Stenogramă plen

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Deschid lucrãrile ºedinþei Senatului, în plenul sãu din 6 septembrie, anunþându-vã cã suntem în cvorum.

De asemenea, situaþia prezenþei la lucrãri. Avem un numãr de colegi absenþi motivat, domnii senatori: Octav Cozmâncã, Gyšrgy Frunda, Ion Gogoi, Ilaºcu Ilie, George Mihail Pruteanu, Emil Rãzvan Theodorescu ºi doamnele senator Maria Antoaneta Dobrescu ºi Rodica Mihaela Stãnoiu.

Vã

La urmãtorul punct din ordinea de zi avem câteva chestiuni organizatorice.

Rog liderii de grupuri parlamentare sã prezinte plenului Senatului modificãrile solicitate în legãturã cu componenþa nominalã a comisiilor. Este vorba de anumite schimbãri a unor colegi senatori dintr-o comisie în alta; au fost discutate în Biroul permanent; potrivit regulamentului au fost agreate de conducerea Senatului, rãmâne sã fie aduse la

cunoºtinþa plenului Senatului de liderii grupurilor parlamentare.

Rog, aºadar, pe domnul senator Ion Solcanu, pentru Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

În cazul grupului nostru nu avem decât renunþarea unor colegi la cea de-a doua opþiune, pentru a putea face loc la alþi colegi, care nu au opþiunea a doua, de la alte grupuri parlamentare.

Astfel, la Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã renunþã domnul senator Rahãu Dan Nicolae; la Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, doamna senator Dobrescu Maria Antoaneta renunþã pentru un alt coleg, pãstrându-ºi numai opþiunea la Comisia pentru politicã externã; la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupþiei ºi petiþii, domnul Bindea Liviu-Doru renunþã la comisie pentru domnul senator Duþã Vasile, ºi urma, ieri, Grupul parlamentar P.D. sã decidã dacã doamna Maria Petre vine cu opþiunea a doua la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupþiei ºi petiþii, în locul domnului Crãciun Avram. Hârtia pe care am primit-o noi, iniþial, de la dumneavoastrã aºa era.

În cazul în care Grupul parlamentar al Partidului Democrat îºi pãstreazã opþiunea, aceea ca doamna senator Maria Petre sã vinã la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupþiei ºi petiþii pentru opþiunea a doua, renunþã domnul Crãciun Avram. Iar domnul senator Alexa Constantin vine în locul domnului senator Gherman la Comisia pentru drepturile omului ºi minoritãþi.

Vã mulþumim, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, rugãm sã se facã precizãrile cuvenite.

Noi am cerut înlocuirea domnului senator Duþã Vasile din Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, în locul cãruia am propus ºi s-a aprobat sã vinã domnul Dumitru Petru Pop, iar în locul domnului senator Dumitru Petru Pop, care era la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, l-am propus ºi s-a aprobat de cãtre Birou domnul senator Bâciu Constantin, opþiunea a doua.

Da, vã mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

## Domnule preºedinte,

Vã rugãm sã aveþi amabilitatea sã þineþi cont de cererea deja înaintatã de domnul senator Paul Pãcuraru ca a doua opþiune sã fie în Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, unde noi am avut un reprezentant, pe domnul senator Alexandru Paleologu, care a trecut la Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã.

Deci, solicitãm un loc, fãrã drept de vot, în cadrul comisiei pentru domnul senator Paul Pãcuraru, a doua opþiune.

Domnule senator, Asta este singura?

Da, este singura.

## Domnule senator,

Problema a fost discutatã ieri în Biroul permanent, ºtiþi bine istoria chestiunii, nu mai intru în detalii, nu este necesar pentru a fi supusã votului. Sigur, Biroul permanent a agreat ca la lucrãrile acestei comisii domnul vicepreºedinte Paul Pãcuraru, aºa cum regulamentul o prevede, dar, din punct de vedere formal, nu este necesarã o aprobare a plenului Senatului, întrucât este un exerciþiu normal al dreptului oricãrui senator de a participa, iar domnul...

ªtiam lucrul ãsta, dar am vrut sã informez plenul de aceastã dorinþã a noastrã.

Vã mulþumesc.

Da, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.

Domnule preºedinte, onorat Senat,

Grupul nostru nu preconizeazã nici un fel de propuneri privind înlocuirea unor membri ai sãi în comisiile permanente, ºi prin aceasta nu se pune nici o problemã legatã de componenþa comisiilor.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Panã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Schimbãrile sunt urmãtoarele: domnul senator Radu Vasile pleacã de la Comisia pentru privatizare la Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþa naþionalã, domnul senator Constantin Bãlãlãu, de la Comisia pentru drepturile omului ºi minoritãþi la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, domnul senator Romeo Hanganu pleacã de la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã la Comisia pentru privatizare. De asemenea, domnul senator Ioan Vela, nominalizat pentru Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, are ca a doua opþiune Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, domnul senator Petre Roman, a doua opþiune, la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, ºi la Comisia pentru drepturile omului ºi minoritãþi, a doua opþiune, domnul senator Romeo Hanganu, iar la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupþiei ºi petiþii domnul senator Iuliu Pãcurariu, cu a doua opþiune.

De asemenea, vreau sã fac remarca cã am primit astãzi de la secretariat aceastã listã cu comisiile permanente care urmeazã sã fie supusã aprobãrii plenului Senatului. Vreau numai sã constat un lucru, la punctul 9, la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, care va fi supusã, probabil, printre celelalte aprobãri, plenului de astãzi, la poziþia de preºedinte al comisiei figureazã doamna senator Marinescu Simona, ca independent.

Vreau sã reamintesc cã la aceastã comisie, în conformitate cu cele stabilite la începutul actualei legislaturi, funcþia de preºedinte aparþine Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Da, ºi eu vã mulþumesc.

Dacã mai sunt observaþii legate de modificãrile în componenþa comisiilor permanente ale Senatului?

Dacã nu, voi da citire proiectului de Hotãrâre a Senatului ºi a componenþei nominale a fiecãrei comisii, aºa cum rezultã aceasta dupã propunerile fãcute de liderii grupurilor parlamentare. Deci, potrivit proiectului de Hotãrâre se aprobã componenþa nominalã a comisiilor permanente ale Senatului, potrivit anexelor nr. IÑXIV, care fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Potrivit anexelor, componenþa nominalã a comisiilor permanente ale Senatului este urmãtoarea:

**Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri** : Roibu Aristide Ñ Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist); Pop Dumitru Petru Ñ Grupul parlamentar al Partidului România Mare; Predescu Ion Ñ Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist); Iorgovan Antonie Ñ Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist); Belaºcu Aron Ñ Grupul parlamentar al Partidului România Mare; Dumitrescu Viorel Ñ Grupul parlamentar al Partidului România Mare; Eckstein Kov‡cs-PŽter Ñ Grupul parlamentar U.D.M.R.; Roman Petre Ñ Grupul parlamentar al Partidului Democrat; Opriº Octavian Ñ Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist); Popa Nicolae-Vlad Ñ Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal; Tãrãcilã Doru Ioan Ñ Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Domnule preºedinte, îmi permiteþi?

Acolo s-a strecurat o greºealã. La funcþii, domnul Belaºcu Aron este vicepreºedinte...

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Domnule senator, eu nu am citit pe funcþii...

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Am înþeles, dar am þinut sã fac precizarea, sã se clarifice în plen...

Bun! Asta este o chestiune pe care o va face ca propunere... da... funcþiile le anunþãm dupã ce comisiile se întrunesc ºi-ºi aleg biroul...

Fiþi amabil, pe textul pe care îl avem noi, domnul senator Pop Dumitru Petru este trecut la P.S.D., dumneavoastrã aþi anunþat P.D. ...

Eu am corectat, cred cã aþi fost atent când am citit...

Am fost atent, dar nu am reþinut... deci, unde este?...

E, înseamnã, aþi fost atent, dar ... nu întru totul...

Deci, am spus Grupul parlamentar al Partidului România Mare, eu am anunþat Grupul parlamentar al Partidului România Mare... nu aþi fost atent...

**Comisia economicã** , în urmãtoarea componenþã nominalã: Popescu Dan Mircea Ñ Grupul parlamentar P.S.D.

(social-democrat ºi umanist); Panã Viorel Marian Ñ Grupul parlamentar al Partidului Democrat; Onaca Dorel Constantin Ñ Grupul parlamentar al Partidului România Mare; Bãdulescu Doru Laurian Ñ Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist); Bîciu Constantin Ñ Grupul parlamentar al Partidului România Mare; Dinu Marin Ñ Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist); Nedelcu Mircea Ñ Grupul parlamentar al Partidului România Mare; Novolan Traian Ñ Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist); Pãcuraru Nicolae Paul Anton Ñ Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal; Pete ªtefan Ñ Grupul parlamentar U.D.M.R: Seche Ion Ñ Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

Dacã sunt observaþii?

Dacã nu, trecem la urmãtoarea comisie.

**Comisia pentru privatizare:** Dina Carol Ñ Grupul parlamentar al Partidului România Mare; Matei Vintilã Ñ Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist); Leca Aureliu Ñ Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist); Acatrinei Gheorghe Ñ Grupul parlamentar al Partidului România Mare; Belu Ioan Ñ Grupul parlamentar al Partidului România Mare; Bindea LiviuDoru Ñ Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist); Rece Traian Ñ Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist); Sârbulescu Ion Ñ Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal; Vajda Borbala Ñ Grupul parlamentar U.D.M.R.; Hanganu Romeo Octavian Ñ Grupul parlamentar al Partidului Democrat; Voinea Nelu Ñ Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

**Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci:** ªtefan Viorel Ñ Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist); Constantinescu Dan Ñ Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal; Ciocan Maria Ñ Grupul parlamentar al Partidului România Mare; Crãciun Avram Ñ Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist); Hârºu Ion Ñ Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist); Horga Vasile Ñ Grupul parlamentar al Partidului România Mare; Pãcurariu Iuliu Ñ Grupul parlamentar al Partidului Democrat; Bâciu Constantin Ñ Grupul parlamentar al Partidului România Mare; Pusk‡s Valentin-Zolt‡n Ñ Grupul parlamentar U.D.M.R.; Rahãu Dan Nicolae Ñ Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist); Toma Constantin Ñ Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

O întrebare: secretariatul mi-a atras atenþia asupra faptului cã, pânã în acest moment, domnul senator Vornicu nu s-a retras oficial din Grupul parlamentar al Partidului Democrat, din aceastã cauzã figura la poziþia 11 ca reprezentant al Grupului parlamentar al Partidului Democrat; deci nu a fost fãcutã aceastã declaraþie oficialã în plenul Senatului.

Doi: reiterez rugãmintea pe care v-am prezentat-o mai înainte, aprobãm componenþa nominalã a celor 14 comisii, nu ºi structura birourilor de conducere...

Nu, nu...

Vã mulþumesc.

Deci, pentru o lãmurire totalã. Art. 41 alin. 3 din regulament stabileºte foarte clar cã prin votul plenului Senatului se decide asupra componenþei nominale a fiecãrei comisii permanente, nu ºi asupra structurii de conducere pentru fiecare comisie.

Aici lucrurile sunt, din punct de vedere regulamentar, foarte limpezi.

Aºadar, distinºi colegi, vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra proiectului de Hotãrâre privind componenþa nominalã a comisiilor permanente ale Senatului.

Proiectul de Hotãrâre a fost adoptat de cãtre Senat cu 107 voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere.

- Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi... Da, vã rog, domnul senator.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte..

Stimate doamne ºi stimaþi domni colegi,

Intervenþia mea nu este în legãturã cu vreo modificare în structura grupurilor parlamentare, ci este vorba de modificarea unei tradiþii care, timp de 10 ani, ne-a împiedicat sã obþinem o victorie împotriva Ungariei la Budapesta...

... ºi cred cã, deºi nu trebuie supus votului Senatului, Senatul poate sã-ºi exprime satisfacþia unei asemenea isprãvi a tinerilor noºtri fotbaliºti ºi sã-i felicite, în frunte cu proaspãtul antrenor ºi tânãrul antrenor al echipei, Gheorghe Hagi.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumim, domnule senator.

Mi-aþi dat prilejul sã fac o pauzã în lucrãri, dupã obositoarea lecturã a echipelor comisiilor permanente. Sperãm ca ºi comisiile noastre sã aibã succesul de asearã al echipei de fotbal.

Trecem acum la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, ºi anume nominalizarea unor membri ai Camerei Senatului în comisiile de mediere la diferite proiecte de legi.

În primul rând, este vorba de chiar proiectul de Lege privind jurãmântul de credinþã faþã de þarã ºi popor al senatorilor ºi deputaþilor din Parlamentul României.

Rog pe domnul senator Ion Solcanu, 3 propuneri din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

Grupul nostru parlamentar a stabilit pe domnii Zanc Grigore, Rebreanu Nora ºi Gheorghe Hoha, nu Hagi.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare Ñ 2 propuneri.

Domnii senatori Aron Belaºcu ºi Viorel Dumitrescu.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Eckstein Kov‡cs-PŽter.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da, vã mulþumesc.

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra propunerilor în comisia de mediere.

## **Domnul Ion Predescu**

_**:**_

## Domnule preºedinte,

Daþi-mi voie, înainte de vot, sã ridic o problemã cu privire la reprezentarea comisiei la mediere.

Este vorba de jurãmântul de credinþã, da, al parlamentarilor...

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## **Domnul Ion Predescu**

_**:**_

Vã rog sã fiþi de acord sã fie schimbaþi toþi treiÉ

## **Domnul Ion Solcanu:**

Noi am propus, în funcþie de ce ne-a transmis Biroul permanent al Senatului. Nu avem absolut nici o reticenþã de a schimba ºi pe ceilalþi doi colegi.

Atunci, retrãgând pe ceilalþi doi colegi, sã nominalizãm pe domnul Aristide RoibuÉ

## **Domnul Ion Predescu**

_**:**_

ªi pe domnul senator Adrian Pãunescu care este ºi iniþiatorÉ

Domnul senator Adrian Pãunescu, este plecat de ieri în Statele UniteÉ

Îl trecem pe domnul Pãunescu la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri?!

Domnule senator,

Eu cred cã prezenþa domnului Predescu este suficientã pentru a da girul unei soluþii de acurateþe în cadrul medierii.

Sã rãmânã ceilalþi doi colegi. Domnul senator Zanc, am înþeles cã renunþãÉ

Da.

El a fost de competenþa Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Acum sunt reprezentanþii Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã. Eu nu am nimic cu pregãtirea dânºilor, nu o contest, dar doresc sã subliniez cã diferenþele între forma adoptatã de Camera Deputaþilor ºi cea definitivatã de Senat sunt atât de mari încât vor comporta discuþii.

Mã îndoiesc, sã nu se supere colegii, dar mã îndoiesc cã vor putea face faþã acestor dezbateri.

Aº dori ca în aceastã comisie de mediere sã fie reprezentanþi ai Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

O primã chestiune. Probabil, s-a gândit cã cei care sunt în comisia de mediere sã nu aibã prejudecãþi, ºtiind prea bine materia, dar, sigur cã este o chestiune pe care o putem soluþiona, dacã existã acordul grupuluiÉ

Domnule senator Solcanu, vã rog, dacã unii din colegiiÉ

Sigur cã da. Am dori sã participe domnul PredescuÉ

În locul domnului ZancÉ

Atunci, repet: domnul Predescu Ion, doamna Rebreanu Nora Cecilia ºi domnul Hoha Gheorghe.

Da. Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra componenþei senatorilor din comisia de mediere la acest proiect de lege.

Comisia de mediere în componenþa propusã de Senat a fost aprobatã cu 74 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 4 abþineri.

Urmeazã sã desemnãm reprezentanþii Senatului în comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 8/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic referitor la stabilirea salariului de bazã al personalului din învãþãmânt ºi pentru abrogarea unor dispoziþii din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoane care ocupã funcþii de demnitate publicã.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist) Ñ 3 propuneri, vã rog.

Propunem pe domnii senatori: Pruteanu George, Nicolaescu Ioan ºi Filipescu Cornel.

Mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M. Ñ 2 propuneri.

Grupul parlamentar P.R.M. propune pe doamna senator Angela Bãlan ºi pe domnul senator Nicolae Pãtru.

## Da, mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Ñ o propunere.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat propunem pe domnul senator Vela Ion.

Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ o propunere.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal propunem pe domnul senator Otiman Pãun-Ion.

## Mulþumim.

Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã exprimaþi votul asupra componenþei comisiei de mediere.

Componenþa nominalã din partea Senatului pentru comisia de mediere la acest proiect de lege a fost aprobatã cu 86 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, o abþinere.

Propuneri pentru componenþa Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã.

Trei propuneri din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) propunem pe domnii senatori Matei Vintilã, Leca Aureliu ºi Voinea Melu.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Ñ 2 propuneri.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. propunem pe domnii senatori Gheorghe Acatrinei ºi Dumitru Codreanu.

Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ o propunere.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal propunem pe domnul senator Flutur Gheorghe.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. Ñ o propunere.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. propunem pe domnul senator Pete ªtefan.

## Mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra componenþei nominale a comisiei de mediere.

Senatul aprobã cu 99 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, componenþa nominalã a persoanelor care vor face parte din comisia de mediere la acest proiect de lege.

Trecem la dezbaterea proiectelor de lege. Consult Senatul transmiþând o rugãminte din partea Executivului. Ni se solicitã, dacã am fi de acord, sã dezbatem, la început, ultimele douã proiecte de lege. Reprezentantul Ministerului Finanþelor Publice ne roagã acest lucru pentru cã, mai târziu, este ºedinþa de guvern ºi trebuie sã fie prezent acolo. Consult Senatul dacã este de acord cu aceastã inversare a ordinii de zi ºi, deci începerea dezbaterilor cu ultimele puncte de pe ordinea de zi Ñ solicitare fãcutã din partea reprezentanþilor Executivului.

## **Doamna Norica Nicolai** _(din salã):_

ªi reprezentanþii Ministerului de Interne sunt în salã ºi au aceleaºi problemeÉ

La microfon, doamna senator. Nu suntem la operã. Numai acolo e fãrã microfon. E cu vocea.

Am înþeles cã nu suntem la operã, nici la circ. Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã vã cere sã luaþi în dezbatere primul punct de pe ordinea de zi pentru cã ºi Ministerul de Interne are aceleaºi preocupãri. ªi noi dorim, mai ales cã nu suntem nici în componenþa completã a comisiei. Dorim sã respectaþi ordinea de zi cu privire la proiectul de lege de la punctul 1.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Asta este o chestiune care va rezulta din vot. Eu vã rog sã vã exprimaþi prin vot dacã aþi fi de acord sã începem cu ultimele douã proiecte de lege de pe ordinea de zi. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Da. S-a acceptatÉ

Nu s-a acceptat!

A, 54 la 50. Pardon! Credem cã 64. Deci n-a trecut. Ne pare rãu.

Mai votãm o datã.

Nu. Ce sã-l mai repetãmÉ Bun. Deci nu s-a acceptat. Deci, potrivit ordinii de zi începem cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/2001 pentru completarea Legii nr. 40/1990 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului de Interne.

Rog reprezentanþii Executivului sã ia loc la pupitru. ªi reprezentanþii Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, vã rog sã luaþi loc.

Domnule secretar de stat,

Vã rog sã vã prezentaþi punctul de vedere.

## **Domnul Pavel Abraham Ñ** _secretar de stat la Ministerul de Interne:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul de Lege supus atenþiei dumneavoastrã spre dezbatere ºi adoptare are ca obiect aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29 din 2001 pentru completarea Legii nr. 40 din 1990 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului de Interne.

Înnoirea ºi aºezarea pe baze democratice a autoritãþii statului impun perfecþionarea cadrului juridic al activitãþii Ministerului de Interne potrivit prevederilor strategiei de reformã a acestei instituþii, cerinþelor sociale ºi noilor reglementãri cuprinse în actele normative incidente acestui minister.

Întrucât atribuþiile privind siguranþa naþionalã în domeniul misiunilor patrimoniului ºi personalului ministerului nu sunt suficient definite, respectiv reglementate, în cuprinsul Legii nr. 40/1990 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului de Interne se impune completarea în mod corespunzãtor a prevederilor cuprinse în acest act normativ.

De asemenea, modificãrile novatoare aduse Codului de procedurã penalã din Legea nr. 141 din 1996 prin care în secþiunea a V-a se aratã cã înregistrãrile audio sau video Ñ art. 91 ºi art. 91 punctul 5 Ñ deºi oferã posibilitatea organelor de urmãrire penalã sã utilizeze legal mijloacele tehnice specifice de investigare a unor infracþiuni, procedurile folosite de cãtre toate structurile informative ºi poliþieneºti din þãrile democratice, ele nu se regãsesc în legea organicã a Ministerului de Interne. Evoluþia crimei organizate, în special a traficului ºi consumului de droguri, înalta violenþã, migraþia ilegalã, traficul de carne vie, filierele criminale internaþionale impun implementarea unor proceduri speciale de înaltã calificare, gen ofiþer acoperit, care sã permitã prevenirea ºi combaterea mai eficientã a acestor fenomene.

## Domnul secretar de stat,

O precizare. S-au fãcut niºte amendamente de cãtre comisie. Executivul Ñ prin persoana dumneavoastrã Ñ le însuºeºte?

Da. Le însuºim. La discuþia pe text un singur amendament am mai avea noi. Dacã plenul Senatului va fi de acord îl vom introduce. Deci, suntem de acord cu observaþiile care au fost fãcute la nivelul comisiei, la discuþiile în fond.

Deci cu amendamentele cuprinse în raportul comisiei permanente a Senatului.

Absolut de acord.

Da, vã mulþumim.

Vã rog, din partea comisiei.

Sesizatã în fond la data de 22 martie 2001, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a dezbãtut în mod îndelungat acest proiect de lege ºi cu 6 voturi pentru ºi douã abþineri vã prezentãm urmãtorul raport.

Precizez cã s-au primit avize favorabile de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, precum ºi de la Consiliul Legislativ. Existã mai multe amendamente pe care înþeleg cã iniþiatorul ºi le însuºeºte ºi existã douã amendamente respinse pe care iniþiatorii doresc sã le susþinã în plenul Senatului.

Precizez cã aceastã lege trebuie votatã în condiþiile art. 74 alin. 1 din Constituþia României, fiind o lege organicã.

Da. Vã mulþumesc. Dezbateri generale.

Dacã liderii de grup sau alþi colegi senatori doresc sã se înscrie la dezbateri generale? Dacã nu existãÉ

Ba da, ba da!

Vã rog. Domnul senator Szab—.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori, Onorat reprezentant al Executivului,

Avem în faþã un proiect foarte important care este menit sã perfecþioneze cadrul legislativ în care funcþioneazã o instituþie fundamentalã a statului, instituþie de impunere a legii. La vremea respectivã, la sfârºitul lui februarie, când a apãrut ordonanþa, au avut loc ecouri foarte mari în presã, ecouri care cu timpul s-au estompat. Traseul acestui proiect legislativ ºi motivaþia faptului cã el abia acum îºi urmeazã drumul în Parlament Ñ mã rog, a fost depus în termenul legal la Parlament, fãrã îndoialã Ñ deci, traseul acestui proiect legislativ dovedeºte faptul cã de astã datã Parlamentul Ñ prin comisia sesizatã în fond Ñ a încercat sã îºi exercite cu bunã-credinþã ºi Ñ am îndrãzneala sã spun Ñ cu competenþa cuvenitã atribuþiile care i s-au conferit prin Constituþie. Aºadar, cu toate cã actul normativ în sine, conform prevederilor constituþionale, îºi urmeazã drumul sãu ºi este în vigoare Ñ deci produce efecte, ca orice ordonanþã de urgenþã Ñ personal nu mã bucur de acest lucru, dar asta este o altã temã Ñ de astã datã, Parlamentul este chemat sã îºi exprime punctul de vedere în a valida, a modifica sau a invalida, dupã caz, ordonanþa de urgenþã. Este foarte important de subliniat cã cerinþele faþã de Ministerul de Interne în legãturã cu lupta împotriva criminalitãþii sunt justificate ºi ele pornesc din realitatea cotidianã ºi din faptele cu care se confruntã aceastã organizaþie ºi structurile sale.

Actul normativ pe care îl dezbatem astãzi este menit sã punã în mâna Ministerului de Interne acele instrumente cu care poate sã fie eficace în demersul sãu pentru care de fapt se cheltuiesc bani publici. Aºadar, avem de-a face cu un rezon pentru a sprijini aceastã ordonanþã de urgenþã. Motivul care mã face sã iau cuvântul, nu pentru a vã bucura cu demersul meu verbal, este atenþia pe care trebuie sã o acordãm aspectelor privind protecþia drepturilor cetãþeanului ºi respectarea Constituþiei, legat de instrumentele acestea pe care le pune în mâna Ministerului de Interne legea ce urmeazã sã fie adoptatã. Respectiv, garanþiile cum cã utilizarea acestor instrumente nu va fi de naturã a leza drepturile cetãþeneºti pe care Constituþia noastrã le prevede.

ªi eu mulþumesc, domnule senator.

Dacã din partea celorlalte grupuri parlamentare mai doreºte cineva? Da.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, doamna Norica Nicolai.

Nu doresc sã insist asupra avatarurilor acestei ordonanþe care a încercat pentru prima oarã sã punã în discuþie siguranþa naþionalã în alþi termeni decât cei prevãzuþi prin legile speciale. Doresc sã subliniez importanþa ei. Este pentru prima oarã când acordãm o serie de drepturi de implicare în procesul penal unui serviciu de informaþii ºi unui serviciu de protecþie a cadrelor Ñ care este 0962, serviciu al Ministerului de Interne Ñ ºi, de aceea, trebuie sã fim foarte atenþi în ce mãsurã vom asigura prin lege garanþia, respectarea drepturilor procesuale ºi garanþia respectãrii drepturilor omului. Vã solicit ºi eu Ñ ca ºi colegul meu Ñ sã ne aplecãm cu foarte mare atenþie asupra acestor dispoziþii legale pentru cã importanþa lor nu cred cã mai trebuie demonstratã în respectarea drepturilor omului.

Da. Vã mulþumesc, doamna senator. Din partea Grupului parlamentar P.R.M.

## **Domnul Corneliu Bichineþ:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Domnule ministru,

Am prilejul sã mã adresez dumneavoastrã ºi sã menþionez faptul cã sunteþi conºtient cã lucraþi în þara unde la 5 metri o datã ºi la 3 minute o datã se întâmplã o fãrãdelege. Eu ºtiu în ce condiþii dificile lucreazã oamenii dumneavoastrã ºi de aceea consider cã acest proiect de lege este bine venit. V-aº da o sugestie. Sunteþi om robust, elastic ºi Ñ am vãzut Ñ foarte eficient. V-aº ruga ca atunci când angajaþi tineri ofiþeri, subofiþeri, sã le faceþi cântarul ºi la cei care se îngraºã la 5 ani o datã mai mult de 20 de kilograme ºi la vârsta de 40 de ani trec de 8 quintale sã fie mutaþi la arhive sau la evidenþa populaþiei. De asemenea, v-aº ruga sã-mi permiteþi sã vã dedic dumneavoastrã ºi colegilor din sistem o poezie celebrã constituitã din numai douã versuri: ”Patrie/Buget de miliþieniÒ.

Mulþumesc.

## Da.

Dacã mai existã înscrieri la dezbateri geenerale? Dacã nu, îl rog pe domnul secretar de stat, eventual, dacã mai are vreun comentariu de fãcut în urma celor arãtate de colegii senatori în cadrul dezbaterilor generale?

## Nu, domnule preºedinte.

Suntem de acord cu punctele de vedere exprimate. De fapt, ele vin în sensul de a adopta aceastã ordonanþã, ceea ce pe noi ne satisface. La discuþiile pe text voi interveni într-un singur caz, unde susþin un punct de vedere, care vine tocmai pentru a arãta ceea ce domnul senator Szab— a spus aici, a întãri, într-adevãr, drepturile persoanei private.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc ºi eu.

Întrucât nu mai existã înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale vom trece la examinarea, dezbaterea ºi adoptarea raportului comisiei.

La poziþia 1 din raport referitoare la art. 17 lit. b) indice 1. Comisia noastrã modificã textul în sensul cã se eliminã anumite sublinieri care existau în textul proiectului de lege aºa cum a fost iniþiat de cãtre Guvern.

De acord.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii. V-aº ruga sã vã exprimaþi votul asupra textului modificat de cãtre comisia noastrã de specialitate.

Text adoptat cu 95 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere, din totalul de 97 de voturi exprimate.

La punctul 2 din raport referitor la art. 21 indice 1 alin. 1 al textului, de asemenea, comisia noastrã modificã, subliniind anumite texte ºi adãugând la acestea ”în condiþiile legiiÒ. Deci este mai mult o chestiune de formulare.

De acord cu formula comisiei.

Nu. Am înþeles cã sunteþi de acord în principiu cu toate amendamentele comisiei. Solicit colegilor votul asupra textului de la alin. 1 art... Da.

Domnul senator Szab—.

## **Domnul Szab— K‡roly Ferenc:**

Dacã-mi daþi voie? Domnule preºedinte, Stimaþi colegi.

Acolo, acel fel de formulare, în care ”ºi/sauÒ apar ambele trebuie sã lãsãm sau Ñ dupã pãrerea mea Ñ pentru cã acela include ºi-ul Ñ matematicienii ºi juriºtii cunosc.

## **Doamna Norica Nicolai**

**:**

Da, corect!

Deci cred cã este bine textul sã fie ”activitãþi de culegere de informaþii, deschis sau acoperit, în condiþiile legiiÒ. Acest lucru acoperã ºi eliminã acea inadvertenþã de tehnicã legislativã faþã de care m-am aºteptat de la colegii din Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri sã protesteze. Dacã este bine aºa s-o spunã dânºii.

## DomnuÕ senator,

Nu cred cã are rost sã prelungim o discuþie de tipul ãsta. Vã spun cã este corect cum este formula de aici. Este o formulã care se practicã în tehnica legislativã. Nu cred cã mai trebuie sã facem o dezbatere prea aprofundatã asupra subiectului.

Rog exprimarea votului din partea plenului.

Alin. 1 al art. 21 indice 1 în formula propusã de comisie a fost adoptat cu 103 voturi pentru, unul împotrivã ºi o abþinere.

La alin. 2 comisia nu are modificãri. Deci nu amendeazã. Textul existã însã, un amendament care a fost respins. Dacã reþin eu exact. E vorba de un amendament, în sensul eliminãrii, pe care l-a propus doamna senator Norica Nicolai ºi care ne-a anunþat cã doreºte sã-l susþinã. Stãruiþi în susþinere, da?

Da.

Vã rog!

Este vorba în text de posibilitatea achiziþionãrii de cãtre structurile de informaþii specializate de tehnicã ºi bunuri specifice Ñ vã daþi seama despre ce este vorba Ñ pe bazã de contract cu parteneri interni sau externi. Eu ºi domnul senator Szab— am dorit sã se elimine acest text pentru cã existã o legislaþie clarã în materia achiziþiilor publice în România. Mã refer la noua Ordonanþã a Guvernului nr. 60/2001. Pentru cã nimeni atâta vreme cât utilizeazã ban public nu poate avea regim derogatoriu de la cadrul general. ªi pentru cã este normal ca aceste achiziþii sã se facã cu respectarea dispoziþiilor legale prin procedurile de licitaþii. Sigur, fiind o achiziþie sensibilã Ñ ca sã nu detaliez în ce constã aceastã sensibilitate, este normal sã existe ºi un control public asupra acestei achiziþii. De aceea, eu doream eliminarea acestui text. Regula sã fie regula generalã legalã, deci Ordonanþa nr. 60/2001 ºi, sigur, procedurile de achiziþie Ñ deci, caietele de sarcinã Ñ pot avea o anume securitate, în sensul ca aceste informaþii ºi aceste tipuri de achiziþii tehnice sã nu fie fãcute publice. Dar ele trebuie sã se supunã controlului banului public pentru cã sunt achiziþionate din ban public.

## Da.

## Doamna senator,

Aveþi o poziþie ingratã, pentru cã, totuºi, reprezentaþi ºi comisia în acelaºi timp. Am vrea sã ºtim care a fost punctul de vedere al comisiei care, de altfel, este exprimat prin raport. De ce amendamentul dumneavoastrã a fost respins? Care a fost motivarea? ªi acum rãspundeþi în calitatea de secretar al comisiei.

Da. Sigur, motivarea a fost numãrul. Au fost patru la douã voturi ºi dorinþa Ministerului de Interne de a se menþine expres acest amendament.

Domnul Szab— este al doilea membru al comisiei care a avut aceeaºi opinie.

Bine, ºi care a fost motivarea în comisie? Senatul trebuie sã cunoascã de ce acest amendament a fost respins.

Din pãcate, nu existã o motivare. Deci, comisia a considerat cã trebuie sã dea girul Ministerului de Interne pentru a face astfel de achiziþii.

## Afaceri!

Da. Bun. Înþeleg cã nu ne puteþi lãmuri dumneavoastrã. Rog reprezentantul Executivului sã-ºi spunã punctul de vedere asupra acestui amendament.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Problema este foarte simplã ºi nu are referire la legislaþia pe care a invocat-o doamna senator. Ministerul de Interne se supune integral controlului Curþii de Conturi, iar achiziþiile se fac potrivit legii. Esenþa menþinerii acestui articol vizeazã faptul cã se fac achiziþiile de structurile informative pentru a pãstra confidenþialitatea ºi a avea acces la aceste categorii de tehnicã Ñ care este sensibilã Ñ un numãr limitat de persoane. Deci, nici un fel de ocolire a legii ºi nici un fel de sustragere de la controlul organelor abilitate privind achiziþiile publice. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Cred cã a fost limpedeÉ

Mai doreºte domnul senator Szab—.

Cu privire la acest amendament? Dacã existã un supliment de motivare pentru caÉ

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Este un sofism ceea ce a fost expus aici de cãtre domnul general, întrucât Curtea de Conturi, de vreme ce noi vom adopta textul aºa cum este el, va considera cã este absolut legalã orice fel de achiziþie fãcutã de cãtre Ministerul de Interne în domeniul acesta, fãrã a se urma regula generalã, prin achiziþiile publice. Desigur, în materie de tehnicã ºi Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi celelalte structuri din sistemul siguranþei naþionale opereazã cu o anumitã limitare a publicitãþii demersurilor în ceea ce priveºte achiziþia. Dar eu, ca parlamentar Ñ ºi cred cã nu sunt singurul Ñ nu agreez ideea ca aceastã chestiune sã rãmânã în stadiul în care este ea acum. Nu vreau sã spun prin aceasta cã numai Ministerul de Interne ar trebui, Doamne fereºte! ”discriminatÒ. Dar lipseºte la noi Ñ vã rog sã observaþi Ñ implicarea acelora care au, prin Constituþie, astfel de competenþe în domeniul acesta, sensibil, care priveºte achiziþiile de tehnicã specialã ºi nu am ajuns acolo încât o comisie parlamentarã sã decidã asupra unui anumit domeniu de achiziþie Ñ ºi aici e vorba de bani foarte mulþi. Nu vreau sã avansez nici un fel de idee legat de acele fenomene care ne fac viaþa neplãcutã, dar tocmai pentru ca acest lucru sã intre într-o anumitã normalitate eu cred cã textul acesta ar trebui sã lipseascã din lege Ñ deci alin. 2, acela la care s-a propus eliminarea Ñ pentru ca sã se poatã corecta aceastã anomalie. Vã rog sã observaþi cã dacã eliminãm textul atunci în continuare se poate face uz de acele procedee care, altminteri, nu sunt interzise. Însã vom putea sã perfecþionãm legislaþia în sensul nu de a pune hamul pe aceste instituþii, dar de a ne asuma competenþele ca parlamentari ºi ca responsabili în ceea ce priveºte alocarea banului public, reprezentându-i pe contribuabili.

Deci, onoraþi colegi, aceasta este o chestiune crucialã. Pentru cã nu fac, iarãºi, aluzie la anumite relaþii speciale cu anumite firme, care sunt mai mult sau mai puþin apropiate de un minister sau altul, dar acest lucru trebuie sã meargã cãtre un regim în care ºi în domeniul acesta funcþioneazã achiziþia publicã cu acele limitãri care sunt absolut normale ºi practicate în toate þãrile democratice, unde Parlamentul într-adevãr este Parlament ºi ar trebui ºi noi sã ne orientãm în aceastã direcþie. Deci, vã rog, onoraþi colegi, acceptaþi propunerea de amendare fãcutã de cei doi rãmaºi în minoritate în comisia respectivã, de a elimina alin. 2.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã mai existã alte luãri de cuvânt pe marginea acestui amendament?

Vã rog!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Eu cred cã acest alineat al art. 21 nu vrea sã reglementeze o altã procedurã decât cea legalã pentru achiziþii, ci stabileºte faptul cã tehnica ºi bunurile specifice se achiziþioneazã de cãtre structurile de informaþii specializate. Nu ºtiu cine altcineva ar putea sã facã aceste achiziþii! Dar dacã se insistã pe acest amendament, pentru a înþelege cu toþii cã nu este vorba de o altã procedurã decât cea legalã, propun sã punem virgulã dupã ”externÒ ºi sã adãugãm ”în condiþiile legiiÒ.

Vã mulþumesc foarte mult.

Da. Poftiþi!

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Înþeleg cã argumentul pe care se sprijinã menþinerea acestei prevederi ºi nu se acceptã amendarea respectivã este acela de a se pãstra confidenþialitatea. Faþã de cine sã se pãstreze aceastã confidenþialitate? κi imagineazã cineva cã aparatura sau componentele pe care le importãm noi sunt confidenþiale faþã de cineva care urmãreºte aceastã problemã cu interes special? Eu cred cã nu mai suntem la vârsta grãdiniþei! κi imagineazã cineva cã faþã de producþia noastrã internã de aparaturã ºi de componente existã firme interesate sau servicii interesate care sã nu deþinã suficiente informaþii încât acest atribut, ”confidenþialitateÒ, sã nu mai aibã nici un sens?

Este interesul Ministerului de Interne sã arunce vreun fel de umbrã asupra activitãþii sale din acest domeniu? Cred cã trebuie sã analizãm cu multã seriozitate chestiunea aceasta ºi sã gãsim soluþia care sã nu ne facã ridicoli faþã de problema respectivã.

Mulþumesc.

## Domnule senator,

Care este poziþia dumneavoastrã faþã de amendament?

Sunt de acord cu amendamentul propus.

De eliminare a textului. Bun.

Domnule preºedinte, É

Da, vã rog!

Vã mulþumesc cã mi-aþi acordat cuvântul.

Cred cã la mijloc este vorba de o confuzie. Nu este vorba de achiziþii în afara cadrului legal. Aceasta se susþine în esenþã ºi nu este necesarã, vã rog sã mã scuzaþi, acea adãugare ”în condiþiile legiiÒ. Este de la sine înþeles.

Colegii care susþin eliminarea textului greºesc pornind de la o confuzie; ei pierd din vedere, ori din neºtiinþã ori pentru cã nu vor sã ia în considerare faptul cã Ministerul de Interne este ºi, chiar când va fi demilitarizat, va rãmâne organizat ºi va funcþiona ºi funcþioneazã pe criterii militare, pe criterii de ordine, de subordonare. Ce spune textul? Cã achiziþiile le fac niºte structuri speciale cu sarcini în domeniul informativ. Cine aþi vrea sã le facã? Dealerii generali? Cine vreþi dumneavoastrã, doamnã vicepreºedinte a comisiei? Întindeþi prea departe ºi prea încordaþi coarda! Respectaþi legalitatea, regimul strict de statut special al instituþiei respective! Aceasta este o prevedere care rãmâne în cadrul general al legii, al legalitãþii, dar care menþioneazã cã achiziþiile nu le face un oarecare impresar, comisionar etc., ci unitatea specializatã a instituþiei respective, în condiþiile legalitãþii generale, cã doar n-o sã le facã altfel?

Prin urmare, textul se justificã.

Acum, faptul cã nu este motivat raportul, este deficienþa comisiei ºi vãd cã doamna senator s-a derobat cu foarte mare degajare de obligaþia de a motiva raportul în aceste probleme. Cum îl susþineþi dacã nu îl motivaþi?! ªi cum vã susþineþi dumneavoastrã amendamentele potrivnice raportului, în calitate de reprezentantã a comisiei? Pentru mine devin de neînþeles lucrurile acestea! Foarte bine aþi observat cã este nu numai delicatã, dar chiar contradictorie poziþia dânsei în aceastã problemã. De aceea, aº dori sã avem ºi ordine în reprezentarea comisiilor ºi în susþinerea punctelor de vedere. Eu nu vã contest, eu sunt printre cei mai consecvenþi ºi stãruitori în respectarea drepturilor parlamentarilor ºi vã veþi convinge când, poate, voi reuºi sã dau publicitãþii un studiu în aceastã privinþã Ñ dreptul la opinie, dreptul la cuvânt ºi dreptul la vot sunt drepturi absolute. Le-am susþinut din 1990, din primele zile dupã dobândirea mandatului de senator, dar ele trebuie exercitate în anumite condiþii, nu chiar aºa oricum doreºte fiecare, pentru cã ºi mandatul reprezentativ, fie el chiar reprezentativ naþional, are limitele sale. De aceea am cerut noi ºi am stãruit la jurãmânt ºi aþi vãzut la jurãmânt ce trebuie sã respecte, inclusiv parlamentarul.

Punctul de vedere al Executivului, ca sã încheiem.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Mã simt obligat sã fac o subliniere Ñ este vorba de achiziþionarea de cãtre structurile respective, deoarece în Ministerul de Interne asemenea achiziþii se fac de cãtre structuri comune Ñ Direcþia de logisticã, dar nu cã vrem noi, noi suntem obligaþi astãzi sã procurãm asemenea tehnicã îndeosebi din import, deoarece industria noastrã, pe coordonatele mijloacelor de transmisiuni, de interceptare, de comunicare, este foarte slabã ºi existã un consorþiu internaþional care ne pune chiar condiþii cu privire la confidenþialitatea lor ºi tehnica aceasta este folositã de structurile de profil din toatã lumea, de acelaºi fel. Nu ascundem faþã de nimeni, cum s-ar spune, dar este nevoie ca un tranzistor, un aparat de supraveghere sã fie miniaturizat sau deghizat; este o chestiune de tehnicã specificã, care sã facã posibilã, în condiþii discrete, în condiþiile legii, sã se poatã urmãri un fapt, sã se probeze un anumit lucru care nu se face la lumina zilei. Nu este vorba de a ascunde ceva. Aºa cum sublinia domnul senator, totul este în condiþiile legii ºi nu se sustrage nimeni de la controlul surselor care se cheltuiesc aici. Mai mult, aceastã structurã este condusã nemijlocit de cãtre ministrul de interne, ordonatorul principal de credite, ºi aº dori, pe cale de similitudine, sã prezint în faþa dumneavoastrã cã o asemenea ordonanþã este ºi pentru Ministerul Apãrãrii Naþionale, pentru structurile de profil de acolo, care reglementeazã aceastã problemã de aceeaºi manierã ºi am avea o concepþie unicã în plan legislativ cu privire la utilizarea unor asemenea mijloace.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Eu vã propun sã închidem dezbaterile asupra acestui subiect. El a fost analizat pe toate feþele. Este foarte clar

cã aici este vorba de a da dreptul unei structuri sã poatã încheia contracte, contracte care se fac tot pe baza legii, nu se fac alte contracte decât cele legal rânduite.

Avem de supus votului amendamentul de eliminare. Potrivit regulamentului, amendamentele de eliminare se

La alin. 3 art. 21[1] comisia propune modificarea ºi completarea textului din proiectul de lege.

Observaþii în legãturã cu acest amendament al comisiei?

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Noi, iniþiatorul, avem de fãcut o precizare. În text se foloseºte urmãtoarea sintagmã: ”Folosirea unor persoane fizice sau juridice sub acoperire se face în baza aprobãrii date de Parchetul GeneralÒ. Dupã cuvântul ”înÒ, noi propunem sã se introducã ”în cadrul urmãririi penaleÒ, pentru a evita orice abuzuri ºi numai persoanele care au sãvârºit o faptã sã poatã fi urmãrite, ºi textul curge mai departe, ”pe baza aprobãrii date de Parchetul GeneralÒ. Controlul sã existe pe toatã perioada în care se desfãºoarã aceastã activitate, din partea Parchetului, respectiv a Ministerului Public.

Vã mulþumesc.

Din partea comisieiÉ

Da, sigur, de principiu suntem de acord. Iatã cã ministerul þine sã-ºi ia mãsuri de siguranþã în legãturã cu onestitatea demersurilor pe care le face, cantonând aceastã activitate de culegere de informaþii doar în cadrul urmãririi penale.

Deci, sunteþi de acord în principiu.

Dacã din partea domnilor senatori doreºte cineva sã-ºi însuºeascã în aceastã fazã a dezbaterilor acest amendament pe care îl solicitã Executivul pentru claritatea textului.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Vã rog sã observaþi cã o analizã atentã a textului pe care ni-l propune domnul secretar de stat aici nu schimbã datele chestiunii. Cu alte cuvinte, introducând acolo acea expresie ºi rezultând textul în baza aprobãrii pe durata urmãririi penale, datã de Parchetul General, asta nu înseamnã cã n-ar putea fi folosite sub acoperire persoane fizice sau juridice, mã rog, cele juridice ºtim la ce se referã, mai ales în chestiunea traficului de narcotice ºi, în general, de materiale interzise, atunci când nu avem de-a face cu urmãrirea penalã. Dar cum sã ajungem pânã la urmãrire penalã, dacã nu am fãcut investigaþii ºi cum sã investigãm eficient dacã fenomenul cu care ne confruntãm este de naturã a ne obliga sã folosim persoane care lucreazã sub acoperire? Încã o datã, revin ºi spun: dacã introducem sintagma pe care a propus-o domnul secretar de stat, atunci ar rezulta cã, de fapt, se pot folosi persoane care sã lucreze sub acoperire fãrã mandatul dat de Parchetul General. În sfârºit, cum o definim este o chestie juridicã, atunci când în afara procesului de urmãrire penalã, urmãrirea penalã în cazurile acestea speciale vine sã confirme informaþiile culese în prealabil, este mult mai dificilã obþinerea prealabilã a informaþiilor, am spune chiar la limita legii, decât procesul de urmãrire penalã, probaþiunea ºi tot ce este legat de aceasta. Eu optez pentru pãstrarea textului aºa cum a fost propus de comisie.

Vã mulþumesc.

Da. De altfel, potrivit regulamentului nostru, fiind o modificare pe fond ar fi trebuit sã conducã, eventual, la retrimiterea proiectului la comisie, ceea ce nu este de dorit.

De acord cu punctul de vedere exprimat.

Ar mai fi o problemã, domnule secretar de stat. Asemenea amendamente de fond care vin la proiecte propuse de Guvern, ar fi bine sã aibã de la început susþinerile în comisie, pentru cã altfel se creeazã o percepþie nu tocmai bunã.

La alin. 4 art. 21[1] existã o modificare de formulare ºi de preciziune a comisiei. Dacã sunt observaþii în legãturã cu amendarea acestui alineat de cãtre comisia noastrã? Dacã nu sunt, vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra amendamentului propus la textul menþionat de cãtre comisie.

Cu 81 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi o abþinere, amendamentul a fost acceptat.

Solicit votul asupra întregului articol, aºa cum a fost el amendat de cãtre comisie, prin raport. Art. 21.

Cu 86 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi 6 abþineri, a fost adoptat art. 21 cu toate amendamentele propuse de comisie.

Solicit acum votul asupra raportului comisiei în ansamblu.

Domnule preºedinte, Mai existã un amendament.

Stãruiþi în susþinereaÉ La ce articol, pentru cã el nu este precizat în raportulÉ

Introducerea unui articol nou.

Este un amendament al doamnei senator trecut în raport, dar care nu indicã la ce articol sauÉ

Sunt o serie de deficienþe de redactareÉ

Da, raportul este relativ deficient, dar este menþionat acest amendament.

Am dorit sã definim în aceastã lege ce înseamnã investigator acoperit. Existã o definiþie a investigatorului acoperit în materie de trafic de droguri din Legea nr. 143/2000 care se referã strict la ce poate face un ofiþer acoperit atunci când se infiltreazã într-o reþea de droguri în scopul de a obþine probe ºi a declanºa o urmãrire penalã. Am considerat cã trebuie sã delimitãm foarte clar cine este aceastã persoanã, pentru cã în perioada în care lucreazã acoperit asistãm la o schimbare a identitãþii. Ce se întâmplã dacã are alt nume decât cel real ºi comite un accident de circulaþie sau comite o infracþiune? Ce se întâmplã dacã el este subiectul pasiv al acestei infracþiuni?

Amendamentul pe care l-am propus defineºte investigatorul acoperit ca poliþistul special desemnat, nu oricine poate avea aceastã calitate, sã efectueze, cu autorizarea procurorului, investigaþii în vederea strângerii datelor privind existenþa infracþiunii, identificarea fãptuitorilor, acte premergãtoare, sub o altã identitate decât cea realã, atribuitã doar pentru o perioadã determinatã.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rog sã observaþi faptul cã noi vorbim de modificarea unei legi organice, legea de organizare a ministerului, la capitolul ”AtribuþiiÒ. Or, nu considerãm util ºi posibil sã dãm explicaþii cu privire la natura unor persoane care desfãºoarã aceastã activitate. Existã reglementãri de acest gen, noi am propus Parlamentului României noi reglementãri privind protecþia martorului, informatorului, a victimei, ºi sunt în curs de adoptare ºi în acest context se va defini ºi investigatorul acoperit. Nu existã în reglementãrile actuale nici o asemenea definiþie, nici mãcar în practica internaþionalã. Nu am putut sã ne hazardãm ºi sã îl cantonãm în anumite limite, dar precizez cã acest fapt nu are consecinþe asupra modului de derulare în mod concret a activitãþilor.

Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Lucrurile sunt foarte limpezi. Este vorba de o modificare la o lege care stabileºte atribuþiile ministerului ºi care nu defineºte materia ce face investigatorul, cum se fac cercetãrile ºi aºa mai departe, chiar dacã amendamentul pe fond poate fi interesant ºi chiar util, el nu îºi are locul în acest act normativ care vizeazã atribuþiile Ministerului de Interne. Deci, doamna senator, nu este aici locul investigatorului, nu avem de-a face aici cu legea poliþiei; în Legea poliþiei poate, eventual, sã existe o asemenea definiþie. Mai stãruiþi înÉ

Am sã renunþ la acest lucru, dar aº dori sã precizez cã mergem pe ordonanþe de urgenþã, introducem instituþii noi, nu le acoperim ºi peste 6 luni, dupã ce aceste instituþii funcþioneazã fãrã nici un fel de verificare ºi fãrã nici un fel de cenzurã, vom veni cu reglementãri care sã aibã în vedere sediul fundamental al materiei. Cred cã acest lucruÉ noi am încercat sã prevenim situaþiile de abuzuri ºi situaþiile în care diverºi ofiþeri, sub pretextul cã lucreazã acoperit, comit altfel de fapte. Dar încercãm sã disciplinãm cumva conduita în aceastã materie a ministerului, pentru cã era firesc ca înainte de a modifica atribuþiile sã modificãm ºi definiþiile legale care constituie de fapt baza acestor atribuþii.

## Vã mulþumesc.

Luãm act cã renunþaþi la acest amendament din considerente de ordin formal.

Da, absolut!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc.

Urmeazã votul asupra legii, lege cu caracter organic. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra proiectului de lege.

Cu 75 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivã ºi 4 abþineri, proiectul de lege a fost adoptat. Vã mulþumim.

Vã mulþumesc.

Trecem la urmãtorul proiect de pe ordinea de zi a Senatului Ñ proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 17/2000 privind stabilirea unor mãsuri pentru stimularea revenirii în þarã a specialiºtilor tineri.

Rog reprezentanþii ministerului ºi ai comisiei sã îºi ocupe locurile.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi pe scurt punctul de vedere al Executivului asupra acestui proiect de lege.

**Domnul Adrian Mihai Câmpurean Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii:_

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii susþine respingerea proiectului de lege deoarece urmeazã sã fie iniþiatã o nouã reglementare în acest sens, prin care sã se asigure menþinerea în þarã, inclusiv a absolvenþilor din învãþãmântul preuniversitar.

Punctul de vedere al comisiei, vã rog.

Luând în considerare proiectul de lege menþionat, comisia îl avizeazã favorabil ºi îl supune dezbaterii plenului Senatului în varianta adoptatã de Camera Deputaþilor. S-a primit aviz favorabil de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi, în raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Dezbateri generale. Domnul senator Otiman.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doresc sã spun o singurã chestiune care vizeazã toate cele 4 rapoarte la cele 4 ordonanþe care au fost respinse Ñ voi aduce în discuþie spiritul dezbaterilor din Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã. Noi considerãm cã cele patru ordonanþe, aºa cum au fost ele redactate în anii precedenþi, doresc sã reglementeze anumite domenii ale învãþãmântului Ñ este vorba de masterat, filiere în limbi de circulaþie internaþionalã ºi cã aceastã reglementare este utilã.

Din pãcate, însã, am constatat cã ordonanþele, prin materia lor, nu sunt suficient de acoperitoare ºi de aceea am acceptat punctul de vedere al Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii de a veni cu alte puncte de vedere, cu alte reglementãri în materie. Considerãm cã sunt necesare astfel de reglementãri ºi susþinem punctul de vedere de a fi aduse cât mai repede la Parlament pentru finalizare.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Mai sunt alþi colegi care doresc sã ia cuvântul la dezbateri generale?

Dacã nu sunt, reþinem cã fiind vorba de un proiect de lege de respingere nu avem o dezbatere, ci doar de a vota proiectul de lege în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, cu propunerea din raportul comisiei noastre de respingere a ordonanþei. Solicit votul asupra proiectului de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 17/2000. Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Cu 74 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 7 abþineri, proiectul de lege privind respingerea ordonanþei a fost adoptat în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi Ñ proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 59/2000 privind managementul calitãþii în învãþãmântul superior.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi pe scurt expunerea de motive.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii nu susþine adoptarea proiectului de lege deoarece nu existã prevederi în Legea Învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, referitoare la managementul calitãþii ºi la Consiliul Naþional al Managementului Calitãþii în Învãþãmântul Superior. Mai mult, se creeazã un paralelism între C.N.E.E.A. Ñ organismele academice alese conform legii ºi structurile înfiinþate prin acest proiect.

Suntem pentru raportul comisiei.

Vã rog, punctul de vedere al comisiei, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Luând în dezbatere proiectul de lege menþionat, comisia îl avizeazã favorabil ºi îl supune dezbaterii plenului Senatului în varianta adoptatã de Camera Deputaþilor Ñ pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 59/2000. S-a primit aviz favorabil de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, iar legea face parte din categoria legilor ordinare.

## Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale mai existã înscrieri la cuvânt?

Înþeleg cã domnul senator Otiman într-o frazã a epuizat materia celor 4 proiecte de lege.

Nefiind alte înscrieri la dezbateri generale ºi pentru cã raportul nu conþine amendamente ºi îºi însuºeºte punctul de vedere exprimat de cealaltã Camerã a Parlamentului României, solicit votul dumneavoastrã asupra proiectului de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 59/2000.

Cu 76 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

Urmãtorul punct din ordinea de zi Ñ proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 73/2000 privind organizarea în universitãþi a unor formaþiuni de studiu complet în limbi moderne de mare circulaþie internaþionalã.

Punctul de vedere al ministerului.

Ministerul susþine respingerea deoarece Legea învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, conþine elemente suficiente pentru asigurarea funcþionãrii unor asemenea formaþiuni.

Da. Vã mulþumesc. Punctul de vedere al comisiei.

Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã a fost sesizatã pentru a dezbate ºi aviza proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 73/2000 privind organizarea în universitãþi a unor formaþiuni de studiu complet în limbi moderne de circulaþie internaþionalã.

Luând în dezbatere proiectul de lege, comisia îl avizeazã favorabil ºi îl supune dezbaterii plenului Senatului în varianta adoptatã de Camera Deputaþilor.

## Vã mulþumesc.

Dacã sunt înscrieri la dezbateri generale? Dacã nu sunt, vã solicit votul asupra proiectului de lege în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, cu raportul favorabil al comisiei noastre.

Cu 90 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat.

Trecem la ultimul proiect de lege din domeniul ministerului pe care-l reprezentaþi, cel privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 143/2000 privind organizarea studiilor de masterat din România.

Ministerul susþine respingerea deoarece Legea învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare conþine prevederi în acest sens.

Da, mulþumesc. Comisia?

Luând în dezbatere proiectul acestei legi, comisia îl avizeazã favorabil ºi îl supune dezbaterii plenului Senatului în varianta adoptatã de Camera Deputaþilor. În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Dezbateri generale?

Dacã nu sunt,

Mulþumim reprezentantului Executivului ºi al comisiei noastre.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 89/2001 pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal referitoare la infracþiuni privind viaþa sexualã.

Rugãm reprezentanþii Executivului ºi ai Comisiei juridice sã îºi ocupe locurile.

Ne aflãm în prezenþa unui proiect de lege important. Aº vrea ca toþi colegii sã îi dea atenþia cuvenitã. Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul!

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _Ñ secretar de stat_

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul de lege pe care-l supunem atenþiei dumneavoastrã are ca obiect aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 89/2001 privind modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal referitoare la infracþiuni privind viaþa sexualã.

Constituþia României consacrã, în art. 4 ºi 16, principiul egalitãþii între cetãþeni, fãrã deosebire, între altele, de sex ºi fãrã discriminãri, iar art. 26 alin. 1 prevede cã autoritãþile publice respectã ºi ocrotesc viaþa intimã, familialã ºi privatã.

Prevederi asemãnãtoare celor conþinute în Constituþia României sunt înscrise ºi în documente internaþionale de bazã. Astfel, art. 8 din Convenþia pentru apãrarea drepturilor omului ºi libertãþilor fundamentale prevede cã orice persoanã are dreptul la respectarea vieþii sale private ºi familiale, iar Pactul internaþional cu privire la drepturile civile ºi politice stabileºte, în art. 17, cã nimeni nu va putea fi supus vreunor imixtiuni arbitrare sau ilegale în viaþa particularã ºi cã orice persoanã are dreptul la protecþia legii împotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.

Principiul fundamental al egalitãþii persoanelor fãrã discriminãri ºi cel al respectãrii vieþii private trebuie însã corelate cu alte principii care se interfereazã, astfel încât apãrarea unor valori sociale fundamentale ocrotite de Constituþie sã nu aducã atingere altor valori sociale fundamentale ocrotite ºi ele de Constituþie, cum ar fi dreptul la viaþã ºi dreptul la integritate fizicã, psihicã sau protecþia copiilor ºi a tinerilor.

În lumina acestor prevederi ºi a acestor considerente a fost adoptatã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 89/2001 pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal referitoare la infracþiuni privind viaþa sexualã, care adapteazã legislaþia românã la standardele internaþionale în materie.

Principalele prevederi ale Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 89/2001 prevãd eliminarea... Pentru a se elimina orice discriminare pe criterii de orientare sexualã, proiectul abrogã art. 200 din Codul penal care incrimineazã relaþiile sexuale între persoanele de acelaºi sex sãvârºite în public sau dacã au produs scandal public, îndemnarea sau ademenirea unei persoane în vederea practicãrii de relaþii sexuale între persoane de acelaºi sex, precum ºi propaganda sau asocierea sau orice acte de prozelitism sãvârºite în acelaºi scop ºi prevede, totodatã, unele agravante privind minorii ca ºi relaþiile sexuale cu o persoanã de acelaºi sex sãvârºite prin constrângere sau violenþã.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei, vã rog, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Cu adresa nr. L 246/22 iunie a. c., Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a fost sesizatã spre dezbatere ºi întocmirea raportului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 89/2001 pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii ale Codului penal referitoare la infracþiuni privind viaþa sexualã.

În ºedinþele din 29 ºi 30 august 2001, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a luat în dezbatere proiectul de lege ºi a hotãrât, cu majoritate de voturi, sã adopte raportul de admitere, cu amendamentele cuprinse în Anexa nr. 1, care face parte integrantã din prezentul raport.

Voturile acordate au fost: 7 voturi pentru ºi un vot împotrivã.

Nu doresc sã reiau considerentele pe care le-a prezentat reprezentantul Guvernului ºi al Ministerului Justiþiei.

Vreau sã vã informez cã au mai fost depuse amendamente de domnul senator Ionel Alexandru, de domnii senatori Nicolae-Vlad Popa ºi domnul senator Eckstein Kov‡cs-PŽter, care au fost respinse, aºa cum rezultã din Anexa nr. 2.

De asemenea, vreau sã vã informez cã s-a primit aviz favorabil de la Comisia pentru drepturile omului ºi minoritãþi. Amendamentul care a fost prezentat de domnul Frunda Gyšrgy a fost retras în cadrul ºedinþei din 30 august 2001.

Vã mai informez cã la propunerea domnului senator Nicolae-Vlad Popa, consideratã ca amendament, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a acceptat ca în interiorul proiectului de lege sã fie cuprinsã ºi infracþiunea de hãrþuire sexualã în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, Anexa nr. 1.

În felul acesta, respectivul proiect de lege, în ceea ce priveºte infracþiunile referitoare la viaþa sexualã, a rãmas fãrã obiect este vorba de proiectul de lege, întrucât textele respective, în integralitate, au fost prealute în proiectul acesta de lege referitor la ordonanþa Guvernului.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice conform art. 72 alin. 3 lit. f) din Constituþie ºi urmeazã sã fie adoptat conform art. 74 alin. 1 din Constituþie.

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale invit reprezentanþii grupurilor parlamentare desemnaþi sã ia cuvântul.

Vã rog! Domnul senator Belaºcu.

## **Domnul Aron Belaºcu:**

Domnule preºedinte,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

În maximum 3 minute o sã spun punctul de vedere al meu ºi al partidului nostru.

În cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, al cãrui membru sunt, m-am pronunþat cu toatã fermitatea pentru menþinerea, în integralitatea sa, a art. 200 din Codul penal care incrimineazã relaþiile sexuale între persoane de acelaºi sex.

Aveam posibilitatea ºi mã pregãtisem sã prezint cel puþin 30 de motive pentru care nu putem fi de acord cu aprobarea manifestãrii publice a homosexualitãþii.

Luând cuvântul ºi prezentându-mi argumentaþia, arãtând cã homosexualitatea este contra firescului, este anticreºtinã, este o blasfemie la adresa lui Dumnezeu, cã aceasta constituie mijlocul principal de contaminare cu SIDA, cã este un mare pãcat pedepsit de Dumnezeu în modul cel mai aspru, prin foc, Sodoma ºi Gomora, cã este începutul declinului oricãrui popor atât prin degradarea spiritualã, cât ºi prin anularea uneia dintre funcþiile sale vitale, capacitatea de procreare, cã aceasta creeazã cadrul legal de prozelitism ºi proliferare ºi aºa mai departe. M-am oprit, la un moment dat, cu prezentarea, realizând cã membrii comisiei noastre se strãduiau sã gãseascã argumentaþii în Codul penal ºi în Constituþie nu pentru ca noi, parlamentarii, sã fim capabili de a lua o hotãrâre bunã pentru þarã, în consens cu aspiraþiile spirituale ale românilor ºi care sã nu ameninþe sãnãtatea psihicã ºi fizicã a copiilor noºtri, a nepoþilor ºi a noastrã a tuturor, ci pentru a gãsi sau a inventa chichiþe care sã justifice, cât de cât, abrogarea art. 200. S-au strãduit, dar, dupã modesta-mi pãrere, n-au reuºit.

ªi vã rog sã observaþi, stimaþi colegi, cã atât în expunerea de motive a iniþiatorului, cât ºi în motivaþia comisiei sesizate în fond, se face referire expresã la art. 4 ºi 16 din Constituþie care consacrã egalitatea între cetãþeni, fãrã privilegii ºi fãrã discriminãri, argument care nu rezistã fiindcã dacã abrogãm art. 200 din Codul penal, de pildã, homosexualii sunt privilegiaþi faþã de minoritãþile care practicã, de pildã, perversiunea sexualã sau chiar incestul sau seducþia ºi aºa mai departe.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea celorlalte grupuri parlamentare dacã sunt luãri de cuvânt.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. Ñ domnul senator Eckstein.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor,

Ordonanþa de urgenþã nr. 89/2001 prevede anumite modificãri în Codul penal privitoare la viaþa sexualã.

Rostul acestui act normativ este, practiv, a aduce la o linie comunã incriminarea unor fapte prevãzute de legea penalã de cãtre unii care au o atitudine sexualã faþã de persoane de acelaºi sex, faþã de majoritatea care preferã relaþiile heterosexuale.

Filozofia acestui act normativ, în afarã de faptul cã, practic, desfiinþeazã acest tratament discriminatoriu, este cã, pe de o parte, înãspreºte pedepsele în cazul unor activitãþi sexuale care sunt obþinute prin violenþã, prin forþã, dacã subiectul pasiv al acestor infracþiuni este un minor sau o persoanã tânãrã, mai tânârã de 18 ani.

Deci, practic, pe lângã aliniere, se înãspresc pedepsele prevãzute ºi cred cã este un lucru foarte bun.

În afarã de suportul constituþional, care este suportul de bazã al acestui act normativ, eu aº mai invoca acea prevedere _habeas corpus_ cã fiecare persoanã poate sã dispunã liber de trupul sãu.

ªi aici avem, din epoca trecutã, experienþe Ñ zic eu Ñ tragice când Politicul a încercat sã se amestece în viaþa intimã a persoanelor. Este vorba de acea politicã demograficã dusã în care, practic, femeile erau obligate sã ducã sarcina pânã la capãt, acele examinãri medicale ruºinoase, pentru care ne-am ruºinat ºi atunci ºi pe care trebuie sã le evitãm, ºantajarea unor intelectuali cu înclinaþii homosexuale. Eu cred cã aceste lucruri trebuie sã disparã o datã pentru totdeauna din viaþa publicã din România.

De foarte multe ori apare prin presã cã dezincriminãm homosexualitatea. Nu, este greºit Practic, relaþiile între persoane de acelaºi sex liber consimþite, între persoane majore, a fost abrogat prin Legea nr. 140/1996.

Noi, practic, acum luãm act de o tendinþã care este europeanã sau chiar mondialã care prevede cã alegerea modalitãþii de a practica viaþa intimã este o alegere personalã, liber consimþitã a majorilor ºi ca atare pentru acest lucru nu pot sã fie pedepsiþi cei cu asemenea înclinaþii. Acest lucru, dacã vedem ce se discutã prin parlamentele europene unde, cu toatã intervenþia mult stimatului meu coleg Belaºcu, totuºi dorim sã ajungem, acolo se pune problema dacã cuplurile homosexuale sau de lesbiene pot sã adopte copii, se pune problema legalizãrii cãsãtoriei între persoane de acelaºi sex. Deci cam acesta este nivelul la care se discutã în majoritatea statelor, inclusiv cu adoptarea unor legi care permit acest lucru în Vestul dezvoltat.

Vã mulþumesc. Domnul senator Popa.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Este o lege foarte importantã. Ea, de fapt, în parte a trecut prin Camera Deputaþilor. Au fost ºi douã proiecte ale Guvernului. Discutãm acum ordonanþa de urgenþã care prevede aceastã modificare. De ce? Pentru cã ºi Guvernul ºi-a dat seama cã trebuie sã trecem la alt ritm, la o urgenþã deosebitã în aplicarea acestei legi.

De ce? Pentru cã trebuie sã ne respectãm Constituþia noastrã. La art. 26 se spune foarte clar: ”Persoana fizicã are dreptul sã dispunã de ea însãºi, dacã nu încalcã drepturile ºi libertãþile altoraÒ. Este foarte clar! Aici este vorba de a nu face o discriminare, pentru cã dacã tratãm persoanele care au relaþii homosexuale în alt articol, facem o discriminare.

În aceastã ordonanþã veþi vedea cã ºi la viol ºi la actul sexual cu un minor sunt trecute persoanele heterosexuale ºi persoanele homosexuale, alãturi. Diferenþierea înseamnã discriminare.

ªi, vedeþi dumneavoastrã, aþi auzit mai înainte un discurs care intrã în contradicþie cu doctrina ºi cu politica Partidului România Mare. Eu ºtiu cã dânºii sunt pentru integrare, pentru afilierea þãrii noastre la o lume civilizatã, la Europa de Vest, dar nu cunosc domnii politicieni de la România Mare cã aceastã chestiune este trecutã ca recomandare de cãtre Parlamentul Uniunii Europene Ñ ºedinþa va avea loc sãptãmâna viitoare, ºedinþa între cele douã grupuri parlamentare, ale Parlamentului Europei ºi ale Parlamentului României Ñ expres este trecutã scoaterea acestei discriminãri din textul penal român? Aceasta este problema!

Noi susþinem respectarea Constituþiei României ºi totodatã anularea acestei discriminãri care, evident, aparþinea Codului penal român.

Mulþumesc. Vom vota pentru.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Predescu.

Evident cã grupul nostru parlamentar susþine proiectul de lege.

Eu aº dori sã prezint câteva precizãri pentru înþelegerea exactã ºi deplinã a modificãrilor operate în acest capitol al Codului penal.

Aici s-au fãcut afirmaþii cã procedãm astfel dintr-o anumitã atitudine faþã de organismele europene. Susþinerea nu este exactã.

Constituþia României este din 1991, Rezoluþia Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei este din 1997, cu nr. 1123. Raportaþi aceste date ºi veþi vedea prioritatea.

De altfel, ºi în fundamentarea poziþiei pe care am avut-o în numele grupului ºi personal, la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, ºi în fundamentarea raportului pe bazele de susþinere, temeiul consituþional îl reprezintã art. 26 alin. 2 potrivit cãruia persoana fizicã are dreptul sã dispunã de ea însãºi, cu douã condiþionãri: dacã nu încalcã drepturile ºi libertãþile altora, ordinea publicã ºi bunele moravuri. Aceasta este poziþia concepþiei Constituþiei României înscrisã în art. 26 alin. 2 care complineºte alin. 1 potrivit cãruia autoritãþile publice respectã ºi ocrotesc viaþa intimã, familialã ºi privatã, poziþie exprimatã ºi adoptatã de Adunarea Constituantã în 1991.

În 1996, octombrie, vã amintiþi cã a fost modificat Codul penal ºi raporturile sexuale între persoane de acelaºi sex se sancþionau numai dacã erau sãvârºite în public sau produceau scandal public. Sãvârºirea oricãror acte sexuale dintre cele reglementate în acest cap. III al Codului penal în public este sancþionat.

Prin urmare, nu e vorba de vreo modificare care sã nu respecte prevederile art. 26 alin. 2 din Codul penal, ci dimpotrivã. Viaþa sexualã ºi practicarea ei trebuie sã respecte drepturile ºi libertãþile celorlalþi, ordinea publicã ºi bunele moravuri ºi întreaga reglementare modificatoare, dupã cum aþi constatat, atât din textele ordonanþei, cât ºi din modificãrile operate de comisie la aceste texte, fac corecta ºi riguroasa aplicaþiune a principiilor ºi celor ce se degajã din textul art. 26 din Constituþia României.

Faptul cã aceasta concordã cu Rezoluþia din 1997 a Adunãrii Generale Europene demonstreazã modul cum au caracterizat autoritãþile europene Constituþia României încã din 1991, una dintre cele mai democratice ºi moderne constituþii.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Dacã mai sunt din partea grupurilor parlamentare alte luãri de cuvânt? Dacã nu, permiteþi-miÉ A!

## **Domnul Gheorghe Buzatu**

**:**

Îmi permiteþi, domnule preºedinte?

Vã rog, vã rog!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Argumente se pot aduce în aceastã problemã, evident, ºi pro ºi contra, la fel de bine, la fel de stãruitor ºi în mod la fel de strãlucit. Eu vorbesc acum pentru cã unul dintre predecesorii mei la cuvânt au implicat în aceastã situaþie, în numele unui partid a cãrui doctrinã nu o cunosc probabil, ºi nici programul, aºa s-a spus acolo. Eu propun, ca ºi la alte chestiuni, sã votãm potrivit conºtiinþei noastre. Votul va fi cel afiºat. În acelaºi timp însã, vreau sã fac aceastã precizare, cã pãtrunderea în Uniunea Europeanã, adoptarea, extinderea legislaþiei europene nu se face sub oblãduirea de altãdatã a lui Iosif Visarionovici Stalin ºi, deci, aceastã pãtrundere, aceastã adoptare, extindere, nu poate sã fie în unanimitate. Este normal, lumea este foarte diversã ºi este normal sã fie opinii multiple. Deci, îndemnul meu este sã votãm potrivit conºtiinþei noastre.

Mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc.

## Permiteþi-mi sãÉ

Distinºi colegi,

Cred cã, ani de zile, aceastã problemã a tulburat, mult mai mult decât ar fi cazul, voinþa organismelor legiuitoare româneºti. Eu cred cã aici lucrurile trebuie puse în matca lor exactã ºi în lumina cea mai adevãratã. Avem de-a face, pe de o parte, cu un progres evident în fundamentarea dreptului la libertate, la libertatea de exprimare, la libertatea de miºcare, la dreptul de a dispune de propriul tãu corp, aºa cum ordinea constituþionalã româneascã o prevede, aºa cum reglementãrile internaþionale o prevãd. A spune cã noi, astãzi, eventual, adoptând acest proiect de lege, slugãrnicim necondiþionat o ordine juridicã ce nu ne aparþine este fundamental greºit.

Aºa cum s-a arãtat de la aceastã tribunã, ordinea constituþionalã româneascã este cea, în primã ordine, respectatã ºi, abia astãzi, prin votul nostru putem sã concretizãm un principiu de drept constituþional printr-o reglementare specialã, într-o materie aplicatã.

În al doilea rând, acest progres în exerciþiul drepturilor persoanei individuale explicã, astãzi, de ce foarte multe state Ñ ºi, vai! România rãmâne încã în urmã Ñ au progresat în legislaþia lor punitivã penalã privitor la aceastã infracþiune. Cercetând coduri penale ale foarte multor þãri europene de acum 20, 30, 50 de ani, vom vedea cã aceastã infracþiune era incriminatã ºi, ca atare, sancþionatã. Astãzi, aceste þãri ºi-au modificat Codul penal. De ce au fãcut-o? Pentru cã oamenii nu sunt atât de diferiþi pe cât credem noi cã sunt. Sunt foarte asemãnãtori, pentru cã a progresat viziunea asupra exerciþiului drepturilor persoanei. Astãzi nu mai putem judeca cu unitãþile de mãsurã de acum 100 de ani sau chiar de acum 50. Oamenii vor libertate. Unde este graniþa libertãþii? Unde se opreºte aceastã libertate, pentru ca ea sã nu devinã dãunãtoare? La apãrarea libertãþii celuilalt, deci la neproducerea de daune. Aceasta este filozofia primã ºi fundamentalã a acestui proiect, ºi anume, ca acest drept la libertatea vieþii sexuale nu trebuie sã dãuneze unei alte persoane. Aici trebuie sã tragem noi linia corectã, lucidã ºi raþionalã, în modul de incriminare sau de dezincriminare a acestei fapte.

Al doilea argument: argumentul ordinii juridice. Nu mai reiterez, s-a spus, cu multã dezvoltare juridicã inteligentã, de ce Constituþia ne obligã. Dar vreau sã mai spun un lucru pentru care, o datã ºi o datã, corpul legiuitor românesc trebuie sã fie foarte ferm: noi avem niºte angajamente internaþionale, facem parte din niºte organisme internaþionale, care au niºte reguli de funcþionare. Noi nu mai putem sta în intersecþia indeciziilor. Vrem sã fim cu capul în Uniunea Europeanã, dar cu picioarele sã alergãm pe alte meridiane. Acest lucru nu este posibil. Dacã dorim sã facem parte dintr-o lume a cãrei ordine juridicã este una ºi aceeaºi pentru toþi membrii acelei organizaþii, trebuie sã îi respectãm regulile. ªi nu o facem printr-un abandon necondiþionat, printr-o lipsire de demnitate, ci într-un parteneriat de participare la un organism. Noi trebuie sã înþelegem cã nu acceptarea unor reguli înseamnã un abandon, ci înseamnã înþelegerea unei reguli de parteneriat.

:

Dar poporul? Poporul? Nu trebuie întrebat?

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Trecem la analizarea raportului comisiei, la pct. 1 din raport. Textele sunt nemodificate de cãtre comisie, astfel încât nu le mai

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Domnule preºedinte, am un amendament.

Aveþi dumneavoastrã amendament, da? Vã rog!

Am un amendament care priveºte cele trei infracþiuni la viaþa sexualã, adicã: violul, actul sexual cu minori ºi perversiunile sexuale. Este vorba de un amendament respins, dar care are o justificare, cred eu, mare. O sã încerc, în puþine cuvinte, sã mã explic.

Eu am cerut, în principal, majorarea maximului pedepselor. Vã dau un exemplu: la alin. 1, la viol, existã o pedeapsã între 3 ºi 10 ani. Tarele morale, plaga aceasta socialã a infracþiunilor sexuale ne apasã, este relatatã în fiecare ziar, în fiecare zi se întâmplã infracþiuni extrem de periculoase, care lovesc în foarte, foarte multe persoane, tareazã foarte, foarte multe persoane. Eu cred cã aceste bestii primitive trebuie pedepsite exemplar. Nu întotdeauna. Judecãtorul trebuie sã aibã posibilitatea sã dea o pedeapsã exemplarã. Or, dacã judecãtorul poate sã pedepseascã de la 3 la 10 ani, nu poate da o pedeapsã exemplarã, pentru cã, dupã jumãtate din executarea pedepsei, existã texte în Codul penal care spun cã poþi sã ieºi înainte de terminarea pedepsei, uneori la jumãtate din timpul respectiv. Deci, existã noþiunea de eliberare condiþionatã care se aplicã. Noi, când vedem 10 ani, putem ºti cã el executã 5 ani. Acum, sã dãm aceastã posibilitate judecãtorului sã pedepseascã cu mai mult de 10 ani, eu am spus de la 3 la 15 ani, ca sã poatã sã dea un exemplu. ªi mã bazez pe integritatea ºi pe curajul judecãtorilor de a face efectiv dreptate ºi acele sentinþe sã aibã urmarea în opinia publicã, adicã sã preîntâmpine, sã aibã acþiunea de prevenire a infracþiunilor prin pedepsele pe care le vor da acei judecãtori.

Nu o sã mai intervin. Pedepsele pe care le aveþi la amendamentele respinse, deci la alin. 1 este vorba de la 3 la 15 ani, la alin. 2 Ñ de la 5 la 20 de ani, iar la alin. 3 am douã prevederi. Este reþinut, pe undeva, greºit în raport, la alin. 3 sunt douã pedepse: este agravantã, dacã persoana, deci la viol, nu a împlinit 15 ani, este de la 10 la 20 de ani, eu am trecut de la 10 la 25 de ani, iar dacã Ñ ºi în toate infracþiunile unde am cerut majorarea de pedeapsã Ñ ca urmare a infracþiunii este moartea sau sinuciderea, trebuie sã existe ºi detenþiunea pe viaþã. Deci, existã la aceste infracþiuni. Gândiþi-vã cã un astfel de primitiv violeazã un copil ºi acest copil moare. Nu este normal ca acest om sã poatã fi pedepsit cu detenþiunea pe viaþã? Altãdatã era pedepsit cu moartea. Nu avem aceastã pedeapsã, dar la crimã avem pedeapsa cu detenþia pe viaþã. Sã aºteptãm sã se mai întâmple o astfel de faptã? Deci, toate aceste majorãri sunt la cele 3 infracþiuni: la 197 Ñ viol, am majorat ºi minimul cu câte un an la infracþiunile contra unor minori, pentru cã am considerat cã de la 2 la 7 ani nu poate sã fie condamnatã cu doi ani o infracþiune sexualã, o infracþiune sãvârºitã împotriva unui minor. Nu este posibil. Deci, de la 3 la 15 ani am socotit cã este normal, la alin. 1, iar tot aºa, la ultimul alineat, unde poate sã se întâmple ca sã moarã victima, trebuie sã se prevadã ºi detenþiunea pe viaþã. La fel ºi perversiunile sexuale: de la 3 ani la 15 ani, de la 5 la 20 ani, ºi la ultimul alineat, unde urmarea este moartea, sã se prevadã detenþiunea pe viaþã.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei, dacã sunt observaþii?

## Domnule preºedinte,

Am arãtat, anterior cã rezolvarea problemei nu este în majorarea maximului, ci în majorarea minimului legal. ªi,

dacã este practician Ñ ºi este colegul senator Ñ, acum, daþi-mi voie sã îi spun, sper sã nu se supere, tocmai ca practician nu a cerut majorarea minimului. Nu pronunþã nici o instanþã maximul pedepsei ºi nu are raþiune, decât cã producem, aºa, o impresie, cam cum este la patinaj impresia artisticã, cu majorarea maximului. Minimul legal, acela este cel care orienteazã instanþa ºi pedeapsa pe care o individualizeazã, pronunþând-o. Pentru cã majorarea minimului, în unele cazuri, face ca efectul circumstanþei atenuante sã nu poate coborî sub un an ºi jumãtate sau sub 3 ani. Acelea sunt raþiunile. Noi am gândit în comisie ºi nu am acceptat pentru cã nu este util.

Al doilea considerent: dacã majorãm maximul pedepselor la acest capitol, îl deregãm cu celelalte capitole. Cum adicã? Integritatea ºi viaþa persoanei sunt mai presus decât libertatea sexualã? Nu au aceeaºi valoare ºi semnificaþie, chiar moralã ºi afectivã? Sigur cã au. Priviþi pedepsele de la capitolul precedent privind libertatea persoanei în alte privinþe. Nu are aceeaºi semnificaþie, reprezentând alte forme ºi atribute ale libertãþii persoanei? Adicã, trebuie sã existe o relaþie de corelare între tratamentul juridic, prin sancþiunea penalã, între toate atributele sub formele libertãþilor persoanei. De aceea, noi am gândit la acestea ºi este motivul pentru care ºi anunþam în cuvântul meu anterior cã trebuie sã avem în vedere sã nu decorelãm chiar atât, sã transformãm Codul penal într-o reglementare întâmplãtoare. Este motivul pentru care nu am acceptat amendamentul.

Personal, am fost de acord ºi sunt de acord cu majorarea pedepselor, dar eu susþin cã eficientã este majorarea minimului pedepselor, iar nu a maximului. Maximul nu foloseºte.

Vã mulþumesc. Domnul senator Filipaº.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi.

Este evident cã noi suntem tributari unui mod în care am gândit o perioadã de timp foarte îndelungatã. Nu am schimbat, aºa cum s-a spus aici, filozofia problemei, adicã unghiul social, public, din care trebuie privite aceste fapte aproape deloc. ªi ne-am bazat pe ideea cã sporirea rãspunderii penale putea sã rezolve infracþionalitatea, punct de vedere care s-a dovedit a fi complet greºit. Eu nu spun cã nu sunt de acord cu ceea ce domnul senator Popa a spus mai înainte, ba chiar cred cã, în disperare de cauzã, noi va trebui, acum, sã adoptãm punctul de vedere al domnului senator Popa. Numai cã trebuie sã fim conºtienþi de faptul cã dacã, în curând, nu ne schimbãm complet optica cu privire la Codul penal, ºi nu numai la Codul penal, ºi nu numai la relaþiile juridice de ordin public, ci ºi la cele de ordin privat, noi vom intra, foarte curând, într-un impas pe care societatea îl va plãti foarte scump. Pentru cã secretul luptei împotriva infracþionalitãþii nu stã nici în majorarea minimului, nu stã nici în majorarea maximului, ci constã în alte pedepse, pe care trebuie sã le alãturãm pedepsei cu închisoarea, sau chiar aceste pedepse sã înlocuiascã pedeapsa cu închisoarea.

ªtiþi dumneavoastrã ce se va întâmpla dacã la infracþiuni grave am alerga repede la maximul pe care nil dã, în prezent, partea generalã a Codului penal? Se va întâmpla cã infractorii nu vor mai avea sentimentul reþinerii faþã de victima lor. ªtiind cã oricum vor fi pedepsiþi cu maximul, ei vor pãºi la o faptã chiar mai gravã, în raport cu fapta pe care iniþial ºi-au propus-o. Existã state în care ºi în prezent fapte, hai sã le zicem, cu un grad de pericol social redus, cum ar fi furtul simplu, art. 208 alin. 1 din Codul penal în vigoare, se pedepsesc cu tãierea mâinii. Aceastã pedeapsã îngrozitoare pentru orice societate civilizatã nu sensibilizeazã deloc lumea respectivã. S- a ajuns ca, atunci când se aplicã aceastã pedeapsã, lumea sã vinã ca la spectacol. De aceea, este inutilã. Problema, deci, nu stã în a mãri, spun încã o datã, minimul ºi maximul pedepselor prevãzute în partea specialã. Acest lucru oricum, însã, trebuie sã îl facem, pentru cã este singurul instrument de luptã pe care îl putem utiliza în prezent, dar noi trebuie sã ne gândim Ñ ºi acest lucru revine comisiei care pregãteºte, în prezent, la Ministerul Justiþiei, un nou Cod penal Ñ ºi la alte pedepse, care sã fie mai eficace. Am, sã vã dau un singur exemplu, pentru cã nu este lipsit de interes ceea ce discutãm noi acum. S-a întâmplat în Canada aceastã speþã pe care eu v-o spun: era vorba de un tãietor de lemne, aceasta era meseria pe care el a fãcut-o din copilãrie ºi pânã când a ajuns în faþa instanþei, la vreo 50 de ani. Fapta pe care el o comitea era urmãtoarea: îºi trata membrii familiei, situaþie despre care am vorbit noi aici, în modul cel mai deplorabil cu putinþã, îi bãtea, îi supunea la un regim de viaþã degradant. Ei bine, ºtiþi ce pedeapsã i-a dat instanþa? Nu i-a dat maximul pedepsei cu închisoarea, pentru cã acest om ar fi suportat, fãrã nici un fel de clintire intelectualã, pedeapsa maximã cu închisoarea ºi când ar fi ieºit de acolo, din închisoare, ar fi comis aceeaºi faptã, fãrã nici un fel de jenã. I-a dat urmãtoarea pedeapsã judecãtorul: sã scrie de 500 de ori, ”subsemnatul cutare, domiciliatÉ, îmi respect soþia ºi mã angajez ca sã nu mai ÉÒ ºi aºa mai departe. De 500 de ori. Aceastã pedeapsã, în raport cu modul lui de a fi ºi de înþelege lucrurile, a fost peste putinþã. A cerut sã fie sancþionat cu închisoarea, numai sã nu scrie treaba asta, dar nu i s-a acceptat. Dupã ce a scris de 500 de ori aceastã frazã, concluzia a fost cã nu a mai comis fapta respectivã. Deci, problema nu constã Ñ sã nu ne legãnãm în iluzia cã, sporind rãspunderea penalã, s-ar putea sã rezolvãm problema infracþionalitãþii, inclusiv în domeniul vieþii sexuale.

Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt înscrieri la cuvânt? Mai era din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Domnule preºedinte,

Am depus amendamentele în termen, aºa cã doresc sã intervin. În principiu, É

La amendamentul 197?

Da. Deci, în principiu, am fost împotriva abrogãrii art. 200, însã, în condiþiile în care nu s-a putut, am insistat, în amendamentele pe care le-am avut, pe mãrirea pedepselor ºi sunt de acord cu ce a spus domnul senator Predescu. Deci, eu am propus mãrirea minimului pedepselor, pentru cã, de regulã, judecãtorii pedepsesc cu minimum, ºi nu cu maximum. Aºa cã pedepsele stabilite de mine sunt apropiate cu celeÉ

Propuse, nu stabilite.

Da, propuse, într-adevãr, sunt apropiate cu cele ale domnului senator Popa. Deci, la alin. 1 am cerut între 5 ºi 12 ani, 5 ani minimum; la alin. 2 Ñ 10 ani minimum, iar la ultimul alineat Ñ 15 ani minimum. ªi, bineînþeles, la ultima frazã, pedeapsa cu închisoarea pe viaþã.

Aºadar, solicit sã supuneþi la vot ºi acest amendament.

Domnul senator Bindea.

Domnule preºedinte,

Vã mulþumesc cã mi-aþi permis sã iau cuvântul. În legãturã cu amendamentul care a fost propus de domnul senator Popa, domnule preºedinte, nu aº reitera aici ceea ce a spus domnul senator Predescu. Eu vreau sã spun cã, în legãturã cu ceea ce s-a subliniat, vizavi de limita minimã a pedepsei, este foarte adevãrat, dar cred cã aceastã chestiune a pedepselor Ñ pentru cã este foarte greu ca într-un Cod penal sã discuþi o pedeapsã, douã, trei, în contextul existenþei altor infracþiuni. Eu cred cã aceastã chestiune trebuie discutatã în ansamblul Codului penal, pentru cã aceastã pedeapsã Ñ este mai mare minimum, este mai mare maximum, se mãreºte ºi minimumul ºi maximumul Ñ trebuie corelatã cu celelalte, pentru cã va trebui sã existe o anume proporþie între pedepsele apropiate, conexe ºi, dacã vreþi, ºi în cele care nu au puncte comune, din punct de vedere penal.

S-au spus aici, domnule preºedinte, douã chestiuni, pe care aº dori sã le evidenþiez: cã nu se poate individualiza, domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor colegi, pedeapsa în funcþie de instituþia executãrii pedepsei. S-a susþinut amendamentul cã, atunci când se dã 10 ani, noi trebuie sã ºtim cã se executã 5 ani. Sunt douã instituþii distincte, ele au caracteristici distincte, trebuie tratate distinct. Individualizarea pedepsei se face de cãtre instanþa de judecatã, în funcþie de criteriile prevãzute de Codul penal, iar executarea pedepsei este o chestiune care nu are nimic cu individualizarea pedepsei. Este o mare greºealã, dupã pãrerea mea, ºi sunt convins cã nu numai dupã pãrerea mea, ca sã încercãm sã instituim o asemenea presiune a instituþiei executãrii pedepsei, instituþiei individualizãrii pedepsei.

## Domnule preºedinte,

S-a omis aici cã maximumul poate fi optimizat în cadrul art. 75, Cod penal. ªi aº vrea sã evidenþiez faptul cã ultimul alineat din acest articol prevede posibilitatea instanþelor ca sã reþinã circumstanþe agravante ºi altele decât cele reþinute în mod expres de Codul penal. Deci, instanþele au posibilitatea sã extindã foarte mult, atunci când este cazul, bineînþeles, aria circumstanþelor agravante, iar circumstanþa agravantã poate sã fie aplicatã de cãtre instanþã ºi sã ducã la optimizarea, într-adevãr, acolo unde este cazul, a pedepsei când se constatã cã maximum este neîndestulãtor.

Din partea Executivului, domnul secretar de stat.

Îmi cer mii de scuze, dar senzaþia noastrã este cã dezbaterea s-a deturnat pe nesimþite cãtre un domeniu care nu formeazã obiectul preocupãrilor noastre de astãzi. Deci, obiectul preocupãrilor noastre de astãzi este sã dispersãm conþinutul art. 200 în prevederile art. 197Ð198. Or, discuþia care se poartã aici de minute bune priveºte majorarea pedepselor la art. 197Ð198. Cred cã noi nu trebuie sã ne preocupãm de treaba aceasta pentru cã am..., existã amendament, dar cu aceste argumente, noi am cerut respingerea în comisii, ºi comisia a votat în sensul acesta, ºi eu vreau sã arãt cã este logic sã fie aºa, pentru cã art. 200, în forma în care se gãseºte el acum, are pedepse inferioare celor care sunt cuprinse în art. 197Ð198. Deci, noi vorbim despre art. 200, îl abrogãm ºi încercãm sã dispersãm o parte din textele care vizeazã alin. 2Ð4 în cadrul art. 197Ð198, dar nu formeazã obiectul preocupãrii noastre majorarea pedepselor care privesc aceste articole. Dacã am face acest lucru, am dezechilibra ºi mai mult Codul penal, care nu se gãseºte într-un stadiu fericit.

Aºa cum a spus domnul senator Predescu, Ministerul Justiþiei are în preocuparea sa în viitorul apropiat o reechilibrare a sistemului sancþionator al pedepselor, ºi penale, cât ºi a unor mãsuri, cum spunea domnul profesor, distinsul domn profesor Filipaº. Dar, asta este o chestiune care ne cere puþin timp ºi o vom face în viitor. Nu este cazul acum sã stabilim niºte pedepse, care dacã ne uitãm foarte bine, sunt mai grave decât sancþiunile care se aplicã pentru omor deosebit de grav. Cum pentru un viol, care n-are consecinþa Ñ moartea Ñ sã stabilim noi pedepse care-s mai mari decât cele stabilite pentru omorul deosebit de grav?

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da, ºi eu vã mulþumesc.

Propun sistarea discuþiilor. Existã acest amendament respins, pe care sunt obligat, potrivit regulamentului, sã-l

Da, dar colegii nu v-au conectat? Nu sunteþi conectaþi la reþea? Pesemne cã nu. Bun.

Întrucât la acest punct 1 din raport comisia nu are amendamente, trecem la pct. 2 din raport....

Domnule preºedinte,

O simplã corecturã de redactare. La punctul 2.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

La punctul 1 nu aveþi nici un amendament de formulare. La punctul 2, art. 198 Ñ ”act sexual cu un minorÒ. La alin. 1 textul este nemodificat, la alin. 2 existã un amendament al comisiei, pe care vi-l

Vã

Punctul 3 din raport Ñ este vorba de alin. 1 art. 200. Este un text nemodificat de cãtre comisie. Nu face obiectul votului.

Punctul 4 din raport, referitor la art. 201, care incrimineazã fapta infracþionalã de perversiune sexualã. La alin. 1, comisia a amendat textul ºi existã, de asemenea, ºi un amendament al domnului senator Eckstein, care solicitã eliminarea unei pãrþi din conþinutul textului ºi, fiind un amendament de eliminare, vã rog sã-l prezentaþi. Dar, foarte pe scurt, domnule senator.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Este prezent în raport. Colegii îl au ºi cu motivarea.

Da, bineînþeles. În primul rând, nu-mi arog formularea acestui amendament. Acest amendament, practic, reia _mot ˆ mot,_ textul avizului repetat dat de Consiliul Legislativ, cu privire la douã proiecte de lege referitoare la acest articol. Deci, amendamentul este _mot ‡ mot_ al Consiliului Legislativ. Amendamentul sunã în felul urmãtor: Art. 201 Ñ ”Actele de perversiune sexualã sãvârºite prin constrângerea unei persoane sau profitând de imposibilitatea ei de a se apãra, ori de a-ºi exprima voinþa, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 aniÒ. E normal, dacã se face prin forþã sã fie pedepsit. Dispoziþiile art. 197 alin. 2 ºi 3 se aplicã în mod corespunzãtor. Sunt, practic, situaþii de agravantã, care se regãsesc la viol, deci pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15, ani dacã fapta a fost sãvârºitã de douã sau mai multe persoane împreunã, victima se aflã în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau în tratamentul fãptuitorului, s-a cauzat victimei o vãtãmare gravã a integritãþii corporale sau a sãnãtãþiiÒ. Ãsta a fost alin. 2, care se introduce ºi se aplicã, potrivit acestui amendament, iar alin. 3 este: ”pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani, dacã victima nu a împlinit vârsta de 14 ani, iar dacã fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de aniÒ.

Aceste pedepse sunt mai severe, mai grave decât cele prevãzute atât în ordonanþã, cât ºi în raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. ªi, în fine, prin ultimul alineat din amendament se dã o definiþie a actelor de perversiune sexualã, în felul urmãtor: ”constituie acte de perversiune sexualã orice acte nefireºti în legãturã cu viaþa sexualã, sãvârºite fie între persoane de sex diferit, fie între persoane de acelaºi sexÒ. Ãsta este amendamentul. Eu cred cã are unele avantaje incontestabile faþã de textul adoptat sau propus de cãtre Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, respectiv, eliminã suprapunerile cu prevederile art. 321 Cod penal Ñ ”ultraj contra bunelor moravuriÒ Ñ ºi, aceste fapte nefireºti de perversiune, practic, aduc atingere valorilor ocrotite de art. 321 ºi eliminã noþiunea de ”scandal publicÒ din text, noþiune nedefinitã expres ºi generatoare de interpretãri diferite. Au fost cazuri, ºi cu asta închei, domnule preºedinte de ºedinþã, au fost cazuri concrete-speþã, concrete ajunse în faþa Consiliului Europei, unde un vecin, cum sã zic, de constituþia moralã a domnului senator Belaºcu, de exemplu, da, prin simplul fapt cã a cunoscut cã un vecin de-al sãu are înclinaþii homosexuale, s-a dus la poliþie ºi a produs scandal public pentru cã pe el l-a scandalizat faptul

## Da, vã mulþumim.

Din partea comisiei, dacã existã un supliment de motivare pentru respingerea amendamentului în cadrul comisiei?

Dorim sã subliniem doar atât: amendamentul este o nouã concepþie ºi o nouã redactare a art. 201, pe alte texte decât cele care se regãsesc ºi a cãror modificare nu s-a solicitat. Prin urmare, dupã cum vedeþi, excede sesizãrii, extinde incriminarea, pentru cã se referã ºi la alte texte Ñ art. 321, de exemplu Ñ pe alte baze de incriminare, cu alte condiþii ale ipotezei normei, inclusiv ale dispoziþiei ei ºi cu alte pedepse, cu alte sancþiuni.

## Domnule preºedinte,

O nouã reglementare, pe care ministerul n-a agreat-o, comisia nu a luat-o în considerare, cã nu era sesizatã ºi nu puteam primi ºi trata ca amendament. Este o nouã aºezare, o nouã incriminare în aceastã materie. E motivul pentru care nu am acceptat. Aceasta urmeazã a se face în cadrul unei noi reglementãri penale.

## Mulþumim.

Lucrurile sunt limpezi. Domnul senator ne spune cã se depãºeºte cadrul de reglementare al ordonanþei. Problemã de principiu. În ce mãsurã Legislativul, confruntat cu dezbaterea unei ordonanþe, face un alt act normativ decât însãºi ordonanþa, care formeazã obiectul dezbaterii parlamentare. Deci, este o problemã, chiar tehnicã, de aceastã datã. Sunt, însã, obligat, potrivit regulamentului, sã supun acest amendament, care depãºeºte cadrul...

Aº avea ceva de adãugat.

Dacã aveþi ceva legat de aceastã motivare, nu pe amendament.

Cum sã nu?! Sigur cã da! În primul rând, v-aº solicita ca în calitatea dumneavoastrã de preºedinte de ºedinþã, dacã aveþi de adãugat, de fãcut comentarii, sã faceþi de la tribuna rezervatã senatorilor. Sã nu influenþaþi plenul. În al doilea rând, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi plenul Senatului au cãutat ºi modificarea art. 201, care face parte din categoria infracþiunilor privitoare la viaþa sexualã. Cã, fiind sesizaþi cu modificarea art. 201, nu cred cã se poate susþine motivat cã ar fi aprioric de nediscutat acest amendament care, repet, este legal ºi în cadrul regulamentului.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da.

Deci, domnule senator, douã observaþii: eu n-am fãcut nici un comentariu, am tras o concluzie care reieºea din cele spuse aici. Problema era dacã se poate prin intervenþia legiuitorului depãºi obiectul sesizãrii, adicã ceea ce face obiectul acestei ordonanþe. Deci, aici lucrurile sunt foarte limpezi. Iar faptul cã s-a discutat este ºi mai evident. Nu s-a respins discuþia amendamentului dumneavoastrã. Pentru cã, altfel, nu mai avea loc aceastã discuþie. Deci, rog sã se pronunþe Senatul asupra amendamentului care s-a fãcut. Cine este pentru amendament voteazã da, cine este împotriva amendamentului voteazã nu.

Amendamentul a fost respins cu 76 de voturi împotrivã, 38 în favoarea sa, douã abþineri.

Avem o serie de amendamente fãcute la poziþia 4 din raport, referitoare la art. 201, de cãtre Comisia...

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

E a doua din amendamentele respinse, domnule senator. La art. 201 Ñ eliminare.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Eliminare, la care alineat?

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Alin. 1.

Domnul Eckstein a propus un alt text, eu am propus eliminareaÉ

É a sintagmei ”sau dacã a produs scandal publicÒ. Deci, dacã s-a produs în public, rãmâne incriminat, se dezincrimineazã dacãÉ

Scandalul publicÉ Mai înainte, pe motivaþia colegului meu, posibilitatea de a se sãvârºi abuzuri prin ”dovedireaÒ unor scandaluri publiceÉ Oricum, scandalul public este sãvârºit în public, aºa cã în text este preluat acest pericol pentru care trebuie pedepsite acele persoane.

Este ceea ce a spus ºi domnul senator cuÉ

De asta nici n-am defalcat. Numai cã n-am gãsit o altã formulã.

De acord.

Comisia cred cã n-are argumente.

Nu, ne menþinem punctul de vedere al comisiei.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã menþineþi punctul de vedere. Deci, amendamentul de eliminare a sintagmei ”sau dacã au produs scandal publicÒ. Deci, rãmâne incriminat în versiunea aceasta, doar dacã s-a produs în public actul de perversiune sexualã. Deci, vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Pentru amendament da, împotriva amendamentului nu.

Amendamentul nu a întrunit cvorumul necesar de voturi, fiind respins cu 68 de voturi împotrivã, 38 pentru, 4 abþineri.

Trecem acum la textul amendat de cãtre comisie la art. 201. Este vorba de alin. 1, 2, 3, 4, 5, deci, practic, la toate alineatele comisia are o serie de reformulãri. Vã supun, în bloc, tot articolul, cu amendamentele pe fiecare alineat, aºa cum figureazã în raport. Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Text aprobat de Senat cu 78 de voturi pentru, 23 împotrivã, 7 abþineri.

Punctul 5 din raport, referitor la art. 202, care incrimineazã corupþia sexualã. Textul nu trebuie votat, întrucât comisia nu-l amendeazã. Este textul proiectului de lege, de aprobare a ordonanþei.

La poziþia 6 din raport, comisia noastrã introduce un articol nou, 203[1] , care incrimineazã pentru prima datã ºi în Codul penal infracþiunea de hãrþuire sexualã, aducând în materia generalã aceastã infracþiune. Deci, este un text nou faþã de cel propus de iniþiator.

Dacã sunt observaþii legate de introducerea acestei noi infracþiuni în Codul penal la capitolul infracþiuni la viaþa sexualã. Dacã nu sunt, vã rog sã vã exprimaþi votul.

Text adoptat cu 104 voturi pentru, 9 împotrivã, o abþinere.

Urmãtoarele poziþii din raport nu sunt amendate prin raportul comisiei. Textele rãmân în formula promovatã de cãtre iniþiator. În aceste condiþii, vã

În aceste condiþii, distinºi colegi, urmeazã sã aprobãm proiectul de lege de aprobare a ordonanþei în ansamblul sãu, cu menþiunea cã fiind vorba de modificãri la o lege organicã, care este Codul penal ºi modificãrile au naturã organicã, deci trebuie sã întruneascã cvorumul de voturi necesar prevãzut de Constituþie. Vã rog sã vã exprimaþi votul cu privire la acest proiect de lege.

Proiect de lege aprobat cu 83 de voturi pentru, 32 împotrivã ºi 6 abþineri.

O listã!

Sigur? Liderii de grup solicitaþi listã, da? Da, sã spuneþi cã am progresat. Da, bine.

Vã mulþumim.

Mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da.

Pe ordinea de zi urmeazã proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 197/2000 pentru modificarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului.

V-aº ruga frumos sã lãsaþi lucrãrile Senatului sã decurgã corespunzãtor. Deci, rugãm pe domnul Pâslaru, secretar de stat la Ministerul Culturii ºi Cultelor, sã prezinte, pe scurt, proiectul de lege.

O singurã întrebare, domnule secretar de stat. De ce Camera... Înþeleg cã aþi susþinut acelaºi punct de vedere ºi în Camera Deputaþilor.

## Da.

Deoarece Camera considerã cã Ordonanþa nr. 66/2000 reglementeazã, este acoperitoare pentru aceastã revenire, pentru aceastã modificare. Ori, nu este cazul, pentru cã acolo se referã la persoanele fãrã studii superioare.

În regulã.

Vã mulþumim.

Din partea comisiei, doamna senator Simona Marinescu.

## **Domnul Dumitru Pâslaru Ñ** _secretar de stat la_

_Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Salarizarea personalului clerical de la buget, în cadrul cultelor religioase recunoscute în România, prin coeficienþii de multiplicare specifici fiecãrei categorii de personal, este prevãzutã în anexele Legii nr. 142/1999 privind salarizarea clerului. Anexa 1 la Legea nr. 142/1999 stabileºte indemnizaþiile personalului de conducere a cultelor religioase, asimilat funcþiilor de demnitate publicã.

La punctul 2 din tabelul de ierarhizare, la funcþia sau la demnitatea de mitropolit, apare un coeficient similar cu arhiepiscopul sau episcopul ºef de cult. Având în vedere însã cã mitropolitul este preºedintele Sinodului mitropolitan, care este un organ de conducere bisericesc regional ºi care are în jurisdicþie mai multe eparhii ºi, deci, cea de arhiepiscop, mitropolitul cumuleazã mai multe responsabilitãþi decât episcopii ºi arhiepiscopii pe care, cumva, îi are în subordine. De aceea, Ordonanþa de urgenþã nr. 197/2000 modificã Anexa 1 de la Legea nr. 142/1999 prin înscrierea distinctã, într-o rubricã nouã, dupã patriarh, a funcþiei de mitropolit. Totodatã, se modificã valoarea de referinþã sectorialã de la 900.000 pentru personalul clerical, iar pentru personalul clerical care ocupã funcþii de demnitate publicã se ridicã la 1.141.000 de lei. Vã rugãm sã aprobaþi ordonanþa de urgenþã propusã, prin respingerea proiectului de lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã nr. 197/2000 la modificarea Legii nr. 142/1999, adoptat de Camera Deputaþilor.

În cazul în care veþi adopta proiectul de respingere al Camerei Deputaþilor s-ar produce o scãdere drasticã a salariilor, a veniturilor corpului clerical, deoarece ne-am întoarce la valoarea de referinþã iniþialã de 685, din 1992. Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Am puþine lucruri de adãugat la ceea ce a spus iniþiatorul. Am consultat Camera Deputaþilor cu privire la aceastã eroare regretabilã. Într-adevãr, Comisia de muncã ºi protecþie socialã din Camera Deputaþilor a invocat poziþia unui expert al comisiei, care a susþinut cã Ordonanþa nr. 66/2000 este acoperitoare. Este, evident, o greºealã. Ordonanþa nr. 66/2000 stabileºte posibilitatea de compensare între posturile cu studii medii ºi cu studii superioare în cadrul aceloraºi indicatori bugetari ºi, de asemenea, introduce o linie de finanþare pentru cler. Ordonanþa nr. 197/2000 trebuie sã rãmânã în vigoare pentru argumentele menþionate de cãtre iniþiator. E vorba de pãstrarea la nivelul actual al salarizãrii clerului, salarizare care vine din bugetul de stat. De asemenea, pentru pãstrarea distinctã a funcþiei de mitropolit ºi a posturilor alocate acestei funcþii ºi, vã rugãm sã adoptaþi raportul Comisiei de muncã ºi ocrotiri sociale din Senat, raport de respingere a respingerii, pentru cã adoptând raportul comisiei rãmâne în vigoare Ordonanþa nr. 197/2000 pentru salarizarea clerului.

## ªi eu vã mulþumesc.

Am intrat în limbaj hegelian. Aºa un fel de negare a negaþiei, care întotdeauna e pozitivã. Dacã la dezbateri generale existã înscrieri la cuvânt? Cazul este foarte limpede prezentat. Dacã nu sunt, ºi întrucât raportul comisiei nu are nici un fel de amendament, solicitã doar aprobarea în forma iniþiatã de Executiv a ordonanþei, vã solicit sã vã exprimaþi prin vot în favoarea legii de la Camera Deputaþilor, care respinge ordonanþa. Deci, cine va vota da va vota respingerea ordonanþei, deci va vota proiectul de lege de la Camera Deputaþilor, care vizeazã respingerea ordonanþei...

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 123/16.IX.2001

Nu, nu este aºa.

Domnule preºedinte,

Da înseamnã sã fie votat raportul comisiei. ªi raportul comisiei respinge respingerea. Deci trebuie votat raportul comisiei.

## Nu, numai un moment!

Deci, noi adoptãm un proiect de lege, nu adoptãm raportul. Potrivit regulamentului, dacã raportul nu are amendamente... Raportul n-are nici un amendament. Raportul, pur ºi simplu, este de acord sã se aprobe ordonanþa. Deci, asta spune: sã se aprobe ordonanþa în forma promovatã de iniþiatori. Noi suntem sesizaþi cu proiectul de lege. Cu proiectul de lege de la Camera Deputaþilor ºi trebuie sã tranºãm. Nu asupra raportului, ci direct asupra proiectului de lege. Votãm proiectul de lege al Camerei Deputaþilor, care vizeazã respingerea sau, þinând seama de ceea ce scrie în raport, votãm împotriva proiectului de lege, respingem legea. Deci, asta este Ñ respingem legea. Nu se voteazã raportul, ci în funcþie de raport. Deci, votul pentru înseamnã pentru proiectul de lege al Camerei Deputaþilor, care viza respingerea ordonanþei, votul împotriva proiectului de lege este în sensul aprobãrii ordonanþei.

Fac o singurã menþiune: raportul comisiei este un raport care propune respingerea proiectului de lege pentru respingerea ordonanþei de urgenþã. Deci, trebuie votat raportul comisiei.

Nu, nu! Se voteazã direct.

## Domnule preºedinte,

Dacã-mi îngãduiþi. Nu e prima datã când avem de soluþionat o problemã ca aceasta. Noi trebuie sã infirmãm proiectul de lege cu care am fost sesizaþi.

De la Camerã.

Bun. Dar, vã rog, reþineþi: trebuie sã dãm douã voturi. Primul: de infirmare a proiectului de lege adoptat de Camera Deputaþilor...

ªi dupã aia trimitere...

Nu, ºi apoi votul pozitiv, votul de adoptare a ordonanþei, cu care apoi sesizãm Camera Deputaþilor pentru o nouã examinare.

Domnule preºedinte,

Noi trebuie sã dãm al doilea vot de acceptare a raportului ºi a ordonanþei de confirmarea ei.

Domnule preºedinte,

Un act normativ nu se voteazã negativ sau _per a contrario,_ ci pozitiv.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

De acord. Dacã mai sunt ºi alte pãreri? Vã rog!

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

**:**

Am aceeaºi pãrere. Trebuie sã dãm un vot asupra raportului comisiei.

Nu, nu! Domnul senator Predescu spune exact altceva. Spune: sã se respingã proiectul, deci sã se respingã proiectul ºi apoi sã dãm un vot pe ordonanþã. Nu e cazul. Noi nu suntem sesizaþi cu ordonanþa. Atenþie! Suntem sesizaþi cu proiectul de lege de respingere a unei ordonanþe. Deci, este ca ºi cum ar fi o lege care a trecut printr-o Camerã ºi care pe baza raportului comisiei se respinge. În acestã situaþie, dupã pãrerea mea, nu este nevoie de douã voturi. Este ca ºi cum am avea un proiect de lege care a trecut printr-o Camerã, se face un raport în cealaltã Camerã, care spune: ”Sã se respingã legea!Ò Se discutã raportul ºi se dã un vot, potrivit regulamentului, de respingere a legii. Ca urmare a faptului cã ne aflãm în prezenþa unei ordonanþe, pânã la urmã, ºi nu ºi a unei legi, ea se va retrimite în aceeaºi sesiune, imediat, Camerei care a aprobat-o. Pentru cã dacã ar fi fost un proiect de lege nu se mai putea discuta în sesiunea în care s-a produs respingerea. Deci, nu este nevoie de douã voturi, ci este nevoie doar sã ne exprimãm punctul de vedere, prin vot, e adevãrat, ºi pe baza raportului asupra proiectului de lege de respingere a ordonanþei. Prin votul nostru noi putem sã respingem respingerea. Adicã sã respingem acest proiect de lege, urmare a acestei situaþii ºi regulamentar îndeplinitã procedura, se retrimite, pentru cã noi am respins acest proiect de lege. Nu trebuie douã voturi. Dupã mine, lucrurile sunt mai mult decât clare aici.

Trebuie votat raportul care propune respingerea proiectului venit de la Camerã. Trebuie votat raportul comisiei care...

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Doamna senator,

Lucrurile sunt mult mai simple. Dacã se voteazã cu nu împotriva proiectului de lege de la Camerã, implicit s-a luat în calcul raportul comisiei. Este acelaºi lucru. Când se face la Senat, se propune respingerea unei legi, se mai voteazã raportul? Ce spune regulamentul? Se voteazã direct respingerea. Nu se mai voteazã ºi raportul. Deci, vã rog, cine este pentru proiectul de lege de respingere de la Camerã voteazã da. Cine dã curs raportului comisiei va vota nu. Sigur cã da.

Deci, punctul de vedere al comisiei noastre a fost însuºit de Senat. Proiectul de lege de respingere a ordonanþei a fost...

N-am fost conectaþi total? Da, vã rog. Suntem în cvorum.

Deci, cu 68 de voturi împotriva proiectului de lege de la Camerã, 10 pentru ºi douã abþineri.

Urmare a respingerii proiectului de lege ºi fiind vorba de o ordonanþã, Senatul va îndeplini procedurile necesare pentru retrimiterea proiectului de lege pentru o nouã dezbatere la Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi.

Rugãm reprezentantul Executivului sã prezinte proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 225/2000 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern ºi controlul financiar preventiv.

## **Domnul Ion Ilie Ñ** _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice:_

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Mã numesc Ilie Ion, sunt secretar de stat la Ministerul Finanþelor Publice.

În legãturã cu aprobarea acestei ordonanþe trebuie sã vã spun urmãtoarele. Începând cu anul 2000, activitatea de control financiar preventiv a fost transferatã de la Curtea de Conturi la Ministerul Finanþelor Publice, fiind organizatã ºi exercitatã prin Corpul controlorilor delegaþi.

Ordonanþa de urgenþã nr. 225/2000 stabileºte ca drepturile salariale ale controlorilor delegaþi sã fie menþinute la nivelul stabilit la alin. 2 al art. 22 din Ordonanþa Guvernului nr. 119/1999.

Totodatã, datoritã faptului cã evaluarea performanþelor profesionale individuale, stabilite în condiþiile Ordonanþei nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã pentru personalul contractual din sistemul bugetar, ... faptul cã, pânã la data aplicãrii prevederilor Legii de salarizare a funcþionarilor publici, nu existã altã reglementare...

Nu se aude în salã. Vã rugãm...

Scuzaþi-mã! Am tras microfonul mai aproape.

Aceastã reglementare nu a implicat influenþe financiare asupra bugetului Ministerului Finanþelor Publice, a fost aplicatã pe timp limitat numai pentru Corpul controlorilor

delegaþi, ordonanþa ºi-a produs efecte ºi a fost adoptatã de plenul Camerei Deputaþilor în ºedinþa din 10 mai a.c.

Faþã de cele de mai sus, Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine adoptarea de cãtre Senat a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 225/2000, cu atât mai mult cu cât comisia de specialitate a întocmit un raport de adoptare a ordonanþei, fãrã amendamente.

## Vã mulþumim.

Din partea comisiei Ñ domnul senator Constantinescu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Având în vedere ºi avizul favorabil al Consiliului Legislativ, membrii comisiei au hotãrât sã prezinte plenului Senatului, pentru dezbatere ºi adoptare, proiectul de lege, fãrã amendamente, cu precizarea cã acesta se încadreazã în categoria legilor ordinare ºi urmeazã a fi votat conform prevederilor art. 74 alin. 2 din Constituþie.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumim.

La dezbateri generale dacã sunt înscrieri la cuvânt? Întrucât raportul nu conþine amendamente, vã

Vã rugãm sã prezentaþi ºi ultimul proiect de lege care se aflã pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 46/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit.

Aici lucrãrile sunt puþin mai simple, sau chiar mai simple.

Este o ordonanþã mai nouã.

Da. Deci, prin Ordonanþa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, s-a stabilit termenul de depunere a declaraþiei anuale de venit global pentru contribuabilii care realizeazã venituri din activitãþi independente, venituri din salarii ºi asimilate acestora, precum ºi venituri din cedarea folosinþei bunurilor, termenul acesta fiind 31 martie 2001.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 46/2001, despre care vorbim, propune modificarea termenului de depunere a declaraþiei de venit global ºi a declaraþiilor speciale pentru anul 2000, de la 31 martie 2001, la 31 mai 2001. De asemenea, se modificã ºi termenul de depunere, de la 31 martie 2001, la 31 decembrie 2001, pentru plãtitorii de venituri cu regim de reþinere la sursã a declaraþiilor informative privind calculul impozitului reþinut pentru fiecare beneficiar de venituri.

Aceste modificãri au fost necesare datoritã volumului mare de informaþii care trebuie prelucrate.

Camera Deputaþilor a adoptat Ordonanþa de urgenþã nr. 46/2001 în ºedinþa din 13 iunie 2001, iar comisia de specialitate a Senatului a întocmit un raport de adoptare, în forma prezentatã de Guvern, fãrã amendamente.

În consecinþã, propunem ºi susþinem adoptarea acestei ordonanþe.

Vã mulþumim.

Din partea comisiei Ñ domnul senator Constantinescu.

Domnule preºedinte,

Nu vom mai insista asupra conþinutului explicat pe larg de cãtre iniþiator.

Vom aminti doar faptul cã observaþiile ºi propunerile Consiliului Legislativ au fost însuºite de cãtre iniþiatorii

proiectului de ordonanþã, care au þinut seama de ele, motiv pentru care, luând în dezbatere acest proiect, comisia hotãrãºte sã-l avizeze favorabil, fãrã amendamente, ºi sã-l propunã dezbaterii ºi adoptãrii plenului Senatului.

Proiectul, încadrându-se în categoria legilor ordinare, urmeazã a fi votat în conformitate cu art. 74 alin. 2 din Constituþie.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale dacã sunt înscrieri la cuvânt? Dacã nu, întrucât raportul nu conþine amendamente ºi susþine promovarea proiectului de lege în forma prezentatã de iniþiator, vã solicit votul dumneavoastrã asupra proiectului de lege privind aprobarea ordonanþei.

Cu 71 de voturi pentru, 4 împotrivã, douã abþineri, textul proiectului de lege a fost adoptat de Senatul României.

- Încheiem astfel ordinea de zi a ºedinþei Senatului din

- 6 septembrie.

Vã dorim un week-end plãcut!

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 123/16.IX.2001 conþine 32 de pagini.**

Preþul 23.648 lei