Ion Predescu

Vã mulþumesc cã mi-aþi acordat cuvântul.

Cred cã la mijloc este vorba de o confuzie. Nu este vorba de achiziþii în afara cadrului legal. Aceasta se susþine în esenþã ºi nu este necesarã, vã rog sã mã scuzaþi, acea adãugare ”în condiþiile legiiÒ. Este de la sine înþeles.

Colegii care susþin eliminarea textului greºesc pornind de la o confuzie; ei pierd din vedere, ori din neºtiinþã ori pentru cã nu vor sã ia în considerare faptul cã Ministerul de Interne este ºi, chiar când va fi demilitarizat, va rãmâne organizat ºi va funcþiona ºi funcþioneazã pe criterii militare, pe criterii de ordine, de subordonare. Ce spune textul? Cã achiziþiile le fac niºte structuri speciale cu sarcini în domeniul informativ. Cine aþi vrea sã le facã? Dealerii generali? Cine vreþi dumneavoastrã, doamnã vicepreºedinte a comisiei? Întindeþi prea departe ºi prea încordaþi coarda! Respectaþi legalitatea, regimul strict de statut special al instituþiei respective! Aceasta este o prevedere care rãmâne în cadrul general al legii, al legalitãþii, dar care menþioneazã cã achiziþiile nu le face un oarecare impresar, comisionar etc., ci unitatea specializatã a instituþiei respective, în condiþiile legalitãþii generale, cã doar n-o sã le facã altfel?

Prin urmare, textul se justificã.

Acum, faptul cã nu este motivat raportul, este deficienþa comisiei ºi vãd cã doamna senator s-a derobat cu foarte mare degajare de obligaþia de a motiva raportul în aceste probleme. Cum îl susþineþi dacã nu îl motivaþi?! ªi cum vã susþineþi dumneavoastrã amendamentele potrivnice raportului, în calitate de reprezentantã a comisiei? Pentru mine devin de neînþeles lucrurile acestea! Foarte bine aþi observat cã este nu numai delicatã, dar chiar contradictorie poziþia dânsei în aceastã problemã. De aceea, aº dori sã avem ºi ordine în reprezentarea comisiilor ºi în susþinerea punctelor de vedere. Eu nu vã contest, eu sunt printre cei mai consecvenþi ºi stãruitori în respectarea drepturilor parlamentarilor ºi vã veþi convinge când, poate, voi reuºi sã dau publicitãþii un studiu în aceastã privinþã Ñ dreptul la opinie, dreptul la cuvânt ºi dreptul la vot sunt drepturi absolute. Le-am susþinut din 1990, din primele zile dupã dobândirea mandatului de senator, dar ele trebuie exercitate în anumite condiþii, nu chiar aºa oricum doreºte fiecare, pentru cã ºi mandatul reprezentativ, fie el chiar reprezentativ naþional, are limitele sale. De aceea am cerut noi ºi am stãruit la jurãmânt ºi aþi vãzut la jurãmânt ce trebuie sã respecte, inclusiv parlamentarul.

Prin urmare, vã rog sã reþineþi cã reglementarea este cât se poate de corespunzãtoare legalitãþii.