Lucian Augustin Bolca∫

V„ mul˛umesc.

Ini˛iatorul?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/29.VI.2006 Vreau s„ v„ anun˛ c„, din partea Ministerului Justi˛iei, mi s-a cerut cuv‚ntul pe aceast„ problem„. Regulamentul nu prevede interven˛ia unui ministru Óntr-o procedur„ legislativ„, dar regulamentul spune c„ ministrul poate interveni Ón orice faz„ a dezbaterii.

Dup„ domnul Frunda... da, v„ rog, doamna ministru. Doamna secretar de stat, v„ rog s„ lua˛i cuv‚ntul. Vreau s„ fiu corect ∫i cu regulamentul, ∫i cu dumneavoastr„.

V„ rog.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** _— secretar de stat_

## _Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

V„ mul˛umesc mult, domnule pre∫edinte. Distins„ Camer„,

Am ascultat cu mult„ aten˛ie argumentele care s-au spus, mai multe pentru sus˛inerea ini˛iativei legislative, ∫i un punct de vedere care nu sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Ceea ce a∫ dori s„ subliniez, dincolo de toate argumentele, este urm„torul fapt. Ca practician, ani de zile am constat ce anume confer„ calitatea unui act normativ, fie c„ acesta este emis de c„tre Guvern, fie c„ este adoptat de Parlamentul Rom‚niei, ∫i anume ce anume produce Ón practic„, sub aspectul tuturor consecin˛elor. ™i ca aplicabilitate este exact ca ∫i un bun care este proiectat, dac„ dori˛i, de c„tre un inginer ∫i se vede Ón practic„ dac„, Óntr-adev„r, a creat ceva valabil, viabil, fiabil ∫.a.m.d.

Modific„rile care au fost aduse Legii nr. 303/2004 dateaz„ de circa un an de zile. Ele, deja, ∫i-au produs consecin˛ele Ón practic„ ∫i sub aspectul rezonan˛ei pe care au avut-o Ón opinia public„ intern„, dar ∫i cea extern„.

Dac„ s-ar fi constatat vreo Ónc„lcare ∫i vreo periclitare a independen˛ei justi˛iei, care a fost un capitol deosebit de fragil Ón rapoartele de ˛ar„ Óntocmite, Ón mod cert c„, mai ales la ultima pozi˛ie pe care a avut-o Uniunea European„, exprimat„ fa˛„ de ceea ce s-a corectat la capitolul îJusti˛ie“, atunci acest aspect ar fi fost imputat, Ón primul r‚nd pentru c„, dac„ este at‚t de grav afectat„ independen˛a prin aceast„ competen˛„ a ministrului justi˛iei de a propune v‚rfurile din parchete, atunci Ón mod cert nu ar fi fost sc„pat„ din vedere.

De ce aceast„ pozi˛ie? O s„ v„ rog s„-mi mai permite˛i s„ v„ re˛in aten˛ia Ón∫ir‚nd acele state europene unde procedura de numire ∫i de revocare din func˛ie a conduc„torilor parchetelor este aceea∫i ca cea din legisla˛ia care este acum Ón vigoare. Aceste state sunt: Danemarca, Finlanda, Suedia, Germania, Irlanda, Spania, Portugalia, Cheia, Estonia, Slovenia. Aici ne-am referit ∫i la state foste comuniste, ∫i la state care nu au trecut prin acest regim.

Or, Ón condi˛iile Ón care noi nu suntem judeca˛i din exterior, argumentele care s-au mai expus aici, de ordin constitu˛ional, respectiv ce Ónseamn„ atunci ∫i ce r„m‚ne din activitatea procurorilor sub autoritatea ministrului justi˛iei, vom goli, cred, de con˛inut, acest text, mai ales c„ problema independen˛ei procurorului, a statutului acestuia este o problem„ controversat„ Ón Óntreaga lume. O Óntreag„ Organiza˛ie a Na˛iunilor Unite nu a reu∫it s„ dea un r„spuns categoric la aceast„ problem„. De asemenea, marcan˛i reprezentan˛i ai societ„˛ii civile Ó∫i doresc s„ reduc„ procurorul la un func˛ionar public Ón m‚na Executivului.