Valer Dorneanu

Vã mulþumesc, doamna ministru.

Pentru domnul Miron Mitrea, domnul deputat Ilie Merce are la dispoziþie un minut pentru dezvoltarea întrebãrii orale. Sã rãspundã direct?

Domnule ministru Miron Mitrea, vã rog sã rãspundeþi direct la întrebare. ## **Domnul Miron Tudor Mitrea** Ñ _ministrul lucrãrilor_

_publice, transporturilor ºi locuinþei_ **:**

## Stimaþi colegi, Domnule deputat,

Am primit din partea dumneavoastrã o întrebare referitoare la flota româneascã, stadiul ei, membrii care au fost în AGA sau în Consiliul de Administraþie, precum ºi întrebãri privind strategia ministerului în domeniu. Am sã vã dau câteva date generale, sigur cã problema este mult mai delicatã ºi ar necesita o discuþie mult mai largã decât ne permite rãspunsul la o interpelare.

În 1990 flota româneascã avea un numãr de 288 de nave, 12 petroliere, 70 de mineraliere, 188 nave de transport mãrfuri generale ºi 18 nave specializate. În perioada 1990-1993, cele 3 companii de stat sau cu capital majoritar de stat ”NavromÒ ”RomlineÒ ºi ”PetronimÒ au fost gestionate în Ministerul Transporturilor. Dupã 1993 ele au trecut în gestiunea Fondul Proprietãþii de Stat, motiv pentru care o bunã parte din documentele referitoare la aceste nave nu sunt în posesia ministerului ºi încercãm sã ajungem la ele. ªi noi suntem foarte interesaþi, dupã cum aþi vãzut din ultimile acþiuni pe care le-am întreprins, sã vedem ce s-a întâmplat cu flota ºi, mai ales, ce se poate face.

Din 1990 pânã în prezent, evoluþia flotei a fost urmãtoarea: în anul 1990 Ñ dupã cum v-am spus Ñ erau 288 de nave; la începutul anului 1995, în flotã rãmãseserã 255 de nave; în anul 1998, flota mai avea 175 de nave; la începutul anului 2000 flota mai avea 63 de nave, iar în februarie 2000 mai existau 38 de nave în flota româneascã, din care marea majoritate, dupã cum ºtiþi, în companii private, cele care sunt în posesiunea statului fiind arestate în diferite porturi ale lumii sau abandonate.

Cauzele care au dus la aceastã diminuare drasticã, mai ales în anumiþi ani, a numãrului de vase aflate în flora româneascã pot fi împãrþite în douã categorii. Sunt ºi cauze obiective, în mod evident, referitoare la uzura fizicã ºi moralã a navelor în momentul în care s-a produs privatizarea sau, mã rog, trecerea sub formã de societãþi comerciale a administrãrii navelor. Retragerea sprijinului financiar al statului a creat anumite dificultãþi la un moment dat, mai ales cã în momentul în care societãþile comerciale s-au înfiinþat a existat o datorie de 29 de milioane de dolari care a grevat flota, datorie însã, ca sã fim foarte oneºti, nu foarte mare, 29 de milioane de dolari faþã de flota de atunci nu era o datorie impresionantã.

Principalele cauze care au dus însã la diminuarea flotei Ñ ”diminuareaÒ este un cuvânt pe care îl folosesc pentru cã teoretic mai existã 38 de nave Ñ practic, aproape la dispariþia flotei româneºti au fost de ordin subiectiv. Reparaþiile navelor, efectuate în ºantierele navale strãine, au fost de slabã calitate, iar supravegherea acestora a lãsat de dorit.