Vã mulþumesc, domnilor preºedinþi. Domnule prim-ministru, Onoraþi membri ai Cabinetului, Stimaþi colegi,
Începem astãzi dezbaterea proiectului Legii bugetului de stat ºi a proiectului Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat, care reprezintã douã decizii fundamentale ale Parlamentului, atât pentru evoluþia economicã a þãrii, cât ºi pentru situaþia socialã a populaþiei.
Politica financiarã, în condiþiile liberalizãrii accelerate a tuturor pieþelor ºi a racordãrii legislaþiei româneºti la cea din Uniunea Europeanã, rãmâne principala pârghie la îndemâna Guvernului pentru a-ºi pune în aplicare programul economico-social cu care a fost învestit de cãtre Parlament.
În acest context, bugetul de stat ºi în special bugetul general consolidat al statului constituie elemente
esenþiale, instrumente fundamentale prin care Executivul acþioneazã pentru a influenþa pozitiv evoluþia proceselor din economie ºi pentru a asigura echilibre macroeconomice înlãuntrul cãrora poate sã se înregistreze atât modernizarea þãrii, creºterea competitivitãþii bunurilor ºi serviciilor româneºti, cât ºi ridicarea standardului de viaþã al populaþiei.
De aceea, alãturi de rãspunderea importantã care revine Guvernului, în calitate de iniþiator, ºi dupã aprobare, de gestionar al bugetului, nouã, parlamentarilor, ne revine o însemnatã responsabilitate Ñ aceea de a examina cu raþionalitate ºi pragmatism modul de fundamentare ºi întocmire a bugetului de stat, a bugetului asigurãrilor sociale de stat, în profunzimea lor, sã propunem amendamente care sã îmbunãtãþeascã volumul veniturilor colectate ºi modul de alocare a cheltuielilor, fãrã însã a afecta echilibrul bugetar programat ºi stabilitatea macroeconomicã programatã pentru anul de referinþã 2003.
Înainte de a trece la prezentarea argumentaþiei noastre privind construcþia bugetarã pentru anul viitor, vã rog sã-mi permiteþi sã remarc ºi eu faptul cã este pentru al doilea an consecutiv când Guvernul Adrian Nãstase reuºeºte sã prezinte Parlamentului, în termenul legal, ca o premierã dupã 1989, cele douã proiecte de legi bugetare, iar forul legislativ procedeazã la examinarea cu operativitate a acestora, înainte de începerea anului financiar pe care ele le vizeazã.
Pe lângã efectele benefice asupra activitãþii din economia realã ºi la nivelul instituþiilor publice centrale ºi locale, aceastã situaþie pozitivã reprezintã încã o dovadã evidentã a stãrii de normalitate în care s-a înscris evoluþia economico-socialã a þãrii începând cu anul 2001, ca efect al coerenþei actului de guvernare a þãrii realizatã de Partidul Social Democrat ºi aliaþii sãi politici în plan guvernamental.
Trecând la analiza propriu-zisã a proiectului bugetului de stat pe anul 2003, vã rog sã-mi permiteþi sã reliefez principalele calitãþi ºi virtuþi ale acesteia, în viziunea Guvernului ºi, implicit, a Grupului parlamentar socialdemocrat ºi umanist.
În primul rând, acest buget continuã sã reprezinte un instrument de dezvoltare economicã ºi socialã a þãrii, ºi nu de inducere a unui declin economic programat al economiei ºi al nivelului de trai al populaþiei, aºa cum, din nefericire, s-a întâmplat în perioada 1997Ð2000.
Ca efect al creºterii economice de 5,3% înregistratã în cursul anului 2001 ºi a celei preliminate de 4,5% în acest an, Guvernul Nãstase aproape cã a recuperat efectele nefaste ale reducerii producþiei naþionale cu peste 10% în perioada guvernãrii anterioare.
Pentru anul 2003 se prevede, în continuare, o creºtere economicã de 5,2%, la care, adãugând aprecierea programatã a cursului monedei naþionale în raport cu valutele internaþionale, obþinem o majorare de circa 5 miliarde de dolari a PIB-ului, a produsului intern brut
pe an, ceea ce reprezintã o evoluþie de naturã sã contribuie la reducerea în ritm accelerat a decalajului care separã România de þãrile dezvoltate, în general, de þãrile membre ale Uniunii Europene, în special.
Aceastã creºtere economicã este generatã de majorarea cu 6,5% a producþiei industriale, îndeosebi în ramurile cu un grad ridicat de prelucrare a materiilor prime, în condiþiile de creºtere a competitivitãþii ºi eficienþei mãrfurilor româneºti, fapt demonstrat de însãºi diminuarea ponderii stocurilor de produse finite în total resurse de producþie, trend, tendinþã înregistratã în mod constant începând cu anul 2001 ºi continuatã ºi în prezent.
De asemenea, creºterea economicã este bazatã pe sporirea producþiei agricole cu 5%, a celei din construcþii cu 7,7% ºi aºa mai departe.
Aceastã creºtere economicã se va regãsi în sporul cu 9% al investiþiilor agenþilor economici ºi populaþiei ºi cu 10,2% al exporturilor de bunuri ºi servicii, precum ºi în majorarea consumului populaþiei cu 4%.
Orientarea sãnãtoasã a destinaþiei creºterii economice este doveditã de însuºi faptul cã în bugetul general consolidat, deci în ansamblul bugetelor ale cãror principale componente, piloni sunt bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale de stat, deci în cadrul bugetul general consolidat cheltuielile de capital deþin o pondere în creºtere faþã de anul trecut, ca efect al diminuãrii cheltuielilor cu serviciul datoriei publice, aceste cheltuieli de capital însumând 3,6% din produsul intern brut. Iatã, un punct peste deficitul acestui buget consolidat, care este de 2,65% din produsul intern brut.
Aceasta înseamnã, pe lângã influenþele economice pozitive pe care le genereazã în economie, faptul cã la construcþia bugetarã s-au avut la bazã ºi criterii de moralitate, criterii de eticã între generaþii, respectiv ne împrumutãm acum cu echivalentul a 2,65% din produsul intern brut, dar investim 3,6% din produsul intern brut.
Deci vom lãsa generaþiilor urmãtoare o anumitã datorie, cea provenitã din acest an, 2,65% din PIB, dar, în contrapondere, generaþiile urmãtoare vor primi active de naturã economicã, infrastructuri, drumuri, poduri, cãi ferate modernizate ºi aºa mai departe, precum ºi infrastructuri de naturã socialã în domeniile educaþiei, ocrotirii sãnãtãþii, apãrãrii naþionale, ordinii publice, justiþiei, la nivelul autoritãþilor locale ºi aºa mai departe.
În al doilea rând, bugetul pe anul 2003 reprezintã un instrument de reducere programatã, în ritm accelerat, a ratei inflaþiei, care, faþã de circa 19% cât va fi în acest an, se va situa în anul urmãtor la 14%, calculat decembrie 2003, faþã de decembrie 2002, comparativ cu punctul de plecare al Guvernului Nãstase, 40% în anul 2000.
Aceastã evoluþie va favoriza înclinaþia spre economisire a agenþilor economici ºi a populaþiei, creºterea încrederii investitorilor autohtoni ºi strãini într-un mediu economic îmbunãtãþit, atât prin debirocratizare ºi lupta împotriva corupþiei, cât ºi prin reducerea substanþialã a ratei inflaþiei.
În al treilea rând, bugetul analizat are confirmarea din partea instituþiilor financiare internaþionale în ceea ce priveºte realismul veniturilor stabilite ºi raþionalitatea cheltuielilor repartizate alocate prin prevederile sale.
De asemenea, deficitul bugetar programat este în concordanþã cu celelalte componente ale echilibrului macroeconomic, el fiind finanþat în proporþie de jumãtate, 50%, din resurse externe, ceea ce permite eliberarea de resurse monetare interne pentru a alimenta cu credite economia realã, agenþii economici, în vederea dezvoltãrii ºi modernizãrii activitãþii acestora.
Acest element, faptul cã avem relaþii bune, continue, ºi cã primim tranºele în momentele programate de la organismele financiare internaþionale reprezintã încã o probã a credibilitãþii ºi soliditãþii politicii guvernamentale, comparativ cu perioada guvernãrii anterioare, când aceste relaþii erau blocate sau întrerupte dupã una sau douã tranºe de împrumut.
În al patrulea rând, bugetul pe anul 2003 este consecvent în ceea ce priveºte respectarea Programului de guvernare aprobat de Parlament, prin aceea cã este construit pornind de la o importantã relaxare fiscalã. Aceasta se concentreazã atât în domeniul impozitãrii muncii, zonã în care taxarea a fost redusã cu 5 puncte procentuale, ceea ce este de naturã sã contribuie la crearea de resurse suplimentare pentru investiþii ºi modernizare la nivelul agenþilor economici ºi de resurse pentru economisire la nivelul angajaþilor, al salariaþilor, relaxarea fiscalã regãsindu-se, totodatã, ºi în alte zone, cum ar fi Fondul pentru modernizarea sistemului energetic, sau întâlnind chiar eliminarea unor contribuþii în spiritul politicii fiscale a Guvernului, anume aceea de a desfiinþa treptat Ñ ºi s-a reuºit acest lucru substanþial în ultimii doi ani Ñ fondurile extrabugetare, pentru creºterea transparenþei ºi a alocãrii eficiente a resurselor publice.
În al cincilea rând, bugetul de stat pe anul 2003 în proiect este o reflectare a faptului cã elaborarea sa a fost realizatã de un partid social-democrat, care acordã o atenþie deosebitã atât dezvoltãrii economice, dar, pe aceastã bazã, ºi creºterii nivelului de viaþã al cetãþenilor. Astfel, bugetul pe anul viitor reprezintã un instrument activ de influenþare generalã a creºterii nivelului de trai al populaþiei, care se realizeazã atât prin prevederile sale, unde sunt incluse majorãri ºi indexãri de salarii, recorelãri ºi indexãri de pensii, sporirea alocaþiilor pentru copii ºi a ajutoarelor sociale, cât ºi prin majorarea cu 43% a salariului minim pe economie, precum ºi ca efect al faptului cã negocierile salariale libere la nivelul agenþilor economici se vor desfãºura într-un mediu economic caracterizat prin creºtere economicã, ceea ce dã încredere ºi speranþã în consolidarea activitãþii firmelor ºi companiilor cu capital privat ºi de stat.
În acest sens, trebuie menþionat nivelul foarte ridicat al cheltuielilor pentru asistenþã socialã, alocaþii, pensii ºi ajutoare cuprins în bugetul general consolidat, respectiv 10,1% din produsul intern brut, ceea ce reprezintã echivalentul a peste 4 miliarde de dolari.
În al ºaselea rând, bugetul constituie un mijloc activ de creºtere a transparenþei ºi eficienþei cheltuirii banului public, prin faptul cã marcheazã trecerea ireversibilã de la bugetul de mijloace, anume acela construit pe baza alocãrii globale a unor sume cãtre diferite sectoare economice ºi sociale, eligibile a primi bani de la buget, fãrã a se stabili criterii clare de cheltuire ºi evaluare ulterioarã a eficienþei utilizãrii fondurilor publice. Se trece, deci, de la acest tip de buget de mijloace, la bugetul construit pe bazã de programe, care demonstreazã cã la stabilirea prioritãþilor ºi a ierarhizãrii acestora în fiecare sector de activitate au stat la bazã indicatori solizi, reprezentativi, criterii de performanþã care vor constitui, totodatã, baza de evaluare a modului de gestionare a fondurilor publice în fiecare sector finanþat din bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale de stat ºi celelalte componente ale bugetului general consolidat al statului.
În al ºaptelea rând, bugetul pe anul 2003 este utilizat în continuare ca un instrument activ de descentralizare a deciziilor administrative ºi în plan financiar la nivelul comunitãþilor locale, cele care cunosc cel mai bine nevoile, cerinþele, solicitãrile cetãþenilor. Prin construcþia sa, bugetul pe anul 2003 deplaseazã o serie de noi activitãþi de la nivel central la nivel local ºi asigurã concomitent sursele financiare corespunzãtoare pentru acoperirea realizãrii lor, gradul venitului de descentralizare financiarã, concretizat în cuantumul veniturilor lãsate direct sau transferate de la bugetul de stat la bugetele locale, crescând substanþial în acest an comparativ cu anii precedenþi.
În al optulea rând, bugetul pe anul 2003 constituie o pârghie eficace pentru susþinerea ºi accelerarea procesului de aderare la NATO ºi de integrare în Uniunea Europeanã, deoarece în structura cheltuielilor sale sunt prevãzute sume consistente pentru participarea instituþiilor publice, centrale ºi locale la programele finanþate din împrumuturi externe sau din asistenþa nerambursabilã a Uniunii Europene.
M-aº opri aici cu evidenþierea virtuþilor bugetului pe anul 2003, pentru a putea sã comentez în continuare câteva dintre criticile pe care intuiesc, din dezbaterile care au avut loc în cadrul comisiilor, cã le vor formula, în luãrile dumnealor de cuvânt, distinºii colegi, reprezentanþi ai partidelor din opoziþie.
Dupã cum se cunoaºte, în cadrul dezbaterilor din cadrul Comisiilor reunite de buget, finanþe, bãnci au fost examinate 430 de amendamente înaintate de comisiile de specialitate ca fiind admise de acestea, precum ºi alte zeci de amendamente respinse la nivelul comisiilor de specialitate, dar care au fost susþinute în faþa Comisiilor reunite de buget, finanþe, bãnci de cãtre iniþiatorii acestora.
Având în vedere caracterul fundamentat sau nu al amendamentelor în cauzã, dacã ele contribuiau la menþinerea sau la denaturarea echilibrului bugetar, Comisiile reunite de buget, finanþe, bãnci au aprobat circa 8%
din aceste amendamente, cu costuri însumând circa 120 de miliarde lei, care se reflectã în diminuarea rezervei bugetare la dizpoziþia Guvernului pentru anul viitor.
Au fost respinse amendamente care nu prezentau viabilitate în practicã din punct de vedere al obþinerii de venituri, dupã cum au fost respinse amendamente care prevedeau alocarea de resurse suplimentare cãtre diferite domenii bugetare fãrã a se indica surse de venituri viabile care sã nu dezechilibreze proiecþiile pentru anul 2003.
Spre exemplu, una dintre propuneri era aceea de a se schimba sistemul de aºezare ºi încasare a accizelor la produsele petroliere de la producãtori, respectiv 10Ð15 rafinãrii, deplasându-se centrul de greutate cãtre unitãþile de desfacere cu amãnuntul a produselor petroliere, de ordinul miilor, care, pe de o parte, ºi-ar fi complicat evidenþa operativã ºi contabilã, crescându-le costurile de administrare, iar pe de altã parte schimbarea sistemului ar fi încãlcat un principiu fundamental al finanþelor publice, al administrãrii fiscale, ºi anume acela al randamentului fiscal. Este mult mai greu sã obþii cuantumul de venituri programat pentru anul viitor adresându-te la 4 sau 5.000 de contribuabili, decât adresându-te unui numãr de 10Ð15 contribuabili din zona respectivã de activitate.
Argumentul pentru care se propunea aceastã mutaþie în regimul accizãrii produselor petroliere erau unele acte de evaziune fiscalã ºi de corupþie surprinse în perioada recentã sau chiar în prezent în zona de circulaþie a unor asemenea produse. Trebuie sã ne concentrãm atenþia asupra prevenirii ºi combaterii unor asemenea fenomene, a pedepsirii ºi sancþionãrii lor drastice de cãtre organele abilitate în stat, ºi nu sã schimbãm sistemul cãtre o modalitate de circulaþie ºi impozitare care ar crea mai multe premise pentru evaziune fiscalã ºi pentru acte de corupþie.
Pe de altã parte, se propunea înlocuirea actualei taxe pentru modernizarea drumului cu un sistem de rovignete, care sã fie aplicate în mod nediscriminatoriu, dar egalitarist, implicit contribuþia sã fie aceeaºi pentru toþi posesorii de autovehicule, fãrã nici o diferenþiere în ceea ce priveºte capacitatea cilindricã ºi pierzându-se din vedere tocmai esenþa acestei taxe de drum, ºi anume principiul potrivit cãruia plãteºte cine circulã ºi cine contribuie la uzura drumului, pentru a necesita modernizarea acestuia, ºi nu plãtesc toþi, nediferenþiat, indiferent dacã utilizeazã sau nu autovehiculele.
Se mai propunea creºterea redevenþelor, adicã a unor impozite directe, plãtite de cãtre cei care exploateazã diferitele surse naturale. Aceasta este o problemã aflatã în atenþia Guvernului, care, în raport cu natura resurselor, diferenþiazã redevenþele, aceste taxe plãtite de cãtre cei care exploateazã resursele, dar nu putem privi lucrurile în mod global, nediferenþiat, pentru cã sunt domenii care deja sunt în pierdere, sunt subvenþionate. Asta ar însemna faptul cã am colecta bani cu o mânã ºi cu cealaltã am da
bani în plus pentru subvenþii, ca sã acoperim o redevenþã, un impozit mai mare cãtre stat sau, în alte cazuri, unde exploatãrile sunt rentabile, ar însemna cã prin majorarea impozitului acestuia de natura redevenþei am mãri cheltuielile companiei ºi, implicit, am scãdea impozitul pe profit, care constituie tot un venit al bugetului de stat.
ªi aceastã propunere a fost respinsã, pentru cã nu prezenta argumente viabile, iar evaluãrile specialiºtilor din Ministerul Finanþelor Publice, ca ºi în precedentele cazuri menþionate, arãtau cã prin amendamentele propuse, în cazul în care ele ar fi fost acceptate, nu se aduceau venituri în plus la buget, ci se înregistrau minusuri în ceea ce priveºte colectarea veniturilor bugetare.
Apoi, sigur cã au fost foarte multe amendamente care solicitau, pornindu-se inclusiv de la aceºti bani în plus, care erau calculaþi în mod artificial, fictiv, de cãtre iniþiatori, deci se solicitau alocãri suplimentare de mii de miliarde cãtre diferite sectoare de activitate, ceea ce nu corespundea realitãþii, dincolo de faptul cã prin bugetul de stat nu putem sã introducem prevederi de fond care sã modifice legislaþia fiscalã, bugetul nu este o lege a legilor financiare, ci el este un reflex al legislaþiei, al cadrului juridic existent la un moment dat, anume în momentul elaborãrii sale.
Dupã cum se propunea într-un alt amendament, includerea a zeci de mii de miliarde pentru potenþiale despãgubiri acordate foºtilor proprietari sau acþionari, cãrora le-au fost naþionalizate sau au fost deposedaþi de proprietãþi, sub diferite motive imorale, de regimul comunist, deci despãgubiri pentru asemenea cazuri, în condiþiile în care Legea nr. 10 din 2000 prevede cã pentru asemenea situaþii se va elabora o lege specialã care va prevedea foarte clar modalitãþile de despãgubire în raport cu situaþia juridicã a fiecãrui pretendent, a fiecãrei persoane fizice sau juridice.
Din aceste motive, stimate colege ºi stimaþi colegi, amendamentele nu au fost acceptate, pentru cã ele nu veneau sã contribuie la echilibrul bugetar, la întãrirea colectãrii veniturilor ºi la îmbunãtãþirea eficienþei alocãrii cheltuielilor, ci creau dezechilibre generatoare de inflaþie ºi, mai departe, de erodare a puterii de cumpãrare a populaþiei, de degradare a mediului economic.
Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,
Având în vedere caracteristicile ºi premisele menþionate, care au stat la baza construcþiei bugetului de stat pe anului 2003, faptul cã acest buget îmbinã armonios criteriile economice de eficienþã cu cele sociale, de solidaritate ºi protecþie socialã, faptul cã bugetul are confirmarea instituþiilor financiare internaþionale ºi contribuie esenþial la atragerea de resurse externe strict necesare modernizãrii þãrii, creând premise pentru accelerarea integrãrii în structurile euroatlantice, am mandatul politic din partea Grupului parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist) sã vã informez cã acest grup parlamentar va vota cu toatã convingerea proiectul bugetului de stat pe anul 2003.
Îmbinând în mod armonios economicul cu socialul, acest buget rãspunde ºi conþinutului unui remarcabil aforism al lui Victor Hugo, care gândea astfel despre societatea în care trebuie sã trãim, citez: ”Lumea materialã se bazeazã pe echilibru, iar lumea moralã pe echitate.Ò Este exact ceea ce reuºeºte Guvernul Adrian Nãstase prin acest buget, ºi anume sã asigure, pe de o parte, echilibrele economice, iar, pe de altã parte, sã asigure moralitatea ºi echitatea, pe de o parte, în aºezarea impozitelor ºi, pe de altã parte, în repartizarea, alocarea cheltuielilor publice cãtre diferite instituþii, ministere, agenþii publice. Vã mulþumesc pentru atenþie.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.