Nicolae-Vlad Popa

V„ mul˛umesc.

îLuarea unui bun mobil din posesia sau deten˛ia altuia, f„r„ consim˛„m‚ntul acestuia, Ón scopul de a ∫i-l Ónsu∫i pe nedrept se nume∫te furt ∫i se pedepse∫te cu Ónchisoare.“

Pornind de la aceast„ defini˛ie, Guvernul N„stase poate fi considerat autorul unui manual intitulat îCum s„ furi din buzunarul cet„˛eanului f„r„ s„ fii prins“. Numeroase ordonan˛e, hot„r‚ri de Guvern, dar ∫i legi, reglementeaz„ furtul s„v‚r∫it asupra contribuabilului rom‚n.

Dintre metodele patronate de P.S.D. putem enumera Óncredin˛„rile directe de lucr„ri clien˛ilor de partid, cu supraevaluarea cheltuielilor, v‚nz„rile, de data aceasta

subevaluate, f„cute de Regia Administr„rii Protocolului de Stat a propriilor active, dar ∫i a celor din Regia îLocato“ ∫i îHorticola“ — S.A., îprivatizarea“ Uzinei îRoman“ — S.A. pe un euro ∫i oferirea drept cadou a patrimoniului acestuia unei asocia˛ii pesediste.

O alt„ metod„ de v‚rf o reprezint„ iertarea de datorii a unor societ„˛i gen îRafo“ sau îTutunul Rom‚nesc“ care prejudiciaz„ bugetul na˛ional de mii de miliarde de lei. Concomitent, vistieria statului este furat„ sistematic prin c„pu∫area societ„˛ilor ∫i companiilor de stat, at‚t la intrare, c‚t ∫i la ie∫ire, de firmele pesediste.

Nici un produs sau serviciu al economiei Ónc„ de stat nu scap„ comisionului pesedist. Tot aceste firme de stat, printre care companiile ∫i societ„˛ile na˛ionale îPetrom“, îDistrigaz“ etc., dar nu Ón ultimul r‚nd B.C.R. ∫i C.E.C., pl„tesc publicitate de zeci de miliarde lei c„tre MEDIA, proprietatea P.S.D.-ului.

Sus-numi˛ii Ó∫i permit, pe banii no∫tri — campionul absolut fiind C.E.C.-ul — s„ fac„ dona˛ii ∫i sponsoriz„ri astronomice acelora∫i clien˛i ai P.S.D., o bun„ parte din sumele Ón acest fel ob˛inute intr‚nd Ón buzunarele proprii sau la pu∫culi˛a de partid.

Dar cea mai rafinat„ form„ de furt o reprezint„ furtul de proprietate intelectual„. Dup„ cum se cunoa∫te, statul rom‚n este proprietarul unei Óntregi game de produse, cele mai valoroase fiind Ón industria constructoare de ma∫ini. Societ„˛ile îRoman“ —S.A, îTractorul“ — S.A., îAro“ — C‚mpulung, îDacia“, dar ∫i multe, multe altele sunt proprietarele unei averi reprezent‚nd planurile, schi˛ele, cotele, formulele pe baza c„rora se construiesc toate piesele ce alc„tuiesc produsul finit.

De∫i proprietatea intelectual„ a fost garantat„ Ónc„ din 1956, prin Decretul nr. 321, ∫i ulterior prin Legea nr. 8/1996, din care reiese c„ orice produs executat f„r„ consim˛„m‚ntul proprietarului este considerat contraf„cut, urm‚nd s„ fie confiscat, Ón Rom‚nia P.S.D.-ul a construit o adev„rat„ filier„ de peste 100 de societ„˛i produc„toare de a∫a-zise piese de schimb, Ón realitate piese contraf„cute. Aceste societ„˛i f„r„ licen˛„ sau alte forme de aprobare au v‚ndut piese Ón valoare de zeci de milioane de dolari fabricilor ce de˛ineau dreptul de proprietate, produc‚ndu-le astfel un prejudiciu imens. De fapt, prejudiciul real al acestor uzine reprezint„ exact valoarea Óncasat„ de firmele ce au Ónc„lcat legea. La uzinele îRoman“ ∫i îTractorul“, paguba a fost evaluat„ prin aceast„ r„scump„rare a pieselor contraf„cute la 10 p‚n„ la 12 milioane dolari pe an. Œn felul acesta s-a contribuit Ón mod direct la falimentarea acestor uzine.