Eduard Raul Hellvig

V„ mul˛umesc mult, doamn„ pre∫edint„.

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la îCet„˛eanul rom‚n, spectator sau juc„tor Ón procesul de integrare european„ a Rom‚niei?!“

La 26 septembrie 2006, Comisia European„ a f„cut public„ pozi˛ia sa cu privire la aderarea Rom‚niei ∫i Bulgariei la Uniunea European„. Conform Raportului Rehn, cele dou„ ˛„ri sunt preg„tite s„ Óndeplineasc„ criteriile politice, economice, precum ∫i cele din acquis-ul comunitar, p‚n„ la 1 ianuarie 2007. Astfel, Ón acest moment putem afirma c„ Rom‚nia ∫i-a atins ∫i cel de al doilea obiectiv strategic din perioada postcomunist„: integrarea ˛„rii noastre Ón marea familie european„.

1 ianuarie 2007 va avea, Óns„, o dubl„ semnifica˛ie pentru Rom‚nia: pe de o parte, aceast„ dat„ va marca finalizarea unei etape — cea a proiectului politic rom‚nesc de preaderare; pe de alt„ parte, va Ónsemna demararea uneia noi — cea a proiectului politic postaderare. Un proiect complex, care se pare c„ va necesita un efort mai mare dec‚t cel Óncheiat. ™i aceasta fiindc„, Ón perioada urm„toare, Rom‚nia va fi supus„ unei atente monitoriz„ri a aplic„rii reformelor Ón zonele considerate problematice, ∫i anume reforma din domeniul justi˛iei, combaterea corup˛iei ∫i a crimei organizate sau managementul fondurilor destinate agriculturii. ™i aceasta, Ón condi˛iile existen˛ei unui calendar str‚ns, care prevede ca Ón luna octombrie 2006 Parlamentul European s„ voteze propriile recomand„ri referitoare la aderarea ˛„rii noastre; Ón luna decembrie 2006 Consiliul European s„ aprobe data integr„rii; Ón luna martie 2007 Rom‚nia s„ ating„ termenul-limit„ pentru prezentarea progreselor f„cute Ón zonele problematice; iar Ón luna iunie 2007 Comisia European„ urm‚nd s„ elaboreze un nou raport, care va decide dac„ clauzele de salvgardare vor fi aplicate sau nu.

Œn consecin˛„, momentul integr„rii, prin efectele pe care le va genera ca urmare a accentului pus pe necesitatea realiz„rii reformelor, ∫i anume am‚narea beneficiilor pentru popula˛ie, va avea un impact mai mare sau mai mic asupra percep˛iei actuale a cet„˛eanului rom‚n asupra Uniunii Europene. Va deveni cet„˛eanul rom‚n eurosceptic? Exist„ premisele instaur„rii acestei atitudini? Cine ∫i cum ar putea contrabalansa o asemenea perspectiv„?

Potrivit sondajelor de opinie, Ón acest moment se remarc„ prezen˛a c‚torva elemente care, cumulate cu nesatisfacerea a∫tept„rilor popula˛iei imediat dup„ momentul integr„rii, ar putea determina cre∫terea euroscepticismului. Se Ónregistreaz„ sc„derea nivelului de Óncredere a rom‚nilor Ón Uniunea European„. Cet„˛enii rom‚ni posed„ un nivel mediu de cuno∫tin˛e despre Uniunea European„, Óns„ exist„ un sentiment de nevoie acut„ de a primi informa˛ii despre Uniunea European„, Ón special cu privire la drepturile pe care le presupune calitatea de cet„˛ean european, politica for˛ei de munc„ sau modul de func˛ionare a institu˛iilor europene. ™i, totodat„, imaginea rom‚nilor despre obiectivele pe care