Emil Boc

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn ordinea cronologic„ pe Constitu˛ie, ne afl„m acum la art. 84, unde am discutat chestiuni legate de imunitatea pre∫edintelui, ∫i urmeaz„ art. 85, ∫i Ón cadrul amendamentelor respinse, la pagina 25, la punctul 98, exist„ un amendament respins al Partidului Democrat.

Ce se dore∫te prin acest amendament? Partidul Democrat v„ propune o Ónlocuire a actualului sistem de desemnare a premierului ∫i a ob˛inerii de c„tre acesta a votului de Ónvestitur„ din partea Parlamentului, Ón sensul c„ noi apreciem c„ nu este nevoie, pentru a avea un Guvern coerent ∫i consistent, ca Ón Parlament s„ se voteze to˛i membrii Cabinetului, ci, dup„ modelul german, extrem de eficient ∫i pragmatic, Partidul Democrat propune modelul potrivit c„ruia primul-ministru este acela care vine Ón fa˛a Parlamentului ∫i ob˛ine votul de Óncredere asupra persoanei sale ∫i asupra programului de guvernare, dup„ care Ó∫i alc„tuie∫te echipa guvernamental„ cu care ∫i-a angajat r„spunderea Ón fa˛a Parlamentului.

Este sistemul, repet, inspirat din modelul german, care permite dup„ aceea ∫i adoptarea unei alte institu˛ii extrem de eficiente Ón sistemul constitu˛ional german, ∫i m„ refer

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 88/5.VII.2003 aici la mo˛iunea constructiv„ de neÓncredere. Œn sensul c„, atunci c‚nd premierul Ón exerci˛iu, cu echipa guvernamental„, nu d„ randament ∫i se dore∫te demiterea Cabinetului, demiterea primului-ministru, nu este nevoie s„ cad„ Óntregul Cabinet, este nevoie s„ cad„ primul-ministru, ca, automat, Óntreaga echip„ s„ fie schimbat„, potrivit sistemului mo˛iunii constructive de neÓncredere.

De ce este îconstructiv„“? Pentru c„ nu numai d„r‚m„, ci ∫i construie∫te, pune ceva Ón loc. Adic„ Ón aceast„ ∫edin˛„, c‚nd are loc demiterea cancelarului, respectiv a premierului Ón exerci˛iu, se alege ∫i noul premier, respectiv noul cancelar. Cu alte cuvinte, avem continuitate Ón activitatea guvernamental„: un premier p„r„se∫te mandatul, cel„lalt intr„ Ón exerci˛iul lui, iar activitatea guvernamental„ nu este Óntrerupt„, noul premier put‚nd s„-∫i schimbe echipa guvernamental„, dac„ dore∫te s„ fac„ acest lucru, pentru c„ el este acela care angajeaz„ r„spunderea pe un program de guvernare concret Ón fa˛a Parlamentului.

Avantajul acestui sistem este c„, pe de o parte, asigur„ stabilitate guvernamental„, pe de alt„ parte, confirm„ locul ∫i rolul pe care primul-ministru, de fapt, Ól are ∫i Ón sistemul constitu˛ional rom‚nesc, primul-ministru fiind cel mai important membru al Cabinetului, de departe. Acest lucru noi l-am l„sat reglementat la nivel de lege organic„ ∫i acest sens, potrivit Legii nr. 90/2001 cu privire la organizarea ∫i func˛ionarea Guvernului, acolo se precizeaz„ faptul c„ deciziile Ón Cabinet se iau prin consens, hot„r‚rile ∫i ordonan˛ele se adopt„ prin consens, iar dac„ nu exist„ acest consens decide primul-ministru, deci, oricum, primul-ministru este cel mai important om din sistemul guvernamental rom‚nesc. ™i atunci, dac„ aceast„ situa˛ie este oricum de fapt, la nivel constitu˛ional v„ propunem aceast„ formul„ de inspira˛ie german„, pe care v-o citesc: îPre∫edintele Rom‚niei desemneaz„ un candidat pentru func˛ia de prim-ministru ∫i Ól nume∫te dup„ votul de Óncredere acordat de Parlament. Parlamentul acord„ votul de Óncredere pentru persoana primului-ministru ∫i pentru programul guvernamental.“