Coincidenþa face cã împlinirea unei jumãtãþi din mandatul prezidenþial sã aibã loc în zilele în care comemorãm victimele care s-au jertfit ºi în care, totodatã, aniversãm victoria Revoluþiei Române din Decembrie 1989. Victoria revoluþiei a fost obþinutã în stradã de cetãþenii þãrii, cu sprijinul nemijlocit al Armatei, care, într-un gest de patriotism ºi de responsabilitate, a fraternizat cu populaþia revoltatã, respectându-ºi astfel misiunea de a apãra statalitatea României.
Adevãrul istoric este acela cã România a ieºit din totalitarism nu printr-un complot sau loviturã de stat, ci printr-o explozie socialã, printr-o revoltã popularã declanºatã la Timiºoara, susþinutã de întreg poporul român ºi finalizatã prin acþiunea decisivã a maselor de cetãþeni ai Capitalei.
Revoluþia Românã a fost opera poporului român, reprezentând un act de mare curaj ºi demnitate al naþiunii române, a fost semnalul redeºteptãrii naþionale, un moment unic de care avem toate motivele sã fim mândri.
Ceea ce putem spune acum, fãrã putinþã de tãgadã, este faptul cã, indiferent de frãmântãrile ºi convulsiile politice ºi sociale care au însoþit tranziþia, ºi indiferent de poziþiile ideologice pe care s-au situat cei care au condus România în aceºti ani, Programul Revoluþiei Române nu a fost pus niciodatã sub semnul întrebãrii. Obiectivele de fond ale acestui program, asumate în entuziasmul de neuitat al acelor zile, au constituit repere de neînlocuit pe drumul sinuos ºi plin de obstacole al tranziþiei ce avea sã urmeze, mai ales în anii de început.
În ciuda tuturor reproºurilor, cele mai multe justificate, care se pot face tuturor celor care au condus þara pânã în acest moment, putem spune cã, în linii mari, liniile care privesc interesul naþional ºi orientãrile de fond ale destinului nostru ca þarã, bilanþul este, în general, pozitiv. Acest lucru nu ne scuteºte, pe fiecare în parte, de rãspunderea care ne revine din eºecuri ºi neîmpliniri, iar judecãtorul nostru suprem, poporul român, ne-a judecat cu severitate, pe fiecare în parte, cu prilejul scrutinelor electorale care au avut loc pe parcursul acestor ani.
Este esenþial sã tragem cu toþii învãþãmintele necesare din aceste judecãþi, sã ne reglãm toate acþiunile politice dupã acest reper pe care îl reprezintã opþiunile ºi aºteptãrile cetãþenilor, în slujba cãrora ne aflãm toþi cei aleºi.
## Doamnelor ºi domnilor,
Am promis cã, în calitatea mea de Preºedinte al României, voi folosi toatã autoritatea pe care mi-o oferã Constituþia ºi toatã legitimitatea pe care mi-a conferit-o votul popular, pentru a pune în practicã programul cu care m-am angajat în campania electoralã ºi în mesajul rostit la preluarea învestiturii.
Am promis cã voi apãra ferm democraþia ºi cã nu voi face nici un compromis atunci când este vorba de
Am promis cã, împreunã cu instituþiile statului ºi cu cetãþenii, vom face ca în România sã domneascã legea, sã scadã corupþia ºi birocraþia.
Am promis, în fine, o integrare demnã în Uniunea Europeanã ºi în Organizaþia Atlanticului de Nord, creºterea prestigiului României în lume.
Adresam tuturor românilor, în urmã cu 2 ani, chemarea sã fim solidari, sã ne facem datoria cu onoare ºi bunã-credinþã, sã slujim intereseul general, sã întoarcem pagina ºi sã scriem un nou capitol al istoriei noastre, în care dialogul ºi reconcilierea sã triumfe asupra dezbinãrilor ºi încrâncenãrii, care ne-au fãcut tuturor atâta rãu din deceniul anterior.
Am fost atent, în aceºti 2 ani, la toate semnalele primite din partea Opoziþiei ºi a societãþii civile, am ascultat pãsul oamenilor, am încurajat ºi am mediat dialogul asociaþiilor profesionale, organizaþiilor patronale ºi sindicale, al mediului de afaceri, cu majoritatea guvernamentalã.
Am instituþionalizat consultãrile ºi dialogul periodic cu partidele politice parlamentare ºi neparlamentare, catalizând ideile valoroase ºi folositoare pentru þarã, indiferent din partea cui ar fi venit ele. În acest context, am promovat consecvent reconcilierea naþionalã, am încercat ca, prin acþiunile mele, sã închid o serie de rãni dureroase ale trecutului, sã-i fac pe toþi românii, oriunde s-ar afla ei, sã se simtã membri egali ai naþiunii române.
În limita atribuþiilor mele constituþionale, am acþionat pentru susþinerea tuturor acelor politici economice ºi sociale care au ca obiectiv dezvoltarea durabilã, creºterea economicã susþinutã, pãstrarea echilibrelor macroeconomice, scãderea inflaþiei ºi a ºomajului, stabilitatea monedei naþionale, combaterea sãrãciei, relansarea investiþiilor, stimularea consumului intern ºi a exportului.
Potrivit drepturilor conferite de Constituþie ºi strict în limitele acesteia, am participat la ºedinþe de Guvern ºi de Parlament de câte ori a fost necesarã autoritatea constituþionalã a ºefului statului.
Am considerat de datoria mea sã acþionez pentru realizarea marilor obiective care formeazã esenþa Programului naþional de dezvoltare economicã pe termen mediu, program care este subiect al consensului tuturor forþelor politice ºi al partenerilor sociali.
## Doamnelor ºi domnilor,
Prin efortul meritoriu al Guvernului, ca urmare a unei mai bune ierarhizãri a prioritãþilor în materie de politici economice ºi sociale, a folosirii mai eficiente a resurselor existente, dar ºi datoritã mai atentei urmãriri a deciziilor adoptate, în economia României au apãrut ºi s-au dezvoltat, în ultimii 2 ani, o serie de evoluþii pozitive. Este vorba, în primul rând, de creºterea economicã în condiþii de stabilitate macroeconomicã. În 2001, produsul intern brut al României a crescut cu 5,3%, iar în acest an se estimeazã o creºtere între 4,5 - 4,7%, care ar fi fost, poate, mai mare dacã nu am fi avut în agriculturã greutãþile generate de condiþiile climaterice. Deficitele bugetare ºi de cont curent au scãzut în 2002, faþã de 2001. Rezervele valutare ale þãrii au atins nivelul record de peste 7 miliarde de dolari. A crescut volumul investiþiilor strãine, iar acordurile cu Fondul Monetar Internaþional ºi cu Banca Mondialã s-au derulat ritmic.
Consider cã sensibila scãdere a inflaþiei, urmatã de scãderea dobânzilor, este cea mai bunã veste economicã din întreaga perioadã postdecembristã. Procesul de
depreciere a monedei naþionale s-a încetinit, iar în ultimele 6 luni am asistat chiar la o relativã stabilizare a monedei naþionale, cu efecte benefice asupra activitãþii economice. Banca Naþionalã a României are contribuþia sa profesionalã ºi profesionistã în configurarea acestor evoluþii pozitive, care trebuie neapãrat consolidate.
Rezultatele din economie au avut ºi unele efecte sociale notabile, cum este scãderea ºomajului pânã la 8,1% din populaþia activã. S-au creat mai multe locuri de muncã în sectorul privat al economiei, îndeosebi prin relansarea activitãþii multor întreprinderi mici ºi mijlocii, prin privatizarea unor întreprinderi ale statului ºi prin investiþii strãine directe. Pozitivã este revigorarea unei atitudini favorabile faþã de muncã, dupã o perioadã în care în mentalul colectiv se depreciase consideraþia faþã de munca cinstitã.
Doamnelor ºi domnilor,
Oamenii ºtiu cã viaþa lor nu poate fi cu mult mai bunã peste noapte, dar sunt justificate cerinþa ºi dorinþa lor de a vedea soluþionate mai repede nevoile lor vitale. Nici eu, nici Guvernul, nu am fost insensibili la durerile oamenilor, îndeosebi ale vârstnicilor, copiilor, ale celor asistaþi social. Sunt vizibile eforturile care se fac pentru a soluþiona unele din aceste probleme, dar avem încã multe de recuperat.
Produsul intern brut, indicatorul sintetic al forþei economice a unei þãri, este încã inferior celui din 1989, aproximativ 85%, iar puterea de cumpãrare a populaþiei, respectiv, salariul mediu pe economie Ñ de circa 65% faþã de acelaºi an.
Aceasta este, de fapt, marea sfidare care stã în faþa noastrã, aceea cã o majoritate a populaþiei trãieºte mai rãu decât înainte de 1989. Singura cale este continuarea creºterii economice, care nu e deloc o misiune simplã. Ritmul de creºtere a produsului intern brut realizat în ultimii 2 ani nu e rãu, problema este sã-l putem menþine cât mai mult. Creºterea economicã se sprijinã, la noi, deocamdatã, pe doi piloni: pe export ºi pe investiþii. Nu folosim în suficientã mãsurã al treilea pilon al creºterii economice, care este piaþa internã. Puterea de absorbþie a pieþei interne este încã modestã, fiind legatã de puterea de cumpãrare foarte redusã a populaþiei. Dezechilibrele dintre preþuri ºi venituri afecteazã direct viaþa oamenilor, menþin aceastã sãrãcie acutã pentru o mare parte a populaþiei.
Procesele din economie, oricare ar fi reformele aplicate, îºi au raþiunea de a fi numai dacã produc o creºtere a nivelului de trai, cu mãsuri directe ºi eficiente, care sã asigure suportabilitatea socialã a transformãrilor structurale. Doar astfel putem consolida evoluþiile pozitive din ultimii 2 Ð 3 ani ºi putem menþine încrederea oamenilor în virtuþile liberei iniþiative.
De asemenea, cred cã experienþa tranziþiei ne-a arãtat cã pacea socialã este un factor al creºterii economice ºi susþin continuarea negocierilor pentru semnarea unui nou pact social între Guvern, Patronat ºi sindicate.
Onoratã asistenþã,
În aceºti primi 2 ani ai mandatului, într-un benefic parteneriat cu Guvernul, dar ºi cu societatea civilã, am iniþiat 3 dezbateri naþionale de anvergurã pe tot atâtea proiecte importante ale societãþii româneºti. Este vorba de protecþia copilului, de societatea informaþionalã ºi de forumul cultural naþional. În toate aceste domenii am uzat de dreptul constituþional al medierii între stat ºi societate. Concluziile acestor consfãtuiri au reprezentat un util portofoliu de idei ºi propuneri, pe care Guvernul le-a ºi pus,
de altfel, în valoare sub forma unor reglementãri deja adoptate sau pe cale de a fi definitivate.
Împreunã cu Guvernul ºi Parlamentul, cu institutele de cercetãri, cu Academia Românã, am finalizat _Strategia naþionalã de promovare a societãþii informaþionale._ Forumul Cultural Naþional, precedat de manifestãri similare la nivel regional, a prilejuit o resuscitare a atenþiei instituþionale ºi publice faþã de cultura ºi arta româneascã, faþã de nevoia de cultivare ºi valorizare a creaþiei spirituale autohtone.
În aceastã ordine de idei, consider cã înfiinþarea prin lege a _Institutului Cultural Român_ va duce la relansarea cadrului de susþinere a accesului la culturã ºi de creºtere a vizibilitãþii creatorilor români în lume, la mai buna cunoaºtere a valorilor culturii naþionale.
În aceºti 2 ani de mandat s-au înregistrat unele progrese în domeniul vieþii sociale, pe baza prioritãþii acordate de Guvern temelor de protecþie socialã, fiind alocate importante resurse pentru creºterea ºi recorelarea pensiilor, pentru mãrirea alocaþiilor de stat pentru copii, pentru susþinerea unor programe de combatere a sãrãciei, a violenþei, a unor boli sociale, a abandonului ºcolar din motive economice.
Au fost demarate o serie de programe adresate tinerilor, mai ales în domeniul construcþiilor de locuinþe ºi al creãrii de locuri de muncã, precum ºi de sprijinire cu burse a studenþilor ºi elevilor care provin din mediul rural.
Am acordat o atenþie sporitã problemelor sociale ale romilor ºi unele rezultate încep sã se vadã.
Am vegheat la întãrirea autoritãþii statului ºi a instituþiilor sale, la accelerarea reformelor în justiþie ºi în administraþie, la respectarea separaþiei puterilor în stat, la debirocratizarea, depolitizarea ºi profesionalizarea funcþiei publice.
Din pãcate, în aceºti 2 ani, în ciuda unor progrese importante, nu am reuºit sã rezolvãm problema retrocedãrii proprietãþilor, abuziv confiscate de regimurile totalitare. Nu este, nicicum, vorba de lipsa voinþei politice, pentru cã, în acest timp, Parlamentul a adoptat o serie de acte normative în acest sens. Cererile de despãgubiri din partea foºtilor proprietari se ridicã însã la 15% din produsul intern brut, ceea ce este, practic, de nesusþinut. Se impune sã cãutãm împreunã soluþii raþionale, sustenabile economic ºi social. Este limpede cã nu putem îndrepta nedreptãþile trecutului prin alte nedreptãþi. Atât foºtii proprietari, cât ºi cei care locuiesc, acum, în case naþionalizate, spre exemplu, au motive de insatisfacþie, iar unii trãiesc adevãrate drame. Cu toþii însã sunt cetãþeni egali ai acestei þãri ºi trebuie sã-i ocrotim în egalã mãsurã ºi sã le apãrãm drepturile legitime.
Potrivit legii ºi prevederilor constituþionale, în primul an al mandatului a fost elaboratã _Strategia de securitate naþionalã a României,_ document novator ºi pe deplin adaptat noilor condiþii interne ºi internaþionale, obiectivelor naþionale de garantare a democraþiei ºi libertãþilor fundamentale, dezvoltãrii economice ºi sociale, aderãrii la NATO ºi integrãrii þãrii în Uniunea Europeanã.
În planul politicii externe, România a fãcut progrese evidente în toþi aceºti ani postrevoluþionari. Acum, România este un partener valabil ºi respectat al Comunitãþii Europene ºi Internaþionale, un factor de stabilitate în zonã, un bun vecin pentru þãrile din jur ºi un partener strategic al Comunitãþii Europene ºi al Statelor Unite ale Americii. De la sfârºitul anului trecut, românii pot circula fãrã vize în ”spaþiul SchengenÒ ºi pot munci, pe baza unor acorduri bilaterale, în tot mai multe þãri
europene. În acest an, am primit invitaþia sã ne alãturãm ca membru cu drepturi depline la NATO ºi am reuºit sã obþinem un termen precis ºi o foaie de parcurs concretã pentru aderarea la Uniunea Europeanã.
Aº vrea sã subliniez încã o datã, ºi în acest cadru solemn, cã meritele pentru aceste veritabile izbânzi internaþionale ale României aparþin întregii societãþi româneºti. Acþiunile majore din ultimii 2 ani întreprinse îndeosebi de Guvern, dar ºi de Parlament ºi de organizaþii neguvernamentale în domeniul politicii externe, s-au bucurat de o bazã consensualã din punct de vedere politic ºi de un puternic sprijin popular.
Împãrtãºesc opinia potrivit cãreia aceste orientãri de politicã externã ale þãrii noastre constituie expresia continuitãþii tradiþiilor prooccidentale ale diplomaþiei ºi politicii româneºti, promovate în timp de ilustre personalitãþi ale vieþii publice din þara noastrã, pentru care idealul european ºi valorile lumii occidentale au reprezentat un crez de viaþã ºi cãrora cred cã niciodatã nu e prea târziu sã le exprimãm întreaga noastrã gratitudine.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.