Stenogramă plen

#37768

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La punctul 45 este un amendament respins al Partidului Democrat, care vizeaz„ pragul de v‚rst„ pentru a candida la func˛ia de senator.

Din start vreau s„ men˛ionez c„ Ón comisie am pus mai multe variante ∫i, pentru a p„stra spiritul care ne-a animat de la Ónceputul acestei dezbateri ast„zi, a∫ vrea s„ v„ men˛ionez c„ am renun˛at la varianta de a sus˛ine 21, 22, 23, 25 de ani ∫i v„ propunem dumneavoastr„, direct, 30 de ani pentru a fi v‚rsta minim„ pe care s-o Óndeplineasc„ o persoan„ pentru a candida la func˛ia de senator. ™i, Ón condi˛iile acestea, textul pe care vi-l propunem dumneavoastr„ este urm„torul: îCandida˛ii trebuie s„ fi Ómplinit, p‚n„ Ón ziua alegerilor inclusiv, v‚rsta de cel pu˛in 23 de ani pentru a fi ale∫i Ón Camera Deputa˛ilor sau Ón organele locale, v‚rsta de cel pu˛in 30 de ani pentru a fi ale∫i Ón Senat ∫i v‚rsta de cel pu˛in 35 de ani pentru a fi ale∫i Ón func˛ia de pre∫edinte al Rom‚niei.“ Cu alte cuvinte, cobor‚m cu 5 ani pentru senatori, de la 35 la 30, men˛in‚nd, potrivit cadrului constitu˛ional actual, toate celelalte limite de v‚rst„: 23 de ani pentru deputa˛i, pentru candidaturile Ón alegeri locale, primari, consilieri locali jude˛eni, ∫i 35 de ani pentru func˛ia de pre∫edinte al Rom‚niei.

Acest amendament se sus˛ine ∫i pe c‚teva date comparative. Œn Europa, unde dorim s„ ne integr„m, doar dou„ ˛„ri, Republica Ceh„ ∫i Italia, au o v‚rst„ superioar„ celei de 30 de ani ∫i Fran˛a, unde este 35 de ani, Ón rest toate celelalte ˛„ri din Europa au o v‚rst„ cuprins„ Óntre 18 ∫i 21 de ani. 18, pentru a candida la Senat, se afl„ Ón Germania, Olanda, Spania, Elve˛ia, Iugoslavia, 21 de ani Ón Belgia, Irlanda, Polonia, Federa˛ia Rus„, Marea Britanie ∫i 30 de ani Ón Belarus. Cred c„ ∫i noi, cobor‚nd cu 5 ani, ne aliniem standardelor europene, permi˛‚nd, pe de o parte, accesul mai rapid al tinerilor, iar Ón condi˛iile votului uninominal acest lucru ar fi salutar ∫i bine venit.

Deci, Ón aceste condi˛ii, v„ propunem direct acest amendament, renun˛‚nd la celelalte variante cu 21 sau cu 25 de ani.

V„ mul˛umesc.

Cristian Sorin Dumitrescu

#65441

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnul profesor Dorneanu a explicat cred c„ extrem de sintetic ∫i de precis pozi˛ia comisiei, pe care o sus˛in ∫i eu, pe dou„ argumente. Prin acest text de la art. 52 este clar c„ Ón viitor nu vom mai avea o barier„ constitu˛ional„ pentru eliminarea stagiului militar obligatoriu. Lucrul acesta l-am stabilit.

2. Domnul profesor Dorneanu spunea foarte bine c„ avem o garan˛ie cu privire la un drept al cet„˛enilor, ca ace∫tia, printr-o lege organic„, s„ nu poat„ fi Óncorpora˛i p‚n„ la 40 de ani, p‚n„ la 50 de ani, pentru c„ ar exista aceast„ posibilitate dac„ noi nu men˛inem Ón continuare o garan˛ie constitu˛ional„.

Art. 148 alin. (2) spune c„ dispozi˛iile prezentei Constitu˛ii nu pot afecta drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale cet„˛enilor sau garan˛iile acestora. Dac„ am accepta eliminarea textului propus de dumneavoastr„, ar Ónsemna s„ Ónl„tur„m o garan˛ie constitu˛ional„, ceea ce ar intra Ón contradic˛ie flagrant„ cu art. 148 alin. (2) din Constitu˛ie.

Iat„ de ce credem c„ men˛inerea Ón continuare a acestui text este benefic„, stagiul militar r„m‚ne facultativ dup„ revizuirea Constitu˛iei ∫i am pus aici un text ca, cu excep˛ia voluntarilor, Ón cazul Ón care cineva, chiar dac„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 88/5.VII.2003 are mai mult de 35 de ani, dar dac„ dore∫te s„ fac„ armat„ profesionist„, s„ poat„ fi Óncorporat, dar pentru ceilal˛i care nu doresc s„ fac„ armat„, repet, s„ nu existe niciodat„ posibilitatea de a fi Óncorpora˛i peste v‚rsta de 35 de ani. Termenul de Óncorporare nu are nimic ∫i nu Ónseamn„ stagiu militar obligatoriu, dac„ aceasta este temerea.

Am discutat Ón comisie cu reprezentan˛ii Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, cu to˛i membrii comisiei ∫i toat„ lumea a fost de acord c„ actualul text constitu˛ional nu mai impune stagiul militar obligatoriu ∫i nici o conota˛ie cu privire la acesta. De aceea cred c„ textul comisiei este corect.

Mihai Constantinescu

#81011

BineÓn˛eles c„ n-o fac pentru domnul Moi∫. D‚nsul a fost membru al Adun„rii Constituante. O fac Óns„ pentru cei care n-au fost. Atunci institu˛ia n-a putut fi croit„ cum trebuie. N-a putut fi croit„ cum trebuie mai ales datorit„ unei opozi˛ii foarte greu de Ón˛eles, dar extrem de violente ∫i extrem de ferme, a Partidului Na˛ional fi„r„nesc Cre∫tin ∫i Democrat, care a insistat Ón toate felurile ca aceast„ institu˛ie s„ nu apar„. V„d c„ acum rolul de atunci este luat de P.R.M. M„ rog! A∫a se Ónt‚mpl„ Ón istorie. Rolurile penduleaz„.

™i gre∫eala care atunci nu s-a putut corecta datorit„ faptului c„ P.N.fi.C.D. s-a opus cu o violen˛„ greu, comparabil„ numai cu opozi˛ia sa la Curtea Constitu˛ional„, dar parc„ ∫i mai violent„ a fost aici, gre∫eala aceea, dac„ n-o corect„m ast„zi, nu Ón˛eleg de ce revizuim Constitu˛ia. Pentru c„ Avocatul Poporului, e adev„rat, este o institu˛ie european„. N-a fost o institu˛ie Ón cadrul regimului nostru politic dinainte de 1989, dar ea se caracterizeaz„ peste tot Ón Europa prin faptul c„ exist„ avoca˛i ai poporului specializa˛i. C„ exist„, cum v-a spus domnul Boc de avocatul poporului pentru copii, asta e altceva. Dar mai exist„ pentru penitenciare, pe diferite domenii, ele se pot schimba. Deci, din acest punct de vedere, ideea de a-l trece numai pe temeiul legii organice este un lucru practic imposibil. Eu trebuie s„ am, Ón ce prive∫te Avocatul Poporului, o concep˛ie constitu˛ional„, e absolut necesar„, pentru c„ func˛ia principal„ a Avocatului Poporului este c„ este o garan˛ie constitu˛ional„ a drepturilor ∫i libert„˛ilor.

Aceast„ garan˛ie atunci n-a putut s„ fie bine configurat„ ∫i ar fi p„cat s„ pierdem ast„zi ocazia de a o configura a∫a cum este ea Ón general Ón lume ∫i Ón a∫a fel Ónc‚t s„ nu i se mai se poate aduce Ónvinuirea care i s-a adus ∫i care Ón parte are dreptate, c„ nu ∫i-a dovedit suficient eficien˛a.

Evident c„ nu ∫i-a dovedit suficient eficien˛a, dar nu uita˛i c„ e imposibil s„-˛i dovede∫ti eficien˛a dac„ e∫ti Ómpiedicat s-o faci. Or, tocmai asta Óncerc„m s„ facem

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 88/5.VII.2003 prin aceast„ revizuire, ca aceste piedici s„ fie Ónl„turate. ™i una din piedicile fundamentale este lipsa de specializare. V„ mul˛umesc.

#83960

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Referitor la interven˛ia distinsului antevorbitor, a∫ dori s„ spun ∫i eu c„, dac„ ne afl„m la discu˛ii Ón leg„tur„ cu textele, nu trebuie s„ ne referim la fond. ™i Domnia sa, ca un distins jurist, ∫tie foarte bine acest lucru.

Vreau s„ insist asupra necesit„˛ii acestui text, ∫i nu altfel dec‚t din experien˛a pe care am parcurs-o Ómpreun„. Œn fosta legislatur„, m„ aflam Ón Senat c‚nd a fost aceast„ institu˛ie pus„ Ón oper„, cu foarte mare Ónt‚rziere. De asemenea, doresc s„ rememorez faptul c„ aceast„ institu˛ie a Ónceput s„ func˛ioneze cu mari dificult„˛i. La Ónceput nu a avut sediu, mai t‚rziu func˛ionarea ∫i schema de func˛ionare au fost aprobate cu dificultate ∫i a∫a mai departe.

Or, p„rerea noastr„ a fost atunci Ón leg„tur„ cu aceste dificult„˛i c„ textul constitu˛ional era insuficient de explicit pentru a contura institu˛ia ca atare, fiind practic numai enumerat„ ca institu˛ie. De fapt acesta este subiectul ∫i, bineÓn˛eles, spun‚nd modalitatea prin care este Ónfiin˛at„ institu˛ia ∫i cine desemneaz„ avocatul poporului.

Din acest punct de vedere consider c„ de aceea modific„m ast„zi Constitu˛ia, de aceea ne afl„m la acest moment al reconsider„rii anumitor aspecte legate de func˛ionarea sau func˛ionabilitatea Constitu˛iei, pentru a Óndrepta lucrurile. Or, acest lucru Ól facem ast„zi.

Iat„ unul din motivele, al„turi de cel pe care-l men˛ionam pentru a nu ∫tiu c‚ta oar„ ∫i ieri, care este viziunea noastr„ cu privire la integrarea Ón Uniunea European„, de armonizare ∫i punere Ón concordan˛„ a realit„˛ii, dup„ o perioad„ de aproape 12 ani, cu textul ca atare.

Deci nu este extensiv textul fa˛„ de no˛iunea Óns„∫i, ci este explicativ ∫i cred c„ este bine venit Ón aceast„ formulare.

Cine este pentru? Stima˛i colegi, vot„m. Cine este pentru amendamentul domnului Moi∫? Nici dumneavoastr„ nu-l sus˛ine˛i, domnule Moi∫?!

V„ mul˛umesc.

Œmpotriv„? V„ mul˛umesc. Ab˛ineri?

Cu 28 de voturi pentru, 11 ab˛ineri ∫i 192 voturi Ómpotriv„, amendamentul a fost respins.

Sever Me∫ca

#91636

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Permite˛i-mi s„ sus˛in un amendament care probabil c„ va produce multe discu˛ii ∫i care Ómi va atrage ∫i multe antipatii. Pur ∫i simplu, la acest art. 59 alin. (2) din Constitu˛ie eu am solicitat eliminarea. Acest alineat se refer„ pur ∫i simplu la reprezentarea minorit„˛ilor Ón Parlament.

Vreau de la Ónceput s„ spun c„ nu am nici o problem„ special„ cu minorit„˛ile sau cu colegii pe care Ói avem Ón Parlament ∫i care apar˛in minorit„˛ilor. Sunt to˛i oameni cu totul ∫i cu totul respectabili care Ó∫i fac datoria foarte bine, dar constat„m cu to˛ii c„ aceast„ problem„ care dateaz„ din 1992 a ajuns s„ aib„ ni∫te dimensiuni ∫i ni∫te aspecte inacceptabile pentru cei care respect„ logica ∫i care respect„, p‚n„ la urm„, democra˛ia, adic„ dreptul celor mul˛i.

La ce m„ refer, Ón spe˛„? Œn 1992, sub impresia admiterii Ón Consiliul Europei, care urma s„ vin„ ∫i a ∫i venit Ón 1993, printr-un exces de zel legislatorii au introdus Ón Constitu˛ie aceast„ prevedere, ca fiecare organiza˛ie cultural„ a minorit„˛ilor s„ fie Ón mod automat reprezentat„ Ón Parlament dac„ realizeaz„ un num„r minim de voturi, Ón pofida faptului c„ pentru cet„˛enii care nu apar˛ineau minorit„˛ilor era nevoie de ni∫te praguri destul de mari pentru realizare.

Œn 1992, la alegerile din 1992, au existat 13 reprezentan˛i ai minorit„˛ilor ale∫i Ón Parlament cu 1.500 ∫i a∫a mai departe voturi, mult mai pu˛in dec‚t era media pentru cet„˛enii de etnie rom‚n„.

Œn 1996 num„rul de reprezentan˛i ai minorit„˛ilor Ón Parlament a ajuns la 15. Anumite minorit„˛i au Ónceput s„ se divizeze special pentru ca s„ poat„ s„ trimit„ fiecare c‚te un reprezentant Ón Parlament. Œn anul 2000 s-a ajuns la 18 reprezentan˛i ai minorit„˛ilor Ón Parlament. Tot a∫a, s-a produs o diviziune a minorit„˛ilor prin sciziparitate, Ón a∫a fel ÓncÓt s„ fie c‚t mai multe structuri care s„ poat„ s„ trimit„ Ón Parlament c‚te un reprezentant.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 88/5.VII.2003 V„ atrag aten˛ia tuturor, stima˛i colegi, c„ Ón urma recens„m‚ntului recent au ap„rut noi minorit„˛i Ón ˛ara rom‚neasc„, printre care minoritatea ceang„iasc„ ∫i minoritatea chinez„. Œn felul acesta, exist„ o perspectiv„ foarte serioas„ ca la urm„toarele alegeri s„ avem 30 sau 40 de reprezentan˛i ai minorit„˛ilor Ón Parlament ∫i nimeni nu le va putea opri s„ recurg„ la o prevedere constitu˛ional„, a∫a cum se afl„ ea acum.

Eu spun c„ aceast„ prevedere constitu˛ional„ este ilogic„. Mai mult dec‚t at‚t, exist„ c‚teva articole Ón Constitu˛ie, a∫a cum a fost ea conceput„ din 1991, care se bat cap Ón cap, se contrazic.

Œntr-un articol al Constitu˛iei se clameaz„ c„ to˛i cet„˛enii Rom‚niei sunt egali ∫i c„ nu exist„ nici o discriminare, nici o deosebire de nici o natur„ Óntre ei, ca pu˛in mai t‚rziu s„ se spun„ c„ pentru cet„˛enii minorit„˛ilor se poate intra Ón Parlament chiar dac„ nu se realizeaz„ pragul.

Eu apelez la g‚ndirea dumneavoastr„, la logica dumneavoastr„, la respectul dumneavoastr„ pentru cifre ∫i pentru ceea ce p‚n„ la urm„ Ónseamn„ democra˛ie, adic„ puterea celor mul˛i, s„ reg‚ndi˛i aceast„ prevedere a Constitu˛iei, care nu mai exist„ Ón nici o alt„ Constitu˛ie, din c‚te ∫tim noi, ∫i s„ respinge˛i aceast„ prevedere a Constitu˛iei, adic„ s„ perfec˛ion„m Constitu˛ia din 1991, care a fost a∫a cum a fost f„cut„, Ón perspectivele acelea, c‚nd trebuia s„ demonstr„m c„ la noi nu exist„ nici o problem„ cu minorit„˛ile, ci c„, dimpotriv„ chiar, le-am acordat mult mai mult dec‚t ar accepta orice alt stat din lume s„ acorde minorit„˛ilor na˛ionale.

Œnc„ o dat„ vreau s„ v„ spun c„ am cea mai mare stim„ pentru colegii no∫tri care sunt aici Ón Parlament. Pot s„ spun c„ to˛i colegii care reprezint„ minorit„˛ile Ón Parlament ar putea foarte bine s„ reprezinte orice partid politic ∫i c„ nim„nui nu i s-ar face vreo obstruc˛ie ca s„ intre Óntr-un partid politic. Nu cred c„ un coleg cum este Dorel Dorian sau cum e stimabila Ileana Stana-Ionescu nu ∫i-ar g„si loc Ón oricare partid politic. Eu cred c„ minorit„˛ile etnice nu au voca˛ie politic„, ele trebuie s„ se ocupe de problemele culturale ∫i problemele lingvistice.

Din cauza aceasta, v„ rog s„ analiza˛i foarte bine aceast„ propunere, ∫i m„ adresez plenului care p‚n„ la urm„ este decidentul suprem Ón ceea ce ne prive∫te, cu rug„mintea de a elimina din Constitu˛ie aceast„ prevedere a reprezent„rii automate, cu numai 1.500 de voturi, a minorit„˛ilor. Pentru c„ p‚n„ la urm„ nici minorit„˛ile nu au prea mult de c‚∫tigat, au de c‚∫tigat c‚˛iva lideri ai acestor minorit„˛i care p‚n„ la urm„ puteau s„ intre Ón Parlament ∫i pe listele partidelor politice.

V„ mul˛umesc.

#98006

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

Mi-ar fi pl„cut ca distinsul nostru coleg s„ renun˛e la acest amendament, mi-ar fi pl„cut s„ nu aud un discurs pe care l-a pronun˛at aici ∫i nici s„ fi scris acea carte intitulat„ îDemocra˛ia etnic„“.

Sunt de-a dreptul uimit c„ dup„ 1989, c‚nd minorit„˛ile au fost incluse Ón toate organismele revolu˛ionare de atunci ∫i acest lucru a fost privit de toat„ comunitatea interna˛ional„ ca un factor de mare progres, a∫ fi vrut ca atunci c‚nd minorit„˛ile na˛ionale au pornit al„turi de noi Ón reconstruirea societ„˛ii, Ón recl„direa ei pe principii democratice, s„ ne fi convins pe to˛i c„ locul lor este aici. Eu nu ∫tiu ce credibilitate vor avea declara˛iile de dragoste ale domnului Me∫ca c„tre to˛i componen˛ii grupului parlamentar, Ón condi˛iile Ón care dore∫te s„ desfiin˛eze activitatea acestora ∫i s„-i trimit„ s„ se ocupe de probleme etnice, de probleme culturale sau de buc„t„rie.

Eu cred c„ locul minorit„˛ilor na˛ionale este aici, eu cred c„ toate documentele interna˛ionale care acord„ protec˛ie minorit„˛ilor trebuie s„-∫i g„seasc„ reflectare ∫i Ón Constitu˛ia noastr„ ∫i Ón legisla˛ia intern„. I-a∫ aduce aminte distinsului nostru coleg ∫i de o decizie a Cur˛ii Constitu˛ionale, care a definit clar Grupul minorit„˛ilor na˛ionale ca fiind un grup politic. Nu putem restr‚nge reprezentarea minorit„˛ilor na˛ionale doar la un organism care s„ le apere identitatea cultural„, care s„-i ajute, eventual, s„-∫i organizeze dansuri populare ∫i a∫a ceva. Ei trebuie s„ fie prezen˛i Ón Parlamentul Rom‚niei.

Sigur c„ putem, printr-o lege organic„, s„ stabilim mai clar care minorit„˛i vor fi reprezentate, ce grad de reprezentare le trebuie ∫i a∫a mai departe. Dar locul acestui text Ón Constitu˛ie este aici, el a fost un c‚∫tig extraordinar, care a fost unanim apreciat ∫i pe plan intern, ∫i pe plan interna˛ional.

V„ mul˛umesc.

Mihai Baciu

#101019

## **Domnul Mihai Baciu:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Domnul Me∫ca are dreptate Ón sensul c„ propunerea sa va st‚rni discu˛ii, dar aici se termin„ dreptatea lui.

Grupul P.D. are urm„toarea p„rere Ón leg„tur„ cu aceast„ chestiune. Este foarte adev„rat c„ noi, ieri, ne-am opus unor amendamente care propuneau introducerea Ón Constitu˛ia noastr„ a unor concepte cum ar fi îcomunitate na˛ional„“ sau îautonomie teritorial„ pe criterii etnice“, aduc‚ndu-se Ón sprijinul acestor amendamente ∫i invocarea unor documente europene, documente care nu con˛in nimic Ón acest sens; c‚nd vor con˛ine a∫a ceva, vom fi de acord. Dar, revenind la chestiunea de ast„zi, noi suntem total Ómpotriva elimin„rii din Constitu˛ie a acestui alineat, pentru c„ suntem ∫i noi cu ceva unici Ón Europa: suntem unici cu aceast„ prevedere constitu˛ional„, care d„ dreptul minorit„˛ilor na˛ionale s„ fie reprezentate Ón Parlamentul nostru.

Aceast„ reprezentare, care dateaz„ de la Ónceputul Parlamentului nostru democratic, a dat numai rezultate bune. Bune Ón sensul c„, pe de o parte, minorit„˛ile sunt reprezentate Ón Parlament.

Œn al doilea r‚nd, minorit„˛ile s-au f„cut auzite ∫i rela˛iile dintre majoritatea rom‚n„ ∫i minorit„˛ile reprezentate s-au ameliorat sim˛itor, au devenit tot mai bune, Óntre altele ∫i datorit„ acestei reprezent„ri pe care ele o au de at‚˛ia ani la noi aici.

Œn afar„ de aceasta, Rom‚nia, Ón organismele interna˛ionale, Óndeosebi Ón cele europene, a fost Óntotdeauna ∫i este ∫i Ón prezent apreciat„ la modul superlativ pentru aceast„ prevedere constitu˛ional„, pentru aceast„ prezen˛„ a reprezentan˛ilor lor Ón Parlamentul nostru.

V„ da˛i seama ce s-ar Ónt‚mpla dac„ noi am scoate din Constitu˛ie o asemenea prevedere?! Efectiv Europa ar s„ri Ón sus, iar unele organisme europene ∫i unii factori

din Europa abia a∫teapt„ s„ facem o asemenea gre∫eal„. S„ nu o facem! S„ p„str„m ceea ce avem Ón Constitu˛ie, c„ este bine. Mai ales c„ exist„ ∫i un principiu de drept: un bun c‚∫tigat, ∫i este un bun c‚∫tigat prin Constitu˛ia original„ din 1991, nu poate fi luat Ónapoi! Nu avem cum s„ fim de acord, nu putem sprijini a∫a ceva!

Putem, Óns„, s„ fim mai aten˛i c‚nd vom elabora Legea electoral„ ∫i s„ definim atunci, la modul mai corect, mai strict, exhaustiv, ce e minoritate, dimensiunile lor, cine are dreptul, Ón ce condi˛ii s„ fie reprezentat Ón Parlament. Asta da, o putem face ∫i trebuie s„ o facem! Dar ca s„ scoatem din Constitu˛ie asemenea prevedere general„ Ón nici un caz noi, Partidul Democrat, nu putem fi de acord.

Din aceast„ cauz„, domnule Me∫ca, v„ spun c„ noi, P.D.-ul, cu entuziasm vom respinge propunerea dumneavoastr„.

Szilágyi Zsolt

#104591

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn mod evident nu pot s„ sus˛in propunerea domnului Me∫ca, nu numai pentru faptul c„ ar contraveni principiului c„ un drept c‚∫tigat Ón ceea ce prive∫te tratamentul minorit„˛ilor, un drept c‚∫tigat nu se ia Ónapoi, dar ∫i pentru faptul c„ experien˛a din ultimii 13 ani ne arat„ c„ reprezentarea grupurilor na˛ionale ∫i etnice Ón Parlamentul Rom‚niei a fost un beneficiu.

De multe ori se accentueaz„ c„ am c‚∫tigat foarte mult pe plan intern ∫i pe plan extern. Œntr-adev„r, a fost un atu, a fost un as pentru diploma˛ia rom‚neasc„ faptul c„ minorit„˛ile sunt reprezentate Ón Parlament.

Nu trebuie s„ c„dem, Óns„, Ón capcana superficialismului, ∫i anume: prin simpla reprezentare a grupurilor na˛ionale nu se rezolv„ Ónc„ problema. Modelul european, practica european„, dar ∫i trendul care se observ„, de exemplu, prin raportul domnului Gross Ón Consiliul Europei, discu˛iile din cadrul Uniunii Europene, practica, realitatea existent„ Ón ˛„rile Uniunii Europene ne arat„ c„ o rezolvare definitiv„ nu exist„, nu este posibil„ ∫i ne

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 88/5.VII.2003 arat„, totodat„, c„ numai prin practicarea diferitelor forme de autonomie se poate rezolva aceast„ problem„ Óntr-un mod satisf„c„tor, acceptabil at‚t pentru minoritate, c‚t ∫i pentru majoritate.

Deci, la fel ca ∫i Ón cazul ˛„rilor vest-europene, noi nu trebuie s„ invent„m cioara spaniol„, trebuie s„ prelu„m numai modelul existent Ón ˛„rile Uniunii Europene. Minorit„˛ile din Rom‚nia vor fi, dup„ p„rerea mea, satisf„cute, ∫i acea stabilitate durabil„, despre care vorbe∫te ∫i domnul pre∫edinte Ion Iliescu c„ este necesar„ pentru dezvoltarea durabil„, se va atinge atunci c‚nd minorit„˛ile vor avea institu˛ii proprii, cu buget propriu ∫i competen˛e proprii, conform legisla˛iei acestor ˛„ri, drepturi conferite prin legi organice, drepturi ce ˛in de competen˛e autonome.

V„ mul˛umesc.

Sever Me∫ca

#107373

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

M„ a∫teptam la aceast„ reac˛ie, m„ a∫teptam mai pu˛in la o reac˛ie, s„ zicem, hormonal„ a unor onorabili membri ai Parlamentului ∫i mai ales nu m„ a∫teptam ca domnul pre∫edinte Dorneanu s„ Óncerce s„ controleze sau s„ spun„ cine ce carte poate s„ scrie, dac„ are dreptul sau dac„ nu are dreptul s„ scrie o carte.

Eu am scris o bro∫ur„ ∫i aici mi-e prieten Platon, dar mai prieten e adev„rul, o bro∫ur„ Ón care am pus date, nimic altceva, pe care le-am comentat.

Din datele pe care le-am pus Ón aceast„ bro∫ur„ ∫i care pot fi reg„site Ón toate documentele de referin˛„, rezult„ c„ la ultimele alegeri un num„r de 2.374.881 de cet„˛eni au votat partide care nu s-au reg„sit Ón Parlament, ∫i aceste voturi toate au fost repartizate Ón alt„ parte. Deci n-au introdus nici un parlamentar Ón Parlament.

Œn acela∫i timp, minorit„˛ile etnice, cu un total de 294.364 de voturi au introdus 18 parlamentari. Acestea sunt date, v„ las pe dumneavoastr„ s„ le comenta˛i.

Am re˛inut faptul c„ s-a spus aici c„ de-a lungul celor trei legislaturi colaborarea a fost profitabil„ cu acest grup al minorit„˛ilor. Eu sunt de acord c„ a fost profitabil„ pentru partidele aflate la guvernare, pentru c„ de fiecare dat„ acest grup al minorit„˛ilor a votat cu cei care se aflau la guvernare. Ei nu au avut o ideologie, ei nu au avut puncte de vedere comune. Oameni care sunt acum Ón acest Parlament, sunt colegii no∫tri au votat Ón legislatura trecut„ foarte bine cu ˛„r„ni∫tii, cu liberalii ∫i cu cine mai era la guvernare, cu P.D.-ul ∫i cu U.D.M.R.-ul, ∫i sigur c„ ace∫tia trebuie s„ fie mul˛umi˛i de colaborare, ∫i voteaz„ acum cu cei care sunt acum la guvernare, ceea ce Ói face ∫i pe ace∫tia de acum s„ fie mul˛umi˛i de aceast„ colaborare.

Eu vreau s„ v„ spun c„ nic„ieri ∫i nimeni nu mi-a r„spuns aici, dintre corifeii dreptului constitu˛ional, dac„ Ón alte Constitu˛ii exist„ asemenea prevederi, ∫i nu mi-a r„spuns nimeni care este logica ∫i dac„ Óntr-adev„r Constitu˛ia a∫a rezultat„ este o Constitu˛ie coerent„, c‚nd la un articol spune c„ to˛i suntem egali ∫i pu˛in mai Óncolo ne arat„ c„, de fapt, nu suntem deloc egali ∫i c„ cei care se afl„ Óntr-un fel de apartheid Ón Rom‚nia sunt majoritarii.

Nu m„ surprinde nici oportunismul unor colegi care nu au pierdut ocazia de a ar„ta c„ nu sunt extremi∫ti ∫i c„ sunt foarte democra˛i, nu m„ surprinde nici oportunismul altor colegi care m-au felicitat pentru aceast„ lucrare Ón particular ∫i care acum nu au nici curajul s„ ias„, s„ ia o atitudine, ∫i v„ mul˛umesc pentru votul pe care Ól ve˛i da, indiferent cum va fi el, pentru c„ acesta va ar„ta, Óntr-adev„r, valoarea, calitatea unor oameni, logica care ne-a motivat pe noi Ón realizarea acestei modific„ri a Constitu˛iei.

V„ mul˛umesc.

#111839

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi, Onorat„ Camer„, Onorat„ Comisie constituant„,

Este adev„rat, modalitatea Ón care se desf„∫oar„ revizuirea Constitu˛iei, cel pu˛in Ón dezbaterea Camerei Deputa˛ilor, poate s„ fie una atipic„. Noi am ∫i achiesat la ideea de a avea un cvorum de dou„ treimi ∫i un vot de 173 pentru aprobarea fiec„rui amendament sau articol din ini˛iativa legislativ„. Dar, potrivit art. 99 ∫i 101 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, modul Ón care se abordeaz„ orice dezbatere, ∫i mai ales atunci c‚nd sunt ∫i amendamente de substan˛„ care au fost respinse, este cu totul altceva, domnule pre∫edinte.

Eu v„ admir perspicacitatea ∫i inteligen˛a de a conduce Camera Deputa˛ilor. E adev„rat, dumneavoastr„ ne-a˛i spus c„ ave˛i trei instrumente. Sigur, mul˛i dintre noi nu ∫tiu s„ c‚nte la trei instrumente deodat„, poate la fla∫net„, dar nu merge, domnule pre∫edinte. ™i anume, ce? Potrivit art. 101 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, dumneavoastr„ avea˛i obliga˛ia de a pune Ón discu˛ie amendamentele. Nu spune amendamente respinse sau admise, dar se pun cu prioritate Ón discu˛ie amendamentele din raport. Pentru c„ ini˛iativa legislativ„ cu care a fost sesizat„ Camera Deputa˛ilor este una, iar raportul final la ini˛iativa legislativ„ este cu totul altceva.

Noi am lucrat Ón permanen˛„ pe raportul final. ™i atunci nu s-ar fi ajuns la o situa˛ie Ón care s„ fie trecute o serie de amendamente respinse ∫i admise ∫i s„ ne trezim Ón situa˛ia c„ sunte˛i la un punct, 23, care Ónseamn„ 73 la amendamente respinse ∫i 14 la amendamente admise, 21 la num„rul curent de la ini˛iativa legislativ„. Asta, printr-un simplu calcul aritmetic, Ónseamn„ c„ noi joi termin„m revizuirea Constitu˛iei. Admir modalitatea Ón care se lucreaz„, este adev„rat c„ ∫i noi dorim s„ termin„m, o parte din noi sau, cum se spunea de c„tre Sanctitatea sa atunci c‚nd a fost Ónvinuit„ armata francez„ c„ fur„ operele de art„ din Italia, iar Napoleon era foarte iritat ∫i a spus: îP„i, toat„ lumea?“ ∫i a spus: îNu, numai buona parte!“

Eu nu vreau s„ Ónvinuiesc îbuona parte“ c„ trece prea repede prin revizuirea Constitu˛iei, dar cred c„ ar trebui s„ lu„m raportul cu amendamentele admise, pe num„r curent, domnule pre∫edinte, ∫i nu a∫a cum s-a procedat pe, ∫tiu eu, punctul 21 din ini˛iativ„ sau punctul 23, pentru c„ se lucreaz„ Ón Camera Deputa˛ilor pe num„r curent, amendamente admise ∫i amendamente respinse.

Dar, pentru a ne clarifica, pentru c„ Ón modalitatea Ón care a˛i abordat am trecut peste competen˛ele Camerei Deputa˛ilor ∫i ale Senatului, Camera Deputa˛ilor va deveni

Senat Ón accep˛iunea de revizuire a Constitu˛iei, iar Senatul va deveni...

#120835

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn ordinea cronologic„ pe Constitu˛ie, ne afl„m acum la art. 84, unde am discutat chestiuni legate de imunitatea pre∫edintelui, ∫i urmeaz„ art. 85, ∫i Ón cadrul amendamentelor respinse, la pagina 25, la punctul 98, exist„ un amendament respins al Partidului Democrat.

Ce se dore∫te prin acest amendament? Partidul Democrat v„ propune o Ónlocuire a actualului sistem de desemnare a premierului ∫i a ob˛inerii de c„tre acesta a votului de Ónvestitur„ din partea Parlamentului, Ón sensul c„ noi apreciem c„ nu este nevoie, pentru a avea un Guvern coerent ∫i consistent, ca Ón Parlament s„ se voteze to˛i membrii Cabinetului, ci, dup„ modelul german, extrem de eficient ∫i pragmatic, Partidul Democrat propune modelul potrivit c„ruia primul-ministru este acela care vine Ón fa˛a Parlamentului ∫i ob˛ine votul de Óncredere asupra persoanei sale ∫i asupra programului de guvernare, dup„ care Ó∫i alc„tuie∫te echipa guvernamental„ cu care ∫i-a angajat r„spunderea Ón fa˛a Parlamentului.

Este sistemul, repet, inspirat din modelul german, care permite dup„ aceea ∫i adoptarea unei alte institu˛ii extrem de eficiente Ón sistemul constitu˛ional german, ∫i m„ refer

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 88/5.VII.2003 aici la mo˛iunea constructiv„ de neÓncredere. Œn sensul c„, atunci c‚nd premierul Ón exerci˛iu, cu echipa guvernamental„, nu d„ randament ∫i se dore∫te demiterea Cabinetului, demiterea primului-ministru, nu este nevoie s„ cad„ Óntregul Cabinet, este nevoie s„ cad„ primul-ministru, ca, automat, Óntreaga echip„ s„ fie schimbat„, potrivit sistemului mo˛iunii constructive de neÓncredere.

De ce este îconstructiv„“? Pentru c„ nu numai d„r‚m„, ci ∫i construie∫te, pune ceva Ón loc. Adic„ Ón aceast„ ∫edin˛„, c‚nd are loc demiterea cancelarului, respectiv a premierului Ón exerci˛iu, se alege ∫i noul premier, respectiv noul cancelar. Cu alte cuvinte, avem continuitate Ón activitatea guvernamental„: un premier p„r„se∫te mandatul, cel„lalt intr„ Ón exerci˛iul lui, iar activitatea guvernamental„ nu este Óntrerupt„, noul premier put‚nd s„-∫i schimbe echipa guvernamental„, dac„ dore∫te s„ fac„ acest lucru, pentru c„ el este acela care angajeaz„ r„spunderea pe un program de guvernare concret Ón fa˛a Parlamentului.

Avantajul acestui sistem este c„, pe de o parte, asigur„ stabilitate guvernamental„, pe de alt„ parte, confirm„ locul ∫i rolul pe care primul-ministru, de fapt, Ól are ∫i Ón sistemul constitu˛ional rom‚nesc, primul-ministru fiind cel mai important membru al Cabinetului, de departe. Acest lucru noi l-am l„sat reglementat la nivel de lege organic„ ∫i acest sens, potrivit Legii nr. 90/2001 cu privire la organizarea ∫i func˛ionarea Guvernului, acolo se precizeaz„ faptul c„ deciziile Ón Cabinet se iau prin consens, hot„r‚rile ∫i ordonan˛ele se adopt„ prin consens, iar dac„ nu exist„ acest consens decide primul-ministru, deci, oricum, primul-ministru este cel mai important om din sistemul guvernamental rom‚nesc. ™i atunci, dac„ aceast„ situa˛ie este oricum de fapt, la nivel constitu˛ional v„ propunem aceast„ formul„ de inspira˛ie german„, pe care v-o citesc: îPre∫edintele Rom‚niei desemneaz„ un candidat pentru func˛ia de prim-ministru ∫i Ól nume∫te dup„ votul de Óncredere acordat de Parlament. Parlamentul acord„ votul de Óncredere pentru persoana primului-ministru ∫i pentru programul guvernamental.“

Cu alte cuvinte, dup„ ce a primit votul de Ónvestitur„ din partea Parlamentului, formal, Pre∫edintele Rom‚niei nume∫te primul-ministru, ca act care s„ marcheze Ónceputul mandatului Guvernului.

Este o solu˛ie care schimb„ pu˛in arhitectonica actual„, dar, av‚nd Ón vedere argumentele de pragmatism ∫i de eficien˛„ pe care sistemul german le-a dovedit Ón perioada postbelic„, v„ supunem aten˛iei acest amendament.

V„ mul˛umesc.

Mihai Constantinescu

#124732

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Ast„zi sunte˛i din nou Ón fa˛a unei op˛iuni fundamentale, Óntr-adev„r, care prive∫te modificarea regimului nostru politic. Deci solu˛ia care vi s-a preconizat a fost solu˛ia din tezele elaborate pentru elaborarea Constitu˛iei din 1991 ∫i care, Ón vremea respectiv„, dup„ dezbateri care au ˛inut vreo dou„ s„pt„m‚ni Ón leg„tur„ cu problema aceasta, au fost respinse. Pentru c„ aceasta ar Ónsemna o extraordinar„ preeminen˛„ a primului-ministru. Aceasta s-a spus atunci ∫i a∫a e!

Tot ce vi s-a spus de c„tre domnul Boc cu privire la formula german„ a∫a este: ea asigur„ o mare stabilitate, ea Óns„ presupune ∫i mo˛iunea de cenzur„ constructiv„, care, ∫i atunci, a fost respins„ Ón mod tran∫ant ∫i presupune — ca s„ ∫ti˛i asta! — c„ Óntre dumneavoastr„ ∫i un ministru nu mai e nici o leg„tur„: primul-ministru mediaz„ orice leg„tur„ Óntre membrii Cabinetului ∫i parlamentari. Pentru c„ Parlamentul nu este cel care alege membrii Cabinetului, ci cel care numai Ól Ónveste∫te pe primul-ministru.

Sigur c„ aceasta este o schimbare fantastic„ cu privire la regimul nostru constitu˛ional. Foarte mare! Este o schimbare pe care noi am Óncercat-o atunci ∫i am pierdut. Dac„ acum o accepta˛i...

Œns„ asta presupune: s„ accepta˛i neap„rat o preeminen˛„ a c„rei importan˛„ este foarte greu de imaginat, a primului-ministru; s„ accepta˛i c„ Óntre dumneavoastr„ ∫i mini∫tri numai primul-ministru mediaz„, deci nu mai ave˛i nici un fel de posibilitate de a media treaba aceasta; s„ Ónc„lca˛i aceast„ op˛iune fundamental„ ∫i Óndelung dezb„tut„ a Adun„rii Constituante originale, ceea ce pute˛i s„ face˛i, dup„ p„rerea mea, dar numai s„ ∫ti˛i precis la ce v„ a∫tepta˛i.

Iar dup„ aceea, Ón mod logic, s„ a∫tepta˛i s„ configur„m mo˛iunea de cenzur„ constructiv„, care atunci a fost respins„, pentru c„ ea asigur„... Pentru c„, Ón Germania, o singur„ dat„ Parlamentul a reu∫it, datorit„ mo˛iunii de cenzur„ constructive, s„ Ónl„ture Guvernul, ∫i anume c‚nd a venit cancelarul Kohl, at‚t! O singur„ dat„! Niciodat„, altfel, nu a reu∫it!

Pentru c„ e foarte u∫or ca ni∫te oameni s„ se coalizeze, chiar cum se Ónt‚mpl„ Ón experien˛a dumneavoastr„, ca s„ zic„: îNu!“ Pozi˛iile pot fi diferite, fiecare zice: îNu!“ pe anumite considera˛iuni, dar la mo˛iunea constructiv„ trebuie s„ spun„ ceva mult mai Ónfrico∫„tor, de care s-a speriat ∫i atunci Parlamentul, trebuie s„ zic„: îDa!“ sau îNu, Ónc„ Ól vrem pe „sta!“ Deci trebuie Ónainte s„ convin„ asupra celui pe care Ól vrea. Ei, treaba aceasta Ón Germania s-a Ónt‚mplat, Ón istoria ei, o singur„ dat„!

™i nu ∫tiu dac„, Ón aceste condi˛ii... Controlul parlamentar... Toate se schimb„! ™i Ón ce prive∫te rela˛ia dintre Executiv ∫i parlamentari, ∫i Ón ce prive∫te controlul parlamentar... Toate se schimb„! Cum s„ v„ spun eu? E alt regim!

Deci aici trebuie s„ fi˛i foarte aten˛i. Eu nu zic s„ nu-l accepta˛i, dimpotriv„, am fost dintre cei care l-au g‚ndit la Ónceput a∫a, dar, datorit„ acestor consecin˛e — ∫i cine nu m„ crede n-are dec‚t s„ citeasc„ Ón geneza Constitu˛iei, s„ vad„ argumentele care s-au ciocnit acolo —, nu a fost acceptat. S-a spus atunci: îS„ mai st„m! S„ ajungem s„ fim nem˛i!“ A∫a s-a spus.

Nu ∫tiu dac„ s-a spus bine sau s-a spus r„u, eu cred c„ de datoria mea e s„ v„ spun asupra principalelor consecin˛e pe care le implic„ adoptarea acestui amendament, care Ónseamn„ schimbarea regimului politic, asigurarea preeminen˛ei — deci vom avea un cancelar, cum e cancelarul Germaniei —, ∫i asupra rolului pe care Ól ve˛i mai avea de acum Óncolo. Œn Germania, ∫ti˛i prea bine, cancelarul poate foarte bine s„ dispun„ o urgen˛„ legislativ„, numai Bundestagul hot„r„∫te ∫i nu poate s„ zic„ dec‚t da sau nu asupra propunerilor cancelarului ∫i a∫a mai departe.

E altceva, e un alt sistem, pe care nem˛ii l-au imaginat lu‚ndu-se dup„ Constitu˛ia bavarez„ ∫i pe care nem˛ii l-au imaginat Ón situa˛ia geopolitic„ Ón care erau. ™i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 88/5.VII.2003 aveau absolut„ nevoie, cum s„ v„ spun eu, de un Executiv extraordinar de ferm. Pentru c„, Ón fond, marea lor problem„ era unificarea.

S„ vede˛i ∫i dac„ noi avem nevoie de asta. Dac„ Ól ve˛i accepta, eu, personal, nu Ón numele Pre∫edintelui Rom‚niei, ci Ón numele meu absolut subiectiv, eu am s„ fiu bucuros! Chestia este s„ v„ g‚ndi˛i dac„ ∫i dumneavoastr„ ve˛i fi!

V„s„lie Moi∫

#130149

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Vreau s„ v„ spun foarte sincer c„ Ón urma lectur„rii amendamentelor respinse am reflectat foarte mult la acest amendament propus de colegii no∫tri de la P.D. Vreau s„ v„ spun c„ Ón 1990—1991 chestiunea echilibrului dintre pre∫edinte—Guvern—Parlament a fost intens dezb„tut„ cu ocazia elabor„rii tezelor constitu˛ionale. Ideea care s-a degajat atunci ∫i care a stat la baza elabor„rii actualei Constitu˛ii a Rom‚niei a fost instaurarea unui echilibru Óntre cei trei: pre∫edinte, Parlament, Guvern. ™i toat„ Constitu˛ia, dac„ ve˛i avea r„bdarea sau curiozitatea s„ o studia˛i, este construit„ pe aceast„ idee, a echilibrului dintre pre∫edinte, Guvern ∫i Parlament.

Acest amendament este un exerci˛iu foarte interesant, dac„ vre˛i, juridic, dac„ vre˛i, politic, dar nici Óntr-un caz nu poate fi luat Ón considerare cu ocazia amend„rii Constitu˛iei, cu ocazia revizuirii Constitu˛iei. Pentru c„, dac„ am accepta acest amendament, ar Ónsemna s„ restructur„m Óntreaga Constitu˛ie, Óntreaga Constitu˛ie s„ o reg‚ndim ∫i se pune Ón discu˛ie, esen˛ial, echilibrul dintre cei trei: pre∫edinte, Parlament, Guvern.

Dac„ se accept„ acest amendament, Ónseamn„ c„ trebuie reg‚ndit„ Óntreaga Constitu˛ie: trebuie reg‚ndite atribu˛iile pre∫edintelui, trebuie reg‚ndite atribu˛iile

Parlamentului, trebuie reg‚ndite atribu˛iile Guvernului. De aceea, Ón aceast„ faz„, a revizuirii Constitu˛iei, p„rerea noastr„ este c„ acest amendament nu este de acceptat.

Œntr-adev„r, exist„ o singur„ ˛ar„ unde func˛ioneaz„ un sistem bazat pe acest statut al primului-ministru: Germania. Dar trebuie s„ ˛ine˛i cont de evolu˛ia istoric„ a Germaniei, unde Óntotdeauna administra˛ia a avut un anumit cuv‚nt de spus, o anumit„ pozi˛ie, un anumit rol Ón evolu˛ia istoric„ a statalit„˛ii germane.

Or, Ón 1990—1991 problema fundamental„ care s-a pus pentru Adunarea Constituant„ a fost ca nici unul dintre cei trei s„ nu poat„ s„-∫i impun„ propria lui voin˛„: nici Parlamentul s„ nu poat„ s„-∫i instaureze propria lui dictatur„, nici pre∫edintele, nici Guvernul. Cei trei s„ existe Óntr-un echilibru, dac„ nu perfect, cel pu˛in acceptabil ∫i s„ se intercondi˛ioneze cele trei puteri. Dac„ accept„m acest amendament, acest echilibru avut Ón vedere la Constitu˛ia din 1990—1991 s-a terminat! Deja se dezechilibreaz„ puterile ∫i trebuie reg‚ndit Óntregul sistem constitu˛ional rom‚nesc.

De aceea, p„rerea mea personal„ ∫i, sunt convins, ∫i a Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, pe care Ól reprezint la acest microfon, este Ómpotriva acestui amendament, pentru c„ ar complica foarte mult lucrurile.

#132889

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doar pentru a avea Ón ecua˛ie toate elementele necesare, a∫ vrea s„ subliniez faptul c„ eu cred c„ se gre∫e∫te atunci c‚nd se spune c„ se schimb„ echilibrul institu˛ional dac„ accept„m acest amendament. C‚nd spun c„ nu se schimb„ echilibrul institu˛ional m„ bazez pe urm„toarele argumente: nu este eliminat Pre∫edintele Rom‚niei din schema desemn„rii unui candidat la func˛ia de prim-ministru! R„m‚ne Ón continuare textul actual, care spune: îPre∫edintele Rom‚niei desemneaz„ un candidat la func˛ia de prim-ministru, dup„ consultarea partidului care are majoritatea absolut„ a locurilor Ón Parlament sau, dac„ nu exist„ o asemenea majoritate, dup„ consultarea tuturor partidelor politice reprezentate Ón Parlament.“ Lucrul acesta r„m‚ne!

Ceea ce noi propunem pentru a fi schimbat este ca nu Óntregul Guvern s„ vin„ Ón fa˛a Parlamentului, ci numai primul-ministru. At‚t se schimb„! Primul-ministru vine singur ∫i cu programul de guvernare ∫i spune: îAcesta este programul de guvernare pe care vi-l propun, eu sunt acela care m„ oblig s„-l Óndeplinesc!“

Œn rest, toate celelalte raporturi institu˛ionale r„m‚n neatinse: Pre∫edintele Rom‚niei r„m‚ne cu acelea∫i prerogative, mo˛iunea de cenzur„ r„m‚ne cu acelea∫i prerogative, cu observa˛ia c„ este mo˛iune constructiv„ de neÓncredere ∫i, c‚nd schimb„m, nu trebuie s„ schimb„m Óntregul Guvern, schimb„m doar primul-ministru, at‚t. Primul-ministru care vine, urm„tor, poate s„-∫i men˛in„ vechea echip„ sau s„ o schimbe imediat, nu este o chestiune care s„ ne intereseze, pentru c„ el Ó∫i asum„ responsabilitatea, premierul.

Aceasta, repet, oricum se Ónt‚mpl„ Ón via˛a public„ din Rom‚nia, Ón via˛a noastr„ institu˛ional„: premierul este, de fapt, capul Guvernului ∫i, prin pozi˛ia pe care o are

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 88/5.VII.2003 prin lege stabilit„ Ón interiorul Guvernului, oricum el este _primus inter pares,_ îprimul dintre egali“, a∫a cum s-a subliniat Ón literatura de specialitate.

Deci, din acest punct de vedere, cred c„ se exagereaz„ atunci c‚nd se spune c„ s-ar schimba Óntreaga arhitectonic„ a sistemului nostru constitu˛ional dac„ am accepta.

Da, s-ar schimba dou„ institu˛ii: institu˛ia form„rii Guvernului ∫i institu˛ia mo˛iunii de cenzur„. Celelalte aspecte legate de practica Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor nu schimb„. Articolul constitu˛ional care spune c„ îGuvernul r„spunde politic Ón fa˛a Parlamentului“ nu se schimb„. Obligativitatea membrilor Guvernului de a r„spunde la Óntreb„rile ∫i interpel„rile formulate de deputa˛i ∫i senatori nu se schimb„, ci r„m‚ne la fel. Este vorba doar de a stabili acest raport Óntre premier, pe de o parte, Parlament, ∫i pre∫edinte.

Totul r„m‚ne la fel, nu se schimb„ nimic. Dup„ ce prime∫te votul de Ónvestitur„, premierul, votat de Parlament, merge la pre∫edinte ∫i doar este numit Ón func˛ie. A∫a se Ónt‚mpl„ ∫i acum. Pre∫edintele Rom‚niei nu poate refuza numirea primului-ministru dup„ ce a ob˛inut votul de Óncredere din partea Parlamentului.

Deci de aceea spun c„ se exagereaz„ spun‚ndu-se c„ nu poate fi acceptat amendamentul Óntruc‚t ar schimba complet arhitectonica sistemului nostru constitu˛ional; schimb„ doar dou„ institu˛ii: numirea Guvernului ∫i procedura mo˛iunii de cenzur„.

V„ mul˛umesc.

Cristian Sorin Dumitrescu

#136300

## Stima˛i colegi,

Distinsul meu coleg de comisie, cu jocul s„u de cuvinte, care m„ duce cu g‚ndul la o pies„ din Caragiale, îS„ se schimbe, primesc, dar s„ nu se schimbe nimic!“, spune c„ nu se schimb„ nimic, doar c„, fa˛„ de acum, c‚nd Parlamentul este cel care adopt„ ∫i lista Guvernului, ∫i programul de guvernare, d‚nsul vrea s„ se aprobe numai primul-ministru ∫i programul de guvernare, urm‚nd ca primul-ministru s„ dob‚ndeasc„ practic o preeminen˛„.

Nu ∫tiu de ce domnul Boc Ól critic„ pe domnul Moi∫ atunci c‚nd domnul Moi∫ spune, pe bun„ dreptate, c„ se schimb„ absolut un echilibru constitu˛ional g‚ndit ∫i care a func˛ionat bine p‚n„ acum, d‚ndu-se o preeminen˛„ institu˛iei primului-ministru, l„s‚nd prerogativele pre∫edintelui mai pu˛ine ∫i, mai mult, l„s‚nd Parlamentul cu o jum„tate din competen˛a sa.

Din acest punct de vedere, eu cred c„ distinsul nostru coleg ∫i partidul s„u au o mic„ inconsecven˛„ pentru c„, uneori, Óntr-o remaniere simpl„ care, dup„ Constitu˛ia actual„, nu necesit„ aprobarea Parlamentului, s-a criticat foarte mult aceast„ tendin˛„ c„ se exclude din competen˛a Parlamentului acest lucru, iar acum vine ∫i ne sugereaz„ ca Óntreaga list„ a Guvernului s„ fie scoas„ ∫i din competen˛a pre∫edintelui, ∫i din competen˛a Parlamentului.

C‚t prive∫te actualul echilibru dintre pre∫edinte, Parlament ∫i Guvern, eu a∫ vrea s„ v„ amintesc faptul c„ la diverse sondaje, la diverse propuneri ale opiniei publice, ale partidelor politice, societatea civil„ a reac˛ionat clar ∫i a optat pentru actualul sistem, pentru unul

semipreziden˛ial, ∫i nu parlamentar, pentru p„strarea actualului echilibru, care ∫i-a demonstrat buna func˛ionalitate.

Deci opinia majorit„˛ii comisiei, inclusiv a domnului profesor Constantinescu, care s-a l„sat furat de trimiterea la Bismarck, d‚nsul fiind un mare iubitor de istorie, ∫i astfel s-a lansat Óntr-un expozeu lung, este pentru p„strarea actualului text constitu˛ional.

#138680

Voi fi foarte scurt, domnule pre∫edinte.

Nu pot spune c„ astfel de discu˛ii sunt discu˛ii inutile, dar pot spune c„ nu Ón˛eleg modul cum unii membri ai comisiei au g‚ndit sau au v„zut acest Óntreg proces.

Noi nu ne afl„m Ón fa˛a unei Constituante, nu ne afl„m Ón fa˛a unei noi Constitu˛ii, ci ne afl„m Ón fa˛a unei revizuiri a unei Constitu˛ii. Œn condi˛iile Ón care nu ne afl„m Ón fa˛a unei Constituante ∫i nu ne afl„m Ón fa˛a unei noi Constitu˛ii, nu au fost schimbate tezele. Orice specialist Ón drept constitu˛ional ∫tie c„ nu au fost schimbate tezele blocului de constitu˛ionalitate ∫i optica Constitu˛iei respective. Din aceast„ perspectiv„, sunt Óntru totul de acord cu domnul Moi∫, care ne-a reiterat, pentru cei care nu ∫tiam sau nu am studiat acest aspect, care a fost geneza actualei Constitu˛ii. Bun„, rea, noi credem c„ totu∫i este o Constitu˛ie bun„, a avut o anumit„ genez„ bazat„, a∫a cum este corect, pe anumite teze. Œn cadrul acestor teze, avem o republic„ semipreziden˛ial„, nu o republic„ parlamentar„ ∫i a∫a mai departe.

S-a venit Óns„ Ón fa˛a Parlamentului ∫i s-a sus˛inut un amendament care r„stoarn„, pentru c„ nu pot s„ cred c„ cel care a f„cut acest amendament, care are cuno∫tin˛e juridice, nu Ón˛elege c„ Ón felul acesta intr„ Óntr-o alt„ logic„ constitu˛ional„ ∫i nu poate s„ Ómi spun„ mie c„ ce se Ónt‚mpl„ Ón Constitu˛ia german„, unde exist„ o republic„ preziden˛ial„, poate s„ se Ónt‚mple aici, ∫i nu schimb„m dec‚t o singur„ manier„. Dau numai un singur exemplu, Óntre paranteze: se spune Ón Constitu˛ia german„ c„ cei care propun un prim-ministru Ól stabilesc Ón interiorul Parlamentului, prin negociere. P„i, atunci, rolul pre∫edintelui, care desemneaz„ un prim-ministru, dispare! Deci este o contradic˛ie total„ Ón termeni.

S„ nu facem totu∫i amendamente ∫i s„ le mai ∫i sus˛inem Ón fa˛a eviden˛ei ∫i Ón fa˛a unor colegi, care, iat„, au argumentele studiului ∫i ale cunoa∫terii domeniului respectiv, numai de dragul de a le face. Eu am tot respectul.

Nu este o interven˛ie pe fond, ci este pur ∫i simplu o interven˛ie pe procedur„, dac„ vre˛i, de bun-sim˛ politic.

#141677

Dac„ dori˛i, v„ aduc banda. A fost o regretabil„ eroare.

Œn al doilea r‚nd, a∫ vrea s„ Ól Óntreb pe domnul profesor Dorneanu care atribu˛ie a pre∫edintelui este afectat„ dac„ accept„m acest amendament.

Domnul profesor spunea c„ vor fi mai pu˛ine atribu˛ii ale pre∫edintelui. Nu am g„sit nici una care ar fi afectat„, pentru c„ schema institu˛ional„ r„m‚ne. Deci nici o atribu˛ie a pre∫edintelui nu este afectat„.

Œn al treilea r‚nd, sistemul nostru constitu˛ional se apropie mai mult de regimul parlamentar dec‚t de regimul preziden˛ial. Chiar se vorbe∫te c„ Rom‚nia ar fi o republic„ parlamentar„ cu un pre∫edinte ales. Singurul element care ne face s„ ne apropiem de un regim semipreziden˛ial este acela c„ pre∫edintele este ales de c„tre Óntregul popor, ∫i nu de c„tre Parlament. Œn rest, toate prerogativele ∫i toate actele sistemului nostru constitu˛ional sunt fundamentate pe regimul parlamentar. Deci nu exist„ o incompatibilitate constitu˛ional„ pentru a putea accepta un asemenea amendament care ˛ine de esen˛a regimului parlamentar, pentru c„, Ón afar„ de acel aspect care ˛ine de desemnarea pre∫edintelui de c„tre corpul electoral, ∫i nu de c„tre Parlament, Rom‚nia are un regim parlamentar.

S-a mai spus aici c„ se propune ceva ce nu ar trebui s„ poat„ fi propus pentru c„ nu exist„, potrivit Constitu˛iei, posibilitatea aceasta. Din fericire, Ón cadrul art. 148, la limitele revizuirii Constitu˛iei, nu este scris c„ nu se poate modifica acest capitol consacrat form„rii Guvernului. Nu exist„ acolo! Zona pietrificat„, a∫a cum se nume∫te, se refer„ la cu totul ∫i cu totul altceva. Deci, din acest punct de vedere, amendamentul este perfect posibil.

Faptul c„ introduce o noutate sau c„ ar schimba raporturile din Parlament ∫i Guvern iar„∫i cred c„ este gre∫it„ aceast„ formulare.

Œn consecin˛„, probabil c„ amendamentul va r„m‚ne pentru alt„ modificare constitu˛ional„, sunt convins c„ nu va trece, dar m„car merit„ s„ medit„m asupra lui. V„ mul˛umesc.

#151698

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Punctul 102 din cadrul amendamentelor respinse vizeaz„ art. 89 din Constitu˛ie, cu privire la dizolvarea Parlamentului.

Potrivit actualului text constitu˛ional, îDup„ consultarea pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere ∫i a liderilor grupurilor parlamentare, Pre∫edintele Rom‚niei poate s„ dizolve Parlamentul, dac„ acesta nu a acordat votul de Óncredere pentru formarea Guvernului Ón termen de 60 de zile de la prima solicitare ∫i numai dup„ respingerea a cel pu˛in dou„ solicit„ri de Ónvestitur„“.

Potrivit acestui text sau Ón baza acestui text, practic, Pre∫edintele Rom‚niei niciodat„ nu va putea dizolva Parlamentul. Experien˛a constitu˛ional„ de 12 ani ne-a demonstrat acest lucru.

Dac„ teoretic este posibil, practic este imposibil s„ se Óntruneasc„ aceste condi˛ii pentru ca Parlamentul s„ poat„ fi dizolvat. Cu alte cuvinte, o arm„ pe care, Ón sistemul constitu˛ional al echilibrului ∫i al contragreut„˛ilor, pre∫edintele ar avea-o este lipsit„ de eficien˛„.

S-a spus aici c„ Rom‚nia are un regim semipreziden˛ial. Prototipul regimului semipreziden˛ial este Fran˛a. Dac„ ne uit„m cu aten˛ie Ón Constitu˛ia francez„, vom putea observa, potrivit art. 9, ∫i sper c„ nu gre∫esc, c„ pre∫edintele Fran˛ei poate dizolva Adunarea Na˛ional„ f„r„ nici un fel de alt„ restric˛ionare, condi˛ie explicit„ sau implicit„ impus„ Ón textul Constitu˛iei. Doar at‚t este: pre∫edintele Fran˛ei poate dizolva Adunarea Na˛ional„. Aminti˛i-v„ c„ Jacques Chirac, Ón 1997, a dizolvat Adunarea Na˛ional„ cu dorin˛a de a avea o majoritate parlamentar„ de dreapta ∫i, din nefericire pentru el atunci, s-a trezit Ón Adunarea Na˛ional„ cu majoritatea parlamentar„ de st‚nga, Lionel Jospin fiind noul premier. Dar a putut dizolva imediat dup„ alegeri Adunarea Na˛ional„.

Cu alte cuvinte, dorim, pe de o parte, s„ oferim pre∫edintelui, Ón sistemul nostru constitu˛ional, o arm„ care s„ Ói corespund„ legitimit„˛ii democratice pe care o are. La fel ca ∫i Parlamentul, pre∫edintele este ales prin vot universal, direct, secret ∫i liber exprimat.

Dac„ vrem s„ facem din Rom‚nia un regim semipreziden˛ial real, a∫a cum s-a dorit, atunci trebuie s„ Ói d„m aceast„ prerogativ„, ca el s„ poat„ dizolva Parlamentul. Evident c„ acest lucru nu se poate Ónt‚mpla Ón fiecare zi. Avem mecanismele constitu˛ionale prin care Ól oprim pe pre∫edinte ca el s„ abuzeze de acest drept. Chiar ∫i potrivit textului constitu˛ional actual, pe care Ól men˛inem, Ón cursul unui an Parlamentul poate fi dizolvat o singur„ dat„. Parlamentul nu poate fi dizolvat Ón ultimele ∫ase luni ale mandatului pre∫edintelui, nici Ón timpul st„rii de asediu sau al st„rii de urgen˛„.

Av‚nd Ón vedere aceste considerente, textul pe care vi-l propunem este urm„torul: îPre∫edintele Rom‚niei poate, dup„ consultarea pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere, s„ pronun˛e dizolvarea Parlamentului.“ Pre∫edintele ar avea la Óndem‚n„ o modalitate prin care, Ón cazul unui blocaj institu˛ional, s„ rezolve conflictul institu˛ional care ar ap„rea, de exemplu, pe de o parte, Óntre Parlament ∫i Guvern. Œn anumite situa˛ii ar tran∫a acest conflict. Dac„ pre∫edintele ar abuza de acest drept ∫i ar dizolva Parlamentul Óntr-o manier„ abuziv„, risc„ s„-∫i piard„ pielea, pentru c„ textul Constitu˛iei mai are consacrat„ o institu˛ie: este vorba de institu˛ia suspend„rii din func˛ie a pre∫edintelui care, la cererea unei treimi din num„rul

deputa˛ilor ∫i senatorilor ∫i cu votul majorit„˛ii deputa˛ilor ∫i senatorilor, adic„ cu 243 de voturi, poate fi suspendat din func˛ie ∫i trimis corpului electoral spre judecat„ ∫i demis din func˛ie.

Deci avem ∫i arma pentru a ne asigura c„ pre∫edintele nu va abuza de acest drept al dizolv„rii Parlamentului Óntr-o manier„ arbitrar„ ∫i abuziv„, pentru c„ Parlamentul se poate Óntoarce Ómpotriva lui cu m„sura suspend„rii ∫i, evident, poate s„ Ól trimit„ Ón fa˛a corpului electoral care l-a desemnat, Ón vederea demiterii, pentru c„ numai cel care nume∫te are dreptul s„ revoce, or, corpul electoral este acela care alege pre∫edintele.

Deci pentru a asigura acest echilibru institu˛ional, care Ón acest moment este dezechilibrat, Parlamentul are toate drepturile ∫i practic este inatacabil, ∫i ar trebui s„ l„s„m, Ón jocul institu˛ional, pre∫edintelui posibilitatea de a utiliza acest baston pe care s„ Ól ˛in„ Ón dulap ∫i s„ Ól arate Parlamentului din c‚nd Ón c‚nd, c„ ar putea dizolva, Ón anumite situa˛ii, forul legislativ.

V„ mul˛umesc.

#157118

## Stima˛i colegi,

Propunerea colegilor no∫tri de la P.D. a fost una dintre propunerile care au suscitat cele mai mari controverse at‚t Ón discu˛iile dintre partide, c‚t ∫i Ón comisie. Noi nu am putut adopta o solu˛ie pozitiv„, neÓntrunind cele dou„ treimi. Din acest motiv, eu nu pot vorbi Ón numele comisiei ∫i s„ schimb votul comisiei, ci voi vorbi Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

## Stima˛i colegi,

Actualul text cu privire la dizolvarea Parlamentului s-a n„scut dintr-o dorin˛„ a Parlamentului de a controla Óntr-un fel situa˛ia. Ea a fost n„scut„ atunci dintr-o team„ ce s-a acumulat Ón decursul a 40 de ani, faptul ca o persoan„ s„ poat„ acumula putere ∫i, mai ales, s„ se poat„ atinge de organul reprezentativ suprem, al Parlamentului. De aceea a fost prev„zut„ aceast„ modalitate care, practic, este aproape imposibil de rezolvat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 88/5.VII.2003 Textul actual nu se reg„se∫te aproape Ón nici o Constitu˛ie din Europa. Œn toate Constitu˛iile, pentru rezolvarea unei crize politice care s„ ri∫te s„ blocheze activitatea unui stat, exist„ texte mai fluente, texte mai permisive, texte mai aplicabile care respect„ ∫i principiul separa˛iei puterilor, ∫i al echilibrului dintre ele.

Repet, actualul text este aproape blocant, imposibil de realizat. ™i atunci, dintre propunerile pe care noi le-am avansat, unele dintre ele au fost trimise ∫i Comisiei de la Vene˛ia, care a agreat un text apropiat de cel formulat de domnul deputat Boc.

La propunerea distinsului coleg noi am ad„uga Óns„ o formulare complet„, care s„ pun„ Ón valoare mai mare componenta politic„ a Parlamentului. Domnul Boc propune ca dizolvarea Parlamentului s„ poat„ fi decis„ de pre∫edinte, dup„ consultarea pre∫edin˛ilor Camerelor Parlamentului. Pre∫edin˛ii Camerelor Parlamentului reprezint„ poate o singur„ component„ politic„, a partidului majoritar. Cred c„ este obligatoriu ca pre∫edintele s„ consulte, pe l‚ng„ pre∫edin˛ii Camerelor, liderii grupurilor parlamentare reprezentate Ón Parlament ∫i, de asemenea, este firesc s„ consulte, repet, s„ consulte ∫i primul-ministru, care este implicat ca ∫i component„ a Executivului.

Œn acest fel, textul cu privire la dizolvarea Parlamentului se ∫i deblocheaz„, se respect„ echilibrul dintre puteri, pre∫edintele, niciodat„, singur nu va putea s„ decid„ dizolvarea Parlamentului, primul-ministru, nici el, nu va putea s„ decid„ acest lucru ∫i nici Parlamentul nu va putea bloca, din dorin˛a de a-∫i conserva locurile sau dintr-o ambi˛ie, dintr-un orgoliu, un proces constitu˛ional care este menit s„ sting„ o criz„ politic„.

De aceea, noi propunem ca pre∫edintele Rom‚niei s„ poat„ dizolva Parlamentul dup„ consultarea pre∫edin˛ilor Camerelor Parlamentului, a liderilor grupurilor parlamentare ∫i a primului-ministru, dac„ a e∫uat medierea dintre for˛ele politice participante, dintre grupurile politice participante la aceast„ consultare.

#167024

## Stima˛i colegi,

Dac„ apreciem Óncheierea unui tratat ∫i semnarea, ratificarea acestuia ca o procedur„ strict tehnic„, ca o oportunitate, atunci, Óntr-adev„r, putem sim˛i nevoia de operativitate. Dac„ ne g‚ndim la faptul c„ un tratat se negociaz„ dup„ criterii politice, semnarea lui poate avea, de asemenea, motiva˛ii politice pentru semnarea imediat„, pentru un timp de reflec˛ie. Dac„ ne g‚ndim la dificultatea unor negocieri ∫i dac„ ne g‚ndim ∫i la riscurile unui termen Ómplinit ∫i nerezolvat, atunci vom avea mai multe motive de Óngrijorare.

Au fost cazuri Óntr-o legislatur„, nu vreau s„ o numesc, Ón care dou„, trei tratate nu au fost semnate doi ani ∫i le-a primit actualul pre∫edinte. Nu vreau s„ pun Ón discu˛ie acest lucru, dar vreau s„ Óntreb ini˛iatorii unui termen fix ce se Ónt‚mpl„ dac„ Ón termen de 60 de zile, dac„ Ón termen de 90 de zile tratatul nu este supus ratific„rii din motive care pot fi Óntemeiate, ca urmare a evolu˛iilor interna˛ionale, a unor circumstan˛e deosebite, ca urmare a unei nevoi de reflec˛ie. Deci vom compromite un tratat care a fost am‚nat spre semnare din motive bine Óntemeiate, pentru c„ ne-am stabilit Ón Constitu˛ie un termen de dec„dere? Cred c„ nu este bine.

De altfel, nu sunt de acord nici cu domnul Moi∫, care spune c„ este de esen˛a Constitu˛iei prestabilirea unor termene fixe. Avem, cu privire la justi˛ie, care d‚nsului Ói este drag„, f„c‚nd parte din ea, obliga˛ia solu˛ion„rii unor cauze ∫i au obliga˛ia judec„rii proceselor Óntr-un termen rezonabil. Ce ar fi, domnule Moi∫, dac„ am pune ∫i acolo un termen fix?! Se pot Óncadra Ón ele instan˛ele sau nu? Dar nu sunt situa˛ii, totu∫i, comparabile. V-am dat numai un exemplu, Ón care, vede˛i, Constitu˛ia a avut grij„ s„ foloseasc„ un termen maleabil care s„ poat„ fi Óndeplinit, Ón condi˛ii care s„ nu presupun„ at‚tea implica˛ii negative.

Deci comisia, Ón majoritatea alc„tuirii ei, ∫i-a men˛inut punctul de vedere cu privire la trimiterea spre ratificare Óntr-un termen rezonabil.

#173241

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

E adev„rat, se pun Ón discu˛ie chiar prerogativele pre∫edintelui, indiferent din ce culoare politic„ provine acel pre∫edinte, chiar dac„, pe urm„, este independent ∫i nu are nici un apendice vizavi de un partid. Dar eu am Ón˛eles c„ prevederile art. 80 din Constitu˛ia Rom‚niei nu au fost modificate. Nefiind modificate prevederile din Constitu˛ia Rom‚niei, nu v„d cum putem veni acum, Ón fa˛a Parlamentului s„ sus˛inem c„, de fapt, politica extern„ a Rom‚niei o face pre∫edintele. Nu am Ón˛eles aspectul „sta, de ce ∫tie el mai bine ce politic„ extern„ vrea Rom‚nia, de vreme ce Constitu˛ia, la art. 80 alin. (1) ∫i (2), nu vorbe∫te de o situa˛ie de genul „sta, dar poate s„ se Ónt‚mple, dac„ noi dorim ca Ón Rom‚nia s„ existe un Executiv bicefal.

™tim ce s-a Ónt‚mplat atunci c‚nd pre∫edintelui, chiar de aceea∫i culoare politic„, nu i-au pl„cut ochii unui om ∫i cum noi am fost pe marginea prevederilor constitu˛ionale. Ca s„ evit„m o astfel de situa˛ie, Ón care pre∫edintele, dup„ ce un Guvern, care, de fapt, face Executivul, execut„, ca atare, ∫i face politica extern„ a Rom‚niei, negociaz„ doi ani de zile un tratat, s„ ne trezim c„, de∫i majoritatea parlamentar„, care a dat votul de Óncredere acelui Guvern, a∫teapt„ ratificarea unui tratat negociat de c„tre Guvern, s„ ne trezim c„ pre∫edintele, îindependent“ fiind el, nu dore∫te s„-l supun„ îÓn termenul rezonabil“ pe care nimeni nu va Ón˛elege c‚t e ratific„rii Parlamentului. Ce e mai grav pentru Rom‚nia, atunci? Doi ani de zile se consum„ timp, energie uman„, diploma˛ie ∫i vrerea unui om este mai presus de lege, Ón cazul „sta, sau voin˛a politic„ a unui Guvern care sluje∫te interesele Rom‚niei, Guvern care provine dintr-o majoritate parlamentar„, majoritate parlamentar„ care a fost acreditat„ ∫i c„reia popula˛ia Rom‚niei i-a dat votul respectiv?

Haide s„ l„s„m, Óntr-adev„r, s„ fac„ diploma˛ia ∫i politica extern„ a Rom‚niei Guvernul, care provine din majoritate, ∫i nu un pre∫edinte care poate, Ón unele momente, s„ aib„, ∫tiu eu, idei care converg cu majoritatea ∫i cu Guvernul care conduce, la data respectiv„, Rom‚nia. Am dori s„ nu se Ónt‚mple, dar ca s„ evit„m o situa˛ie de genul „sta, e bine ca s„ stabilim. Nu se dore∫te 90 de zile, se dore∫te 100 de zile sau, poate... Œn nici un caz nu putem face 500 de zile, a∫a cum am Ón˛eles unele explica˛ii, acum, c‚nd s-a f„cut un Guvern, c„ mai sunt 500 de zile.

Andrei Ioan Chiliman

#176216

Nu vreau s„ discut„m aici chestiunea unui forum din „sta cum e ∫pri˛ul de var„, adic„ mai diluat. Deci haide˛i s„ discut„m lucrurile, totu∫i, serios.

S-a pus aici Ón discu˛ie chestiunea unor influen˛e politice legate de momentul Ón care se ratific„ un anumit tratat. Œn primul r‚nd, sunt mai multe faze: e faza negocierii, pe care o face Guvernul; Guvernul poate s„-l trimit„ pre∫edintelui cu oarecare Ónt‚rziere. Problema este c„ pre∫edintele, dup„ ce l-a semnat, ∫i aici e o chestiune de timp, din momentul Ón care Ól prime∫te de la Guvern, p‚n„ Ól semneaz„, dup„ aia Ól trimite Parlamentului. ™i nu-s de acord cu cele spuse de colegul Timi∫, de domnul deputat Timi∫ c„ politica se face acolo, sus, undeva. Œn cazul „sta, nu ar mai trebui ratificate de Parlament toate aceste tratate. Trebuie Óns„ ratificate de Parlament, deci Parlamentul Ó∫i spune cuv‚ntul.

Problema noastr„ este urm„toarea: pre∫edintele l-a semnat ∫i nu vrea s„-l trimit„ Parlamentului, ∫i poate s„ nu vrea ani de zile, îtermenul rezonabil“, „la care scrie acolo. Dar, dac„ Ól trimite Ón 3 luni de zile, pe noi nu ne oblig„ nimeni ca, din dezbateri pe care s„ le avem cu factorii interesa˛i ∫i Ón interesul Rom‚niei, s„ am‚n„m noi dezbaterea acelui tratat, aici, pentru c„ putem s„ facem acest lucru, Ón condi˛ii justificate, dar nu cred c„ este bine, ∫i de aceea am ∫i f„cut acest amendament, ca pre∫edintele s„ nu aib„ nici un fel de termen Ón care s„ trimit„ acest document Parlamentului spre ratificare.

Deci insist„m pentru acest termen pe care-l consider„m obligatoriu. V„ rog foarte mult s„ uita˛i cli∫eul actual, c‚nd pre∫edintele, Guvernul, pre∫edin˛ii celor dou„ Camere ∫i a∫a mai departe, majorit„˛ile Ón cele dou„ Camere sunt ale unei singure forma˛iuni politice. Pot s„ apar„ situa˛ii diferite. Or, noi trebuie s„ facem o Constitu˛ie valabil„ Ón orice situa˛ie, nu numai Ón situa˛ii simple, cum este cea de acum. Deci insist„m ∫i v„ rug„m s„ aproba˛i acest amendament. V„ mul˛umesc.

#192838

## Domnule pre∫edinte,

Celelalte amendamente ale noastre au fost frumoase ∫i au fost respinse, acum v„ propunem un amendament mai pu˛in frumos, dar pe care sper„m s„-l adopta˛i.

Este la punctul 114, amendamente respinse, ∫i vizeaz„ art. 111 alin. (1). Alin. (1) actual din Constitu˛ie

de la art. 111 sun„ Ón felul urm„tor: îGuvernul ∫i fiecare dintre membrii s„i sunt obliga˛i s„ r„spund„ la Óntreb„rile sau la interpel„rile formulate de deputa˛i sau senatori.“

Av‚nd Ón vedere practica noastr„ institu˛ional„, practica ce s-a impus, hai s„ spunem, Ón ultimii 12 ani, pentru a perfec˛iona actualul cadru legislativ v„ propunem amendamentul Ón felul urm„tor: îGuvernul ∫i fiecare dintre membrii s„i sunt obliga˛i s„ r„spund„ personal la Óntreb„rile sau la interpel„rile formulate de deputa˛i sau senatori.“

Exist„ precedente. Nu vrem s„ ne referim la cadrul constitu˛ional actual, la actualul Guvern, la primul-ministru, nu vrem s„ facem referiri politice, am spus c„ este vorba de o practic„ politic„ constant„ ∫i Ón consecin˛„ avem Ón vedere amendarea textului constitu˛ional pentru a Ómbun„t„˛i func˛ionarea sistemului nostru parlamentar ∫i, Ón condi˛iile acestea, dup„ modelul britanic, c‚nd, o dat„ pe s„pt„m‚n„, premierul britanic vine Ón fa˛a Parlamentului ∫i r„spunde la Óntreb„rile ∫i interpel„rile formulate de parlamentari, la a∫a-numita or„ ministerial„, inspirat„ de acolo, propunerea noastr„ dore∫te s„ readuc„ spiritul parlamentar la locul lui, adic„ aici, Ón Parlamentul Rom‚niei, ∫i s„ facem cu adev„rat din Parlament motorul vie˛ii politice din Rom‚nia, centrul principal de dezbateri politice, Ónc‚t dezbaterile noastre s„ nu aib„ loc pe la col˛uri, ci, dimpotriv„, aici, Ón Parlament, av‚nd Ón fa˛„ puterea ∫i opozi˛ia, Guvernul ∫i Parlamentul Ón acela∫i timp.

Urmeaz„ ca, dac„ acest amendament ar fi acceptat, s„ fie perfec˛ionat prin textul regulamentului, instituind ora ministerial„, dar, repet, trebuie s„ spunem acest lucru cu privire la obligativitatea prezen˛ei membrilor Guvernului, a primului-ministru la Óntreb„rile ∫i interpel„rile formulate de deputa˛i ∫i senatori. Altfel, func˛ia de control parlamentar r„m‚ne f„r„ eficien˛„ practic„. Controlul Parlamentului, practic, Ón acest moment, este ineficient. Un coleg de al meu, cred c„ este aici, de la Comisia juridic„, spunea c„, dac„ dore∫ti s„ ai cea mai ineficient„ form„ de control Ón Rom‚nia, s„ pui o autoritate sub controlul Parlamentului, pentru c„ este cea mai ineficient„ form„ de control.

Dac„ dorim s„ facem din Parlament, a∫a cum este Ón democra˛ia parlamentar„ autentic„, un adev„rat element al vie˛ii politice, trebuie s„ adopta˛i acest amendament. Nu este frumos, dar este s„n„tos.

V„ mul˛umesc.

Cristian Sorin Dumitrescu

#202148

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate colege,

## Stima˛i colegi,

Dac„ a∫ fundamenta toat„ pledoaria pe ceea ce un antevorbitor a sus˛inut cu privire la distrac˛iile mari pe care le fac englezii, ei n-au unde s„ se distreze dec‚t Ón Camera Comunelor, Ón sensul c„ Guvernul are at‚ta de munc„ Ónc‚t nici nu poate s„ vin„ aici, ∫i ideea care sus˛ine, a∫ spune numai at‚t: pe frontispiciul unui imperiu-stat era o lozinc„, care acuma, dac„ Óncerc„m s„ o adapt„m sus˛inerilor pe care dumneavoastr„ vre˛i s„ le face˛i acuma aici, ar trebui s„ spun: _pereat mundus, fiat Guvernul. (Rumoare.)_ Mul˛umesc. Cred c„ ∫tiu to˛i colegii mei, pentru c„ latin„ la ∫coal„ am f„cut cu to˛ii.

Deci, domnule pre∫edinte, nu cred c„ a∫a trebuie s„ privim situa˛ia, chiar dac„ privim Ón viitor ∫i eu cred c„ dumneavoastr„ privi˛i ∫i Ón viitor. Dac„ pe acest Guvern nu-l putem vedea, cel pu˛in hai s„ ne g‚ndim, domnule pre∫edinte, s„-l vedem pe cel„lalt care va veni, dar eu Ómi amintesc foarte bine ∫i ∫tiu apetitul pentru imagine Ón media sau pe sticl„ ∫i atunci m„ Óntreb de ce s„ nu vin„ aici, la noi, Ón Parlament Guvernul Rom‚niei, indiferent de unde ar veni, pentru c„, domnule pre∫edinte, atunci c‚nd s-a dat votul de Ónvestitur„, domnul prim-ministru, pe care noi, liberalii, Ól respect„m ∫i-l admir„m Ón felul Ón care ∫tie s„ sus˛in„ cu argumente logice ∫i juridice, bine fundamentate ∫i pertinente guvern„rii, s„ nu vin„ aici? S„ sus˛in„ Ón continuare ce a spus la Ónvestitur„: ori de c‚te ori Parlamentul m„ va chema, eu voi fi prezent. Haide˛i s„ satisfacem dorin˛a primului-ministru sau Ón˛eleg c„ nu mai conduce P.S.D.-ul? Ave˛i alt pre∫edinte executiv? Atunci spune˛i-ne ∫i nou„, s„ ∫tim.

Pe aceast„ situa˛ie, domnule pre∫edinte, cred c„ amendamentul nostru este sus˛inut ∫i de prevederile art. 106 din Constitu˛ia Rom‚niei. Nu ∫tiu ∫i nu Ón˛eleg, nu cred c„ l-am modificat, Ón care spune — 108, m„ ierta˛i! — c„ Guvernul r„spunde politic numai Ón fa˛a Parlamentului pentru Óntreaga sa activitate. Nu mai r„spunde?

™i atunci, domnule pre∫edinte, revin la alt„ situa˛ie, ∫i nu cred c„ este gre∫eala comisiei, este gre∫eal„ de redactare, pentru c„ nu cred c„ onor Comisia constituant„ poate s„ motiveze la punctul 2, la acest amendament, spun‚nd c„ îR„spunsul la o asemenea Óntrebare sau interpelare se poate face Ón orice Parlament printr-o persoan„ Ómputernicit„.“ Deci Guvernul poate s„ dea Ómputernicire portarului de la Guvernul Rom‚niei sau de la alt guvern, s„ vin„ Ón fa˛a noastr„, pentru c„ a∫a scrie aici: îO persoan„ Ómputernicit„...“

Borbély László

#206105

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Eu cred c„ este o problem„ important„ ∫i trebuie s„ o recunoa∫tem cu to˛ii, indiferent de guvern„rile care s-au succedat dup„ 1990, c„, Óntr-adev„r, de multe ori au venit secretarii de stat Ón locul mini∫trilor sau mini∫trii Ón locul prim-mini∫trilor.

Deci este o cutum„ care, de fapt, a caracterizat toate guvernele de dup„ 1990. Dar eu cred c„ aici se spune foarte clar ∫i exist„ textul constitu˛ional pe baza c„ruia, evident, Parlamentul ∫i aceia care trebuie s„ ˛in„ leg„tura cu Guvernul pot s„ ia la rost, Ón cazul Ón care nu vin personal mini∫trii sau primul-ministru, pentru c„ spune foarte clar, Guvernul ∫i fiecare dintre membrii s„i sunt obliga˛i s„ r„spund„ la aceste Óntreb„ri.

Eu vreau s„ ridic o alt„ problem„ ∫i, evident, nu Ón Constitu˛ie trebuie s„ o rezolv„m, ci prin regulamentul nostru, ∫i am tot t„r„g„nat modificarea regulamentului Camerei Deputa˛ilor, prin care s„ existe declara˛ii la capitolul îDeclara˛ii politice“, o zi anume, s„ zicem mar˛i, c‚nd, Óntr-adev„r, Ón probleme importante de politic„ extern„, intern„, fiecare grup parlamentar are un anumit timp, dac„ are o asemenea problem„ s„ o ridice, vine Guvernul Ón frunte cu primul-ministru ∫i este o dezbatere politic„ timp de o or„. A∫a se procedeaz„ ∫i Ón alte parlamente ∫i, atunci, e problema interpel„rilor, Óntreb„rilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 88/5.VII.2003 care au un anumit specific local sau, s„ zicem de alt„ natur„, dar Ón fiecare s„pt„m‚n„ vine Guvernul ∫i exist„ o dezbatere politic„.

Eu cred c„ asta putem s„ o rezolv„m atunci c‚nd negociem modificarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, ∫i textul acesta din Constitu˛ie eu cred c„ este acoperitor pentru spiritul a ceea ce dorim la aceste r„spunsuri din partea Guvernului.

V„ mul˛umesc.

Damian Bruda∫ca

#208002

## Domnule pre∫edinte,

Motivul invocat, Óntr-adev„r, Ón respingerea celor dou„ amendamente mie mi se pare c„ nu este conving„tor, av‚nd Ón vedere c„ prin practica de p‚n„ acum, de delegare de competen˛e unor secretari de stat, mai nou consilieri sau chiar directori generali din ministere, nu se asigur„ calitatea corespunz„toare a r„spunsurilor ce se dau Óntreb„rilor sau interpel„rilor.

Ca unul care a f„cut p‚n„ acum vreo 400 de asemenea Óntreb„ri ∫i interpel„ri pot s„ apreciez c„ multe dintre aceste r„spunsuri au un caracter extrem de superficial, nu r„spund problemelor ridicate ∫i, mai ales, nu vin cu solu˛ii la problemele pe care nu le ridic„m noi, ci le ridic„ via˛a, pe l‚ng„ care ace∫ti func˛ionari, simpli func˛ionari trec indiferen˛i.

De aceea, insist asupra necesit„˛ii ca la aceste r„spunsuri s„ fie chiar titularii de ministere. Poate Ón cazuri excep˛ionale, c‚nd ace∫tia nu sunt Ón ˛ar„ sau sunt la alte activit„˛i mult mai importante dec‚t Ónt‚lnirea cu Parlamentul, s„ vin„, dar nu cu titlul de regul„ general„, ∫i secretarii de stat Óns„rcina˛i cu rela˛ia cu Parlamentul, pentru c„, altfel, o activitate deosebit„, care ar putea fi util„ Ónsu∫i Guvernului Ón solu˛ionarea unor probleme care ˛in de capacitatea sa managerial„ nu vor putea fi rezolvate ∫i vor crea Ón final o imagine necorespunz„toare Guvernului, care poate ast„zi s„ fie P.S.D.-ist, alt„ dat„ poate s„ aib„ o alt„ structur„ ∫i conducere.

De aceea, este foarte important„ prezen˛a personal„ a titularilor de ministere, o v„d aici pe doamna ministru Barto∫, multe interpel„ri adresate la care s-a r„spuns de c„tre secretarii de stat doar cu r„spunsuri, ∫i niciodat„ cu solu˛ii. Deci este un caz concret pe care dumneavoastr„ Ól pute˛i verifica ∫i care subliniaz„ importan˛a pentru Óns„∫i imaginea Guvernului ca el s„ ∫tie ce se discut„ Ón Parlament, ∫i nu prin reprezentan˛i la nivel de secretari de stat sau directori generali, sau, eventual, consilieri de mini∫tri.

Mihai Baciu

#210060

## **Domnul Mihai Baciu:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Este clar c„ ne afl„m Ón fa˛a unei probleme foarte importante. Foarte importante, pentru c„ nemul˛umirea este legitim„ la adresa Guvernului ∫i nu este vorba de o nemul˛umire numai a celor din opozi˛ie. Mul˛i colegi de la putere au pus Óntreb„ri, au adresat interpel„ri ∫i nu au

primit r„spuns sau au primit r„spunsuri vagi, sau au primit alte Óntreb„ri Ón loc de r„spunsuri, sau au venit oameni, cum spunea aici un distins coleg, necalifica˛i s„ dea un r„spuns conving„tor. Deci chestiunea este foarte, foarte important„ ∫i nu putem s„ o l„s„m a∫a Ón nici un caz.

Œnainte de a v„ propune chestiunea la care m-am g‚ndit, v„ rog s„ v„ uita˛i pe text, opt„m pentru textul al doilea, îPrimul-ministru ∫i fiecare dintre membrii Guvernului…“ pentru c„ Guvernul, sigur, nu poate r„spunde direct personal, î…sunt obliga˛i s„ r„spund„ personal la Óntreb„rile…“, nu îsau la interpel„rile...“, c„ poate s„ r„spund„ ∫i la altele. Trebuie s„ r„spund„ ∫i la una, ∫i la alta. Propun, Ón loc de îsau“, î∫i“, îla Óntreb„rile ∫i interpel„rile formulate de deputa˛i ∫i senatori“.

Dar pentru c„ aceast„ chestiune, v„ rog s„ re˛ine˛i, este extrem de important„, foarte important„, propun s„ am‚n„m pentru m‚ine sear„ dezbaterea ei — nu r‚de˛i! — ∫i s„ c„dem de acord grupurile parlamentare pe o formul„. A∫a, tran∫„m prin vot acum, cam b„nuiesc despre ce este vorba, ∫i r„m‚ne a∫a. Nu e bine s„ r„m‚n„ a∫a situa˛ia, raportul acesta Óntre membrii Guvernului, Parlament ∫i noi. Nu v„ g‚ndi˛i numai pentru perioada aceasta, un an, c‚t mai e p‚n„ la alegeri, g‚ndi˛i-v„ Ón perspectiv„. A∫a c„ am f„cut aceast„ propunere, adic„ dou„. Pe amendamentul acesta nu îsau“, pentru c„ e î∫i, ∫i“, ∫i hai s„ avem o perioad„, un rela∫, s„ g‚ndim, poate g„sim o solu˛ie. Poate g„sim o solu˛ie.

Andrei Ioan Chiliman

#212131

## Domnule pre∫edinte,

## Onora˛i colegi,

Aici v„ spun c„ sunt de acord cu ceea ce a spus colegul Timi∫.

Œntr-adev„r, orele de interpel„ri, de r„spunsuri la interpel„ri ∫i Óntreb„ri sunt penibile ∫i sunt penibile dintr-un singur motiv: pentru c„ Ón loc s„ vin„ cei care ar trebui s„ dea r„spunsuri, vin ni∫te, cum scrie aici frumos la punctul 2, la art. 115, vin ni∫te persoane Ómputernicite care vin ∫i dau ni∫te r„spunsuri Ón doi sau trei peri, dar care Ón momentul Ón care sunt puse Ón fa˛a unor Óntreb„ri pertinente spun de multe ori c„ n-au mandat, adic„ sunt Ómputernicite numai ca s„ care h‚rtia, r„spunsul p‚n„ la Parlament ∫i at‚t. Or, noi consider„m c„ func˛ia principal„ a acestui Parlament, de control al Guvernului, nu numai a acestuia, a oric„rui parlament democratic, de control al Guvernului, trebuie s„ se manifeste ∫i prin Óntreb„ri ∫i interpel„ri. Deci nu sunt adresate interpel„rile ∫i Óntreb„rile respective unor, hai s„ nu zic chiar portari, directori din ministere. Sunt adresate unor mini∫tri. Normal este ca ei s„ r„spund„, pentru c„ ei sunt cei care sunt controla˛i prin aceste Óntreb„ri ∫i interpel„ri pentru activitatea pe care o depun institu˛iile pe care le conduc.

Ca atare, dac„ aici s-ar fi ∫tiut c„ vine primul-ministru, c„ vin mini∫trii s„ dea personal r„spunsuri ∫i, evident, dac„ am fi avut inteligen˛a s„ punem aceste lucruri la o or„ la care ∫i presa s„ fie interesat„ ∫i prezent„, pentru c„, evident, a doua zi presa nu mai poate s„ dea nimic

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 88/5.VII.2003 din ce se Ónt‚mpl„ la ora 6, 7, 8 seara, sigur c„ atunci interesul pentru aceste dezbateri ar fi cu totul altul ∫i nu ar fi situa˛iile penibile care se Ónt‚mpl„ la orele respective aici Ón Parlament. E o chestiune de imagine. Dac„ avem imaginea pe care o avem ca Parlament Ón r‚ndul electoratului este ∫i din cauza acestor lucruri. Ave˛i o majoritate. V„ spun c„...

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, c„ mi-a˛i t„iat microfonul.

#215277

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Indubitabil aceast„ problem„ a preocupat toate parlamentele Ón legislaturile care au fost de c‚nd func˛ioneaz„ Ón noua sa structur„ Parlamentul Rom‚niei ∫i este o problem„ real„.

Exercitarea controlului asupra Executivului de c„tre Parlament se realizeaz„ inclusiv prin institu˛ia Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor. Dar nu putem ∫i nu trebuie, ∫i cred c„ nimeni nu dore∫te s„ priveasc„ aceast„ func˛ie de control a Parlamentului exclusiv prin aceast„ formul„. Ea este una din formele prin care se exercit„ controlul Parlamentului asupra Executivului. S„ nu uit„m c„ exist„ institu˛iile unde se r„spunde _intuitu personae,_ mo˛iunile simple ∫i, bineÓn˛eles, mo˛iunea de cenzur„, acestea fiind formele ∫i superioare ale exercit„rii controlului, Ón afar„ de func˛iile pe care le au comisiile etc.

Cred c„ esen˛a Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor este urm„toarea: con˛inutul, adic„ dac„ se r„spunde sau nu se r„spunde la problema respectiv„. Sigur c„ niciodat„ nu o s„ existe echivalent Óntre r„spunsurile pe care le prime∫te, sau mul˛umire, ∫i cel care a lansat Óntrebarea.

Problema care se pune este a prezen˛ei la aceste Óntreb„ri ∫i interpel„ri a membrilor Executivului. Eu vreau s„ reamintesc colegilor mei c„ am avut ∫i situa˛ii Ón care,

de ce s„ nu privim ∫i jum„tatea cealalt„ a paharului, Ón care aveam mini∫trii prezen˛i Ón tribuna de la care se r„spunde la Óntreb„ri ∫i interpel„ri ∫i 5, 6, 10 sau 20 de parlamentari Ón sal„. Deci sigur c„ problema exist„. Nu putem, cred eu, s„ o rezolv„m cu at‚ta radicalitate cu c‚t se solicit„ de c„tre colegii no∫tri din opozi˛ie. Sigur c„ Ón opozi˛ie vrem totdeauna s„ fie primul-ministru, vrem totdeauna dac„ s-ar putea s„ fie to˛i mini∫trii ∫i eventual s„ fie ∫i televizate. ™i eu a∫ zice s„ fie televizate.

Iat„ un argument, ∫i aici am s„ revin asupra modului Ón care cred c„ se poate rezolva o astfel de problem„, ca s„ se realizeze ceea ce dorim din punct de vedere calitativ. Este, ∫i m„ raliez punctului de vedere al experimentatului coleg Borbély, este o problem„ de aplicare a regulamentului, a modului Ón care se aplic„ regulamentul. ™ti˛i foarte bine c„ la Óntreb„ri, chiar dac„ vin secretarii de stat cu ele, la ele se r„spunde, c‚nd se r„spunde Ón scris, sub semn„tura ministrului sau chiar a primului-ministru.

Problema care se pune este a interpel„rilor, pentru c„ atunci trebuie s„ r„spund„ Ón timp real, pentru c„ asta este no˛iunea de interpelare, presupune o Óntrebare care se pune ∫i un r„spuns care se d„ imediat ∫i are un caracter mult mai politic dec‚t cel al Óntreb„rilor, care, Ón general, privesc probleme din teritoriu, cel pu˛in Ón practic„, dac„ nu ∫i Ón teorie.

Din acest punct de vedere, eu cred c„ nu putem s„ exercit„m o astfel de presiune asupra Constitu˛iei, textului constitu˛ional, Ónc‚t s„ devenim at‚t de radicali Ónc‚t s„ spunem c„ numai Ón prezen˛a primului-ministru sau a ministrului respectiv… Exist„ ∫i imposibilit„˛i fizice ∫i atunci excep˛ia ce ar Ónsemna? Textul constitu˛ional _tale quale_ ar Ónsemna c„ dac„ nu este ministrul respectiv o s„-i punem Óntrebarea peste dou„ s„pt„m‚ni, c„ e plecat Ón str„in„tate, nu poate, poate veni un secretar de stat. Dar dac„ e o Óntrebare la care tocmai r„spunsul Ón termeni reali are conota˛ie politic„, adic„ rapid, Ónainte s„ se dezumfle problema respectiv„?

Deci iat„ c‚te elemente sunt ∫i trebuie luate Ón discu˛ie atunci c‚nd analiz„m acest text, lucru pentru care eu cred c„, a∫a cum a prev„zut Constitu˛ia Ón textul ini˛ial, sigur, f„r„ s„ fie perfect ∫i s„ fie suficient de acoperitor, este mul˛umitor din acest punct de vedere, eu Ónsumi fiind unul din acei parlamentari care au pledat totdeauna pentru prezen˛a la cel mai Ónalt nivel, dac„ se poate, adic„ a ministrului, fie la sus˛inerea proiectelor de lege, fie... Dar s„ nu ducem acest exces dincolo de ideea de func˛ionalitate. Nu uita˛i c„ spre deosebire de ora englezeasc„, care nu e chiar a∫a de distractiv„, vreau s„ spun c„ se transpir„ foarte mult acolo, la tribuna aceea, ∫i nici nu e un exerci˛iu foarte u∫or, noi ar trebui s„ avem dou„, vede˛i, de dou„ ori primul-ministru, ministrul, adic„ haide˛i s„ fim reali∫ti ∫i s„ privim lucrurile Ón aceast„ conexiune.

Monica Octavia Musc„

#220382

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„ ∫i stima˛i colegi, Sigur c„, dac„ ve˛i supune votului, ∫tim foarte bine treaba asta, c„ va trece, pentru c„ sunte˛i majoritari. Totu∫i, a∫ vrea s„ ne aplec„m un pic asupra con˛inutului pe fond al acestei chestiuni, pentru c„ dac„ trat„m chestiunea doar de la putere la opozi˛ie nu cred c„ este benefic nici pentru Constitu˛ie, nici pentru bunul mers al rela˛iilor dintre Parlament ∫i Guvern de acum Ónainte.

V„ aduc aminte c„ art. 111 alin. (1), care spune: îGuvernul ∫i fiecare dintre membrii s„i sunt obliga˛i s„ r„spund„ la Óntreb„rile sau la interpel„rile formulate de deputa˛i sau de senatori.“, s-a dovedit clar insuficient. ™i s-a dovedit insuficient pentru c„, din p„cate, a∫a cum au mai spus ∫i al˛i colegi de ai mei de aici, ∫ti˛i foarte bine c„ acele interpel„ri sau Óntreb„ri au ni∫te r„spunsuri absolut formale. Cred c„ nu este unul dintre noi care s„ nu fi trecut prin aceast„ procedur„ ∫i s„ nu fi r„mas cu un gust amar, c„ este o chestiune absolut formal„. Nu Ónt‚mpl„tor, primul-ministru Adrian N„stase, atunci c‚nd a fost Ónvestit Guvernul, a spus clar ∫i r„spicat c„ va veni s„ r„spund„ la toate Óntreb„rile Ón Parlament. ™ti˛i de ce? Pentru c„ a trecut ∫i Domnia sa prin acela∫i formalism idiot prin care am trecut to˛i, indiferent c„ suntem la putere sau Ón opozi˛ie. ™i atunci, adaug la aceste lucruri faptul c„ dumneavoastr„ a˛i sim˛it dup„ experien˛a opozi˛iei necesitatea de a avea un minister al colabor„rii cu Parlamentul. Ba, mai mult, c‚te un secretar de stat la fiecare minister pentru rela˛ia cu Parlamentul. Ei bine, s-a dovedit ∫i acest lucru la fel de formal, la fel de ineficient ca ∫i celelalte.

™i atunci, fac apel la Ón˛elepciunea noastr„, a tuturor, fac apel la faptul c„ to˛i suntem aici parlamentari ∫i avem aceast„ experien˛„, nu Ón ultimul r‚nd la faptul c„ atunci c‚nd noi, parlamentarii, venim cu o interpelare sau cu o Óntrebare nu sunt chestiuni personale, ale noastre, sunt efectiv Óntreb„ri, Óngrijor„ri, nemul˛umiri ale electoratului. Drept urmare, nu e vorba c„ ne r„spunde nou„ direct ministrul sau nu, ci dac„ r„spunde sau nu ∫i ia Ón seam„ problemele electoratului sau nu, cu care venim noi aici.

Drept urmare, dac„ nu ˛ine˛i cont de faptul c„ ar trebui s„ existe un control efectiv ∫i eficient al Parlamentului asupra Guvernului, am rug„mintea s„ ˛ine˛i cont c„ trebuie s„ existe un control eficient al electoratului asupra

Guvernului. Cred c„ Ón loc s„ trat„m problema ca pe o chestiune, cine c‚∫tig„, puterea sau opozi˛ia, cred c„ ar trebui s„ c‚∫tige electoratul ∫i, drept urmare, fac apel la Ón˛elepciunea dumneavoastr„ de a admite c„ art. 111 alin. (1) din Constitu˛ie de p‚n„ acum nu a fost eficient ∫i s„ accepta˛i s„ ad„ug„m acel îpersonal“ care, Ón sf‚r∫it, ar trece din formalism Ón eficien˛„ rela˛ia dintre Parlament ∫i Guvern, rela˛ia dintre electorat ∫i Guvern.

Tudor Mohora

#223352

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Vreau s„ spun de la Ónceput c„ sunt dintre cei care sus˛in c„ trebuie s„ Ónt„rim, Óntr-adev„r, controlul parlamentar asupra tuturor autorit„˛ilor publice care sunt Ón subordinea Parlamentului ∫i inclusiv asupra Guvernului.

Personal, Ón urm„ cu un an ∫i jum„tate, Ón acest sens am ∫i promovat un proiect de hot„r‚re care e pe undeva pe la Comisiile juridice, sper s„-∫i aduc„ aminte de acel proiect care viza Ónt„rirea ∫i chiar construirea unui sistem de control asupra autorit„˛ilor publice din subordinea sau sub control parlamentar. Œns„, Ón acela∫i timp, sunt ∫i membru al Biroului permanent, unul dintre cei care au participat la multe dintre ∫edin˛ele de adresare a Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor ∫i de primire de r„spunsuri.

Vreau s„ v„ spun c„ dac„ la Ónceput interesul mini∫trilor a fost manifest ∫i prezen˛a lor destul de frecvent„ aici, ea s-a diluat pe parcurs ∫i cred c„ una dintre cauze este aceea c„ noi Ón∫ine, cei care adres„m Óntreb„ri ∫i interpel„ri, elud„m prevederile propriului regulament care precizeaz„, de pild„, c„ o Óntrebare, interpelare trebuie s„ fie adresat„ Óntr-o problem„ important„ de politic„ intern„ sau extern„ a Guvernului. P„i, dac„ este o problem„ important„, eu nu cred c„ un singur deputat se poate l„uda cu 400-500 de Óntreb„ri ∫i interpel„ri. Mai este o prevedere Ón regulament care precizeaz„ c„ un grup parlamentar are dreptul s„ adreseze o singur„ Óntrebare ∫i, dac„ timpul o permite, dou„, iar unii colegii adreseaz„ 7, 8 Óntreb„ri sau sunt grupuri parlamentare care vin cu 20.

Ce vreau s„ spun prin asta? C„ se coboar„ la nivelul unor chestiuni punctuale pentru care ar fi ∫i p„cat s„-∫i piard„ vremea mini∫trii s„ vin„ aici ∫i cred c„ nici un secretar de stat practic nu trebuie s„-∫i rup„ din timpul lui pentru a r„spunde unor Óntreb„ri.

Œns„ fondul problemei cred c„ este altul. Œn definitiv, ce urm„rim noi prin acest control? S„ ne exhib„m orgoliul nostru de parlamentar, ca la orice chemare ministrul s„ vin„ aici, sau m„ intereseaz„ calitatea r„spunsului primit de la Guvern sau de la minister? ™i eu vreau s„ v„ spun aici foarte cinstit, ∫i vorbesc despre acest Guvern, nu despre Guvernul trecut, c„ am participat la r„spunsuri la Óntreb„ri foarte bune, date, transmise de un consilier sau de un secretar de stat ∫i la r„spunsuri extrem de ∫erpuitoare pe care le-au formulat unii mini∫tri plini, care au probabil chiar mai mult„ abilitate pentru a pune astfel problemele Ónc‚t s„ nu r„spund„ Ón mod corespunz„tor.

Œmpreun„ cu colegul Chiliman am participat, de asemenea, Ón Austria la o a∫a-numit„ or„ de dezbatere parlamentar„. Eu a∫ vrea s„ spun, stima˛i colegi, c„ acolo practica este extrem de restrictiv„ din punct de vedere al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 88/5.VII.2003 num„rului de probleme care se ridic„. E adev„rat c„ primul-ministru vine o dat„ pe lun„ ∫i r„spunde, face dialog pe o problem„ pe care o ridic„ un grup parlamentar. ™i, prin rota˛ie, sigur le vine r‚ndul tuturor grupurilor din opozi˛ie. Nu vine ca o mori∫c„ s„ r„spund„, cum am vrea noi, la 100, 200 sau 15, sau 20, c‚te Óntreb„ri se adun„ pe adresa sa. Deci se face cu adev„rat, am asistat la acea disput„ care exist„, ∫ti˛i, Óntre Austria ∫i Cehia, Ón leg„tur„ cu centralele atomice de la grani˛a dintre ele, pe care le construiesc cehii, ∫i a fost Óntr-adev„r o dezbatere extrem de interesant„. Dar o problem„ a fost, nu mai multe. Deci trebuie s„ fim aten˛i Ón leg„tur„ ∫i cu o anumit„ restr‚ngere, p‚n„ la urm„, a ariei problematicii pe care noi ne vom situa dac„ g‚ndim ∫i reg‚ndim, ∫i eu sunt de acord s„ reg‚ndim altfel rela˛ia de control al Guvernului de c„tre Parlament. ™i a∫ mai vrea s„ spun Ónc„ ceva.

Stima˛i colegi,

De la Ónceputul acestei legislaturi, tot aud criticile acestea legate de modul Ón care se desf„∫oar„, din partea opozi˛iei, evident, Ón care se desf„∫oar„ aceste ∫edin˛e de Óntreb„ri ∫i r„spunsuri. ™i pre∫edintele Camerei, ∫i noi, cei de la putere, am avansat ideea, sugestia colegilor no∫tri din opozi˛ie s„ vin„ cu o propunere a dumnealor de modificare a regulamentului care s„ fie convenabil„, sigur, Ón primul r‚nd, opozi˛iei, pentru c„ opozi˛ia dore∫te acest lucru, ∫i vom fi deschi∫i la acest lucru.

Din p„cate, nu am primit nimic. Deci iat„, noi dorim ca s„ rezolv„m prin Constitu˛ie ceea ce nu am solu˛ionat, n-am reu∫it s„ solu˛ion„m printr-o amenajare mai bun„ a regulamentului, a prevederilor Regulamentului Camerei Deputa˛ilor.

P„rerea mea este c„ Ónainte de a modifica Constitu˛ia ar trebui s„ ne aplec„m ∫i s„ vedem Ómpreun„ ∫i cu reprezentan˛ii Guvernului care ar fi cea mai bun„ solu˛ie pe care s-o adopt„m Ón aceast„ materie ∫i cred c„ este posibil s„ ajungem la un compromis. ™i mai propun, domnule pre∫edinte, pentru c„ s-a f„cut aceast„ propunere de am‚nare, cred c„ au fost dezbateri suficiente ast„zi Ónc‚t s„ nu mai fie nevoie s-o lu„m de la cap„t vineri diminea˛a, eventual, ∫i s„ Óncheiem aici ∫i s„ d„m votul.

Mul˛umesc.

#228453

Eu cred c„ actualul text constitu˛ional care oblig„ Guvernul, primul-ministru ∫i membrii s„i s„ se prezinte ∫i s„ r„spund„ la interpel„ri este suficient. Dac„ cineva nu este mul˛umit de modul cum se deruleaz„ aceast„ procedur„, are alte dou„ c„i constitu˛ionale pentru a contracara. Chiar Constitu˛ia prevede: cel nemul˛umit de interpelare poate introduce o mo˛iune. Guvernul are o r„spundere politic„ pentru felul cum vine s„ r„spund„ Ón fa˛a Parlamentului. R„spunderea asta politic„ poate atrage introducerea unei mo˛iuni de cenzur„.

Stima˛i colegi, nu sunte˛i mul˛umi˛i!? Utiliza˛i aceste c„i prev„zute de Constitu˛ie. Œn nici un Parlament nu se prevede o imposibilitate ca un prim-ministru sau ca un ministru s„ fie reprezentat printr-un Ómputernicit al s„u Ón fa˛a Parlamentului. Ni s-a spus aici c„ un minister, mai ales acum, dup„ restructurarea lor, care poate avea trei, patru secretari, poate s„ se prezinte prin unul din ei, mai ales prin cel care r„spunde de domeniu.

Sigur, nu avem aici Ón vedere reprezentantul personal al domnului Gheorghiof, adic„ dac„ d‚nsul va ajunge prim-ministru va trimite probabil un paznic, cum a spus. Eu m„ refer strict la un lucru serios, la un Ómputernicit al primului-ministru, respectiv la un ministru sau la un Ómputernicit al ministrului, un secretar de stat.

Dac„ noi am pune aceast„ prevedere, am putea bloca activitatea Guvernului. Deci Guvernul trebuie s„ se prezinte Ón dou„ locuri: la Senat ∫i la Camer„. Dac„ opozi˛ia ar depune c‚te o interpelare Ón fiecare luni, acel membru al Guvernului, Guvernul Ón ansamblu, ar trebui s„ stea fixat Ón aceste zile Ón Parlament. G‚ndi˛i-v„ la obliga˛iile nu numai interne ale membrilor Guvernului care-i pot ˛ine obligatoriu Ón guvern pentru rezolvarea unor probleme foarte stringente, dar ∫i obliga˛iile interna˛ionale.

Nu m„ refer la vizita Óntr-o ˛ar„ str„in„ pentru a Óncheia un tratat. M„ refer Ón special la obliga˛iile care vor reveni din ce Ón ce mai mult pe linia Uniunii Europene, c‚nd ∫i primul-ministru, ∫i foarte mul˛i mini∫tri vor fi obliga˛i s„ mearg„ acolo. Ei vor putea fi Ómpiedica˛i s„ se duc„ dac„ vor ∫ti c„ sunt obliga˛i s„ se prezinte Ón acea zi Ón fa˛a Parlamentului.

Deci repet, pute˛i avea dreptate Ón leg„tur„ cu modul cum se desf„∫oar„ procedura interpel„rilor ∫i a Óntreb„rilor, ave˛i c„ile constitu˛ionale de a v„ manifesta Ómpotriva ei, dar nu putem schimba un text constitu˛ional func˛ional, un text constitu˛ional care este asem„n„tor altor prevederi din constitu˛iile ˛„rilor democratice. Majoritatea membrilor comisiei au votat pentru respingerea acestui amendament ∫i sus˛inem acela∫i punct de vedere.

## Stima˛i colegi,

Eu Ón˛eleg interesul politic ∫i mediatic al dezbaterilor asupra acestui punct. Pot Ón˛elege ∫i multe nemul˛umiri Ón leg„tur„ cu modul cum se desf„∫oar„ procedura Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor. Multe dintre nemul˛umiri pot fi justificate, dar nu cred c„ de la o sup„rare noi trebuie s„ modific„m Constitu˛ia ∫i trebuie s„ cre„m un mecanism blocant al Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor.

Exemplul care s-a tot vehiculat aici, cel din Marea Britanie, nu prea poate fi comparat cel pu˛in din dou„ motive: Ón primul r‚nd c„ acolo interpel„rile se desf„∫oar„ numai Óntr-o zi ∫i numai Ón Camera Comunelor. Nu exist„ interpel„ri Ón ambele Camere ale Parlamentului, pentru ca Guvernul s„ se perinde la aceea∫i or„, Ón aceea∫i zi sau zile concomitente de la o Camer„ la alta, pentru a-∫i bloca c‚te o zi pentru fiecare Ón aceast„ activitate.

#232184

## Domnule pre∫edinte,

Domnule pre∫edinte — m„ adresez pre∫edintelui Comisiei constituante —, domnule pre∫edinte, cred c„ ∫ti˛i. A existat un filozof mare care a spus c„ — numele lui era Seneca —, a spus odat„ Ón felul urm„tor: îCea mai mare pl„cere nu este cea de a fi r„u. Exist„ o pl„cere mult mai mare dec‚t aceea de a fi r„u, aceea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 88/5.VII.2003 de a fi bun.“ Nu prea am v„zut din discursurile de ast„zi ceea ce a spus acest om. Dimpotriv„. L„sa˛i scaunul s„ nu stea jos, la partea dorsal„, s„ stea la partea capului, pentru c„ a∫a e bine s„ ne caracterizeze aici, Ón Parlamentul Rom‚niei. De∫i noi st„m cam mult ∫i scaunul nostru este Ón alt„ parte. Dar s„ d„m dovad„ c„ avem scaunul la cap.

C‚t prive∫te problema de a Óncurca Guvernul Ón activitatea sa, da, ave˛i perfect„ dreptate, domnule pre∫edinte, Ól Óncurc„m Ón a da ordonan˛e de urgen˛„. Cred c„ la asta v-a˛i referit, sumedenia de ordonan˛e de urgen˛„ ∫i atunci v„ este team„ c„ nu va putea da at‚tea ordonan˛e de urgen˛„. Pentru c„ altfel nu v„d de ce cel pu˛in din democra˛ia pe care tot timpul o clam„m c„ o avem, c„ suntem ∫i buni cre∫tini, nu am ceda un punct de vedere. Haide˛i s„ discut„m, s„ vedem Óntre grupurile politice dac„ se poate ajunge la un consens.

Dac„ nu se poate ajunge la un consens, atunci trecem la t„v„lug. De c‚te ori n-a˛i invocat Ón legislatura trecut„ t„v„lugul votului dumneavoastr„: nu sunte˛i democra˛i, de∫i clama˛i c„ sunte˛i. De ce acum nu Ónv„˛„m nimic din ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón legislatura trecut„?

Domnule pre∫edinte,

Mai fac o trimitere la un alt filozof care a spus c„ îOrgoliul r„nit nu se r„zbun„ pentru c„ este r„nit, se r„zbun„ pentru c„ este orgoliu“. Nu l„sa˛i s„ credem acest lucru.

V„ mul˛umesc.

#236756

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nou„ ne pare r„u c„ unii colegi care, la fel, au ochelari ca ∫i noi, datorit„ distan˛ei, sunt Ón prezen˛a unei iluzii optice. Se Ónt‚mpl„. A confundat m‚na pre∫edintelui comisiei cu m‚na unui membru al comisiei, dar se mai Ónt‚mpl„ ∫i la case mari. Nu facem un caz din asta.

Domnule pre∫edinte,

La punctul 117 din raport exist„ un amendament respins al Partidului Democrat. Potrivit textului actual de la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 88/5.VII.2003 art. 112 alin. (1), care sun„ Ón felul urm„tor: îCamera Deputa˛ilor ∫i Senatul, Ón ∫edin˛„ comun„, pot retrage Óncrederea acordat„ Guvernului prin adoptarea unei mo˛iuni de cenzur„, cu votul majorit„˛ii deputa˛ilor ∫i senatorilor.“ Este textul clasic al mo˛iunii de cenzur„.

Cu alte cuvinte, dac„ cineva este nemul˛umit de activitatea unui ministru, Ón acest moment, potrivit sistemului nostru constitu˛ional, nu poate prin intermediul Parlamentului s„-l demit„ dec‚t dac„ demite Óntregul Guvern prin intermediul unei mo˛iuni de cenzur„.

Este p„cat uneori s„ cad„ un Cabinet pentru un ministru. Este contraproductiv s„ faci o mo˛iune de cenzur„ prin care s„ demi˛i Óntregul Guvern c‚nd, Ón fapt, s„ spunem, un membru al Cabinetului sau unii membrii din Cabinet ar trebui doar s„ fie demi∫i.

Amendamentul pe care vi-l propunem este ∫i sun„ Ón felul urm„tor: îCamera Deputa˛ilor ∫i Senatul, Ón ∫edin˛„ comun„, pot retrage Óncrederea acordat„ Guvernului sau unui membru al acestuia, prin adoptarea unei mo˛iuni de cenzur„, cu votul majorit„˛ii deputa˛ilor ∫i senatorilor.“

Solu˛ia este practic„ ∫i ne-ar oferi posibilitatea s„ Ónl„tur„m, Ón cazul Ón care Óntr-o echip„ guvernamental„ exist„ un ministru care, prin ac˛iunea pe care o Óntreprinde, se situeaz„ Ón afara jocului politic, a cadrului constitu˛ional sau a programului de guvernare, s„ Ónl„tur„m doar acel ministru, ∫i nu Óntregul Cabinet care ∫i-ar putea continua activitatea.

Este o solu˛ie, repet, pragmatic„, pe care dorim s„ v-o supunem aten˛iei dumneavoastr„ ∫i aprob„rii.

Varga Attila

#244612

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat„ Camer„,

Propunerea noastr„ se refer„ la art. 113 alin. (1) din textul actual al Constitu˛iei ∫i amendamentul nostru figureaz„ la pozi˛ia 118 la amendamente respinse.

Textul se refer„ la angajarea r„spunderii guvernamentale ∫i noi propunem eliminarea ultimelor trei cuvinte, ∫i anume: îsau pentru un proiect de lege“.

Suntem de acord ca acest instrument constitu˛ional s„ func˛ioneze, deci angajarea r„spunderii guvernamentale pentru o declara˛ie politic„ sau pentru un program politic, dar suntem Ómpotriv„ ca s„ func˛ioneze ∫i pentru un proiect de lege.

Consider„m c„ acesta ar fi un instrument deosebit, ∫i este un instrument deosebit de puternic Ón m‚na Guvernului pe seama Legislativului. Œn argumentarea noastr„ invoc„m un aspect teoretic, cu implica˛ii practice Ón special cu privire la procesul legislativ, ∫i un aspect, un argument pragmatic sau practic.

Cel teoretic se refer„ la faptul c„ prin existen˛a acestui instrument la Óndem‚na Guvernului, practic, se elimin„, se ocole∫te Legislativul, chiar dac„ Guvernul Ó∫i asum„ un risc deosebit prin provocarea unei mo˛iuni de cenzur„; oricum practica a dovedit c„ aceste mo˛iuni de cenzur„ nu trec prin Parlament ∫i, astfel, printr-o astfel de asumare a r„spunderii guvernamentale se introduc Ón legisla˛ia Ón vigoare anumite legi care, practic, nu au fost dezb„tute Ón Parlament. Consider„m c„, dac„, Óntr-adev„r, cum spunea ∫i domnul coleg Boc, sistemul nostru este mai apropiat de un sistem parlamentar, atunci este inacceptabil ca s„ apar„ Ón legisla˛ia Ón vigoare ni∫te acte normative cu putere de lege care, pur ∫i simplu, nu au fost dezb„tute nici m„car ulterior Ón fa˛a Parlamentului.

Argumentul practic pe care-l invoc„m se refer„ la faptul c„, indiferent cine a fost la guvernare, guvernele au cam abuzat de aceast„ posibilitate, de acest instrument constitu˛ional ∫i nu numai c„ au adoptat un proiect de lege, dar chiar au adoptat ni∫te pachete de legi la care nici m„car nu se referea textul ini˛ial al Constitu˛iei.

Am putut constata Ón decursul anilor c„ guvernele au folosit Ón mod abuziv acest instrument constitu˛ional ∫i au adus Parlamentul Óntr-o situa˛ie, dac„ m„ pot exprima

Da. Domnule Vasilescu, v„ rog.