Mihai Adrian M„laimare

V„ mul˛umesc, stimat„ doamn„.

Declara˛ia mea politic„ se nume∫te îSuveranitatea poporului sau a intereselor?“

Cred c„ este cazul s„ l„murim o confuzie grav„: Parlamentul Rom‚niei nu este ceea ce ar trebui s„ fie Ón primul r‚nd, ∫i anume reprezentantul suveranit„˛ii poporului.

O s„ aduc dou„ argumente.

Partidele politice din Rom‚nia postcomunist„ au deformat grav procesul parlamentar. Deputa˛ii ∫i senatorii acestui parlament ac˛ioneaz„, de cele mai multe ori, la comanda partidului. Partidul politic stabile∫te care legi sunt bune sau nu, care decizii sunt corecte sau incorecte. Apoi Ó∫i coaguleaz„ membrii care trebuie s„ voteze dup„ vrerea partidului.

Gre∫it, domnilor!

Un membru al Parlamentului ar trebui s„ voteze o lege nu pentru c„ a∫a o cere partidul, ci pentru c„ a∫a o cer interesele ˛„rii ∫i ale cet„˛enilor s„i. Nu vot„m o lege pentru c„ Executivul are aceea∫i culoare politic„ cu noi, ci pentru c„ suntem convin∫i c„ este o lege bun„. Merg‚nd pe acela∫i ra˛ionament, nu vot„m Ómpotriva unei legi pentru c„ facem parte din opozi˛ie, ci pentru c„ o consider„m proast„.

Asta este adev„rata misiune a unui parlamentar: s„ judece, s„ c‚nt„reasc„ ∫i s„ voteze a∫a cum Ói dicteaz„ con∫tiin˛a, nu partidul.

Noi nu reprezent„m aici interesele partidului, ci interesele poporului, adic„ ale oamenilor pe care, din patru Ón patru ani, Ói chem„m la vot pentru a le ob˛ine Óncrederea. Partidele politice ar trebui s„ fie doar rezultatul unor afinit„˛i doctrinare pe care le au un grup de indivizi.

Parlamentarul este o institu˛ie Ón sine ∫i el ac˛ioneaz„ pentru binele celor care l-au votat. A vota altfel Ónseamn„ a ne dispre˛ui pe noi Ón∫ine. Œn fine, partidul politic nu este Ón m„sur„ s„ stabileasc„ ce este bine ∫i ce este r„u. Dar 300 de oameni care judec„, fiecare Ón parte, o anumit„ chestiune se pot apropia de varianta corect„.

Ce reprezentant al poporului este acela care Ói las„ pe al˛ii s„ hot„rasc„ Ón locul lui sau, mai r„u chiar, s„ voteze, folosindu-i cartela electronic„? V„ spun eu, unul care reprezint„ orice altceva, doar pe cet„˛eni nu. Este cazul s„ ne lu„m misiunea Ón serios!

A doua problem„ pe care vreau s„ o ridic este aceea a Cur˛ii Constitu˛ionale.

La prima vedere, ar p„rea un organism absolut necesar unui stat democratic.

Trebuie s„ v„ spun c„ nu este a∫a. Cele mai avansate democra˛ii ale lumii, Marea Britanie, S.U.A., Japonia, Elve˛ia nu au a∫a ceva. Competen˛a membrilor acestei Cur˛ii Constitu˛ionale este, din nou, Óndoielnic„. Dreptul constitu˛ional este o ramur„ a filozofiei morale sau politice, nicidecum o disciplin„ juridic„. Nu judec„torii sunt cei care ar trebui s„ decid„ asupra constitu˛ionalit„˛ii vreunei legi, ci speciali∫tii Ón ∫tiin˛e politice. Œn fine, Constitu˛ia este actul fondator al unei na˛iuni, pe care orice cet„˛ean ar trebui s„ Ól Ón˛eleag„. Dac„ ea ar fi un fel de hieroglif„ juridic„ pe care numai c‚˛iva ar putea-o Ón˛elege, nu ∫i-ar mai avea rostul.