanu.
Obiectul Óntreb„rii este urm„torul.
De c‚nd sunte˛i prim-ministru, s-au Ónmul˛it at‚t inunda˛iile, c‚t ∫i alunec„rile de teren. V„ solicit s„-mi comunica˛i care dintre cele mai reprezentative societ„˛i comerciale privatizate Ón perioada 2000—2005 i-au ajutat pe sinistra˛i dup„ inunda˛ii ∫i dup„ alunec„rile de teren ∫i cu ce anume.
A∫ dori r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
A doua Óntrebare este adresat„ ministrului delegat pentru lucr„ri publice ∫i amenajarea teritoriului, domnul László Borbély.
Obiectul Óntreb„rii este urm„torul.
Dup„ cele 7 valuri de inunda˛ii din anul 2005, Programul Guvernului privind refacerea caselor pentru sinistra˛i nu a fost realizat, fiind construite, Ón condi˛ii de calitate, foarte pu˛ine case.
V„ solicit s„-mi comunica˛i Programul de construire a caselor pentru sinistra˛i pe fiecare dintre jude˛ele limitrofe Dun„rii, precum ∫i sumele pe care le va acorda Guvernul pentru cet„˛enii ale c„ror case ∫i anexe gospod„re∫ti au fost inundate.
Doresc r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnul senator Ion Vasile, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Microfonul 3.
Domnule pre∫edinte,
Œn programul electoral anun˛at de Alian˛a D.A. exista ∫i un pachet social important care Óntre timp a disp„rut.
Ast„zi chiar interveneam pe o chestiune de procedur„, legat de un proiect de lege care a fost respins, iar Óntrebarea este c„tre primul-ministru, domnul C„lin Popescu-T„riceanu, pe care l-a∫ Óntreba urm„torul lucru: c‚nd va veni Ón fa˛a Parlamentului cu un proiect de lege al„turi de toate celelalte proiecte de lege care vizeaz„ retroced„ri ∫i repara˛ii aduse unor oameni care au avut de suferit Ón perioada regimului comunist?
Referirea este direct„ la un proiect de lege care ar viza ˛„ranii care ∫i-au pierdut o bun„ parte din averea lor, estimat„ la 70% din gospod„ria fiec„rui ˛„ran, odat„ cu Ónscrierea Ón C.A.P.-uri. Vin cu aceast„ Óntrebare, pentru c„ nu am putut interveni la proiectul de lege respins Ón Senat.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnul senator Daea Petre, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Microfonul 4.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Œntrebarea mea este adresat„, deopotriv„, ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale, Gheorghe Flutur ∫i ministrului integr„rii europene, Anca Daniela Boagiu. Care este stadiul Programului SAPARD? Care este suma accesat„ pe fiecare m„sur„ Ón parte?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnul senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Microfonul 1.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
O Óntrebare adresat„ primului-ministru, domnul C„lin Popescu-T„riceanu.
Mass-media a relatat faptul c„ a˛i hot„r‚t, Ón cadrul Guvernului, s„ se acorde retroactiv, pe circa un an de zile, indemniza˛iile lunare pentru membrii comisiilor de privatizare a îPo∫tei Rom‚ne“, îRomtelecom“ ∫i Societ„˛ii Rom‚ne de Radiocomunica˛ii.
V„ solicit s„-mi comunica˛i care este temeiul legal pentru plata retroactiv„ a sumelor care nu au fost pretinse ∫i c‚t este cuantumul indemniza˛iilor lunare retroactive, pe fiecare beneficiar Ón parte.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Interpelarea se adreseaz„ primului-ministru, domnul C„lin Popescu-T„riceanu.
îZiarul financiar“ de mar˛i, 25 aprilie 2006, a confirmat c„ O.M.V.-ul a c‚∫tigat 3.000.000.000 de euro din achizi˛ia îPetrom“ -ului.
Ca urmare, v„ solicit s„-mi comunica˛i pentru cine considera˛i c„ a fost avantajoas„ privatizarea îPetrom“: pentru rom‚ni ∫i bugetul statului rom‚n sau pentru OMV?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006 Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Mul˛umesc.
Invit la tribun„ pe domnul senator Sever ™ter, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Microfonul 3.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o interpelare adresat„ primului-ministru, domnul C„lin Popescu-T„riceanu.
Obiectul interpel„rii.
Œn data de 17 noiembrie 2005 am Ónregistrat la Senatul Rom‚niei o Óntrebare adresat„ pre∫edintelui Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului, prin care am prezentat starea jalnic„ a 4 blocuri de locuin˛e situate pe ∫oseaua Satu Mare—Vama Petea, care au apar˛inut S. C. îAgroindustrial Aurel Vlaicu“ Satu Mare, precum ∫i Óngrijorarea celor 303 locuitori amenin˛a˛i c„ vor r„m‚ne f„r„ locuin˛„.
Prin r„spunsul la Óntrebare Ónregistrat la Senat Ón data de 30 noiembrie 2005, A.V.A.S. recunoa∫te c„ a preluat aceste imobile Ón contul unor debite pe care le avea S. C. îAgroindustrial Aurel Vlaicu“, precum ∫i problemele sociale ale locatarilor ∫i precizeaz„ c„ Ó∫i vor valorifica crean˛a Ón cadrul procedurii de lichidare a societ„˛ii prin scoaterea la licita˛ie a acestor blocuri Ón vederea v‚nz„rii, urm‚nd a fi anun˛a˛i ∫i locatarii care doresc s„ cumpere apartamentele Ón care locuiesc, pentru a participa la licita˛ie.
Dup„ data de 30 noiembrie 2005, am purtat o serie de convorbiri telefonice cu vicepre∫edintele A.V.A.S., domnul C„lin Sandu, prin care i-am cerut s„ solu˛ioneze acest caz. De fiecare dat„ s-au f„cut promisiuni, f„r„ Óns„ a fi Óntreprinse m„surile necesare.
La data de 16 februarie 2006 am depus la A.V.A.S. o informare la care nu am primit r„spuns, de∫i telefonic am solicitat, Ón repetate r‚nduri, s„ se procedeze conform legilor Ón vigoare. Demersurile mele s-au datorat insisten˛ei locatarilor care s„pt„m‚nal s-au prezentat la mine Ón audien˛„.
Cu stupoare, am aflat c„ Ón data de 20 aprilie anul curent s-a organizat o licita˛ie de v‚nzare a blocurilor, f„r„ anun˛area locatarilor ∫i f„r„ ca s„ fiu informat Ón leg„tur„ cu acest lucru. Prin urmare, timp de aproape 6 luni am fost dezinformat cu bun„ ∫tiin˛„. Drept consecin˛„, am men˛inut locatarii Óntr-o stare de promisiuni care Ón final s-au dovedit de∫arte.
Apreciez ca foarte grav„ atitudinea conducerii A.V.A.S. pe care o cataloghez ca incompetent„ ∫i iresponsabil„. De asemenea, consider c„, prin ceea ce au f„cut, au sfidat Parlamentul Rom‚niei. Œntruc‚t am semnalat existen˛a unor interese nelegale fa˛„ de aceste blocuri, consider c„ cei de la A.V.A.S. sunt complici la aceste interese.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
V„ rog, ave˛i o Óntrebare.
P‚n„ c‚nd ajunge˛i la microfon, Ól Óntreb pe domnul senator Mihail Popescu.
Sunte˛i Ónscris la Óntreb„ri-interpel„ri? Nu.
R„spuns, poate?
## **Domnul Mihail Popescu**
**:**
O Óntrebare.
Da? Imediat v„ ofer cuv‚ntul. Nu era˛i trecut pe list„, de aceea v-am Óntrebat, nu de altceva. Avem timp suficient.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori, Stima˛i invita˛i,
Am dou„ Óntreb„ri. Prima, adresat„ primului-ministru, domnului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu. Domnul C„lin Popescu-T„riceanu este cel care are dosar la C.N.S.A.S. Primul nostru ministru este C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Prima Óntrebare.
De la Ónceputul acestui an dumneavoastr„ a˛i avertizat c„ Ón anul 2006 vor fi inunda˛ii cu efecte mai dezastruoase dec‚t cele din anul 2005. V„ solicit s„-mi comunica˛i de c‚nd ∫tia Guvernul despre inunda˛iile din anul 2006 ∫i ce a˛i Óntreprins Ón mod concret, respectiv care este programul, la nivel na˛ional ∫i pe jude˛e, Ón perioada 2006—2008 Ón lupta Ómpotriva inunda˛iilor.
Cea de-a doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru al administra˛iei ∫i internelor, colegului nostru, domnul senator Vasile Blaga.
Pornind de la prevederile Legii nr. 247 din 2005, v„ solicit s„-mi comunica˛i, la nivel na˛ional ∫i pe jude˛e Ón parte, care a fost num„rul total al cererilor de restituire a unor construc˛ii ∫i a unor terenuri ∫i c‚te dintre aceste cereri au fost rezolvate p‚n„ la 23 aprilie anul curent. De asemenea, v„ solicit s„-mi comunica˛i care au fost principalele cauze care au condus la nerespectarea termenelor prev„zute Ón Legea nr. 247/2005 pentru solu˛ionarea cererilor de restituire.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Mul˛umesc.
Domnul senator Mihail Popescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat
V„ rog s„ formula˛i Óntrebarea, apoi trecem la interpel„ri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006
Œntrebarea mea este adresat„ Pre∫edin˛iei.
C‚nd ∫i unde — vorbesc ca unitate administrativteritorial„ — s-a declarat stare de urgen˛„? Sau, dac„ nu s-a declarat, de ce nu s-a declarat?
Justificarea c„ trebuia s„ treac„ administra˛ia Ón m‚inile militarilor nu ˛ine, pentru c„ nu a∫a scrie Ón legea respectiv„ sau proiectul de lege respectiv. Solicit r„spunsul scris ∫i oral.
Mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la microfon sau la tribun„ pe domnul senator Adrian P„unescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru o interpelare.
Domnule pre∫edinte,
Œmi pare r„u c„ nu am v„zut mai din timp c„ este doamna ministru Anca Daniela Boagiu aici, c„ a∫ fi rugat-o s„ detalieze observa˛ia Domniei sale cu privire la felul cum îcotcod„cesc“ parlamentarii.
Era o experien˛„ interesant„ ∫i poate ne spunea d‚nsa ∫i ce ar trebui s„ fac„ Ón direc˛ia aceasta, dac„ nu pot vorbi, mai ales c„ face parte dintr-un Guvern Ón care sunt at‚tea nume de animale, mai mici, mai mari, musc„, fluture, sau de apropia˛i ai animalelor, cum ar fi boa-giu, Ónc‚t m„ g‚ndesc c„ ar trebui s„ ne Ómp„r˛im sarcinile, unii s„ b‚z‚ie, al˛ii s„...
Din sal„
#155546Al˛ii s„ c‚nte...
## **Domnul Adrian P„unescu:**
## S„...?
Da, al˛ii s„ c‚nte, al˛ii s„ cotcod„ceasc„ ∫i nu ∫tiu dac„ e cea mai bun„ solu˛ie pentru parlamentari cotcod„citul. Eu m„ simt cu dificultate Ón stare s„ cotcod„cesc _._ Pe vremea c‚nd n-o simpatizam pe doamna Boagiu cum o simpatizez acum, pentru unele lucruri pe care le face Ón numele ˛„rii, eram mai degrab„ de partea cu îcucurigu“, dec‚t de partea g„inilor.
Dar, Ón fine, a fost o bun„ reÓnt‚lnire.
Œns„ semnalez c„ toate cererile acestea ale noastre c„tre Guvern se datoreaz„, Ón esen˛„, faptului c„ oamenii de autoritate din locurile pe unde mergem ∫i pe unde tr„im ∫i pe care-i reprezent„m nu au cum s„ scoat„ singuri c„ru˛a din noroi, pentru c„ nu se iau m„surile economice de protec˛ie economic„ necesare ca s„ mearg„ industriile mici, mijlocii, at‚tea c‚te sunt, ∫i altele din localit„˛ile acelea. De aceea, ei cer ajutor pentru drumuri, pentru diguri, pentru c„ nu se pot descurca singuri.
Iat„ o situa˛ie de la Geoagiu, jude˛ul Hunedoara. Primarul ora∫ului Geoagiu, Marius Simion, semnaleaz„ faptul c„ izvoarele termale din sta˛iunea Geoagiu-B„i ∫i izvoarele carbogazoase M„c‚ia care p‚n„ Ón 1997 au fost Ón administrarea consiliului local, respectiv a Serviciului Public de Gospod„rire Comunal„ Geoagiu, se afl„ acum Ón administrarea unor firme private care au licen˛„ de exploatare de la Agen˛ia Na˛ional„ de Resurse Bucure∫ti.
Care este situa˛ia acestor izvoare termale, domnule prim-ministru, Ón acest moment ∫i cum pot fi ele trecute din nou Ón administrarea autorit„˛ilor locale, cum au fost
p‚n„ Ón anul 1997 ∫i a∫a cum se Ónt‚mpl„ ∫i Ón ˛„ri ale Uniunii Europene?
A∫tept r„spuns oral sau, ca s„ fie ∫i mai complex, a∫tept r„spuns oral, verbal, vocal, din gur„, cum spunea un fost primar general al Capitalei. Asta este absolut extraordinar: oral, vocal, verbal, din gur„!
Cu nume tot de pas„re sau nu... primarul general?
Nu. Care mi se pare c„ rima cu lozinc„. A doua interpelare.
Sistemul de iriga˛ii din Rom‚nia a fost p‚n„ Ón 1989 unul dintre cele dezvoltate ∫i performante, at‚ta vreme c‚t apele nu p„trundeau Ón tot sudul acestei ˛„ri. Cert este c„ Ón acest moment strategia Guvernului de sus˛inere ∫i relansare a sistemului de iriga˛ii din agricultur„, av‚nd Ón vedere c„, din p„cate, a fost distrus Ón mare parte, nu reiese de nic„ieri.
Nu cumva e o rela˛ie Óntre iriga˛ii ∫i inunda˛ii? Nu cumva, de exemplu, Ón zona Doljului, la limita cu Oltul, acolo unde exista acel sistem de iriga˛ii, ceea ce s-a f„cut Ón nop˛i de co∫mar, Ón aceste zile de c„tre oameni de bun„-credin˛„ — unii dintre ei, a∫a cum am spus, membri ai Guvernului, cum ar fi Vasile Blaga — putea fi rezolvat prin recurgerea la terminarea acelui canal ∫i folosirea lui ca buzunar al Dun„rii? N-ar trebui s„ ne a∫ez„m cu to˛ii, for˛e politice ∫i mai ales speciali∫ti, ∫i s„ g„sim solu˛ia pentru viitor? Pentru c„, a∫a, din an Ón an, inunda˛iile vin ∫i noi tot nepreg„ti˛i suntem.
Spuneam Óntr-o carte a mea, îDe la B‚rca la Viena ∫i Ónapoi“, exact asta despre ninsori... Ninsorile dac„ vin Ón octombrie ne prind nepreg„ti˛i, dac„ vin Ón noiembrie suntem nepreg„ti˛i. Œn decembrie, bineÓn˛eles: cine se mai a∫tepta s„ vin„ ninsoarea de Cr„ciun. Œn februarie ∫i Ón ianuarie aveam alte treburi, Ón martie era t‚rziu.
™i a∫a se va petrece ∫i cu inunda˛iile dac„ nu vom lua m„suri s„ combin„m cele dou„ sisteme de iriga˛ii ∫i inunda˛ii.
™i ultima articula˛ie a Óntreb„rii. Dac„ Guvernul Óntr-adev„r — eu am pus Ón revista mea îFlac„ra“, domnule senator Funar, Óntrebarea asta —, dac„ Guvernul Óntr-adev„r a ∫tiut c„ vin aceste nenorociri, de ce n-am ∫tiut ∫i noi, de ce n-au fost avertiza˛i oamenii? Pentru c„, p‚n„ la urm„, for˛a colectiv„ bine condus„ e mai semnificativ„ dec‚t for˛a unor oameni care se bat pentru cauz„, dar nu pot prea mare lucru, mai ales c„ trebuie s„-i ∫i conving„ pe oameni.
™i deci m„ g‚ndesc c„ ar fi cazul ca ∫i Ón alte cazuri, ∫i Ón acesta Guvernul s„ Ón∫tiin˛eze poporul ce e cu el, cu poporul, pentru c„ o dat„ ne trezim c„ suntem Óntr-o situa˛ie pe care n-o afl„m dec‚t la finalul ei, la deznod„m‚ntul ei ∫i nu cred c„ este de dorit o asemenea situa˛ie.
Mul˛umesc.
Domnul senator Paul P„curaru.
## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Pu˛in Ón afara interpel„rii, Ómi permit o scurt„ fraz„. La observa˛ia f„cut„ de domnul senator P„unescu legat„ de tipurile de r„spunsuri pe care le d„ Guvernul,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006 voi Óncerca cumva s„ scuz Guvernul, prin faptul c„, Ón foarte multe situa˛ii, s-a aflat Ón postura Ón care la Óntreb„ri sau interpel„ri puse n-a mai g„sit interlocutori Ón sal„. Adic„ Óntreb„rile sau interpel„rile, odat„ puse, nu au mai g„sit aceea∫i aten˛ie din partea celor care le-au f„cut...
De aceea, eu a∫tept r„spunsul electronic ∫i scris.
Legat de interpelare, a∫ vrea s„ spun c„ interpelarea mea este adresat„ doamnei Maria Cristina Ana, pre∫edintele Agen˛iei Rom‚ne pentru Investi˛ii Str„ine.
Œn mod firesc, apropierea integr„rii Ón Uniunea European„ face ca Rom‚nia s„ devin„ mai atractiv„ pentru investitorii str„ini. Pentru acest lucru, A.R.I.S.-ul, organ de specialitate al Guvernului, are ca obiective principale cre∫terea semnificativ„ a volumului investi˛iilor str„ine, ac˛iuni de promovare ∫i creare a unei imagini pozitive pentru Rom‚nia ca destina˛ie pentru investitorii str„ini ∫i oferirea unor servicii profesionale de asisten˛„, Ón conformitate cu cele mai bune practici interna˛ionale, investitorilor str„ini.
Av‚nd Ón vedere cele de mai sus, v„ rog s„-mi prezenta˛i num„rul proiectelor de investi˛ii care au beneficiat de asisten˛„ tehnic„ de specialitate Ón cursul anului 2005, valoarea acestora, precum ∫i o analiz„ comparativ„ privind investi˛iile str„ine, raportate la noile state membre sau la statele aflate Ón momentul de fa˛„ Ón procesul de integrare european„. A∫ dori deci o informare oficial„ privind volumul de investi˛ii str„ine efectuate Ón Rom‚nia, Ón compara˛ie cu celelalte ˛„ri din fostul bloc central ∫i est-european.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc. Domnul senator Constantin G„ucan.
## **Domnul Constantin G„ucan:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru al s„n„t„˛ii, Eugen Nicol„escu.
Obiectul interpel„rii este urm„torul...
Numai un moment!
S„-l ascult„m pe domnul senator G„ucan ∫i v„ ofer cuv‚ntul.
Dup„ cum cunoa∫te˛i, domnule ministru, salariile ∫i celelalte drepturi salariale cuvenite salaria˛ilor din Ministerul S„n„t„˛ii sunt foarte mici ∫i, ca atare, au generat Ón ultimii 16 ani numeroase mi∫c„ri de protest.
Œn dorin˛a de a sprijini cre∫terea substan˛ial„ a salariilor pentru medici ∫i ceilal˛i angaja˛i ai Ministerului S„n„t„˛ii, v„ rog, domnule ministru, s„-mi comunica˛i, cu referire la luna martie 2006, care au fost c‚∫tigurile brute lunare ∫i c‚∫tigurile nete pentru medici ∫i personalul salariat.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## Da. V„ mul˛umesc.
Domnul senator Ioan Corodan.
Am l„sat inten˛ionat pe domnul senator Marius Marinescu la urm„, pentru c„ are vocea mai puternic„ ∫i...
Nu mai sunte˛i trecut aici.
7 foi mi-a˛i dat, s„ m„ Óncurc Ón ele!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o interpelare adresat„ domnului ministru Sebastian Teodor Gheorghe Vl„descu, ministrul finan˛elor publice.
La sf‚r∫itul anului 2005 a declarat c„ nu se poate acorda o cre∫tere substan˛ial„ a salariilor pentru dasc„li, deoarece ar ap„rea o presiune infla˛ionist„ ∫i s-ar rata ˛inta infla˛iei.
Dup„ cum cunoa∫te˛i, prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2006 ∫i printr-o recent„ Hot„r‚re de Guvern privind plata retroactiv„ a indemniza˛iilor pentru membrii consiliilor de privatizare de la îPo∫ta Rom‚n„“, îRomtelecom“ ∫i Societatea Rom‚n„ pentru Radiocomunica˛ii, se vor pl„ti Ón anul 2006 drepturi b„ne∫ti de peste 500 miliarde lei, care nici m„car n-au fost prev„zute Ón bugetul pe acest an.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i dac„ aceste cre∫teri salariale, neprev„zute Ón bugetul pe anul 2006, constituie sau nu sume infla˛ioniste.
- Senator P.R.M. de Maramure∫, Ioan Corodan. Solicit r„spuns scris ∫i oral.
- V„ mul˛umesc.
Da. Mul˛umesc.
Domnul senator Ilie Petrescu, senator de Gorj, P.R.M.
Interpelare adresat„ Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu.
- Domnule ministru,
Cunoa∫te˛i faptul c„ pensiile sunt mici, iar persoanele v‚rstnice cu boli cronice necesit„ tratament Ón sta˛iuni pentru ameliorare ∫i Óntre˛inere. La nivelul pensiei actuale, sunt pu˛in pensionari care-∫i permit s„ pl„teasc„ un bilet Óntr-o sta˛iune, motiv pentru care Ón prezent pensionarii beneficiaz„ de bilete gratuite sau compensate Ón sta˛iuni la odihn„ ∫i tratament, Ón func˛ie de nivelul pensiilor.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i dac„ din 2007, odat„ cu integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, pensionarii vor beneficia de aceste facilit„˛i pentru Óngrijirea s„n„t„˛ii lor.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.
## Da. Mul˛umesc.
Domnul senator Valentin Dinescu, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 1.
Urmeaz„ domnul senator Dan Claudiu T„n„sescu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea mea este adresat„ domnului prim-ministru. Domnule prim-ministru,
Œn leg„tur„ cu inunda˛iile din prim„vara acestui an, v„ solicit s„-mi comunica˛i ce v-a determinat s„ le garanta˛i cet„˛enilor din jude˛ele limitrofe Dun„rii c„ situa˛ia este sub control ∫i oamenii s„ stea lini∫ti˛i, iar Ónainte ∫i dup„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006 Sfintele S„rb„tori Pascale le-a˛i cerut zecilor de mii de oameni s„ p„r„seasc„ Ón regim de urgen˛„ localit„˛ile. V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Urmeaz„ domnul senator Aurel Ardelean.
## **Domnul Aurel Ardelean** ( _din sal„)_ **:**
Renun˛!
Mul˛umesc.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Claudiu T„n„sescu. V„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ doamnei ministru Sulfina Barbu, ministrul mediului ∫i gospod„ririi apelor. Obiectul interpel„rii este urm„torul.
Apreciez rapiditatea ∫i perspicacitatea liderilor Partidului Democrat, inclusiv a dumneavoastr„. Œn campania electoral„ le-a˛i urat rom‚nilor îS„ tr„i˛i bine!“, iar acum le striga˛i îFugi˛i, c„ vine apa!“. Zilele trecute a˛i declarat c„ iarna nu ne-a l„sat s„ repar„m digurile.
V„ solicit s„-mi comunica˛i dac„ ∫i prim„vara, vara ∫i toamna anului 2005 nu v-au l„sat s„ repara˛i digurile sau v-au l„sat, Óns„ degeaba.
V„ mul˛umesc.
Doresc r„spunsurile scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc. Domnul senator Gheoghe Funar. Ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Interpelarea mea este adresat„ primului-ministru, domnului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Prin Programul de guvernare 2005—2008 v-a˛i angajat la îtoleran˛„ zero fa˛„ de actele de corup˛ie“.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i pentru anul 2005 ∫i primul trimestru din anul curent care dintre parlamentarii membri ai Guvernului au f„cut parte, ca reprezentan˛i ai statului, din consiliile de administra˛ie ale regiilor autonome, companiilor sau societ„˛ilor na˛ionale, precum ∫i din comisiile de privatizare ∫i care au fost sumele brute Óncasate de c„tre fiecare ministruparlamentar.
V„ mul˛umesc. Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Da, mul˛umesc. Œnainte de a invita la... Da, v„ rog.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Marius Marinescu.
## **Domnul Marius Marinescu:**
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, Mai sunt 14 zile p‚n„ la raportul de ˛ar„.
Œl Óntreb pe acest viceprim-ministru Gheoghe Copos..., care-i suspectat de multe acte de corup˛ie ∫i afecteaz„ aderarea la Uniunea European„, afecteaz„ Óncrederea investitorilor str„ini Ón Rom‚nia, de-aia nici nu vin.
Œn Cehia sunt de 4 ori mai mul˛i investitori str„ini. Œn anul 2005, Ón Cehia au fost investi˛ii de 11 miliarde dolari la o popula˛ie de 10 milioane de locuitori. Œn Ungaria, de 6,7 milioane dolari la o popula˛ie de 10 milioane locuitori.
C‚nd v„ da˛i demisia, domnule Copos, Gheorghe Copos, s„ nu mai afecta˛i aderarea la Uniunea European„? E o ru∫ine ce sunte˛i dumneavoastr„ pentru electoratul rom‚n. Cum mai Óndr„zni˛i s„ veni˛i Ón Parlamentul ∫i Guvernul Rom‚niei? Afecta˛i toate deciziile Guvernului, din punct de vedere economic. Afar„ din Guvernul Rom‚niei! Afar„...
S„ ie∫im cu to˛ii Ón strad„, s„-l d„m pe acest Copos afar„ din Guvernul Rom‚niei, mass-media, societatea civil„, parlamentarii de bun„-credin˛„, demnitarii de bun„credin˛„!
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Deci r„spunsul ∫i personal, scris ∫i oral...
Stima˛i colegi,
Numai pu˛in v„ rog! Haide˛i s„ respect„m totu∫i o decen˛„ ∫i a Óntreb„rilor ∫i a r„spunsurilor.
Œnainte de a invita la r„spuns pe doamna ministru Boagiu, v„ rog s„ lu„m act Ón stenograma de ∫edin˛„.
Domnul secretar de stat Lupu am Ón˛eles c„ a prezentat r„spunsurile, Ón scris, domnilor senatori Ilie Petrescu ∫i Petru Stan, legat de modernizarea drumului comunal D‚r∫an, da? 3 r„spunsuri.
Da.
O invit la microfonul 9 pe doamna ministru Anca Boagiu.
## **Doamna Anca Daniela Boagiu** — _ministrul integr„rii europene_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor senatori,
Constat c„ nu este nici o doamn„, a∫a c„ permite˛i-mi s„ Óncep cu îdomnilor senatori“.
Œn primul r‚nd, vreau s„-i mul˛umesc domnului senator Frunda pentru interpelarea pe care mi-a adresat-o ∫i am s„ fiu la fel de sincer„ ∫i aici, Ón sala Senatului, ca ∫i atunci c‚nd am evaluat ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón ceea ce prive∫te promovarea imaginii Rom‚niei, promovarea intereselor pe care Rom‚nia le are, promovarea imaginii pe care Parlamentul Rom‚niei o are.
Œn primul r‚nd, permite˛i-mi s„ fac o afirma˛ie de care nu suntem str„ini, ∫i aceast„ afirma˛ie se datoreaz„ muncii celor 22 milioane de rom‚ni, printre care suntem inclu∫i ∫i noi, cei care de˛inem anumite pozi˛ii Ón acest moment Ón Rom‚nia.
Rom‚nia se afl„ la cap„t de drum, la cap„tul unui drum care a Ónsemnat mult pentru noi, a Ónsemnat eforturi f„cute, Ón primul r‚nd de c„tre cet„˛eni, apoi de c„tre noi, reprezentan˛ii Ón Executiv, Ón Legislativ, un drum care nu se opre∫te aici, un drum care va continua Ón perioada urm„toare, de Óndat„ ce Rom‚nia va c„p„ta statutul de stat membru. A fost un drum anevoios, iar evalu„rile pe care le avem Ón acest moment arat„ c„ drumul a fost parcurs cu rezultate, motiv pentru care consider c„ aceste rezultate nu trebuie s„ fie puse Ón umbr„ de declara˛ii, deseori f„cute f„r„ nici un fel de noim„, declara˛ii care s„ atrag„ aten˛ia asupra noastr„ atunci c‚nd nu este cazul, declara˛ii care s„ pun„ Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006 lumin„ proast„ Rom‚nia, declara˛ii care s„ pun„ Ón lumin„ proast„ Parlamentul, Ón ansamblul s„u.
Nu cred c„ institu˛ia Parlament merit„ o astfel de imagine. Nu cred. ™i presupun c„ ∫i dumneavoastr„ ave˛i aceea∫i g‚ndire ∫i aceea∫i sim˛ire ∫i consider c„, pentru declara˛iile nes„buite f„cute uneori de c„tre unii dintre colegii no∫tri, nu merit„ s„ suport„m...
B„nuiesc c„ v„ referi˛i la declara˛iile f„cute, doamna ministru, de c„tre colegii parlamentari, cele înes„buite“, cele care sunt Ón contradic˛ie cu interesele ˛„rii, pentru c„ nu ne intereseaz„ altele ∫i Óntrebarea este concret„.
Am primit o interpelare ∫i r„spund la aceast„ interpelare, pentru c„ este parte din Óntrebarea oral„ pe care am primit-o.
Integrarea este Ón acest moment un joc de echip„ ∫i Parlamentul este parte a acestei echipe, cea mai important„.
™i am s„ v„ spun ∫i de ce este cea mai important„. Pentru c„ legile, chiar dac„ sunt promovate de c„tre Guvernul Rom‚niei, nu sunt recunoscute p‚n„ Ón momentul Ón care nu cap„t„ votul Parlamentului. Acela∫i lucru se poate spune ∫i atunci c‚nd primim evalu„ri despre noi. Din nefericire, credem Óntotdeauna Ón evalu„rile pe care le primim din plan extern ∫i mai pu˛in Ón evalu„rile pe care ni le facem noi ∫i ele se bazeaz„ pe declara˛iile pe care noi le facem Ón interiorul ˛„rii.
Consider c„ lucrurile acestea aduc prejudicii de imagine at‚t Rom‚niei, c‚t ∫i Parlamentului Rom‚niei, iar ca ministru care r„spunde de punerea Ón practic„ a tuturor angajamentelor pe care nu ∫i le-a luat un singur partid politic, ni le-am luat cu to˛ii — Óntr-o anumit„ perioad„, un anumit partid politic s-a ocupat sau a avut sarcina negocierii, Óntr-o alt„ perioad„, alt partid, alte partide politice...
V-a∫ ruga s„ v„ referi˛i expres la interpelarea care v-a fost adresat„. Restul este o declara˛ie de bune inten˛ii ∫i nu punem la Óndoial„ afirma˛iile dumneavoastr„.
™i rug„mintea este s„ r„spunde˛i domnului senator Gheorghe Funar, nu Gheorghe Frunda.
vorbim ∫i cred c„ rolul pe care-l avem este acela de a avea grij„ de ceea am dob‚ndit p‚n„ Ón acest moment. V„ mul˛umesc.
Da. ™i eu v„ mul˛umesc pentru r„spuns.
V„ rog, Ól consult pe domnul senator Funar dac„ este mul˛umit cu r„spunsul oferit ast„zi Ón plenul Senatului de c„tre doamna ministru, Ón cadrul libert„˛ii de exprimare. V„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Œmi exprim bucuria c„ doamna ministru ne-a onorat cu prezen˛a ∫i nu a trimis un secretar de stat.
Dar, la fel ca ∫i d‚nsa, ∫i eu ˛in la imaginea Parlamentului Rom‚niei ∫i reiterez Óntrebarea formulat„ ∫i de distinsul nostru coleg, domnul senator Adrian P„unescu.
Dumneavoastr„, doamn„ ministru, care ˛ine˛i la imaginea Parlamentului Rom‚niei, v-a˛i referit la unii parlamentari care îcotcod„cesc“. Eu v-am solicitat s„-i nominaliza˛i pe ace∫tia, ca s„ putem s„ ne ocup„m de ei, s„ nu mai ∫ifoneze imaginea Parlamentului Rom‚niei ∫i am constatat c„ ∫i ast„zi evita˛i s„-i nominaliza˛i. Vrem s„ ∫tim ∫i noi cine îcotcod„ce∫te“ Ón Senat, Ón Camer„, ca s„ abord„m problema Ón Biroul permanent ∫i s„ contribuim cu to˛ii, Ón echip„, a∫a cum spunea˛i dumneavoastr„, la Ómbun„t„˛irea imaginii Parlamentului. Mul˛umesc.
Da. V„ mul˛umesc.
Microfonul 9, dac„ dori˛i s„ oferi˛i un r„spuns concret.
Œi mul˛umesc domnului senator.
Precum spuneam, integrarea, ca ∫i imaginea Rom‚niei se fac Ón echip„. Cred c„ Ón aceast„ echip„ ∫i dumneavoastr„, ca ∫i mine, pute˛i s„ vede˛i unde sunt cei ∫i cine sunt cei care nu fac parte din aceast„ echip„ ∫i o nominalizare pur ∫i simplu nu cred c„ rezolv„ problema.
Cred c„, pe fond, problema este cu totul ∫i cu totul alta ∫i este de atitudine.
## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**
Gheorghe Funar, domnului senator Gheorghe Funar Ói r„spund, cu mult drag. V-am spus c„ m„ bucur c„ mi-a adresat aceast„ Óntrebare oral„, c„reia Ói r„spund.
Deci spunem c„ suntem la acest cap de drum ∫i cred c„ nu avem voie nici unul dintre noi, p‚n„ la urm„, s„ ne batem joc, dac„ vre˛i, la un moment dat de munca majorit„˛ii colegilor no∫tri. Este punctul meu de vedere. Dac„ v„ dezam„gesc c„ am acest punct de vedere, asta este, asta este via˛a, asta este sarcina pe care o am Ón acest moment, ∫i anume aceea de a atrage aten˛ia ori de c‚te ori Ón procesul de preg„tire pentru aderare facem lucruri care nu ne conduc spre rezultatul pe care noi Ól a∫tept„m ∫i pe care ni l-am asumat cu to˛ii, toate partidele politice.
Œn Óntrebarea domnului senator Funar mi se cere expres s„ nominalizez. Nu am nominalizat nici c‚nd am f„cut aceast„ declara˛ie, nu voi nominaliza nici Ón acest moment. ™tim cu to˛ii despre cine vorbim atunci c‚nd
Da, mul˛umesc.
Haide˛i s„ nu mai vorbim de cotcod„cit, c„ o s„ Óncepem s„ vorbim ∫i de gripa aviar„ atunci!
Am Ón˛eles c„ sunt prezen˛i c‚˛iva domni secretari de stat, care...
Imediat ofer cuv‚ntul domnului ministru Gheorghe Copos.
Dar cei care nu mai au senatori prezen˛i c„rora s„ le ofere r„spuns..., deci rug„mintea este, dac„ nu sunt domnii senatori prezen˛i, regulamentar, v„ rog s„ l„sa˛i la dispozi˛ia cabinetului pe care Ministerul pentru Rela˛ia cu Parlamentul Ól are Ón Senat r„spunsurile pentru colegii senatori, Ón scris, desigur, de data aceasta, ∫i aceste r„spunsuri s„ fie transmise.
Œl invit la r„spuns pe domnul viceprim-ministru Gheorghe Copos.
Deci ceilal˛i reprezentan˛i ai Guvernului, v„ rog s„ Óncerca˛i s„ v„ rezolva˛i chestiunile Ón concret, Ón sensul de a l„sa r„spunsurile scrise, ca s„ nu sta˛i mai mult timp aici.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006 V„ rog, domnule ministru. _(Discu˛ii Ón sal„._ ) Domnul senator Ion Vasile, a˛i dori s„... V„ rog. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
**Domnul Gheorghe Copos —** _ministru de stat pentru coordonarea activit„˛ilor din domeniile mediului de afaceri ∫i Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Domnilor senatori,
Domnule senator,
Referitor la interpelarea dumneavoastr„ Ónregistrat„ la Senatul Rom‚niei Ón data de 13.04.2006, prin care solicita˛i r„spuns la Óntrebarea ce mi-a fost adresat„, a∫ vrea s„ v„ fac cunoscute urm„toarele.
Œn primul r‚nd, c„ apreciez Ón mod deosebit aceast„ Óntrebare ∫i vreau s„ v„ informez c„ de altfel Ón plenul Camerei Deputa˛ilor am avut o dezbatere politic„ foarte interesant„ Ón leg„tur„ cu Óntreprinderile mici ∫i mijlocii, Ón conformitate cu noul Regulament al Camerei Deputa˛ilor.
Œn ceea ce prive∫te Strategia Guvernului pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii Ón procesul de preaderare ∫i postaderare la Uniunea European„, a∫ vrea s„ v„ r„spund c„ Agen˛ia Na˛ional„ pentru Œntreprinderi Mici ∫i Mijlocii ∫i Coopera˛ie, Ón calitate de institu˛ie guvernamental„ responsabil„ pentru politica ∫i strategia Ón domeniul I.M.M., a elaborat ∫i promovat Strategia guvernamental„ pentru sus˛inerea ∫i dezvoltarea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii pe perioada 2004—2008 care a fost aprobat„ printr-o Hot„r‚re de Guvern nr. 1.280/2004. De altfel, aceast„ strategie, cu toate anexele care sunt la aceast„ strategie, am ∫i pus-o la dispozi˛ie, domnule senator, la cabinetul dumneavoastr„.
V„ rog s„ nu-l Óntrerupe˛i pe domnul ministru! Dup„ aceea ave˛i dreptul s„ comenta˛i. V„ rog, s„-l ascult„m Ónt‚i.
De asemenea, strategia prevede o serie de m„suri ∫i ac˛iuni care vizeaz„ urm„toarele priorit„˛i:
a) crearea unui mediu de afaceri favorabil Ónfiin˛„rii ∫i dezvolt„rii Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii;
b) dezvoltarea capacit„˛ii competitive a Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii;
c) Ómbun„t„˛irea accesului Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii la finan˛are. Este ∫i motivul pentru care la sf‚r∫itul
anului 2004, printr-o hot„r‚re de Guvern, am reu∫it s„ m„rim capitalul social la îEximbank“, de la suma de 27 milioane euro la 200 milioane euro;
d) Ómbun„t„˛irea accesului Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii pe pie˛ele externe;
e) promovarea culturii antreprenoriale ∫i Ónt„rirea performan˛elor manageriale.
Pentru perioada 2007—2013, Ón cadrul Planului na˛ional de dezvoltare, documentul strategic na˛ional care fundamenteaz„ ∫i asisten˛a financiar„ asigurat„ din fondurile structurale ale Uniunii Europene, au fost identificate priorit„˛ile strategice pentru sectorul I.M.M. Ón perioada postaderare. Acestea au fost transpuse Ón Programul opera˛ional sectorial îCre∫terea competitivit„˛ii economice“ care va fi finan˛at din fondurile structurale ale Uniunii Europene. M„surile care vizeaz„ stimularea dezvolt„rii Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii dup„ aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ sunt cuprinse de altfel ∫i Ón axa prioritar„ îDezvoltarea unui sistem inovativ de produc˛ie“.
Au fost stabilite urm„toarele domenii majore de interven˛ie pentru sus˛inerea financiar„ a I.M.M.-urilor, Ón conformitate cu regulile de eligibilitate pentru fondurile structurale:
1. investi˛ii productive ∫i preg„tirea I.M.M.-urilor pentru
concuren˛a pie˛ii;
2. accesul la credite ∫i finan˛are Ón scopul cre„rii unui mediu favorabil finan˛„rii afacerilor Ón condi˛ii de competitivitate;
· other
61 de discursuri
V„ rog respectuos s„ ascult„m r„spunsul domnului ministru. Dac„ dori˛i, dup„...
## **Domnul Gheorghe Copos:**
Pot s„ continuu, domnule pre∫edinte?
## **Domnul Marius Marinescu**
**:**
Da˛i-l afar„, domnule pre∫edinte! Afecteaz„ integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## Domnule senator,
V„ rog respectuos, v„ rog respectuos s„ ascult„m r„spunsul domnului ministru. Dac„ dori˛i dup„ aceea s„ face˛i comentarii legate de r„spuns...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006 ## **Domnul Marius Marinescu**
**:**
Ce ne poveste∫te el aici? El este cercetat penal...
## **Domnul Gheorghe Copos:**
Pot s„ continuu, domnule pre∫edinte?
## **Domnul Marius Marinescu**
**:**
Da˛i-l afar„!
## **Domnul Gavril„ Vasilescu**
**:**
Procedur„!
V„ rog, domnule senator.
Domnule senator Gavril„ Vasilescu, trebuie s„-l ascult„m pe domnul ministru, c„ noi l-am invitat s„ ne r„spund„. Altfel, este absurd! L-am chemat s„ ne r„spund„ ∫i nu-l ascult„m.
## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**
Am o problem„ de procedur„.
Azi, Ón Biroul permanent, la un moment dat am discutam ∫i discutam ∫i despre modul Ón care ne comport„m noi Óntre noi senatorii.
V-a∫ ruga, domnule pre∫edinte, s„ lua˛i act c„ domnul Marinescu folose∫te cuvinte ∫i expresii care nu fac cinste institu˛iei Senatului.
V„ rog s„ lua˛i Ón considera˛ie c„, Ón afar„ de faptul c„ este viceprim-ministru al Guvernului, este coleg de Senat cu dumneavoastr„. V„ rog foarte mult, domnule senator, s„ v„ comporta˛i Óntr-un mod civilizat. Este o dorin˛„ ∫i un lucru elementar.
V„ rog foarte mult.
## **Domnul Marius Marinescu**
**:**
Œmi cer scuze, domnule pre∫edinte. Este o ru∫ine ∫i pentru P.C. acest om. Afar„ cu el!
Am respect fa˛„ de colegii no∫tri... din afara Senatului...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Haide˛i totu∫i s„-l ascult„m Ónt‚i, pentru c„ Domnia sa are obliga˛ie profesional„ ∫i ministerial„.
## **Domnul Marius Marinescu**
**:**
Locul lui este Ón alt„ parte.
At‚ta timp c‚t a fost interpelat, v„ rog s„-i permite˛i s„ r„spund„. A fost interpelat de un alt coleg senator, nu de dumneavoastr„.
V„ rog, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, ∫i Ón continuare sunt dezam„git de ceea ce aud de la unii colegi Ón aceast„ sal„. Foarte dezam„git!
Voiam doar s„ v„ spun c„, Ón elaborarea acestor m„suri strategice ∫i a programului de sprijin pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii, agen˛ia se bazeaz„ pe sondajele ∫i analizele privind situa˛ia ∫i nevoile sectorului Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, pe raportul anual al sectorului Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, pe consult„rile periodice Ón cadrul Comitetului consultativ pentru
dezvoltarea sectorului Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, pe recomand„rile Cartei Europene pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii, precum ∫i pe opiniile culese Ón cadrul Ónt‚lnirilor cu Óntreprinderile mici ∫i mijlocii ∫i organiza˛iile de reprezentare ale acestora.
Agen˛ia acord„ o deosebit„ aten˛ie inform„rii Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii Ón domeniul problematicii referitoare la integrarea lor Ón pia˛a intern„ a Uniunii Europene. ™i, pentru sus˛inerea celor de mai sus, la r„spunsul scris la interpelarea dumneavoastr„, am anexat urm„toarele documente:
— Strategia guvernamental„ pentru sus˛inerea dezvolt„rii Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii Ón perioada 2004—2008. O ave˛i aici, domnule senator;
— proiectul Programului opera˛ional sectorial îCre∫terea competitivit„˛ii economice“.
Acesta a fost r„spunsul meu la Óntrebarea pus„ de domnul senator Funar ∫i vreau s„ apreciez Ón mod deosebit Óntrebarea pus„ ∫i eu sunt o persoan„ care r„spund de activitatea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii.
Œnt‚mpl„tor, grupul de firme ANA pl„te∫te cam 40 de milioane euro la bugetele statului ∫i cer s„ fiu respectat pentru ceea ce am construit ∫i ce am f„cut pentru Rom‚nia.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule ministru.
Œl Óntreb pe domnul senator Funar dac„ este mul˛umit de r„spuns.
Œi mul˛umesc domnului ministru de stat c„ ne-a onorat cu prezen˛a.
Am Ón˛eles, din prima parte a r„spunsului, c„ aceast„ strategie a fost preg„tit„ Ón anul 2004, pe timpul Guvernului P.D.S.R—U.D.M.R., ∫i, ca urmare, am constatat c„ ∫i coper˛ile dosarului sunt ro∫ii, ∫i nu portocalii.
Dac„-mi permite˛i o Óntrebare suplimentar„.
Totu∫i, Guvernul actual a f„cut ceva Ón plus fa˛„ de ce a f„cut Guvernul P.D.S.R—U.D.M.R.?
V„ rog, domnule ministru.
Œn primul r‚nd, strategia a fost preg„tit„ Ón 2004, a∫a cum spunea˛i, domnule senator.
Noi nu am f„cut altceva dec‚t s„ preg„tim competitivitatea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii pentru integrare Ón anul 2007. E ∫i motivul pentru care am modificat Legea nr. 346/2004 ∫i am acordat Ón 2004 suma de 2.456 miliarde euro pentru competitivitatea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii. Am venit cu noua lege privind microfinan˛area, am schimbat Legea nr. 246/2004 ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, am aprobat noua strategie privind incubatoarele de afaceri.
Pot s„ v„ spun acum cu t„rie c„, prin deschiderea celor 5 oficii teritoriale, a altor 3 oficii teritoriale ∫i a altor incubatoare de afaceri Ón Rom‚nia, Óntreprinderile mici ∫i mijlocii vor fi preg„tite pentru integrarea Ón anul 2007. V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc, domnule ministru.
De altfel, eu voiam s„ spun c„ ave˛i ∫i inima tare nu numai c„ a˛i prezentat acest r„spuns. Este adev„rat c„ sunte˛i la Ónceput de carier„ politic„...
## **Domnul Marius Marinescu**
**:**
™i la sf‚r∫it!
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
...∫i deci nu trebuie s„ fi˛i sup„rat pe un aliat, ∫i nu pe un adversar.
V„ rog, haide˛i s„ mergem...
## **Domnul Marius Marinescu**
**:**
Ne-a min˛it tot timpul!
## **Domnul Gheorghe Copos:**
Este vorba despre un coleg ∫i v„ m„rturisesc c„ nu sunt foarte fericit c„ sunt coleg aici ∫i nu credeam niciodat„ c„ Ón Senatul Rom‚niei se vor purta astfel de discu˛ii. Niciodat„! Suntem un grup de societ„˛i care pl„tesc 40 de milioane de euro la bugetele statului ∫i nu credeam niciodat„ c„ Ón Parlamentul Rom‚niei se pot purta astfel de discu˛ii ∫i putem avea astfel de colegi. Œmi pare r„u!
## **Domnul Marius Marinescu**
**:**
Este o ru∫ine pentru Parlamentul Rom‚niei ∫i pentru Guvernul Rom‚niei!
Domnule pre∫edinte...
V„ rog, v„ ofer cuv‚ntul, Óns„ rug„mintea este s„ nu cumva s„ dep„∫i˛i prevederile regulamentului. V„ rog. Eu nu v„ aten˛ionez, dar v„ opresc atunci!
Domnule pre∫edinte...
Situa˛ia este dezastruoas„ cu Óntreprinderile mici ∫i mijlocii.
Aceste fonduri de garantare nu sunt transparente absolut deloc ∫i din cauza asta a dat-o afar„ pe Gabriela Vasile, vicepre∫edinte la aceast„ autoritate a Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii. D‚nsa este acum la Span˛ov cu un tir de ajutoare pentru sinistra˛i.
Domnul George Copos ce caut„ aici Ón loc s„ fie la inunda˛ii? A venit s„-∫i apere scaunul ∫i privilegiile? Domnule pre∫edinte,
Este cercetat penal pentru evaziune fiscal„, este o ru∫ine pentru Guvernul Rom‚niei. Haide˛i cu to˛ii s„-l d„m afar„, domnule pre∫edinte! Haide˛i s„ ie∫im Ón strad„, dac„ nu se fac lucrurile astea!
V„ mul˛umesc.
Da.
Domnul senator Adrian P„unescu.
Este o situa˛ie delicat„. Poate c„ fiind mai pu˛ini ne va fi ∫i mai greu s„ o abord„m, parc„ sim˛ind o responsabilitate sporit„ fiecare dintre noi.
P„rerea mea despre domnul Copos conteaz„ mai pu˛in Ón clipa asta. Sunt stupefiat Óns„ c„ lucrurile
acestea care ˛in de o anumit„ coali˛ie care are regulile ei, are liderii ei, nu sunt abordate acolo. Ce putem noi face Óntr-o situa˛ie cum este cea pe care ne-o aduce la cuno∫tin˛„ cu mult subiectivism, dar care s-ar putea s„ fie Óntemeiat pe ceva, domnul senator P.D.?
Din ce ∫tiu eu despre p‚r‚tul Copos, faptele sunt cu totul altele. Nu ∫tiu dac„ datele pe care le-a adus acolo sunt cele reale, nu ∫tiu dac„ Óntreprinderile mici ∫i mijlocii sunt la p„m‚nt. ™tiu c„, Ón general, este un om de echilibru, ∫tiu c„ de ceea ce s-a apucat s„ fac„ p‚n„ acum Ón via˛„ a f„cut, ∫tiu c„ nu a fost un privilegiat al sor˛ii. A fost un b„iat din jude˛ul Satu Mare care s-a ˛inut de carte ∫i de munc„.
™i dintr-un singur punct de vedere sunt de acord cu domnul senator P.D., ∫i anume c„ domnul Copos nu a r„spuns direct la chestiunile pe care domnul senator i le-a adresat. Œn˛eleg tot inventarul de probleme. Ele c‚nt„resc Ón judecata asupra cazului, dar parc„ era nevoie ∫i de ni∫te r„spunsuri directe.
Uite, domnule, dumneata spui a∫a, c„ eu sunt un infractor. De unde rezult„ c„ sunt un infractor? Din faptul c„ au existat p‚re Ómpotriva mea ∫i c„ e Ón natura lucrurilor s„ fiu cercetat? Eu cred c„ dac„ nu ajungem la Ón˛elepciunea de a considera cercetarea ca un fapt premerg„tor judec„˛ii ∫i care se include Ón judecat„, Ón sensul de a-i da temei, atunci orice fel de om care este p‚r‚t ∫i Óntrebat ce a f„cut poate fi considerat vinovat.
C‚te am auzit eu despre domnul senator Marinescu nici Ón c„r˛ile de mijloc de Ev Mediu nu am citit. ™i totu∫i, c‚nd Ól Ónt‚lnesc Ól salut cu deferen˛„. Sunt bucuros c„ este un om dinamic, dar l-a∫ ruga s„ fie mai pu˛in violent, pentru c„ s-ar putea s„ st‚rneasc„ ∫i Ón ceilal˛i cheful de violen˛„ ∫i eu nu a∫ vrea s„ vad„ domnul Marinescu de exemplu c‚t sunt eu de violent c‚nd cred c„ un om este nedrept„˛it.
Œn cazul de fa˛„, nu a adus argumente. îHai, s„-l d„m afar„, c„ e penal!“ A∫a spun du∫manii Óntre ei. Eu m„ a∫teptam la mai mult„ Ón˛elegere ∫i chibzuin˛„ c‚nd e vorba de o coali˛ie care, format„ fiind din 4 partide, trebuie s„ fie mult mai atent„ la toate cele ce se rostesc de la unii la al˛ii. Nu m„ pot sim˛i satisf„cut de faptul c„ Óncepe h‚ra, c„ ∫i la nivel Ónalt, ∫i la nivel de senatori ∫i viceprim-mini∫tri e scandal. ™i Ómi Ónchipui Ón ce situa˛ie sufleteasc„ este domnul Copos.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc.
**Domnul Marius Marinescu**
**:**
Domnule pre∫edinte...
V„ rog s„ nu prelungim discu˛ia.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Domnul vicepremier George Copos nu este un simplu cet„˛ean al Rom‚niei. Este cercetat penal pentru evaziune fiscal„, este vicepremier Ón Guvernul Rom‚niei ∫i r„spunde de mediul de afaceri. Deci d‚nsul st„ ∫i ia
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006 parte la toate deciziile economice Ón Guvern, deci viciaz„ absolut totul.
Vreau s„ v„ spun c„ Parlamentul European ne-a Óntrebat ce facem cu domnul Copos. Parlamentul olandez la fel. Deci d‚nsul afecteaz„ aderarea la Uniunea European„. Ce vrem mai mult? A˛i Ónt‚lnit dumneavoastr„ vreun ministru Ón vreun stat din Uniunea European„ care este cercetat penal pentru evaziune fiscal„ s„ nu-∫i dea demisia imediat? Eu nu am auzit a∫a ceva!
Œnc„ o dat„ Ól rog pe d‚nsul, mai sunt 14 zile, s„ aib„ demnitatea s„-∫i dea imediat demisia. Œl a∫tept„m aici, la tribuna Parlamentului, s„-∫i demisia acum. V„ mul˛umesc.
Œi consult pe ceilal˛i reprezentan˛i ai Executivului dac„ au de formulat r„spunsuri ∫i c„rora dintre colegi. Microfonul 8.
Rug„mintea este doar pentru senatorii prezen˛i Ón sal„ dac„ ave˛i r„spunsuri.
V„ rog, domnule secretar de stat.
## **Domnul Dumitru Miron** — _secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**
Eu am pentru domnii senatori ™ter ∫i Daea.
Sigur, dar l‚ng„ un microfon. Microfonul 10. Domnii senatori Daea ∫i ™ter sunt prezen˛i. Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.
Dumitru Miron
#194350## **Domnul Dumitru Miron:**
Œn leg„tur„ cu interpelarea formulat„ de domnul senator Petre Daea, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii prezint„ urm„torul r„spuns.
Directorul Daba Ioan a fost...
## **Domnul Marius Marinescu**
Dumitru Miron
#194587**:**
S„-˛i dai demisia, dac„ ai onoare...!
Suntem prea pu˛ini Ón sal„ ast„zi. V„ rog, domnule secretar de stat.
Dumitru Miron
#194739Domnul director Daba Ioan a fost sanc˛ionat disciplinar cu destituirea din func˛ie, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 128/1997, prin Decizia nr. 177/2005 a Inspectoratului Jude˛ean ™colar Mehedin˛i, ca urmare a unor abateri de natur„ administrativ„.
Prin Hot„r‚rea nr. 1/2006 pronun˛at„ Ón ∫edin˛a public„ din 12.01.2006 Colegiul central de disciplin„ al Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Ón urma unei analize minu˛ioase a contesta˛iei depuse de c„tre domnul director, a respins ca nefondat„ aceast„ contesta˛ie ∫i a men˛inut sanc˛iunea aplicat„ acestuia de c„tre Inspectoratul ™colar Mehedin˛i.
Analizele f„cute de c„tre organismele de control de la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii cu privire la rezultatele comisiei de control care a analizat ∫i constatat o serie de abateri de la principiile de baz„ ale managementului educa˛ional apreciem c„ se sus˛in ∫i c„, Ón mod Óntemeiat, f„r„ s„ prevaleze subiectivismul, f„r„ ca alte motiva˛ii dec‚t unele ac˛iuni, activit„˛i sau inactivit„˛i de natur„ administrativ„, neÓndeplinirea unor sarcini care Ói reveneau Ón mod explicit, Ón calitatea de director, unele
elemente de atitudine Óntre˛inute Ón comunitatea din care f„cea parte, au stat la baza acestei decizii.
Œl consult pe domnul senator Daea dac„ este mul˛umit de r„spuns. Microfonul 4.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn primul r‚nd, apreciez st„ruin˛a ∫i iscusin˛a cu care ministerul d„ un r„spuns, valid‚nd o stare neconform„.
Spun acest lucru, g‚ndindu-m„ ∫i la faptul c„ ministerul a solicitat ∫i o prelungire a termenului de r„spuns. Spun acest lucru, v„z‚nd dificultatea Ón care se afl„ ministerul, dar m„ g‚ndeam c„ Ón Senatul Rom‚niei, dincolo de decizia nes„buit„ a unora, g„sim ∫i solu˛ia rezolv„rii ∫i a repar„rii cazului ca atare.
Nu. R„spunsul de ast„zi este tot un r„spuns politic din p„cate, din p„cate extrem de sub˛ire, care m„ determin„ pe mine, ca om politic, s„ fiu ast„zi nemul˛umit ∫i, din nefericire, s„ prev„d c„ Óntr-o eventual„ solu˛ie dat„ de instan˛ele pe care noi le-am creat Ón Rom‚nia, s„-mi dea mie posibilitatea, la o eventual„ interven˛ie, s„ spun: îIat„, stimate coleg din Guvernul Rom‚niei, aveam la noi, Ónainte de a ajunge pe treptele tribunalelor, un r„spuns care s„ dea c‚∫tig de cauz„ celui ce a fost afectat de o decizie politic„, lu‚ndu-se o m„sur„ administrativ„, iar dovezile au fost suficient de clare ∫i temeinice, care au fost prezentate Ón nota ce a Ónso˛it interpelarea mea.“
P„cat c„ n-am putut da ast„zi dovada maturit„˛ii unei analize pe m„sura momentului Ón care ne afl„m ∫i regret c„ la interpelarea mea am primit un r„spuns la care unii se a∫teptau. Eu unul tot cred c„ respectul, legea, rela˛iile interumane pot prevala dincolo de o decizie politic„, care are doar nuan˛a trecutului ∫i, Ón nici un caz, speran˛a viitorului.
V„ mul˛umesc.
Dumitru Miron
#197654R„spunsul oral este Ón nota respectului pe care Ól purt„m fa˛„ de institu˛ia Senatului ∫i a faptului c„, procedural, ∫tiu c„, de c‚te ori am fost aici, am fost invita˛i s„ calibr„m r„spunsul Óntr-un interval temporal scurt. Domnule senator, r„spunsul scris are 3 pagini ∫i con˛ine elementele de detaliu.
Noi apreciem c„ la acest moment, reiter‚nd toate aspectele punctuale ∫i procedurale, acesta este r„spunsul.
Mul˛umesc.
V„ rog, r„spunsul pentru domnul senator...
Dumitru Miron
#198189Œn leg„tur„ cu interpelarea domnului senator Sever ™ter...
Deci pentru d‚nsul ave˛i r„spuns. V„ rog.
Dumitru Miron
#198357Da.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006
Este prezent. V„ rog s„...
Dumitru Miron
#198524Da. Am anun˛at de la Ónceput, c„ ∫tiam c„ sunt prezen˛i domnii senatori.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Dumitru Miron
#198688Vreau s„ fac, tot a∫a, Ón sintez„ — elemente mai detaliate se afl„ Ón r„spunsul scris —, urm„toarele preciz„ri:
Œn jude˛ul Satu Mare, Ón programele de dotare tehnicoedilitar„ pentru unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt din mediul rural ∫i Ón programul derulat de c„tre Unitatea Central„ de Management a Proiectelor de Reabilitare a ™colilor se afl„ incluse 21 de ∫coli Ón Programul de reabilitare a infrastructurii ∫colare ∫i 11 ∫coli Ón Programul pentru Ónv„˛„m‚ntul rural.
™colile acestea, extrase din paleta larg„ de propuneri din jude˛ul Satu Mare, ca ∫i din celelalte, au fost propuse, la momentul ini˛ierii proiectelor, de c„tre Inspectoratul ∫colar jude˛ean, Ón consens cu autorit„˛ile locale. La acest moment, lista care are proiecte Ón efectiv„ derulare nu poate fi modificat„, Óntruc‚t programele se afl„ Ón curs, Óns„ ∫colile men˛ionate Ón interpelarea dumneavoastr„ sunt re˛inute Ón baza de date a Unit„˛ii Centrale de Management a Programelor de Dezvoltare ∫i, Ón contextul acestor supliment„ri de fonduri pentru infrastructura ∫colar„, educa˛ional„, inclusiv din mediul rural, vor fi analizate ∫i luate Ón considerare adecvat.
Œl consult pe domnul senator dac„ este mul˛umit de r„spuns.
Nu am ridicat Ónt‚mpl„tor aceste probleme. La nivelul jude˛ului Satu Mare sunt foarte multe ∫coli care sunt realmente un pericol pentru elevi.
™i dac„ dumneavoastr„, Ón afar„ de fondurile pe care le-a˛i avut alocate la Ónceput, a˛i luat la cuno∫tin˛„ de situa˛ia care exist„ acolo ∫i, prin Ómprejur„rile care vor fi, c„ n-o s„ ave˛i bani, n-o s„ repara˛i aceste ∫coli ∫i se Ónt‚mpl„ o nenorocire, cine r„spunde?
Dumitru Miron
#200386Domnule senator,
V„ asigur„m c„ ne preocup„ ∫i pe noi, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Ón egal„ m„sur„ ca ∫i pe
dumneavoastr„, situa˛ia infrastructurii educa˛ionale. Suntem preocupa˛i Ón toate componentele. Problema este de anvergur„, complexitatea este foarte mare, num„rul de ∫coli, la nivelul Óntregii ˛„ri, care comport„ aceste redefiniri arhitecturale...
Sigur c„ facem toate demersurile care ˛in de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Ón limita aloca˛iilor financiare.
## Domnule ministru,
Eu nu vreau s„ v„ pun Óntr-o situa˛ie delicat„. Acest r„spuns voalat pe care l-a˛i dat dumneavoastr„ nu rezolv„ problema. ™i Ón campania electoral„ dumneavoastr„ a˛i spus: îŒnv„˛„m‚ntul va fi o prioritate“. Nu cer s„ se fac„ dot„ri extravagante. Cer s„ se creeze un cadru normal Ón care s„ se poat„ desf„∫ura aceste ore cu copiii, adic„ s„ nu le pice tavanul Ón cap, s„ nu aib„ geamuri sparte... Condi˛ii minime cer.
Iar dumneavoastr„ veni˛i ∫i spune˛i c„ Ón func˛ie de disponibilitatea fondurilor... P„i, trebuie s„ v„ face˛i luntrepunte s„ face˛i rost de aceste fonduri, ca s„ asigura˛i aceste condi˛ii minim necesare pentru a se putea desf„∫ura orele cu elevii ∫i Ón mediul rural.
Dumitru Miron
#201634V„ asigur„m c„ ne facem luntre-punte ∫i facem tot ce se poate ∫i chiar ceva mai mult. V„ mul˛umesc.
V„ adres„m rug„mintea totu∫i s„ Óncerca˛i s„ g„si˛i o solu˛ie problemelor ridicate de colegii no∫tri.
Dumitru Miron
#201903Promitem s„ intr„m Ón analitic cu cele semnalate ∫i s„-i furniz„m domnului senator un supliment de r„spuns mai punctual, pe ∫coal„, pe condi˛ii. Promit, Ón numele conducerii ministerului, s„ facem acest lucru.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc. Stima˛i colegi,
V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului.
**Domnul Adrian P„unescu**
**:**
A∫a cur‚nd?!
Practic, am r„mas de data aceasta doar Óntre noi. _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 19,30._
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#202452Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|123793]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 70/12.V.2006 con˛ine 36 de pagini.**
Pre˛ul: 7,56 lei noi/ 75.600 lei vechi
A∫tept Ón continuare r„spuns la interpelarea mea de la Ónceputul lunii aprilie, vizavi de stadiul elabor„rii proiectelor, dup„ care m„ voi pronun˛a ∫i Ón aceast„ spe˛„. Œn ceea ce prive∫te Óns„ alocarea a 4 milioane de euro pentru un proiect care vizeaz„ dotarea ∫colilor din mediul urban cu materiale didactice, justificarea sa este discutabil„ ∫i dovede∫te o profund„ necunoa∫tere a realit„˛ilor din teren, pentru c„ altfel nu se poate explica argumenta˛ia nefericit„ pe care purt„torul de cuv‚nt al Guvernului a dat-o Ón cadrul unui _briefing_ de pres„, sus˛inut la finalul ∫edin˛ei Executivului, Ón care s-a decis alocarea celor 4 milioane de euro. Citez: îDecizia a fost luat„, pentru c„, Ón ultimii ani, majoritatea programelor de modernizare a dot„rilor au favorizat mediul rural, l„s‚nd de-o parte ∫colile din mediul urban“. Cu toate acestea, Ón toate lu„rile sale publice de pozi˛ie, domnul ministru nu face altceva dec‚t s„ paseze responsabilitatea neÓndeplinirii acestor angajamente altor institu˛ii, uit‚nd, Óns„, c„ func˛ia pe care o ocup„ Ól oblig„ s„ gestioneze ∫i s„-∫i asume responsabilitatea pentru toate problemele ap„rute Ón domeniul educa˛iei. Faptul c„ interesul sporit de care s-ar fi bucurat Ónv„˛„m‚ntul din mediul rural este o adev„rat„ utopie este demonstrat ∫i de urm„toarele exemple.
Astfel, conform unui sondaj efectuat de c„tre Unitatea Jude˛ean„ de Implementare a Proiectelor Vaslui, peste 80% dintre elevii din mediul rural din acest jude˛ nu au atins sau chiar nu au v„zut Ón via˛a lor un calculator, iar 20% dintre cadrele didactice calificate sau necalificate sunt Ón aceea∫i situa˛ie. Situa˛ii similare se Ónregistreaz„ ∫i Ón jude˛ele Ialomi˛a, Buz„u sau Prahova unde exist„ unit„˛i ∫colare din mediul rural Ón care lipsa tehnicii de calcul sau a profesorilor specializa˛i a f„cut ca asimilarea cuno∫tin˛elor din domeniul informatic s„ fie la un nivel foarte sc„zut.
Un alt exemplu care dovede∫te preocuparea îdeosebit„“ pentru Ónv„˛„m‚ntul din mediul rural este cel legat de existen˛a a numeroase semnale, cum ar fi ∫i cele venite din jude˛ele Gala˛i ∫i Teleorman, potrivit c„rora bursele pentru copiii din mediul rural nu sunt pl„tite sau au fost pl„tite cu Ónt‚rziere. Starea jalnic„ a Ónv„˛„m‚ntului din mediul rural este reliefat„ ∫i de situa˛ia existent„ Ón comuna vr‚ncean„ Poiana Cristei, unde 140 de copii din satele Macriu, Petreanu ∫i T‚r‚tu Ónva˛„ Ón condi˛ii mai mult dec‚t precare ∫i sunt nevoi˛i s„ parcurg„, zilnic, aproape 10 km pentru a ajunge la cursuri. De asemenea, procesul de reabilitare al ∫colilor afectate de inunda˛ii nu a decurs Ón condi˛ii bune, iar una dintre explica˛ii, al„turi de managementul defectuos al responsabilit„˛ilor din Ónv„˛„m‚nt, este c„, Ón foarte multe cazuri, acest tip de lucr„ri a fost atribuit unor firme pe
criterii clientelare. Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii din perioada aceea a spus c„ va declan∫a o anchet„ cu privire la atribuirea lucr„rilor, dar nu s-a f„cut nimic Ón acest sens. Poate c„ va face acest lucru actualul ministru. Sunt Óns„ neÓncrez„tor Ón dorin˛a domnului ministru H„rd„u de a afla cum s-au derulat contractele de repara˛ii ale unit„˛ilor ∫colare.
Rezultatele notabile ale activit„˛ii ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii Mihail H„rd„u continu„ cu cre∫terea num„rului de elevi care abandoneaz„ cursurile ∫colilor. Numai Ón jude˛ul Vrancea, dup„ primul semestru al anului ∫colar 2005—2006, peste 900 de elevi au renun˛at la frecventarea cursurilor, rate Ónalte de abandon ∫colar fiind Ónregistrate ∫i Ón jude˛ele C„l„ra∫i, Bra∫ov sau Ilfov. Iar acest fenomen va avea, cu certitudine, importante consecin˛e economico-sociale la nivelul comunit„˛ilor din care fac parte ace∫ti copii.
Un element care demonstreaz„ c„ haosul din sistem conduce Ón mod nemijlocit la sc„derea calit„˛ii procesului educa˛ional ∫i a performan˛elor elevilor este reprezentat de rezultatele ob˛inute de copiii care au participat la recentele simul„ri pentru examenele de capacitate ∫i bacalaureat. Exist„ jude˛e, ca Ia∫i, Vaslui ∫i Buz„u, Ón care procentul de promovabilitate a fost sub 40%. Rezultatele de la examenul de bacalaureat din anul acesta ne vor spune Óns„, cu certitudine, dac„ avem motive s„ fim nemul˛umi˛i sau mul˛umi˛i de presta˛ia actualului ∫i, sper„m, nu a ultimului ministru al educa˛iei ∫i cercet„rii din Guvernul T„riceanu. Spun acest lucru Ónc„ de pe acum, pentru c„, dup„ greva cea mai lung„ din tot Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc ∫i recuper„rile la sf‚r∫it de s„pt„m‚n„ a orelor pierdute, este greu de crezut c„ performan˛ele copiilor vor fi cele dorite.
Aceast„ scurt„ trecere Ón revist„ a ceea ce a Ónsemnat p‚n„ acum mandatul domnului ministru H„rd„u nu poate st‚rni dec‚t Óngrijorare, iar acest sentiment se intensific„ Ón condi˛iile Ón care nu se Óntrev„d nici un fel de elemente care s„ indice o Ómbun„t„˛ire a acestei st„ri de lucruri.
De altfel, Ón acest moment, domnul ministru nu se mai bucur„ nici m„car de sprijinul propriilor colegi, iar ceea ce s-a Ónt‚mplat nu cu mult timp Ón urm„ Ón plenul Camerei Deputa˛ilor ilustreaz„ perfect acest lucru. Ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii a reu∫it ca, prin mediocritatea sa, s„-l exaspereze p‚n„ ∫i pe primulministru C„lin Popescu-T„riceanu care se vede Óns„, din cauza echilibrului precar de for˛e din cadrul Alian˛ei, nevoit s„-l men˛in„ Ón func˛ie.
Œn Óncheiere, a∫ dori s„-i reamintesc domnului ministru c„ la Óntrebarea unui reporter de la un cotidian central îCrede˛i c„ se va urni ceva p‚n„ la sf‚r∫itul acestui an?“ a dat urm„torul r„spuns: îŒn mod sigur. M„ bazez pe intui˛ie“. Eu cred c„ intui˛ia ar trebui s„-i spun„ ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii c„ pentru binele sistemului de Ónv„˛„m‚nt rom‚nesc, pentru viitorul milioanelor de elevi, pentru a nu mai periclita dreptul de a tr„i Ón demnitate a sute de mii de dasc„li trebuie s„ se urneasc„ din scaunul de ministru ∫i s„ lase locul altei persoane capabile s„ gestioneze cu realism ∫i profesionalism destinul Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc.
V„ mul˛umesc.
V-a∫ ruga s„ vedem dac„ avem cvorum. Eu cred c„, conform regulamentului, trebuie s„ avem cvorum. Dac„ nu, Ómi am‚n declara˛ia politic„ pentru c‚nd vom avea cvorum.
Domnule pre∫edinte, de regul„, potrivit unei cutume din Parlament, Ón aceast„ faz„ a dezbaterilor cvorumul nu este necesar. Da.
Œl rog pe domnul secretar Gavril„ Vasilescu s„ fac„ apelul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006 ™erb„nescu Verginia absent„ ™erbu Gheorghe Vergil prezent ™ere∫ Ioan Codru˛ Guvern ™tefan Viorel absent ™ter Sever prezent Talpe∫ Ioan prezent T„n„sescu Dan Claudiu prezent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Terinte Radu prezent Theodorescu R„zvan Emil prezent TÓlv„r Angel prezent Toma Ion prezent Tudor Corneliu Vadim prezent fi‚buleac Mihai prezent f c„u Silvia Adriana prezent„ fiÓrle Radu euroobservator Ungheanu Mihai prezent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ prezent Vasilescu Gavril„ prezent V„c„roiu Nicolae absent V„rg„u Ion prezent Vedina∫ Verginia prezent„ Verestóy Attila prezent Voiculescu Dan prezent Vosganian Varujan prezent Vraciu Jan prezent
## **Domnul Verestóy Attila**
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006 s„ le spun„ cinstit rom‚nilor c„ performan˛a economic„ este cea care ne va ˛ine Ón Uniunea European„, ∫i nu str‚ngerile de m‚ini ∫i z‚mbetele oficialit„˛ilor.
Doamna senator! Doamna senator...
Consider„m vital„ lansarea unui parteneriat asumat de clasa de mijloc ∫i de clasa bogat„ din Rom‚nia cu p„turile s„race ale popula˛iei ∫i v„ propun tuturor s„ lans„m Ómpreun„ parteneriatul pentru prosperitate. Acest parteneriat va fi valabil pentru urm„torii trei ani. El va trebui s„ includ„ asumarea de c„tre cei boga˛i a pl„˛ii efortului na˛ional de aderare ∫i evitarea tensiunilor sociale Ón Rom‚nia.
Partidul Conservator va trimite tuturor, Guvernului, partidelor parlamentare, patronatelor, sindicatelor, o invita˛ie pentru a realiza Ómpreun„ parteneriatul pentru prosperitate.
V„ aminti˛i c„ domnul pre∫edinte Traian B„sescu spunea Ón campania electoral„ s„ ie∫im din minciun„. Eu v„ rog ast„zi, Ón special pe cei care au cunoscut prosperitatea Ón Rom‚nia, s„ ne asum„m adev„rul ∫i s„ dovedim — ∫i pentru sp„larea, dac„ vre˛i, Óntr-o mare m„sur„, a imaginii omului politic ∫i a omului de afaceri — solidaritatea cu cei care, cu sau f„r„ voia lor, nu au reu∫it.
V„ mul˛umesc.
Am avut ∫ansa de a fi coleg de Parlament cu parlamentari ca René Radu Policrat, Dan Amedeo L„z„rescu, Dan Mar˛ian, ca s„ spun numai c‚teva nume care nu mai sunt printre noi ∫i care Óntotdeauna au Óncercat s„ se impun„ prin for˛a argumentelor. Nu avem, fiecare dintre noi, elocin˛a acestor parlamentari de o calitate intelectual„ extraordinar„, dar, totu∫i, de aici p‚n„ la a se adresa colegilor cu invective, de a ajunge uneori chiar la bruscarea colegilor din Senat... cred c„ este r„spunderea liderilor de grup ∫i a conduc„torilor ∫edin˛elor de plen s„ atrag„ aten˛ia, de fiecare dat„, s„ ne Óncadr„m Óntr-un cadru de civiliza˛ie, care s„ onoreze Senatul Rom‚niei.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Nu e adev„rat c„ omul care accept„ o cartel„ str„in„, ca o cartel„ de l‚ng„ el s„ func˛ioneze f„r„ proprietar e Ón stare s„ accepte ∫i o tr„dare. Astea sunt bancuri proaste. Gata! Œmi cer iertare eu de la doamna Norica Nicolai pentru insisten˛a aceasta pe care nu observ„m c„ d‚nsa o resimte Ón toat„ ru∫inea, Ón toat„ triste˛ea, Ón toat„ umilin˛a. Nu ne credem unii altora. Cronicarul spunea: îCrede vremii ∫i cumplitelor valuri, g‚nde∫te-te pe ce vremi am scris ∫i c‚t am scris“.
Nu ne credem unii altora ∫i e chemat la Direc˛ia de Cercet„ri Penale un admirabil om al cet„˛ii, fostul ˛„r„nist Ulm Spineanu, care ca ministru — v„ spun eu, eram
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006 atunci Óntr-o dubl„ opozi˛ie —, ca ministru s-a purtat de parc„ nu a primit niciodat„ acel titlu ∫i a fost corect ∫i s-a zb„tut pentru omenie. ™i e chemat la Direc˛ia de Cercet„ri Penale Ulm Spineanu ∫i nu mai rezist„. ™i nu vor mai rezista mul˛i Ón aceast„ ˛ar„ pe care anumite min˛i bolnave vor s„ o transforme Óntr-o box„ ca s„-∫i fac„ ei datoria verbal„, datoria demagogic„ fa˛„ de un Bruxelles iluzoriu. Nic„ieri Ón lume nu s-a eradicat corup˛ia. Noi vrem s„ eradic„m ∫i mormintele p„rin˛ilor celor corup˛i de azi, ∫i nepo˛ii celor care ast„zi sunt considera˛i corup˛i.
Acest spectacol dizgra˛ios trebuie s„ Ónceteze ∫i trebuie s„ trecem la faptele esen˛iale care sunt cele de care suferim, ∫i observ„m c„ suferim, Ón momentul Ón care e nevoie ca statul s„ se Ónfiripeze ∫i s„ dea un ajutor celor nenoroci˛i. Acolo se vede c‚t de slab stat e statul rom‚n. Fereasc„ Dumnezeu s„-l mai putem vedea ∫i Ón cealalt„ situa˛ie, la r„zboi! Nu suntem Ón stare, de∫i oameni care s„ se dedice cauzei sunt destui ∫i, poate, cel mai elocvent caz este ministrul Vasile Blaga, nu suntem Ón stare s„ rezolv„m situa˛ii care, Ón orice ˛ar„ de pe continentul nostru, se rezolv„ de c„tre autorit„˛ile locale.
Nu avem nici o putere ∫i nu avem nici o putere pentru c„ nu acumul„m la timp nici o putere. Pentru ca s„ putem exercita puterea noastr„ trebuie s„ fim capabili ca, la vreme normal„, s„ muncim, s„ percepem ∫i s„ d„m impozite, s„ dezvolt„m activit„˛i pentru care se percep ∫i impozite. O ecua˛ie simpl„. Nu ne preocup„ economia ∫i consecin˛ele sunt evidente. Suntem un stat slab care nu e Ón stare s„ rezolve nici situa˛ia comunei Rast, ∫i nici a comunei Bistre˛. Am auzit c„ se pronun˛„, mai nou, Bis-tre˛ ∫i Bé-chet! Nu ∫tiu, se pronun˛„ invers, cum mai toate sunt invers.
Ei bine, asta este esen˛a lucrurilor. ™i noi suntem, ca parlamentari, atra∫i Ón tot felul de diversiuni. Am vrut s„ v„ spun, la un moment dat, ap„r‚ndu-m„ pe mine, c„ suntem atra∫i Ón diferite diversiuni, dar nu a∫ fi fost at‚t de credibil, cum sper s„ fiu acum c‚nd iau ap„rarea unui coleg cu care nu am nici o leg„tur„, ne salut„m din trimestru Ón trimestru, dar pe care simt nevoia s„-l ap„r pentru c„ este nedrept„˛it. Una e s„ spui c„ a f„cut o eroare ∫i alta e s„-l calci Ón picioare ∫i s„-i faci via˛a imposibil„.
Nu e bine s„ crezi orice zvon. Nu! C„ci administra˛ia rom‚neasc„ nu exist„, nu poate face nimic pentru copiii ace∫tia rom‚ni supradota˛i. ™i atunci ei r„m‚n acas„. ™i pofta de a se remarca a urm„toarei promo˛ii va fi pu˛in mai mic„ ∫i, Óncet-Óncet, p„rin˛ii vor afla c„ trebuie s„-∫i nasc„ puii direct Ón str„in„tate. S„ nu mai fie obliga˛i s„ fac„ drumul la N.A.S.A., c„ nu-i bag„ administra˛ia rom‚neasc„ Ón seam„ pe ace∫ti am„r‚˛i de geniali. Asta e situa˛ia real„, situa˛ia trist„, situa˛ia trist„ ∫i real„.
Fac apel de la acest microfon c„tre oamenii care pot ar„ta c„ Ón Rom‚nia exist„ instan˛e la fel de productive, de executive ∫i de puternice ca ∫i guvernul ideal pe care ar trebui s„-l aib„ aceast„ ˛ar„ s„ finan˛eze echipa copiilor din Constan˛a.
Œn vremea asta Óns„, noi acum, m„ rog, trebuie s„ ne preg„tim de noua edi˛ie a Congresului secuilor. Asta e treaba noastr„. Trebuie luate toate m„surile. S„ mearg„ ∫i pre∫edintele B„sescu pe acolo ∫i s„ vad„ ce mai poate rezolva, s„ mai conving„ pe secuii hot„r‚˛i s„ fie mai pu˛in hot„r‚˛i, s„ fie mai mult„ mil„ fa˛„ de statul rom‚n ∫i fa˛„ de poporul rom‚n ∫i s„ termin„m cu aceast„ grav„ neÓn˛elegere ∫i nevoie ca Rom‚nia s„ fie f„cut„ buc„˛i. Cu asta ne ocup„m ∫i probabil c„ la aceasta ne ∫i Óndeamn„ viitorul.
Mai ales c„ Óncep s„ dispar„ toate sectoarele cercet„rii, Ón afar„ de cele penale. Alea merg Ónainte. Domnul Flutur a anun˛at la Suceava c„ va face un proiect de lege pentru restructurarea cercet„rii agricole. ™i asta s„ se duc„. S„ mergem Ónapoi la dud„i, la buruieni. Ele s„ se exprime Ón mod liber. ™i ce iese printre buruieni ∫i este eventual gr‚u, eventual secar„ s„ fructific„m. Eu nu zic s„ nu fructific„m, dar s„ credem Ón condi˛ia natural„ a plantelor.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006 Dac„ se desfiin˛eaz„ ∫i aceste cercet„ri, dac„ sunt dispute Ón Alian˛„ — fostul ministru al agriculturii, Valeriu Tab„r„, spune c„ acest proiect vizeaz„ politizarea cercet„rii prin numirea Ón func˛iile de ∫efi ai acestor institu˛ii a unor clien˛i politici —, ne-ntreb„m: nu e prea lung drumul clientelismului? Mai bine direct, dec‚t toat„ aceast„ reform„ care va duce la dezastru cercetarea, Ónc„ un domeniu al cercet„rii.
Mai sunt multe de spus. Mai semnalez un fapt. Nu sunt at‚t de entuziasmat de propunerea domnului Dan Voiculescu f„cut„ aici, acum, nici nu sunt Ón pozi˛ia de a putea participa cumva prin acel impozit nou la intrarea corect„ Ón Europa.
Semnalez Óns„ un alt fapt. Œntr-o noapte de aprilie am auzit un dialog Dan Voiculescu—Ion Cristoiu care mi-a pus deodat„ Ón fa˛„ un om politic adev„rat care se nume∫te Dan Voiculescu. Œmi pare r„u c„ dumnealui are 7.435 de trepte p‚n„ s„ Ói po˛i adresa un cuv‚nt la telefon. Eu voiam doar s„-i spun c„ este excep˛ional cum s-a comportat Dan Voiculescu acolo. A avut ∫i norocul unui teleast de superclas„, Ion Cristoiu. Dar el pur ∫i simplu nu a contenit s„ arate, pentru prima oar„ f„r„ sfial„, c„ este un personaj politic valabil ∫i c„ to˛i cei care cred c„ Ól au Ón m‚nec„ se Ón∫eal„. Este un tip care va face politic„ Ón continuare Ón Rom‚nia.
Sunt de acord cu dumnealui ∫i, de data aceasta, cu domnul Boc, Óntr-un anumit fel, ∫i cu senatorii democra˛i care au sprijinit aceast„ propunere a lui Dan Voiculescu pe care P.S.D. ∫i P.R.M. o v‚ntur„ de mult, dar, iat„, p‚n„ acum nu s-a putut concretiza: de a se reduce la principalele alimente T.V.A.-ul Ómpov„r„tor ∫i insuportabil. C„ este Ómpov„r„tor ∫tim prea bine de mult„ vreme, dar insuportabil ar trebui s„ Ón˛elegem c„ a devenit.
Acum 10—12 ani, Ilie Verde˛ sus˛inea Ón numele P.S.M. aceast„ idee simpl„ ∫i corect„: T.V.A. mic la bunurile vitale. Domnul Boc a spus acum ceva ∫i a s„rit toat„ lumea: îCe caraghios e!“ Nu a fost deloc caraghios, a spus ceva foarte serios, c„ T.V.A.-ul trebuie redus la categoriile s„race ∫i asta se poate face Ónm‚n‚ndu-le categoriilor s„race, om de om, atunci c‚nd primesc pensia, pentru o anumit„ sum„, un bon de alimente, o anumit„ dovad„ c„ pot cu acel bon s„-∫i ia alimente cu un T.V.A. mai mic.
Dar asta este o chestiune urgent„. Este o chestiune, repet, pe care o salut, o consider foarte demn„, o consider foarte, foarte nimerit„ ∫i, repet, foarte urgent„.
Mi-am Ónchipuit, p‚n„ s„ v„d ce s-a Ónt‚mplat Ón Fran˛a s„pt„m‚nile trecute, c„ societatea Ón care am intrat, capitalismul, are multe defecte, dar are o calitate: Ó∫i rezolv„ Ón sine ∫i la vreme contradic˛iile. Din p„cate, lucrurile nu stau a∫a. Nimic nu se rezolv„ de la sine! De aceea, trebuie s„ punem um„rul pentru a gr„bi rezolvarea situa˛iilor grele prin care trece aceast„ ˛ar„, situa˛ii care conduc la Ómpov„rarea nevinova˛ilor sau a unor mici vinova˛i ∫i despov„rarea marilor vinova˛i.
Din acest punct de vedere, cred c„ solu˛ia este intrarea noastr„, ca oameni ai Legislativului, mai ad‚nc Ón via˛a real„, Ón via˛a punctual„, Ón via˛a c„reia nu-i putem oferi numai solu˛ii de principiu, ci trebuie s„-i oferim ∫i asisten˛„ medical-social„, zi de zi. Trebuie, adic„, s„ nu ne m„rginim cu faptul c„ facem legi, ci s„ Óncerc„m s„-i ajut„m pe colegii din Executiv s„ ∫i ob˛in„ din acele legi profitul uman cel mai Ónalt.
Œnc„ e timp!
a) Pentru a-∫i demonstra loialitatea fa˛„ de Traian B„sescu, directorul S.R.I. Radu Timofte ∫i generalul Marin Ionel au elaborat un plan de intoxicare a opiniei publice care are sus˛inerea consilierilor preziden˛iali Claudiu S„ftoiu ∫i Sergiu Medar.
b) Cei doi consilieri preziden˛iali au promis conducerii S.R.I., Timofte ∫i Marin Ionel, c„, dac„ planul va avea finalitatea scontat„, vor fi men˛inu˛i Ón func˛ie p‚n„ Ón 2009, iar Ón cazul ob˛inerii unui nou mandat preziden˛ial de c„tre Traian B„sescu p‚n„ Ón 2014...
V„ da˛i seama c„ mult ne vom distra noi dac„ Traian B„sescu va fi... h„t!, p‚n„ Ón 2014. Ce reper interna˛ional va deveni Restaurantul îGolden Blitz“; va fi mai cunoscut dec‚t sediul O.N.U. din New York! Asta o spun tot cu simpatie, bineÓn˛eles.
c) Œn mare, planul are ca scop ob˛inerea de c„tre B„sescu a unui nou mandat de 5 ani la alegerile din 2009.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006 d) Pentru c„ toate analizele dau ca sigur e∫ecul constituirii unui mare partid preziden˛ial de care Comunitatea Interna˛ional„ este Óngrijorat„ — asta v-o spun pentru c„ am dialogat cu oameni care au responsabilit„˛i Ón cancelariile occidentale —, partid structurat Ón jurul Partidului Democrat, s-a concluzionat c„ B„sescu trebuie s„ se deta∫eze c‚t mai mult de Guvern ∫i s„ ia pe cont propriu campania preziden˛ial„ din 2009.
e) S-a luat Ón calcul ∫i varianta Ónlocuirii lui Emil Boc din func˛ia de pre∫edinte P.D. Œn acest sens s-au demarat discu˛ii cu liderii P.S.D. ai îgrupului de la Cluj“, Ón spe˛„ Ioan Rus, fost ministru de interne, pentru a apropia de B„sescu m„car o fac˛iune din P.S.D. S-a ajuns la concluzia c„ nu este necesar„ o Ónlocuire a lui Mircea Geoan„ de la conducerea P.S.D., Óntruc‚t el este un adversar extrem de comod pentru B„sescu care l-a mai Ónvins o dat„ deta∫at la alegerile pentru Prim„ria Capitalei ∫i ar fi de preferat s„-l Ónfrunte din nou la preziden˛ialele din 2009.
f) Pornind de la aceste premise, se va face o preg„tire a opiniei publice pentru o final„ preziden˛ial„ B„sescu—Geoan„, evit‚ndu-se o lupt„ deschis„ cu principalul favorit, Corneliu Vadim Tudor, se scrie Ón not„.
g) Modalitatea aleas„ pentru preg„tirea opiniei publice Ón vederea fraud„rii alegerilor preziden˛iale din 2009 este bombardamentul mass-media.
h) Œn b„t„lia mass-media pentru manipularea opiniei publice se consider„ c„ sondajele de opinie reprezint„ principala cale.
i) Pentru elaborarea sondajelor îaranjate“ Ón S.R.I...
™i aici Ói atrag aten˛ia, cu toat„ deferen˛a, colegului nostru Radu Stroe, pre∫edintele Comisiei parlamentare de control S.R.I., s„ nu se mai amestece S.R.I.-ul Ón politica ˛„rii, s„ nu mai intoxice popula˛ia, s„-∫i vad„ de treaba lor! Consum„ sume extraordinar de mari de la buget, bani publici, Óntr-o vreme Ón care ˛ara e sub ape ∫i e Ónfometat„ ∫i nu au prins nici un spion. S„-mi arate ∫i mie un spion. Au prins acum 5 ani un am„r‚t de arab cu o plas„ de plastic ∫i cu ni∫te teni∫i spar˛i Ón picioare de l-au plimbat dou„ zile ∫i dou„ nop˛i. Atunci trebuia da˛i to˛i afar„ ∫i b„ga˛i Ón anchet„. Ce Dumnezeu, Ón ce ˛ar„ din lume se mai bag„ serviciile secrete Ón politica de partide?
S-a Ónfiin˛at, aten˛ie stima˛i colegi ∫i Radu Stroe!, s-a Ónfiin˛at Agen˛ia de Cercetare Sociologic„. Dar de c‚nd are un serviciu secret o Agen˛ie de Cercetare Sociologic„, cu ce bani o Óntre˛ine ∫i Ón ce scop sub comanda doamnei colonel Adelina Palade? Uite ce nume frumos de c‚nt„rea˛„ de oper„: Adelina Patti. Uite cu ce se ocup„ madam Palade!
Œn acest sens, au fost Ónfiin˛ate diverse O.N.G.-uri ∫i funda˛ii subven˛ionate de S.R.I., printre care ∫i A.T.L.E., Asocia˛ia pentru Transparen˛„ ∫i Libertate de Expresie. Astfel, anumite funda˛ii ale a∫a-zisei îsociet„˛i civile“ sunt subven˛ionate de S.R.I., a se vedea cazul APADOR—CH. Ce bani deverseaz„ S.R.I. de la bugetul de stat c„tre APADOR—CH ∫i Ón ce scop?
Pentru p„strarea, Óntre˛inerea leg„turii cu îsocietatea civil„“, Agen˛ia de Cercetare Sociologic„ realizeaz„ s„pt„m‚nal conferin˛e de pres„, simpozioane sau cocktailuri cu reprezentan˛i ale∫i pe spr‚ncean„ ai massmedia. Œn cadrul acestor Ónt‚lniri, societatea civil„ prezint„ sondaje primite de la colonelul Adelina Palade ca fiind cercet„ri sociologice proprii.
De regul„, sondajele arat„ Ón felul urm„tor. Invariabil, ve˛i vedea! ™i v„ spun asta ca sociolog, pe mine nu m„
Ón∫eal„, Ómi dau seama c„ este un centru unic de comand„. Œn ce scop? Fraudarea alegerilor.
Alian˛a D.A.— 41-49%, P.S.D. — 18-23%, P.R.M. — 11-15%, P.N.G. — 4-6% etc. La preziden˛iabili nu se prezint„ niciodat„ inten˛ia de vot, ci numai a∫a-zisa popularitate sau Óncredere, de fapt notorietate, Ón urma apari˛iilor la televiziune: B„sescu — 52-60%, Geoan„ — 20-28%, Vadim — 16-20% ∫i a∫a mai departe.
Dac„ ziari∫tii nu au dosare la S.R.I., atunci sunt beneficiarii unor îaten˛ii“, bani, excursii, burse, studii etc. — fire∫te, cei ale∫i de care vorbeam, nu toat„ presa, nu generaliz„m —, pentru a da publicit„˛ii aceste sondaje ∫i au ∫i obliga˛ia de a le prezenta ca fiind reale. Institutele de sondare a opiniei publice, prin directorii lor, sunt obligate s„-∫i Ónsu∫easc„ sondajele S.R.I., s„ p„streze t„cerea asupra lor sau, Ón cazul Ón care sunt îag„˛ate“ cu ceva, chiar s„ le confirme veridicitatea. Loialitatea institutelor de sondare este Ónt„rit„ cu diverse comenzi din bani publici pentru cercet„ri reale, dar mai ales fictive.
j) O frecven˛„ constant„ la evenimentele Agen˛iei de Cercetare Sociologic„ ale S.R.I. o are Liviu Mure∫an, fost ∫i actual ofi˛er al serviciilor secrete, fost secretar executiv al F.S.N.
k) Adelina Palade este adus„ Ón Bucure∫ti de la una din Sec˛iile din Moldova, Óntruc‚t so˛ul ei, V. Lozeanu, este inculpat Óntr-un dosar penal privind RAFO One∫ti... — Ón campania electoral„ Ómi aduc aminte c„ Traian B„sescu vitupera Ómpotriva fraudelor de la RAFO. De ce a Ónmorm‚ntat acea chestiune? —, e inculpat Óntr-un dosar penal privind RAFO One∫ti, ziceam, al„turi de Ovidiu Tender ∫i Marian Iancu. La ordinul lui Radu Timofte ea a fost divor˛at„ formal. Œn prezent, ea locuie∫te Ón continuare cu Lozeanu. S„ fie s„n„to∫i, dar s-au b„gat Ón jocuri foarte periculoase!
Œnainte de 1989 decembrie, Lozeanu a fost Ón aten˛ia U.M. 0110 anti-K.G.B. a Securit„˛ii, se pare c„ la fel ca ∫i domnul Radu Timofte. De asemenea, se cunosc leg„turile str‚nse dintre cuplul Lozeanu-Palade ∫i generalii S.I.E. Irinescu ∫i Gheorghe Rotaru, fost director la Œntreprinderea de Comer˛ Exterior îDun„rea“.
Am terminat de reprodus aceast„ not„ ∫i, Ón Óncheiere, da˛i-mi voie s„ v„ citesc adev„ratul sondaj I.M.A.S.
Stima˛i colegi de la P.S.D.,
Nu putem colabora bine pe viitor dac„ mai ˛ine˛i Ón s‚nul vostru sau nu-l aduce˛i la ordine pe un infractor de opinie numit Alin Teodorescu. Nu se poate s„-∫i v‚nd„ ∫i creierii din cap pentru o sticl„ de votc„. Nu se poate a∫a ceva! Un lucru e bun cu dosarele Securit„˛ii. Da˛i-le, s„ vede˛i c‚˛i sunt de genul acesta! O s„-l vede˛i ∫i pe Alin Teodorescu ce agent este, ∫i al Securit„˛ii vechi, ∫i al unui serviciu undeva peste grani˛„, nu mai intru Ón am„nunte. S„ vin„ el aici, s„ aib„ curajul s„ dea ochii cu mine!
A˛i v„zut ce scoruri d„ Alin Teodorescu, el Ón umbra I.M.A.S.-ului. Eu am datele reale. Nu uita˛i c„ eu sunt totu∫i a doua promo˛ie de sociologi, postbelic„. Œn 1971 am terminat sociologia, c‚nd Alin Teodorescu Ónc„ nu descoperise t„ria ∫i grada˛ia sticlei de votc„; el Ónc„ bea cico, era mititel. E∫antion: 1.257, marj„ de eroare: ± 1,8%, nu ± 2,9%. Merg la am„nunte ∫i la metodologie, ∫tiu exact despre ce vorbesc ∫i nu vreau s„ v„ Ómbete cu ap„ chioar„, c„ sunte˛i un partid mare, important ∫i eu cred Ón revenirea voastr„.
Deci interviurile au fost f„cute fa˛„ Ón fa˛„ la domiciliu, cel mai bun tip de sondaj, nu telefonic, nu alte metode,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006 ∫i au fost lua˛i numai hot„r‚˛ii, nu ∫i cei: înu ∫tiu“, înu r„spund“, înu vorbesc“, înu m„ las„ mama“, chestiuni de genul acesta.
Iat„ care sunt scorurile ∫i astea sunt reale:
— pe locul 1, Alian˛a D.A., normal, 33,4%;
- pe locul 2, P.R.M., 26,3%;
— pe locul 3, P.S.D., 15,8%. Nu ave˛i 24%. Nu v„ Ómb„ta˛i cu ap„ chioar„, v„ spun cu toat„ prietenia ∫i chiar cu dragoste; am colaborat Ón momente bune ∫i rele, ave˛i 15,8%;
- pe locul 4, P.N.G. — Partidul Noua Genera˛ie,
- 4,3%;
— pe locul 5, U.D.M.R., 4,1%;
- pe locul 6, Partidul Conservator, 2,3%;
— urm„toarele: P.P.C.D. — Partidul Popular Cre∫tin Democrat, 2,1%; P.I.N. — Partidul Ini˛iativa Na˛ional„, 1,8%, ∫i altele, 9,9%.
Cu asta Ónchei, aduc‚ndu-v„ aminte de un verset biblic: îVe˛i cunoa∫te adev„rul ∫i adev„rul v„ va elibera!“ V„ mul˛umesc.
Aceste obiective au fost Ón cea mai mare parte atinse, iar cel mai important succes al interven˛iilor autorit„˛ilor Ól constituie faptul c„ Ón perioada viiturii nu s-au Ónregistrat victime omene∫ti.
Situa˛ia la zi, evaluarea provizorie a pagubelor.
Potrivit raportului de azi diminea˛„ de la ora 8,00 realizat de Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, situa˛ia Ón cele 12 jude˛e tranzitate de Dun„re se prezint„ dup„ cum urmeaz„.
Dublarea debitelor fluviului fa˛„ de valoarea medie multianual„ a avut drept consecin˛„ afectarea a 156 de localit„˛i. A fost necesar„ evacuarea a 15.000 de persoane; azi-diminea˛„ mai erau 14.200, ca urmare at‚t a inunda˛iilor produse, c‚t ∫i ca m„suri de prevedere fa˛„ de pericolul dep„∫irii cotelor digurilor de ap„rare. Cet„˛enii au fost caza˛i Ón tabere de corturi organizate prin grija unit„˛ilor de jandarmi ∫i militare, la rude, Ón unit„˛i ∫colare, sanitare ∫i pontoane plutitoare.
Potrivit datelor comunicate de comitetele jude˛ene ∫i locale pentru situa˛ii de urgen˛„, au fost inundate 2.499 de locuin˛e, iar un num„r de 651 de case au fost distruse. Au fost inundate 5.389 de gospod„rii ∫i anexe gospod„re∫ti, iar un num„r de 2.892 de f‚nt‚ni nu mai pot fi utilizate, Ón prezent, Ón condi˛ii normale de igien„.
Capacitatea func˛ional„ a infrastructurii localit„˛ilor afectate de inunda˛ii a fost diminuat„ prin avarierea a 8,4 kilometri drumuri na˛ionale, peste 600 de kilometri drumuri jude˛ene ∫i comunale, iar un num„r de 45 de poduri ∫i 221 de pode˛e sunt impracticabile.
Ridicarea nivelului fluviului Dun„rea a determinat inundarea a aproximativ 66.000 hectare teren arabil, 12.400 hectare p„duri, 17.000 hectare p„∫uni ∫i f‚ne˛e. Suprafe˛ele care au fost inundate controlat Ónsumeaz„ 21.000 de hectare.
Rev„rsarea apelor Dun„rii a afectat un num„r de 113 obiective social-economice. Institu˛iile prefectului din jude˛ele limitrofe fluviului Dun„rea au primit dispozi˛ii s„ procedeze la evaluarea pagubelor produse de inunda˛ii. De asemenea, opera˛iunile de evaluare vor fi realizate de comitetele jude˛ene ∫i locale pentru situa˛ii de urgen˛„, corespunz„tor retragerii apelor din localit„˛ile inundate, urm‚nd s„ fie transmise Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.
Principalele m„suri de interven˛ie.
Activitatea desf„∫urat„ de comitetele jude˛ene ∫i locale pentru situa˛ii de urgen˛„ pentru limitarea efectelor inunda˛iilor produse de Dun„re ∫i pentru gestionarea situa˛iilor generate de acestea a fost sus˛inut„, Ón principal, de for˛e ∫i mijloace ale Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, Inspectoratului General pentru Situa˛ii de Urgen˛„.
La ac˛iunile desf„∫urate Ón localit„˛ile afectate sau amenin˛ate au participat zilnic peste 4.000 de militari, direct la activit„˛i de consolidare a digurilor, ∫i, indirect, alte 3.000 de persoane ca for˛e de rezerv„ ∫i grupuri operative. Ace∫tia au fost sprijini˛i de peste 650 de mijloace de interven˛ie, respectiv autocamioane, autobasculante, vole, ∫alupe, b„rci cu motor, elicoptere, tractoare cu remorci, ifroane, excavatoare ∫i a∫a mai departe.
Œn aceast„ perioad„ s-a ac˛ionat pentru protejarea popula˛iei, a bunurilor ∫i a animalelor, desf„∫ur‚ndu-se peste 3.000 de interven˛ii, circa 150 de opera˛iuni zilnic.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006 Au fost salvate 125 de persoane cu elicopterele Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i ale Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, iar 18 persoane au fost salvate de la Ónec utiliz‚ndu-se b„rcile din dotare.
Œn ceea ce prive∫te derularea interven˛iei, principalele momente au fost urm„toarele.
Œn ziua de 15 martie 2006 a fost organizat„ o Ónt‚lnire de lucru privind activitatea de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor cu prefec˛ii, directorii îApelor Rom‚ne“ ∫i ai Sistemului de Gospod„rire a Apelor, unde s-a analizat concret situa˛ia existent„ la nivelul fiec„rui jude˛, fiind stabilite ac˛iunile ∫i m„surile comune de prevenire, protec˛ie ∫i diminuare a efectelor unei eventuale inunda˛ii. S-au prezentat cu aceast„ ocazie punctele critice ale digurilor pentru fiecare jude˛, Ón mod deosebit pentru cele de pe Dun„re.
Œn data de 28 martie 2006 s-a transmis o circular„ c„tre toate prefecturile Ón vederea implic„rii comitetelor locale pentru situa˛ii de urgen˛„ Ón elaborarea, completarea ∫i reactualizarea planurilor locale de ap„rare. Institu˛iilor prefectului din jude˛ele riverane fluviului Dun„rea li s-a solicitat aplicarea m„surilor conform planurilor de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor, a sistemelor hidrotehnice de pe Dun„re, av‚nd Ón vedere c„ digurile sunt supuse presiunilor determinate de cre∫terea debitelor Dun„rii, iar conform prognozelor hidrologice nu se estimau tendin˛e de normalizare a situa˛iei.
Œn baza prognozelor hidrometeorologice emise de speciali∫ti, Comitetul Na˛ional pentru Situa˛ii de Urgen˛„ a hot„r‚t, Ón 3 aprilie, ca Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, Ministerul Mediului ∫i Administra˛ia Na˛ional„ a Œmbun„t„˛irilor Funciare ∫i Inspectoratul General pentru Situa˛ii de Urgen˛„ s„ verifice Ón permanen˛„ starea digurilor.
Totodat„, s-a stabilit ca la nivelul comitetelor jude˛ene ∫i locale pentru situa˛ii de urgen˛„ s„ fie luate m„surile necesare pentru inventarierea ∫i completarea stocurilor de materiale de interven˛ie specifice necesare Ón situa˛ia producerii de inunda˛ii.
Verific„rile cu privire la starea digurilor au fost realizate de c„tre prefec˛ii jude˛elor riverane Dun„rii ∫i directorii sucursalelor societ„˛ilor de administrare a Ómbun„t„˛irilor funciare, a societ„˛ilor na˛ionale ale Administra˛iei îApele Rom‚ne“.
Œn momentul Ón care Institutul Na˛ional de Hidrologie ∫i Gospod„rire a Apelor a prognozat importante cre∫teri ale debitelor Dun„rii, pe perioada de topire accelerat„ a z„pezii Ón bazinul superior al fluviului, Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor a elaborat un prim scenariu privind localit„˛ile poten˛ial a fi inundate, la un debit de 13.600 m[3] /s.
Varianta de ac˛iune prezentat„ Ón Comitetul Na˛ional pentru Situa˛ii de Urgen˛„ pentru debite de 14.500 m[3] /s a fost analizat„ Ón data de 6 aprilie 2006, Ón sistem de videoconferin˛„ cu prefec˛ii.
Unit„˛ile Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor din jude˛ele riverane fluviului au aplicat din data de 7 aprilie 2006 m„surile cuprinse Ón gradul I al capacit„˛ii de interven˛ie. Evolu˛ia rapid„ a cotelor Dun„rii, ca urmare a cantit„˛ilor de ap„ colectate de la afluen˛ii s„i din Ungaria ∫i Serbia care au fost cu aproximativ 60% mai mari dec‚t cele Ónregistrate Ón perioadele comparabile, a impus elaborarea de noi simul„ri pentru 14.500 m[3] /s, 15.500 m[3] /s ∫i, Ón cele din urm„, 16.000 m[3] /s, cu propunerea de m„suri clare pentru protejarea localit„˛ilor
∫i a obiectivelor importante pe tot sectorul rom‚nesc, p‚n„ la Delt„.
Ca urmare a acestor prognoze, Ón 13 aprilie, unit„˛ile Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor au trecut la aplicarea gradului II. De asemenea, este de precizat c„ toate unit„˛ile Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor din toat„ ˛ara sunt oricum Ón gradul I de interven˛ie.
Cre∫terea accentuat„ a debitelor Dun„rii ∫i presiunea exercitat„ de ape asupra digurilor a impus adoptarea de c„tre Comitetul Na˛ional pentru Situa˛ii de Urgen˛„, Ón cadrul ∫edin˛ei din 12 aprilie, a unor m„suri organizatorice menite s„ contribuie la mai buna organizare ∫i gestionare a posibilelor situa˛ii de urgen˛„, respectiv: monitorizarea aerian„ a digurilor de-a lungul fluviului, func˛ionarea permanent„ a centrelor operative Ón toate ministerele, verificarea modului de organizare de c„tre comitetele jude˛ene pentru situa˛ii de urgen˛„ a activit„˛ilor de prevenire ∫i interven˛ie, organizarea interven˛iei pe tipuri de riscuri pe care le organizeaz„ fiecare minister cu atribu˛ii Ón managementul situa˛iilor de urgen˛„, introducerea serviciului de permanen˛„ la nivelul tuturor autorit„˛ilor publice implicate Óncep‚nd cu 12 aprilie.
Amploarea fenomenelor produse ∫i necesitatea aplic„rii unor m„suri organizatorice prin care s„ fie vizate pierderile de vie˛i omene∫ti ∫i de bunuri materiale a determinat Comitetul Na˛ional pentru Situa˛ii de Urgen˛„ s„ adopte hot„r‚ri privind declararea st„rii de alert„ Ón cele 12 jude˛e de la Dun„re, Óncep‚nd cu 14 aprilie.
Pentru ap„rarea localit„˛ilor ∫i comunit„˛ilor locale, au fost luate, printre altele, urm„toarele m„suri:
— supravegherea permanent„, consolidarea ∫i supraÓn„l˛area digului Ón Noianul Chi∫cani din Br„ila; consolidarea digului Brate∫ul de Jos din jude˛ul Gala˛i de pe r‚ul Prut unde existau ∫i exist„ Ónc„ cre∫teri importante prin fenomenul de remuu;
— de asemenea, s-a men˛inut, cu acordul proiectantului, debitul evacuat din acumularea st‚ng„ la Coste∫ti la valoarea de 180 m[3] /s, fa˛„ de 360 m[3] /s, conform Regulamentului de exploatare aprobat de Comisia mixt„ rom‚no-moldovean„;
— supraÓn„l˛area ∫i consolidarea digurilor localit„˛ilor din Delta Dun„rii, mila 23, Sulina, Gorgova, Caraorman ∫i Cri∫an;
— Ónchiderea Ón timp util a bre∫ei produse Ón digul Ciuline˛i—Isaccea din jude˛ul Tulcea, evit‚ndu-se inundarea gospod„riilor;
— deschiderea controlat„ a unei bre∫e Ón cordonul litoral Sulina—Sf‚ntul Gheorghe, Ón zona canalului Œmpu˛ita, pentru a urgenta evacuarea apei spre Marea Neagr„ ∫i protejarea Ón acest fel a localit„˛ilor Sulina, Cri∫an ∫i Caraorman;
— Ónchiderea Ón timp util a bre∫ei produse Ón digul de ap„rare al ora∫ului M„cin, din jude˛ul Tulcea, evit‚ndu-se inundarea locuin˛elor ∫i obiectivelor social-economice din localitate;
— supraÓn„l˛area ∫i consolidarea digului comunei Borcea, din jude˛ul C„l„ra∫i, pentru a preveni inundarea localit„˛ii; consolidarea digului Tavina, decompartimentarea incintei Olteni˛a—Surlani—Doroban˛u pentru a evita inundarea ora∫ului Olteni˛a, ∫i putem continua cu o serie de m„suri luate Ón continuare.
Acumularea unei presiuni exercitate constant ∫i pe o durat„ mare de timp a apelor fluviului Dun„rea a condus la cedarea digurilor longitudinale ale incintelor Ghidici— Rast—Bistre˛—Bechet—D„buleni din jude˛ul Dolj,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006 Olteni˛a—Surlani—Doroban˛u din C„l„ra∫i, Oltina din Constan˛a, Ostrov—Peceneaga ∫i Ciulina˛i—Isaccea din jude˛ul Tulcea. Acumularea unui volum mare de ap„ Ón incinta Ghidici—Rast—Bistre˛ a condus la avarierea grav„ a digului de compartimentare spre incinta Bistre˛— Nedeea—Jiu. Au fost afectate localit„˛ile Rast, Bistre˛ ∫i C‚rna.
Intrarea apelor fluviului Ón incinta Bistre˛—D„buleni a determinat afectarea localit„˛ii Bechetul de Jos, iar cedarea digului de compartimentare dintre incintele Bechet—D„buleni ∫i Potelu—Corabia a condus la inundarea terenurilor agricole din zona localit„˛ilor Ianca, Potelu, Gojdibodu, Orlea ∫i Corabia. Œn incinta Olteni˛a— Surlani—Doroban˛u au fost evacuate localit„˛ile Span˛ov, Stancea, Chiselet ∫i M‚n„stirea. Prin cedarea digurilor Ostrov—Peceneaga a fost afectat„ par˛ial zona joas„ a localit„˛ii Ostrov. Prin dep„∫irea coronamentului digurilor din zonele joase au fost grav afectate localit„˛ile P„tl„geanca, Plauru, Tudor Vladimirescu, Ghilgani din Delta Dun„rii. Au fost inundate controlat incintele C„l„ra∫i—R‚ul, Ón jude˛ul C„l„ra∫i, ∫i F„c„ieni—Vl„deni, Ón jude˛ul Ialomi˛a, Ón zilele de 16 ∫i 17 aprilie 2006.
Œn cadrul ∫edin˛ei Comitetului Na˛ional pentru Situa˛ii de Urgen˛„ din 18 aprilie s-au stabilit m„suri de responsabilitate a fiec„rei institu˛ii component„ a Comitetului Na˛ional specific„ domeniului s„u de activitate:
— Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale ∫i autorit„˛ile publice locale din jude˛ul Dolj s„ organizeze evacuarea persoanelor din zona mare de risc Bistre˛—Nedeea—Jiu pe aliniamentul Berca— Bechea—Segarcea;
— Ministerul S„n„t„˛ii s„ Óntreprind„ m„suri necesare asigur„rii de ambulan˛e Ón localit„˛ile din care vor fi evacuate persoane ∫i s„ aplice m„surile necesare pentru prevenirea Ómboln„virii Ón mas„;
— Administra˛ia Na˛ional„ a Rezervelor de Stat s„ ia m„surile necesare scoaterii ∫i transportului de alimente de prim„ necesitate Ón localitatea Rast. Totodat„, Administra˛ia Na˛ional„ a Rezervelor de Stat a Óntocmit un proiect de hot„r‚re de Guvern care a fost analizat Ón ∫edin˛a de Guvern din 19 aprilie, Ón vederea achizi˛ion„rii unor produse alimentare necesare pentru 14.000 de persoane sinistrate;
— Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale s„ Óntre˛in„ m„surile necesare monitoriz„rii, consolid„rii ∫i supraÓn„l˛„rii digurilor, pentru c„, din cei 1.195 de km de diguri de pe Dun„re, 1.100 km sunt Ón gestionarea Ministerului Agriculturii, ∫i nu a Ministerului Mediului. Numai 95 de km are Ministerul Mediului;
— Prin grija Ministerului Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei ∫i a Serviciului de Informa˛ii Speciale, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor s„ pun„ la dispozi˛ia primarilor ∫i a consilierilor din localit„˛ile dispuse Ón zonele de risc, aflate Ón proprietatea fluviului, cu titlu gratuit, terminale mobile ∫i sta˛ii de emisie-recep˛ie pentru comunica˛ii.
Evolu˛ia situa˛iei Ón jude˛ele limitrofe fluviului Dun„rea afectate de inunda˛iile produse ∫i concluziile desprinse Ón urma analizelor efectuate de institu˛iile componente ale Sistemului Na˛ional pentru Situa˛ii de Urgen˛„ au determinat adoptarea de m„suri Ón cadrul ∫edin˛ei din 21 aprilie a Comitetului Na˛ional pentru Situa˛ii de Urgen˛„.
Comitetul Na˛ional pentru Situa˛ii de Urgen˛„ din 25 aprilie a hot„r‚t ca, pentru prevenirea unor situa˛ii deosebite la compartimentul III din incinta Borcea de Jos,
o echip„ de speciali∫ti din cadrul Administra˛iei Na˛ionale îApele Rom‚ne“, Administra˛iei Na˛ionale de Œmbun„t„˛iri Funciare ∫i Serviciului Na˛ional de Œmbun„t„˛iri Funciare ∫i Cadastru s„ inspecteze digurile din componentele 1, 2 ∫i 3, Ón vederea stabilirii m„surilor care se impun, ∫i s„ emit„ un punct de vedere comun Ón ceea ce prive∫te inundarea controlat„. Œn baza concluziilor, ast„zi am decis c„ aceast„ inundare controlat„ nu poate fi aprobat„.
M„suri de prevenire derulate Ón perioada anterioar„ viiturii.
Œn acest cadru general trebuie subliniat faptul c„, potrivit analizelor efectuate ∫i deciziilor adoptate Ón anul 2005 de Comitetul Na˛ional pentru Situa˛ii de Urgen˛„, Ón perioada 1 septembrie—30 noiembrie 2005 s-a desf„∫urat la nivelul fiec„rui jude˛ ac˛iunea de verificare a st„rii tehnice ∫i func˛ionale a construc˛iilor hidrotehnice de pe r‚urile interioare ∫i de la Dun„re cu rol de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor, indiferent de de˛in„tor.
Totodat„, av‚nd Ón vedere c„ lipsa capacit„˛ilor de pompare a creat probleme deosebite Ón anul 2005, s-a dispus grupurilor de suport tehnic pentru gestionarea situa˛iilor de urgen˛„ generate de inunda˛ii din cadrul comitetelor jude˛ene pentru situa˛ii de urgen˛„ s„ treac„ la verificarea modului de func˛ionare a sta˛iilor de pompare pentru desecare ∫i a modului Ón care este asigurat„ scurgerea prin re˛eaua de canale colectoare.
Œn vederea Ómbun„t„˛irii capacit„˛ii de r„spuns, autorit„˛ile publice locale au elaborat ∫i aprobat prin ordin comun al ministrului administra˛iilor ∫i internelor ∫i al ministrului mediului — îManualul prefectului pentru managementul situa˛iilor de urgen˛„“ ∫i îManualul primarului...“ Œn lunile februarie ∫i martie 2006 s-au desf„∫urat instruiri ale prefec˛ilor ∫i primarilor din toate jude˛ele ˛„rii, pe baza prevederilor acestor manuale, instruiri organizate pe comitete de bazin hidrologic Ón scopul abord„rii ∫i trat„rii unitare a aspectelor.
Œn perioada Ón care au fost emise avertiz„ri hidrologice ∫i meteorologice au fost luate m„suri pentru: efectuarea de pregoliri ale lacurilor aflate Ón administrarea Companiei Na˛ionale îApele Rom‚ne“ ∫i îHidroelectrica“ — S.A., astfel Ónc‚t s„ fie disponibile volume suplimentare pentru atenuarea acestor debite care vor fi aduse de viituri; desf„∫urarea corelat„ la nivel de bazin Ón perioada de ape mari a lacurilor ∫i barajelor, a sistemelor de desecare, indiferent de de˛in„tor, astfel Ónc‚t s„ se realizeze eficien˛a maxim„ a ac˛iunilor de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor, de asemenea, monitorizarea lucr„rilor hidrotehnice cu rol de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor.
Ajutoare umanitare aprobate de Guvern pentru persoanele afectate de inunda˛ii.
P‚n„ Ón acest moment, valoarea total„ a ajutorului acordat de Guvern este de 420 miliarde lei...
Œn Óncheiere, a∫ vrea s„ remarc faptul c„, Ón contextul experien˛ei dob‚ndite cu ocazia valurilor succesive de inunda˛ii care au afectat Rom‚nia Ón cursul anului trecut, autorit„˛ile au reac˛ionat Ón acest an cu mai mult„ promptitudine ∫i eficien˛„, mai ales Ón condi˛iile eforturilor f„cute pentru Ómbun„t„˛irea nivelului de dotare material„ ∫i de preg„tire a reac˛iei Ón cazul unor astfel de evenimente.
A∫ vrea s„ v„ spun c„ am suplimentat de circa 22 ori mai mult bugetul pentru dot„ri Ón cursul anului 2005, fa˛„ de bugetul ini˛ial alocat. De asemenea, Ón acest an sunt alocate 635 miliarde lei vechi, adic„ de 3 ori mai mult fa˛„ de anul 2005, pentru dot„ri necesare Inspectoratului General pentru Situa˛ii de Urgen˛„. Deci de 100 ori mai mult dec‚t Ón 2004.
Œn ciuda acestor supliment„ri, bugetele necesare dot„rilor materiale, dar ∫i resursele umane aflate la dispozi˛ie r„m‚n la un nivel absolut insuficient. Procentul dot„rilor care au norma de cazare dep„∫it„ a sc„zut de la 99%, c‚t erau la 1 ianuarie 2005, la 97% la 1 ianuarie 2006, ceea ce reprezint„ un progres infim raportat la necesit„˛i. Acest aspect se va afla ∫i Ón cursul acestui an, precum ∫i Ón anii urm„tori Ón aten˛ia Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i a Guvernului.
Totodat„, recentele evenimente dovedesc Ónc„ o dat„ necesitatea ∫i oportunitatea introducerii sistemului asigur„rii obligatorii a locuin˛elor Ón vederea asigur„rii unei protec˛ii mai eficiente a popula˛iei Ón cazul producerii de catastrofe naturale. Aceast„ ini˛iativ„ a Guvernului va fi materializat„ Óncep‚nd cu luna ianuarie 2007 ∫i promit c„ p‚n„ la sf‚r∫itul acestei sesiuni parlamentare proiectul de lege va intra Ón Senat.
Nu Ón ultimul r‚nd, viitura produs„ de Dun„re ∫i efectele acesteia atrag din nou aten˛ia asupra imperativului de a asigura modernizarea Óntregului sistem de protec˛ie Ón fa˛a inunda˛iilor. Œn condi˛iile Ón care este de a∫teptat ca anii viitori s„ prezinte acelea∫i caracteristici, din punct de vedere meteorologic, adaptarea acestui sistem de protec˛ie trebuie s„ constituie una dintre principalele priorit„˛i ale Rom‚niei ∫i ale tuturor for˛elor politice, indiferent dac„ sunt la putere sau Ón opozi˛ie.
V„ mul˛umesc.
Dac„ ave˛i ∫i alte interven˛ii?
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii... V„ rog, doamna senator Vedina∫.
Sprijinul se acord„ produc„torilor agricoli sub form„ de plat„ direct„ pentru Óntreaga suprafa˛„ cultivat„ sau exploatat„ pentru urm„toarele culturi: sfecl„ de zah„r, soia nemodificat„ genetic, plante textile, orez, plante medicinale ∫i aromatice, hamei, legume de c‚mp ∫i cartofi timpurii, legume de solarii ∫i de sere, orzoaic„ de prim„var„, planta˛ii de pomi, arbu∫ti fructiferi ∫i c„p∫uni, vi˛„ de vie din soiuri nobile ∫i plante ecologice. Sprijinul direct se acord„ la majoritatea culturilor Ón dou„ etape: Ón prima etap„ 50% din valoare sub form„ de bonuri valorice pentru procurarea de semin˛e, material s„ditor, Óngr„∫„minte chimice, pesticide, motorin„, folie de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006 polietilen„, ap„ pentru irigat, ∫i Ón etapa a II-a se acord„ 50% din sprijin, cu plata Ón lei, Ón conturile beneficiarilor.
Beneficiarii sprijinului direct trebuie s„ Óndeplineasc„ o serie de condi˛ii, respectiv s„ fac„ dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor Ónscrise Ón registrul agricol ∫i/sau exploat„rii terenurilor prin contract de arend„, contract de concesionare, contract de asociere Ón participa˛iune, s„ fac„ dovada pl„˛ii arendei redeven˛„ sau alte obliga˛ii contractuale legate de folosin˛a terenului din anul anterior, s„ aplice tehnologia specific„ fiec„rei culturi, s„ fac„ dovada utiliz„rii semin˛elor certificate, s„ aib„ culturi asigurate conform legisla˛iei Ón vigoare.
Pentru organizarea pie˛ei de legume-fructe, beneficiarii sprijinului sunt produc„torii agricoli persoane juridice, persoane fizice autorizate...
Stima˛i colegi,
Nu o fac pentru a v„ sup„ra, dar re˛ine˛i c„ nu pot s„ fiu Ón nici un caz lini∫tit, ca agronom, c‚nd v„d asemenea proiecte de act normativ. Œmi este greu s„ le interpretez ∫i nu le pot digera, indiferent c‚t„ voin˛„ politic„ a∫ avea, Ón condi˛iile Ón care ∫tiu ce Ónseamn„ legile biologice care sunt dincolo de Ón˛elegerea ∫i voin˛a noastr„ politic„.
Œn al treilea r‚nd, se spune foarte clar c„ este nevoie, c„ a fost nevoie de ordonan˛„ de urgen˛„ pe motivul c„ trebuie s„ se tip„reasc„ urgent bonurile valorice.
P„i, stima˛i colegi, taman de a∫a ceva nu avea nevoie agricultorul rom‚n Ón luna aprilie. Avea nevoie c‚nd ∫tiam programul de cultur„ al ˛„rii pe op˛iunea produc„torilor, la sf‚r∫itul anului cel t‚rziu. ™i v-a∫ ruga s„ c„uta˛i, Óntre alte dorin˛e ale dumneavoastr„, c„ nu exist„ Ón 2004 Ón Ministerul Agriculturii vreun act normativ de sus˛inere pentru produc„torii agricoli care s-a dat dup„ 1 ianuarie. Dac„ g„si˛i un asemenea mecanism, atunci v-a∫ ruga s„-l lua˛i ca argument vizavi de sus˛inerea celui care se afl„ acum la pupitru pentru un act normativ care este necesar pentru ˛ar„, dar este venit t‚rziu, motiv pentru care o spunem, cu p„rere de r„u, c„ acest mecanism nu-∫i atinge ˛inta pe care am dori-o cu to˛ii din aceast„ sal„.
Dar, pentru a nu fi Ómpotriva unor ini˛iative sau a unui sprijin c‚t de mic pentru agricultorul rom‚n, noi nu putem vota dec‚t pentru un asemenea act normativ. Deci vot„m, sus˛inem acest act normativ, tocmai din dorin˛a de a Ón˛elege c„ suntem constructivi Ón actul de legiferare, dar Ón˛elege˛i, stima˛i colegi, ∫i m„ uit la dumneavoastr„ cu Ón˛elegerea profesional„ pe care trebuie s„ o avem Óntre noi, c„ este imposibil s„-l sco˛i pe acesta pe pia˛a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/12.V.2006 oamenilor care au Ónv„˛at m„car primele 3 pagini ale unei agrotehnici la Óndem‚na fiec„ruia Ón momentul Ón care s-a prezentat cu rigla s„ m„soare ad‚ncimea brazdei Ón p„m‚ntul Rom‚niei.
Vot„m pentru, cu regretul c„ nu ne atingem ˛inta ∫i e p„cat c„ am ajuns aici.
V„ mul˛umesc.
Despre subven˛ia propriu-zis„.
Subven˛ia acordat„ agriculturii de fapt arat„ gradul de dezvoltare economic„ a unei ˛„ri. O ˛ar„ care nu poate subven˛iona agricultura este subdezvoltat„. Acesta este criteriul de baz„. Subven˛ia nu este mil„, am mai spus-o de multe ori, subven˛ia este un sprijin care se acord„ produc„torilor agricoli care trebuie s„ Óntoarc„ la stat de 4–5 ori Ónapoi. Or, la noi nu se Óntoarce, la noi este ∫i la ora actual„ subven˛ionat„ din mil„, ∫i, Ón special, anul acesta.
Chiar ∫i Ón aceste culturi subven˛ia este mic„, cu excep˛ia sfeclei de zah„r care este buni∫oar„, dar re˛ine˛i c„ sfecla de zah„r se cultiv„ pe o suprafa˛„ foarte mic„ ∫i procesatorii nu au vrut s„ fac„ contracte cu
produc„torii Ón multe locuri. Plante textile aproape nu se cultiv„. Hamei aproape nu se cultiv„, la pomi fructiferi se dau 4.000 lei subven˛ie, de exemplu, ∫i se cheltuiesc cam 60–70 milioane lei pe an pentru a cultiva pomi fructiferi. La vi˛„ de vie la fel.
S„ socotim ast„zi c„ avem acele argumente, ∫i juridice, ∫i politice, s„ aprob„m acest act normativ. V„ mul˛umesc.
Printre aspectele negative semnalate de pensionari se reg„sesc starea deplorabil„ a sistemului de s„n„tate, inechit„˛ile Ón stabilirea drepturilor de pensie pentru acelea∫i categorii de munc„, accesul tot mai limitat la bazele de tratament ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, costurile foarte mari ale utilit„˛ilor.
Cum vede actualul Guvern rezolvarea problemelor pensionarilor c„rora le-a promis Ón stadiul poten˛ial totul ∫i nu face nimic pentru ei, cu at‚t mai mult cu c‚t acestea nu sunt singulare — citez din protestul pensionarilor din jude˛ul Hunedoara —, aceasta este situa˛ia tragic„ a pensionarilor, ∫i nu numai, pentru care oamenii au ajuns la disperare, c„ut‚nd s„-∫i pun„ cap„t zilelor sp‚nzur‚ndu-se, s„rind peste balcoane, iar al˛ii pur ∫i simplu d‚ndu-∫i foc. Nu Óncuraj„m sinuciderile din motive sociale, dar le semnal„m, le semnal„m cu durere ∫i a∫tept„m un r„spuns concret.
Ce se poate face?
Interpel„rile mai t‚rziu, domnule pre∫edinte?
Fa˛„ de aceasta, solicit s„ dispune˛i analiza acestui caz de c„tre Corpul de control al primului-ministru, analiz„ care s„ r„spund„ la urm„toarele Óntreb„ri:
1) Cine se face vinovat ∫i ce m„suri s-au luat fa˛„ de ace∫tia, pentru c„ nu au r„spuns Ón termen legal la informarea pe care am depus-o la A.V.A.S.?
2) Cine ∫i Ón ce condi˛ii a organizat licita˛ia pentru v‚nzarea blocurilor ∫i de ce nu au fost anun˛a˛i locatarii?
3) Care este rezultatul licita˛iei ∫i ce m„suri se preconizeaz„ din punct de vedere al protec˛iei sociale a locatarilor blocului?
4) Ce m„suri a˛i luat fa˛„ de cei care ∫i-au permis s„ sfideze institu˛ia Parlamentului Rom‚niei?
A∫tept r„spuns scris ∫i oral.
- Cu deosebit„ stim„, senator Sever ™ter. Mul˛umesc.
De asemenea, strategia a fost elaborat„ Ón scopul sprijinirii sectorului Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii din Rom‚nia pentru atingerea performan˛elor economice necesare procesului de integrare pe pia˛a european„. Prin strategie s-a urm„rit racordarea politicii na˛ionale de orientare a Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii din Rom‚nia la cea din Uniunea European„, viz‚nd cre∫terea capacit„˛ii competitive ∫i antreprenoriale a Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii ∫i sporirea aportului acestora la dezvoltarea economic„ durabil„.
De altfel, a∫ vrea s„ v„ informez c„ numai pentru anul 2005 am dublat practic fondul necesar pentru competitivitatea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii ∫i Ón bugetul pe anul 2005 am avut suma de 2.456 de miliarde de lei care vor fi acordate Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii pentru cele 11 programe...
™i dac„ domnul Marinescu nu simte nevoia, Ói prezint eu scuze domnului Copos, p‚n„ la dovedirea sau respingerea acuza˛iilor pe care i le-a adus colegul s„u. ™i eu sunt coleg cu am‚ndoi.