Nicolae V„c„roiu

V„ mul˛umesc.

Senatul Rom‚niei, constituit Ón prima legislatur„ constitu˛ional„ postdecembrist„, trebuia s„ r„spund„ unor provoc„ri deloc neglijabile, printre care se situa, nu Ón ultimul r‚nd, nivelul de excep˛ie al Senatului care a func˛ionat Ón timpul Adun„rii Constituante. O dificultate suplimentar„ a provenit din faptul c„ senatorii ale∫i, cu infime excep˛ii — remarc cu mare pl„cere lec˛iile de democra˛ie pe care le-am primit de la fostul coleg, vicepre∫edintele Radu C‚mpeanu —, aveau o minim„ experien˛„ legislativ„, iar structura rezultat„ Ón urma alegerilor legislative nu se sprijinea pe o majoritate consistent„, impun‚ndu-se alian˛e fragile, at‚t Ón zona majorit„˛ii, c‚t ∫i a opozi˛iei.

Dar dificultatea cea mai important„ a provenit din cerin˛ele economice presante ale tranzi˛iei, care s-au acumulat Óngrijor„tor Ón ultimele luni ale Adun„rii Constituante: eliminarea imperativ„ a subven˛iilor de stat, liberalizarea adaosului comercial ∫i introducerea taxei pe valoarea ad„ugat„. Numai una dintre acestea, oricare, ar fi fost suficient„ pentru supunerea popula˛iei Rom‚niei la sacrificii enorme, cu at‚t mai mult punerea Ón aplicare simultan„ a celor trei m„suri. Indiferent c„ se con∫tientizeaz„ sau nu acest aspect, primii doi ani ai legislaturii 1992—1996 s-au desf„∫urat cu aceast„ piatr„ de moar„ legat„ de picioare.

Ca o consecin˛„ a polimorfismului politic din Senat, presiunile populiste s-au exercitat din toate p„r˛ile, majoritate ∫i opozi˛ie, partidul relativ majoritar din care f„ceam ∫i eu parte reu∫ind cu greu s„ opereze Ón aceste condi˛ii.

O problem„ la fel de dificil„ provenea din necesitatea de a adapta din mers legile elaborate Ón timpul Constituantei sub lozinca îNu ne vindem ˛ara!“ la cerin˛ele reale ale economiei de pia˛„.

Optimismul hazardat privitor la termenele de punere Ón practic„ a retroced„rii terenurilor agricole proprietarilor de drept s-a soldat cu un jaf masiv la nivelul utilajelor agricole necesare pentru asigurarea hranei, seceta endemic„ amplific‚nd dezastrul.

Al„turi de problemele economice multiple ilustrate mai sus prin c‚teva exemple, un obiectiv la fel de important sau poate chiar mai important era acela de a cultiva ∫i amplifica virtu˛ile democra˛iei. Era greu s„ Ó˛i convingi mai ales partenerii c„ democra˛ia nu este un concept vid, c„ opozi˛ia nu este un obiect de decor, c„ majoritatea are

puterea votului, iar opozi˛iei trebuie s„ Ói fie asigurat„ posibilitatea real„ de a se exprima Ón promovarea legilor. Era la fel de greu s„ convingi opozi˛ia c„ simpla negare a tezelor promovate de Guvern este un mod pervers de autoanihilare. Altfel spus, legislatura la care m„ refer trebuia s„ se constituie Óntr-o ∫coal„ de democra˛ie care s„ consolideze pa∫ii mode∫ti f„cu˛i Ón timpul Adun„rii Constituante.

Era necesar ca a∫a-zisa eficien˛„ Ón procesul legislativ s„ fie Ónlocuit„ treptat printr-o dezbatere consistent„, Ón care solu˛ia final„, legea, s„ nu fie o simpl„ repetare a tezei ini˛iale, proiectul.