Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 30 decembrie 2002 · monitorul.ai

## Vã mulþumesc.

## Distinºi participanþi,

## Doamnelor ºi domnilor,

Coincidenþa face cã împlinirea unei jumãtãþi din mandatul prezidenþial sã aibã loc în zilele în care comemorãm victimele care s-au jertfit ºi în care, totodatã, aniversãm victoria Revoluþiei Române din Decembrie 1989. Victoria revoluþiei a fost obþinutã în stradã de cetãþenii þãrii, cu sprijinul nemijlocit al Armatei, care, într-un gest de patriotism ºi de responsabilitate, a fraternizat cu populaþia revoltatã, respectându-ºi astfel misiunea de a apãra statalitatea României.

Adevãrul istoric este acela cã România a ieºit din totalitarism nu printr-un complot sau loviturã de stat, ci printr-o explozie socialã, printr-o revoltã popularã declanºatã la Timiºoara, susþinutã de întreg poporul român ºi finalizatã prin acþiunea decisivã a maselor de cetãþeni ai Capitalei.

Revoluþia Românã a fost opera poporului român, reprezentând un act de mare curaj ºi demnitate al naþiunii române, a fost semnalul redeºteptãrii naþionale, un moment unic de care avem toate motivele sã fim mândri.

Ceea ce putem spune acum, fãrã putinþã de tãgadã, este faptul cã, indiferent de frãmântãrile ºi convulsiile politice ºi sociale care au însoþit tranziþia, ºi indiferent de poziþiile ideologice pe care s-au situat cei care au condus România în aceºti ani, Programul Revoluþiei Române nu a fost pus niciodatã sub semnul întrebãrii. Obiectivele de fond ale acestui program, asumate în entuziasmul de neuitat al acelor zile, au constituit repere de neînlocuit pe drumul sinuos ºi plin de obstacole al tranziþiei ce avea sã urmeze, mai ales în anii de început.

În ciuda tuturor reproºurilor, cele mai multe justificate, care se pot face tuturor celor care au condus þara pânã în acest moment, putem spune cã, în linii mari, liniile care privesc interesul naþional ºi orientãrile de fond ale destinului nostru ca þarã, bilanþul este, în general, pozitiv. Acest lucru nu ne scuteºte, pe fiecare în parte, de rãspunderea care ne revine din eºecuri ºi neîmpliniri, iar judecãtorul nostru suprem, poporul român, ne-a judecat cu severitate, pe fiecare în parte, cu prilejul scrutinelor electorale care au avut loc pe parcursul acestor ani.

Este esenþial sã tragem cu toþii învãþãmintele necesare din aceste judecãþi, sã ne reglãm toate acþiunile politice dupã acest reper pe care îl reprezintã opþiunile ºi aºteptãrile cetãþenilor, în slujba cãrora ne aflãm toþi cei aleºi.

## Doamnelor ºi domnilor,

Am promis cã, în calitatea mea de Preºedinte al României, voi folosi toatã autoritatea pe care mi-o oferã Constituþia ºi toatã legitimitatea pe care mi-a conferit-o votul popular, pentru a pune în practicã programul cu care m-am angajat în campania electoralã ºi în mesajul rostit la preluarea învestiturii.

Am promis cã voi apãra ferm democraþia ºi cã nu voi face nici un compromis atunci când este vorba de

apãrarea ºi promovarea drepturilor ºi libertãþilor cetãþeneºti.

Am promis cã, împreunã cu instituþiile statului ºi cu cetãþenii, vom face ca în România sã domneascã legea, sã scadã corupþia ºi birocraþia.

Am promis, în fine, o integrare demnã în Uniunea Europeanã ºi în Organizaþia Atlanticului de Nord, creºterea prestigiului României în lume.

Adresam tuturor românilor, în urmã cu 2 ani, chemarea sã fim solidari, sã ne facem datoria cu onoare ºi bunã-credinþã, sã slujim intereseul general, sã întoarcem pagina ºi sã scriem un nou capitol al istoriei noastre, în care dialogul ºi reconcilierea sã triumfe asupra dezbinãrilor ºi încrâncenãrii, care ne-au fãcut tuturor atâta rãu din deceniul anterior.

Am fost atent, în aceºti 2 ani, la toate semnalele primite din partea Opoziþiei ºi a societãþii civile, am ascultat pãsul oamenilor, am încurajat ºi am mediat dialogul asociaþiilor profesionale, organizaþiilor patronale ºi sindicale, al mediului de afaceri, cu majoritatea guvernamentalã.

Am instituþionalizat consultãrile ºi dialogul periodic cu partidele politice parlamentare ºi neparlamentare, catalizând ideile valoroase ºi folositoare pentru þarã, indiferent din partea cui ar fi venit ele. În acest context, am promovat consecvent reconcilierea naþionalã, am încercat ca, prin acþiunile mele, sã închid o serie de rãni dureroase ale trecutului, sã-i fac pe toþi românii, oriunde s-ar afla ei, sã se simtã membri egali ai naþiunii române.

În limita atribuþiilor mele constituþionale, am acþionat pentru susþinerea tuturor acelor politici economice ºi sociale care au ca obiectiv dezvoltarea durabilã, creºterea economicã susþinutã, pãstrarea echilibrelor macroeconomice, scãderea inflaþiei ºi a ºomajului, stabilitatea monedei naþionale, combaterea sãrãciei, relansarea investiþiilor, stimularea consumului intern ºi a exportului.

Potrivit drepturilor conferite de Constituþie ºi strict în limitele acesteia, am participat la ºedinþe de Guvern ºi de Parlament de câte ori a fost necesarã autoritatea constituþionalã a ºefului statului.

Am considerat de datoria mea sã acþionez pentru realizarea marilor obiective care formeazã esenþa Programului naþional de dezvoltare economicã pe termen mediu, program care este subiect al consensului tuturor forþelor politice ºi al partenerilor sociali.

## Doamnelor ºi domnilor,

Prin efortul meritoriu al Guvernului, ca urmare a unei mai bune ierarhizãri a prioritãþilor în materie de politici economice ºi sociale, a folosirii mai eficiente a resurselor existente, dar ºi datoritã mai atentei urmãriri a deciziilor adoptate, în economia României au apãrut ºi s-au dezvoltat, în ultimii 2 ani, o serie de evoluþii pozitive. Este vorba, în primul rând, de creºterea economicã în condiþii de stabilitate macroeconomicã. În 2001, produsul intern brut al României a crescut cu 5,3%, iar în acest an se estimeazã o creºtere între 4,5 - 4,7%, care ar fi fost, poate, mai mare dacã nu am fi avut în agriculturã greutãþile generate de condiþiile climaterice. Deficitele bugetare ºi de cont curent au scãzut în 2002, faþã de 2001. Rezervele valutare ale þãrii au atins nivelul record de peste 7 miliarde de dolari. A crescut volumul investiþiilor strãine, iar acordurile cu Fondul Monetar Internaþional ºi cu Banca Mondialã s-au derulat ritmic.

Consider cã sensibila scãdere a inflaþiei, urmatã de scãderea dobânzilor, este cea mai bunã veste economicã din întreaga perioadã postdecembristã. Procesul de depreciere a monedei naþionale s-a încetinit, iar în ultimele 6 luni am asistat chiar la o relativã stabilizare a monedei naþionale, cu efecte benefice asupra activitãþii economice. Banca Naþionalã a României are contribuþia sa profesionalã ºi profesionistã în configurarea acestor evoluþii pozitive, care trebuie neapãrat consolidate.

Rezultatele din economie au avut ºi unele efecte sociale notabile, cum este scãderea ºomajului pânã la 8,1% din populaþia activã. S-au creat mai multe locuri de muncã în sectorul privat al economiei, îndeosebi prin relansarea activitãþii multor întreprinderi mici ºi mijlocii, prin privatizarea unor întreprinderi ale statului ºi prin investiþii strãine directe. Pozitivã este revigorarea unei atitudini favorabile faþã de muncã, dupã o perioadã în care în mentalul colectiv se depreciase consideraþia faþã de munca cinstitã.

Doamnelor ºi domnilor,

Oamenii ºtiu cã viaþa lor nu poate fi cu mult mai bunã peste noapte, dar sunt justificate cerinþa ºi dorinþa lor de a vedea soluþionate mai repede nevoile lor vitale. Nici eu, nici Guvernul, nu am fost insensibili la durerile oamenilor, îndeosebi ale vârstnicilor, copiilor, ale celor asistaþi social. Sunt vizibile eforturile care se fac pentru a soluþiona unele din aceste probleme, dar avem încã multe de recuperat.

Produsul intern brut, indicatorul sintetic al forþei economice a unei þãri, este încã inferior celui din 1989, aproximativ 85%, iar puterea de cumpãrare a populaþiei, respectiv, salariul mediu pe economie Ñ de circa 65% faþã de acelaºi an.

Aceasta este, de fapt, marea sfidare care stã în faþa noastrã, aceea cã o majoritate a populaþiei trãieºte mai rãu decât înainte de 1989. Singura cale este continuarea creºterii economice, care nu e deloc o misiune simplã. Ritmul de creºtere a produsului intern brut realizat în ultimii 2 ani nu e rãu, problema este sã-l putem menþine cât mai mult. Creºterea economicã se sprijinã, la noi, deocamdatã, pe doi piloni: pe export ºi pe investiþii. Nu folosim în suficientã mãsurã al treilea pilon al creºterii economice, care este piaþa internã. Puterea de absorbþie a pieþei interne este încã modestã, fiind legatã de puterea de cumpãrare foarte redusã a populaþiei. Dezechilibrele dintre preþuri ºi venituri afecteazã direct viaþa oamenilor, menþin aceastã sãrãcie acutã pentru o mare parte a populaþiei.

Procesele din economie, oricare ar fi reformele aplicate, îºi au raþiunea de a fi numai dacã produc o creºtere a nivelului de trai, cu mãsuri directe ºi eficiente, care sã asigure suportabilitatea socialã a transformãrilor structurale. Doar astfel putem consolida evoluþiile pozitive din ultimii 2 Ð 3 ani ºi putem menþine încrederea oamenilor în virtuþile liberei iniþiative.

De asemenea, cred cã experienþa tranziþiei ne-a arãtat cã pacea socialã este un factor al creºterii economice ºi susþin continuarea negocierilor pentru semnarea unui nou pact social între Guvern, Patronat ºi sindicate.

Onoratã asistenþã,

În aceºti primi 2 ani ai mandatului, într-un benefic parteneriat cu Guvernul, dar ºi cu societatea civilã, am iniþiat 3 dezbateri naþionale de anvergurã pe tot atâtea proiecte importante ale societãþii româneºti. Este vorba de protecþia copilului, de societatea informaþionalã ºi de forumul cultural naþional. În toate aceste domenii am uzat de dreptul constituþional al medierii între stat ºi societate. Concluziile acestor consfãtuiri au reprezentat un util portofoliu de idei ºi propuneri, pe care Guvernul le-a ºi pus,

de altfel, în valoare sub forma unor reglementãri deja adoptate sau pe cale de a fi definitivate.

Împreunã cu Guvernul ºi Parlamentul, cu institutele de cercetãri, cu Academia Românã, am finalizat _Strategia naþionalã de promovare a societãþii informaþionale._ Forumul Cultural Naþional, precedat de manifestãri similare la nivel regional, a prilejuit o resuscitare a atenþiei instituþionale ºi publice faþã de cultura ºi arta româneascã, faþã de nevoia de cultivare ºi valorizare a creaþiei spirituale autohtone.

În aceastã ordine de idei, consider cã înfiinþarea prin lege a _Institutului Cultural Român_ va duce la relansarea cadrului de susþinere a accesului la culturã ºi de creºtere a vizibilitãþii creatorilor români în lume, la mai buna cunoaºtere a valorilor culturii naþionale.

În aceºti 2 ani de mandat s-au înregistrat unele progrese în domeniul vieþii sociale, pe baza prioritãþii acordate de Guvern temelor de protecþie socialã, fiind alocate importante resurse pentru creºterea ºi recorelarea pensiilor, pentru mãrirea alocaþiilor de stat pentru copii, pentru susþinerea unor programe de combatere a sãrãciei, a violenþei, a unor boli sociale, a abandonului ºcolar din motive economice.

Au fost demarate o serie de programe adresate tinerilor, mai ales în domeniul construcþiilor de locuinþe ºi al creãrii de locuri de muncã, precum ºi de sprijinire cu burse a studenþilor ºi elevilor care provin din mediul rural.

Am acordat o atenþie sporitã problemelor sociale ale romilor ºi unele rezultate încep sã se vadã.

Am vegheat la întãrirea autoritãþii statului ºi a instituþiilor sale, la accelerarea reformelor în justiþie ºi în administraþie, la respectarea separaþiei puterilor în stat, la debirocratizarea, depolitizarea ºi profesionalizarea funcþiei publice.

Din pãcate, în aceºti 2 ani, în ciuda unor progrese importante, nu am reuºit sã rezolvãm problema retrocedãrii proprietãþilor, abuziv confiscate de regimurile totalitare. Nu este, nicicum, vorba de lipsa voinþei politice, pentru cã, în acest timp, Parlamentul a adoptat o serie de acte normative în acest sens. Cererile de despãgubiri din partea foºtilor proprietari se ridicã însã la 15% din produsul intern brut, ceea ce este, practic, de nesusþinut. Se impune sã cãutãm împreunã soluþii raþionale, sustenabile economic ºi social. Este limpede cã nu putem îndrepta nedreptãþile trecutului prin alte nedreptãþi. Atât foºtii proprietari, cât ºi cei care locuiesc, acum, în case naþionalizate, spre exemplu, au motive de insatisfacþie, iar unii trãiesc adevãrate drame. Cu toþii însã sunt cetãþeni egali ai acestei þãri ºi trebuie sã-i ocrotim în egalã mãsurã ºi sã le apãrãm drepturile legitime.

Potrivit legii ºi prevederilor constituþionale, în primul an al mandatului a fost elaboratã _Strategia de securitate naþionalã a României,_ document novator ºi pe deplin adaptat noilor condiþii interne ºi internaþionale, obiectivelor naþionale de garantare a democraþiei ºi libertãþilor fundamentale, dezvoltãrii economice ºi sociale, aderãrii la NATO ºi integrãrii þãrii în Uniunea Europeanã.

În planul politicii externe, România a fãcut progrese evidente în toþi aceºti ani postrevoluþionari. Acum, România este un partener valabil ºi respectat al Comunitãþii Europene ºi Internaþionale, un factor de stabilitate în zonã, un bun vecin pentru þãrile din jur ºi un partener strategic al Comunitãþii Europene ºi al Statelor Unite ale Americii. De la sfârºitul anului trecut, românii pot circula fãrã vize în ”spaþiul SchengenÒ ºi pot munci, pe baza unor acorduri bilaterale, în tot mai multe þãri europene. În acest an, am primit invitaþia sã ne alãturãm ca membru cu drepturi depline la NATO ºi am reuºit sã obþinem un termen precis ºi o foaie de parcurs concretã pentru aderarea la Uniunea Europeanã.

Aº vrea sã subliniez încã o datã, ºi în acest cadru solemn, cã meritele pentru aceste veritabile izbânzi internaþionale ale României aparþin întregii societãþi româneºti. Acþiunile majore din ultimii 2 ani întreprinse îndeosebi de Guvern, dar ºi de Parlament ºi de organizaþii neguvernamentale în domeniul politicii externe, s-au bucurat de o bazã consensualã din punct de vedere politic ºi de un puternic sprijin popular.

Împãrtãºesc opinia potrivit cãreia aceste orientãri de politicã externã ale þãrii noastre constituie expresia continuitãþii tradiþiilor prooccidentale ale diplomaþiei ºi politicii româneºti, promovate în timp de ilustre personalitãþi ale vieþii publice din þara noastrã, pentru care idealul european ºi valorile lumii occidentale au reprezentat un crez de viaþã ºi cãrora cred cã niciodatã nu e prea târziu sã le exprimãm întreaga noastrã gratitudine.

Ion Iliescu

#17579

Doamnelor ºi domnilor,

Consider cã perioada 2003-2007 va marca sfârºitul unui ciclu de reforme lansat la începutul anilor Ô90 ºi care a adus România în situaþia normalitãþii democratice ºi a compatibilitãþii cu valorile lumii occidentale. Aderarea la Uniunea Europeanã ºi la Organizaþia Tratatului Atlanticului de Nord presupune însã adaptarea reformelor politice, economice, sociale ºi militare la noul stadiu al evoluþiei societãþii româneºti, astfel încât þara noastrã sã deþinã instrumentele, mecanismele ºi resursele necesare asumãrii responsabilitãþilor ºi obligaþiilor care decurg din noul sãu statut.

Rãmân adeptul ideii cã reducerea decalajelor multiple ºi cu vechi rãdãcini istorice, care despart þara noastrã de þãrile dezvoltate, depinde în mod decisiv de plusul de valoare pe care-l pot aduce, în beneficiul întregii societãþi româneºti, gândirea ºtiinþificã, cercetarea universitarã ºi academicã, aplicaþiile tehnologice de vârf.

Perspectivele externe ne oferã noi oportunitãþi de creºtere a nivelului investiþiilor strãine ºi autohtone, dar ne ºi obligã sã ne revizuim modul în care rãspundem la sfidãrile noi care ne stau în faþã. În perioada urmãtoare ne vom concentra asupra negocierilor privitoare la integrarea în Uniunea Europeanã. Trecerea la adaptarea reformelor ulterioare încheierii acestui proces trebuie pregãtitã atent încã de acum.

Dacã în Decembrie 1989 am pus accent pe reconstrucþia democraticã a României, acum prioritare devin aspectele economice ºi sociale, dar ºi cele culturale. Sfidãrile noi care ne stau în faþã sunt dintre cele mai dificile, pentru cã factorul timp devine critic.

De aceea, îmi propun ca urmãtorii 2 ani ai mandatului meu de ºef al statului sã-i consacru definirii, împreunã cu toate forþele politice responsabile, cu parteneri sociali ºi cu reprezentanþi ai societãþii civile, a unui proiect de strategie pentru dezvoltarea durabilã a României. Acest proiect este menit sã integreze valorile, instituþiile ºi evoluþiile pozitive din ultimii 12 ani ºi sã deschidã o nouã dimensiune a reformelor, cea a dezvoltãrii durabile ºi a consolidãrii poziþiei României în structurile europene ºi euroatlantice, în condiþiile globalizãrii ºi generalizãrii tehnologiilor informaþionale.

Proiectul dezvoltãrii durabile va trebui sã rãspundã nevoilor reale ale economiei ºi societãþii româneºti, sã permitã reducerea rapidã a decalajelor istorice de dezvoltare care ne despart de þãrile industrializate, sã ne ajute

la îmbogãþirea ºi actualizarea identitãþii noastre naþionale prin integrarea valorilor occidentale.

Caracteristica de bazã a acestei construcþii ºi, totodatã, o condiþie esenþialã a reuºitei sale va trebui sã fie, în opinia mea, stabilitatea pe termen lung. Este vorba, desigur, de o stabilitate ce presupune în mod firesc opþiuni ºi mijloace de expresie politicã diferite. Este însã o acutã nevoie de continuitate în acþiuni ºi de asigurarea independenþei relative a modelului de transformare economico-socialã faþã de ciclurile electorale.

În plan politic principala prioritate rãmâne perfecþionarea instituþiilor ºi mecanismelor bunei guvernãri. Sunt convins cã, în ciuda unor slãbiciuni ºi a unor abordãri conflictuale care încã mai persistã, viaþa politicã româneascã a intrat într-o normalitate democraticã, bazatã pe dialog civilizat ºi constructiv. Aceastã evoluþie pozitivã contribuie la treptata marginalizare a tendinþelor extremiste, indiferent de natura lor.

Discuþiile pe tema modificãrii Constituþiei constituie un prilej de reflecþie nu numai pentru oamenii politici, ci ºi pentru societatea civilã ºi cetãþenii României. Modificãrile care, pânã acum, întrunesc consensul reflectã schimbãrile politice, economice ºi sociale care s-au produs în România, dar ºi o viziune mult mai clarã despre viitor. De asemenea, ele consfinþesc noul statut al României în Europa ºi în lume, ca ºi nevoia de a creºte autoritatea statului ºi a instituþiilor sale, eficienþa ºi transparenþa lor, simplificarea procesului legislativ ºi întãrirea separaþiei puterilor în stat.

În plan economic, adaptarea reformelor va trebui sã aibã ca prim obiectiv crearea unei economii funcþionale de piaþã, condiþie de bazã a integrãrii în Uniunea Europeanã. Acest lucru implicã stabilizarea, simplificarea ºi respectarea cadrului legislativ în domeniul economic, crearea unui climat investiþional atractiv.

Pe fondul unei vizibile ºi progresive dezindustrializãri a þãrii, economia româneascã are probleme cu propria-i renaºtere, ce trebuie sã se producã pe criterii de competitivitate, productivitate ºi profitabilitate. În viitor va trebui sã ne bazãm mai mult în susþinerea creºterii economice pe consumul intern ºi îndeosebi pe dezvoltarea serviciilor, pe refacerea ºi încurajarea activitãþilor din sectorul terþiar, care, peste tot în lumea dezvoltatã, au o pondere importantã în formarea produsului intern brut.

O sarcinã importantã a statului în viitor o reprezintã dezvoltarea armonioasã, echilibratã, echitabilã a teritoriului României, pentru eliminarea diferenþelor de dezvoltare dintre regiuni ºi micºorarea discrepanþelor dintre oraº ºi sat. Trebuie sã acordãm o mare atenþie zonelor monoindustriale, unde s-au creat adevãrate pungi de sãrãcie.

Un domeniu economic sensibil îl reprezintã agricultura. Vom fi obligaþi sã luãm mãsuri ferme, de naturã legislativã, economicã, financiarã ºi tehnologicã, pentru a depãºi stadiul de agriculturã de subzistenþã, pentru a stimula agricultura ecologicã ºi pentru a diversifica activitãþile economice de la sate. Avem nevoie de un nou model de dezvoltare economico-socialã a satului românesc, care sã ducã la valorificarea potenþialului uman ºi a celui natural al zonelor rurale, la dezvoltarea economiei rurale, aºa cum acest concept este tratat ºi aplicat în þãrile europene. Un rol important îl vor juca administraþiile locale. Prin atribuþiile care le revin, ca urmare a procesului de descentralizare ºi de creºtere a autonomiei administrative, ele au rãspunderi extinse în materie de planificare economicã ºi de stimulare a proceselor investiþionale, cãrora nu întotdeauna au fost pregãtite sã le facã faþã. Avem multe de fãcut pentru a pregãti comunitãþile locale în vederea asumãrii depline ºi responsabile a noilor lor sarcini, subsumate dezvoltãrii echilibrate a întregului teritoriu. Procesul de descentralizare trebuie sã continue concomitent cu îmbunãtãþirea organizãrii administrativ-teritoriale, care sã o facã mai flexibilã ºi mai permisivã, mai deschisã parteneriatului public privat. Nu este vorba de desfiinþarea judeþelor, ci de crearea condiþiilor legale pentru întãrirea cooperãrii lor în plan economic ºi social, pentru mari proiecte de infrastructuri ºi pentru amenajarea complexã a teritoriului, inclusiv pentru proiecte de protecþie a mediului.

În plan social principala problemã a României rãmâne, în continuare, sãrãcia ºi, legatã de ea, degradarea volumului ºi calitãþii prestaþiilor serviciilor publice, de educaþie, sãnãtate, protecþie socialã, transporturi ºi telecomunicaþii. Constituþia României garanteazã unele drepturi ºi libertãþi considerate fundamentale. Or, sãrãcia îngrãdeºte aceste drepturi ºi libertãþi. La fel ºi reducerea prestaþiilor sociale exercitate prin intermediul serviciilor publice. Nu putem transforma în marfã educaþia, sãnãtatea, siguranþa vieþii ºi a bunurilor cetãþenilor.

Ca viitori membri ai Uniunii Europene avem obligaþia sã integrãm valorile, principiile ºi mecanismele modelului social european, care promoveazã egalitatea ºanselor, justiþia, echitatea ºi solidaritatea socialã, formarea profesionalã, egalitatea între sexe ºi a discriminãrilor, combaterea activã a sãrãciei, protecþia copiilor ºi a adolescenþilor împotriva oricãror forme de violenþã, accesul universal la educaþie ºi sãnãtate. În aceºti ani ai tranziþiei s-a produs o periculoasã polarizare socialã care începe sã se manifeste ºi în domeniul cunoaºterii, ºi al accesului la educaþie ºi informare, necesare pentru dezvoltare ºi pentru împlinire personalã. În aceastã privinþã, mesajul meu este cã trebuie sã devinã o prioritate elaborarea, pentru prima oarã în istoria României, a unui model social modern, în care sã-ºi gãseascã rãspunsuri realiste probleme importante care privesc serviciile publice, asigurãrile sociale, sistemul de pensii, venitul minim garantat ºi salariul minim, rolul sindicatelor, al patronatelor ºi al Consiliului Economic ºi Social.

## Doamnelor ºi domnilor,

Ceea ce genereazã mari probleme, întârzieri, nemulþumiri ºi pagube în economie este proliferarea unei birocraþii sufocante, care se exprimã pentru fiecare cetãþean, ca ºi pentru agenþii economici, prin plimbãri pe la tot felul de ghiºee ºi autoritãþi, pentru fel de fel de aprobãri ºi avize, excesul de ordonanþe, norme metodologice de aplicare, instrucþiuni ºi ordine ale miniºtrilor deschid calea cãtre decizii discreþionare din partea organelor de control, cu interpretãri aleatorii ºi fluide, adesea în favoarea unor interese personale sau de grup. Persistã suprapuneri instituþionale ºi de competenþe între diferite structuri, inclusiv între Garda Financiarã ºi politica economicã. Multiplicarea centrelor de autoritate obligã agenþii economici la un numãr exagerat de situaþii ºi rapoarte, ca ºi de controale paralele, suprapuse. Mesajul meu este: sã rupem cât mai degrabã acest lanþ al birocraþiei cu efecte negative, atât asupra economiei, cât ºi asupra relaþiilor sociale! Mecanismul cel mai eficient se dovedeºte a fi utilizarea tehnicilor moderne, electronizarea ºi computerizarea, informatizarea structurilor, a aparatului administrativ ºi a procedurilor de lucru, iar acolo unde din diferite motive încã nu pot sã pãtrundã tehnologiile informatice, este nevoie de o mai mare transparenþã ºi un

control social mai larg ºi mai eficient asupra funcþionãrii structurilor administrative. Aceste direcþii de combatere a birocraþiei, informatizarea, transparenþa, controlul social trebuie sã se desfãºoare în paralel cu unele mãsuri organizatorice radicale. Am în vedere, în primul rând, o raþionalizare, o reducere a aparatului administrativ, ca ºi o îmbunãtãþire a structurii sale funcþionale. Apoi cred cã este nevoie de o depolitizare a acestui aparat administrativ ºi de încadrarea lui cu profesioniºti imuni

Ion Iliescu

#31340

În cursul sãptãmânii trecute, Guvernul a luat în dezbatere ºi a aprobat un program de accelerare a aplicãrii strategiei naþionale de luptã împotriva corupþiei. Apreciez cã acest document cuprinde în sine câteva semnificaþii majore, între care faptul remarcabil cã sunt luate în seamã observaþiile, criticile, constatãrile pe care diferite organisme publice, interne ºi internaþionale, le-au formulat în ultimii 2 ani în legãturã cu extinderea fenomenului corupþiei în þara noastrã. Totodatã, el exprimã hotãrârea Guvernului de a trece la mãsuri mai concrete pentru combaterea corupþiei, inclusiv prin asumarea rãspunderii în faþa Parlamentului pentru legi anume consacrate acestui obiectiv. Dar pentru ca aceste mãsuri sã aibã efectul scontat, este necesar ca ele sã þinteascã concret sursele corupþiei pe toatã gama de manifestare a acestui fenomen. Una dintre ele este birocraþia, despre care am mai vorbit, ºi din care se alimenteazã, de fapt, ceea ce se numeºte corupþia micã, aceea care afecteazã direct ºi nemijlocit cetãþeanul, întreprinzãtorul modest. Fãrã îndoialã cã aceastã formã de corupþie este ºi cea mai dureroasã pentru cetãþean, întrucât e mai aproape de el, o simte direct. Marea corupþie afecteazã însã ansamblul economiei ºi al vieþii sociale ºi genereazã iradierea corupþiei pe scara întregii societãþi. De aceea, abordarea corupþiei pe întregul front, ºi corupþie micã ºi corupþie mare, este esenþialã ºi obligatorie pentru a avea ºanse de succes. Parchetul Naþional Anticorupþie, instituþie înfiinþatã dupã model european, trebuie sã atace problemele cele mai complicate, mai serioase, sã nu fie împins spre chestiuni minore. P.N.A.-ul nu trebuie ºi nu poate sã acþioneze decât asupra vârfului aisbergului. Tocmai ca sã dea un semnal de încurajare ºi de tonifiere a întregului front. Trebuie lucrat însã, la fel de energic, la toate nivelurile ºi în toate domeniile: vamã, inspecþie financiarã, alte structuri de control, funcþionarea corectã a administraþiei, eliminarea acelor puncte în care este dijmuit ºi cetãþeanul de rând, ºi micul întreprinzãtor, ºi investitorul mai mare român sau strãin.

Existã corupþie administrativã ce activeazã în zona aplicãrii legilor ºi reglementãrilor prin care se premediteazã ori se altereazã reglementãri conform anumitor interese private. Salut mutaþia anunþatã de Guvern în abordarea luptei împotriva corupþiei, în sensul cã accentul se va pune îndeosebi pe cauzele structurale ale acesteia, alãturi de reforma administraþiei ºi a managementului finanþelor publice.

În legãturã cu binecunoscuta disputã privind terapia gradualã, sau terapia de ºoc, dacã în domeniul economic m-am arãtat partizanul terapiei graduale, în domeniul corupþiei sunt adeptul hotãrât al unei terapii de ºoc.

Ion Iliescu

#34102

De aceea, în legãturã cu depolitizarea luptei împotriva corupþiei, trebuie sã statuãm ºi sã acþionãm împreunã, astfel încât cei care comit acte de corupþie sã fie nu numai blamaþi ºi sancþionaþi, dar ºi eliminaþi, fãrã nici o ezitare, din viaþa publicã a þãrii. Terapia de ºoc trebuie îndreptatã îndeosebi împotriva cauzelor structurale ale corupþiei, cum sunt competiþia ilicitã pe o piaþã ce ar tre-

bui sã fie liberã, mai ales în ceea ce priveºte comenzile guvernamentale sau ale administraþiei publice locale. Obstacole administrative de tot felul, ridicate artificial de o birocraþie multiplicatã progresiv, o datã cu numãrul de acte, avize, situaþii, rapoarte, documente ce trebuie prezentate diferitelor agenþii ºi instituþii; fiscalitatea, cu cortegiul sãu de taxe ºi impozite ce trebuie sã iasã pe poarta întreprinderilor cãtre tot atâþia destinatari, predispuºi la tratamente diferenþiate, în funcþie de diferite interese. În planul mãsurilor concrete, Ministerul Finanþelor Publice anunþã elaborarea Codului fiscal ºi a Codului de procedurã fiscalã, documente foarte necesare, de altfel. Acelaºi minister anunþã ºi înfiinþarea unui registru unic de control; problema este cã unicitatea acestui registru se referã doar la sistemul finanþelor publice, nu ºi la controalele suprapuse ºi paralele, pe care unul ºi acelaºi agent economic le suportã din partea altor sectoare sau agenþii guvernamentale. Cred cã va trebui pusã ordine ºi din acest punct de vedere.

Pe de altã parte, se impune continuarea eforturilor pentru asanarea mediului de afaceri, introducerea cazierului fiscal sau comercial, fiind o mãsurã urgentã ºi bine venitã. În acelaºi sens, trebuie descurajate, prin reglementãri specifice, tendinþele de amplificare a economiei speculative, de cazino Ñ cum o numesc unii Ñ, fãrã o valoare realã adãugatã. Consider cã au o mare importanþã, de asemenea, eliminarea lacunelor legislative, a neclaritãþilor ºi confuziilor ce dezvoltã interpretãri diferite pentru unul ºi acelaºi lucru, fapt ce reprezintã o sursã inepuizabilã de corupþie. De asemenea, simplificarea ºi reorganizarea modalitãþilor de apel pentru reducerea abundenþei de cazuri care sufocã Curtea Supremã de Justiþie.

Doamnelor ºi domnilor,

Aversiunea cetãþenilor faþã de politicienii pentru care puterea nu este decât sursã de îmbogãþire, este îndreptãþitã. Cred cã este locul potrivit sã fac o precizare, pornind de la constatarea cã adesea vorba popularã pe care am preluat-o, ”Mai bine sãrac ºi cinstitÒ, a ajuns sã fie luatã, nu odatã, în derâdere. Asta nu însemna ºi nu înseamnã nicidecum cã aº dori ca eu sau alþii sã trãim în sãrãcie cu tot dinadinsul, ci sã trãim onest, în spiritul respectului faþã de lege ºi faþã de preceptele morale, sã frânãm tentaþia unora de a se îmbogãþi, indiferent pe ce cãi. Am precizat mereu cã nimeni nu trebuie sã se foloseascã de poziþia socialã, politicã, administrativã pe care o are pentru îmbogãþire personalã, pentru avantaje proprii sau pentru promovarea unor interese de grup, de clientelism politic. Din pãcate, în toþi aceºti ani, am putut vedea cã indiferent de aderenþa la un partid sau altul, mulþi au fost cei care s-au înfruptat, fãrã remuºcãri, din avantajele oferite de putere, pentru a propãºi ºi a se îmbogãþi rapid. Puterea poate corupe chiar în mod absolut, dacã nu existã atât o cenzurã moralã a celui care o exercitã, cât ºi un sistem de contraputeri propriu doar democraþiei.

Ion Iliescu

#38032

ºi cea privitoare la finanþarea partidelor politice. Existã pericolul real ca România, dacã nu face rapid progrese vizibile în combaterea corupþiei, sã fie perceputã ca un candidat neviabil la integrarea europeanã ºi euroatlanticã ºi sã fie marginalizatã. De aceea, doresc sã atrag atenþia asupra unui fenomen periculos, acela al contestãrii permanente ºi nejustificate a statului ºi a autoritãþii sale. România ºi toate naþiunile moderne ºi civilizate au nevoie de stat. Statul nu este duºmanul, ci partenerul firesc ºi natural al cetãþeanului ºi al întreprinzãtorului privat. Ne-am desprins dintr-o experienþã istoricã nocivã a statului totalitar, dar nici cealaltã extremã nu-i folositoare comunitãþii sociale. Un stat slab ºi fãrã autoritate este un stat care cade pradã corupþiei, birocraþiei, grupurilor de interese ºi în care cetãþeanul este victima tuturor abuzurilor.

Doamnelor ºi domnilor,

Noile exigenþe ale perioadei urmãtoare legate atât de ratificarea în parlamentele celor 19 þãri membre NATO, a Acordului de aderare a României, cât ºi cele legate de îndeplinirea condiþiilor de aderare la Uniunea Europeanã impun eficientizarea ºi dinamizarea colaborãrii interinstituþionale a relaþiei Guvern-Parlament, a sprijinului parlamentar acordat programului legislativ al Guvernului. Urmeazã o perioadã decisivã pentru finalizarea procesului de integrare europeanã ºi euroatlanticã a României. Promovându-ºi propriul interes, România desfãºoarã o politicã, atât proeuropeanã, cât ºi proamericanã, adicã, în ultimã instanþã, proromâneascã, deoarece considerã cã viitorul Europei depinde esenþial de tãria ºi de continuitatea legãturii transatlantice. Ca þarã central sud-europeanã, ca membru NATO ºi ca viitor membru al Uniunii Europene, România trebuie sã-ºi asume mai multe responsabilitãþi în zona sa geograficã pentru a-ºi onora rolul de factor stabilizator ºi furnizor de securitate, prin promovarea activã a unor legãturi strânse de cooperare între statele din regiune, printr-o politicã activã, în acord cu realitãþile zonei ºi aºteptãrile naþiunilor interesate. Existã în acest moment, în paralel cu discuþiile despre lãrgirea Uniunii Europene, o dezbatere politicã importantã care priveºte viitorul constituþional al Europei unite ºi care ne intereseazã în mod direct. Nu ne este indiferent dacã proiectul viitoarei Europe va þine seama de realitãþile existente pe continent, sau le va ignora, creând structuri artificiale, forme fãrã fond care vor face irelevantã existenþa statelor naþionale. Construcþia europeanã s-a bazat pânã acum, ca ºi funcþionarea NATO, de altminteri, pe exercitarea în comun de cãtre statele membre a unor atribute ale suveranitãþii lor naþionale. Aceasta este calea pe care trebuie sã continuãm, dacã dorim ca proiectul Europei unite sã fie acceptat de cetãþeni, sã fie viabil ºi legitim. Ca ºef al statului, cu atribuþii constituþionale în domeniul politicii externe, consider ca prioritãþi ale activitãþii mele în urmãtorii 2 ani, semnarea Tratatului de la Washington, care va finaliza aderarea la NATO ºi încheierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeanã.

Ion Iliescu

#41682

Vã propun o reuniune în acest scop, în cursul lunii ianuarie, pentru concretizarea unui astfel de document,

pe care-l consider bine venit pentru acþiunea politicã necesarã în urmãtorii 4 ani. România reprezintã graniþa cea mai esticã a NATO ºi a Uniunii Europene în Europa ºi acest lucru ne creeazã o serie de obligaþii ºi responsabilitãþi. Vom susþine ”politica uºilor deschiseÒ, care va permite în viitor aderarea unor noi þãri la NATO ºi la Uniunea Europeanã. Am în vedere, mai ales, unele state din imediata noastrã vecinãtate a fostului spaþiu iugoslav, ca ºi Albania. Cred, de asemenea, cã integrarea Turciei în Uniunea Europeanã va avea un mare impact asupra lumii islamice, fãcând ºi mai atractive ºi legitime valorile noastre: democraþie, libertate, respectul drepturilor cetãþeneºti, domnia legii, separarea puterilor în stat. Vom acorda atenþie intensificãrii acþiunilor privind normalizarea deplinã a relaþiilor cu Federaþia Rusã, Ucraina ºi Republica Moldova. Totodatã, vom consolida relaþiile noastre cu þãrile din spaþiul caucazian al Mãrii Caspice, cu þãrile din Orientul Apropiat ºi Nordul Africii, ca ºi revigorarea relaþiilor tradiþionale cu þãri din Asia, America Latinã, Africa, Oceania.

România dezvoltã un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii. Amplificarea ºi consolidarea lui în plan politic, economic ºi militar constituie o prioritate a politicii externe româneºti. Recenta vizitã la Bucureºti a Preºedintelui George W. Bush a constituit pentru noi o confirmare a bunelor relaþii româno-americane, a rolului pe care trebuie sã-l joace România în zonã, cât ºi un îndemn ºi o susþinere pentru continuarea reformelor, pentru consolidarea democraþiei, a respectãrii drepturilor ºi libertãþilor cetãþeneºti.

Dorim sã facem mai mult pentru românii din afara graniþelor ºi ne considerãm obligaþi sã-i ajutãm sã-ºi conserve ºi sã-ºi îmbogãþeascã identitatea culturalã ºi naþionalã, rãmânând în acelaºi timp cetãþeni leali ai þãrilor lor.

Lupta împotriva terorismului internaþional ºi a fenomenelor sale însoþitoare este o prioritate ºi pentru România, ca membru responsabil al comunitãþii internaþionale.

Nu putem ignora, în acelaºi timp, factorii care favorizeazã apariþia unor astfel de manifestãri extreme: sãrãcia, subdezvoltarea, epuizarea resurselor naturale, schimbãrile climatice, diferenþele de dezvoltare dintre diversele zone ale lumii, care genereazã fluxuri migratoare, dezordini sociale ºi pun în discuþie civilizaþia bazatã pe democraþie ºi pe libertate. De aceea, România considerã extrem de importante procesele lansate în acest an la _summit_ -urile organizate de Organizaþia Naþiunilor Unite, la Monterey ºi Johanesburg, care privesc dezvoltarea durabilã ºi protecþia mediului. Eliminarea sãrãciei la nivel global, reducerea decalajelor economice ºi sociale rãmân acþiuni de o imperioasã actualitate care sunt ºi în interesul þãrilor bogate. Vom sprijini eforturile O.N.U., ca ºi ale organizaþiilor specializate, precum sunt Organizaþia Mondialã a Comerþului, Fondul Monetar Internaþional ºi Banca Mondialã în aceastã direcþie ºi, în special, pentru extinderea accesului la surse de finanþare a dezvoltãrii, la avantajele care decurg din generalizarea mecanismelor ºi structurilor societãþii ºi economiei bazate pe cunoaºtere ºi pe noile tehnologii informaþionale.

Doamnelor ºi domnilor, Onoratã asistenþã,

Revoluþia Românã, prin elanul sãu, prin generozitatea idealurilor ºi prin solidaritatea de care a dat dovadã naþiunea românã, este una din cele mai luminoase pagini din istoria noastrã, care justificã mândria de a fi român. Poate cã cei care în zilele lui decembrie 1989 ieºeau în stradã pentru a demonstra împotriva totalitarismului comunist nu sunt pe deplin satisfãcuþi de evoluþia lucrurilor în economie, în societate ºi în politicã. Pe de altã parte, însã, este sigur ºi faptul cã toþi cei care s-au jertfit în acele zile fierbinþi la Timiºoara, la Bucureºti sau în alte oraºe ale României, nu au fãcut supremul sacrificiu în zadar. Schimbarea în bine a României este mai întinsã ºi mai profundã decât o percepem noi acum, ºi acest lucru ne face sã fim optimiºti. ªtiu cã mulþi români o duc mai greu acum decât în 1989, lor încercãm cu onestitate ºi bunã-credinþã sã le acordãm tot sprijinul de care au nevoie ºi pe care ni-l permit resursele. În acelaºi timp, tot mai multe zone ale economiei ºi societãþii cunosc un dinamism promiþãtor. Oamenii îºi asumã responsabilitãþi, dezvoltã afaceri, se implicã în viaþa comunitãþilor. Pentru aceastã nouã Românie, cu bunele ºi mai puþin bunele ei lucruri, suntem datori sã exprimãm recunoºtinþa noastrã, în primul rând, timiºorenilor care ne-au dat un exemplu de demnitate ºi ne-au arãtat calea pe care trebuie sã mergem dacã dorim sã fim liberi. Pe 20 decembrie ei au fost cei care au declarat primul oraº liber al þãrii - Timiºoara.

Ion Iliescu

#46545

Avem acum datoria sã ne adâncim reconcilierea cu noi înºine, cu trecutul, sã afirmãm ºi mai puternic unitatea în locul dezbinãrii, dialogul în locul confruntãrii, nu confruntãrii necesare, democratice, politice, dar confruntãrii de dragul confruntãrii, care submineazã unitatea ºi acþiunea comunã. Sã construim normalitatea democraticã a þãrii, sã lucrãm cu toþii pentru slujirea interesului naþional! România are nevoie de repere morale, de valori pozitive, de idealuri pentru a progresa, pentru a se moderniza ºi pentru a se dezvolta. Nu ne mai putem permite efectele negative ale dezbinãrii, confruntãrilor sterile, atitudinilor politice populiste ºi extremiste. Trebuie sã apãrãm permanent democraþia, sã întãrim statul ºi instituþiile sale, sã oferim cetãþenilor exemple de respect al valorilor democratice ºi de asumare a responsabilitãþilor care ne revin în exercitarea mandatelor noastre. Doar aºa vom construi o Românie puternicã, prosperã ºi respectatã!

Cu 2 ani în urmã, la preluarea mandatului, mi-am asumat angajamentul de renaºtere a speranþei ca o cheie de boltã a întregului meu program electoral. Acum cred cã trebuie sã consolidãm speranþa renãscutã. Speranþa este un bun sufletesc pe care nu trebuie sã-l pierdem în faþa greutãþilor vieþii.

Doamnelor ºi domnilor, Dragi prieteni,

Este o datorie de onoare sã subliniez, în încheiere, buna colaborare a instituþiei pe care o reprezint cu toate componentele sistemului nostru democratic: Parlament,

Guvern, partide politice, administraþie publicã, organizaþii neguvernamentale, asociaþii ºi reprezentanþi ai societãþii civile, mass-media, fãrã ale cãror implicare ºi receptivitate nu s-ar putea imagina îndeplinirea în bune condiþii a mandatului unui ºef de stat.

În rãstimpul celor 2 ani, arhitectura instituþiilor noastre democratice s-a cristalizat tot mai mult într-un ansamblu coerent, structurat ferm pe principiul separaþiei puterilor în stat, dar tot mai funcþional, tocmai prin aceastã asumare de cãtre fiecare a rãspunderilor specifice pe care le are în societate. Sigur cã trebuie sã perfecþionãm acest mecanism. Este o datorie elementarã sã le mulþumesc tuturor pentru colaborarea din aceastã primã jumãtate a mandatului ºi sã-mi manifest încrederea cã ºi pe mai departe vom lucra tot mai bine împreunã spre îndeplinirea în bune condiþii a misiunii de înaltã rãspundere care, în fond, ne-a fost încredinþatã tuturor, este adevãrat, cu atribuþiuni ºi rãspunderi specifice, dar cu aceeaºi încredere ºi speranþã din partea cetãþenilor noºtri.

Mulþumesc tuturor compatrioþilor noºtri pentru înþelepciunea, rãbdarea ºi bunul-simþ pe care le demonstreazã continuu, oferindu-ne în permanenþã repere reale pentru ceea ce trebuie sã facem ºi cum trebuie sã ne comportãm spre binele tuturor ºi în slujba interesului naþional.

Îi asigur pe toþi cetãþenii României cã voi fi ºi pe mai departe, aºa cum m-am angajat ºi, cred, cum am dovedit cã sunt în permanenþã, aproape de oameni ºi împreunã cu ei.

Închei, mulþumindu-vã pentru atenþie ºi urându-vã, cu prilejul Crãciunului ºi Anului Nou, multã sãnãtate, fericire, succes în exercitarea mandatului dumneavoastrã ºi tradiþionalul ”La mulþi ani!Ò

Cuprins

Stenograma

Ședința