Vasile Lupu

Vã mulþumesc.

Domnul Anton Vlad. Veþi rãspunde, deci, la amândouã interpelãrile.

**Domnul Anton Vlad** _Ð secretar de stat în Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Domnule deputat,

1) Referitor la interpelarea dumneavoastrã prezentatã în ºedinþa Camerei Deputaþilor din data 1 noiembrie 1999, revenim cu rãspunsul nostru privind mãsurile pe care le va adopta ministerul în legãturã cu Exploatarea minierã Cãlimani, judeþul Suceava.

Aceastã exploatare minierã a desfãºurat activitatea de exploatare ºi preparare a sulfului tehnic din anul 1970

pânã la 1 iunie 1997. Activitatea unitãþii menþionate a afectat ºi continuã sã afecteze mediul pe un areal însemnat, prin emisiile de noxe în atmosferã, cum sunt: dioxidul de sulf, hidrogenul sulfurat, aerosoli de acid sulfuric ºi sulfaþi, ceea ce a determinat ºi continuã sã determine cãderea de frecvente precipitaþii acide în arealul Vatra Dornei-Cãlimani.

Poluarea componentelor de mediu în zona Cãlimani continuã sã fie ridicatã, datoritã noxelor degajate prin oxidarea rocilor cu sulf pe o suprafaþã de peste 240 ha teren decopertat ºi a prezenþei haldelor de steril pe o suprafaþã de 108 ha. Datele de monitorizare a stãrii mediului în aceastã zonã ne aratã o afectare a fondului silvic pe o suprafaþã de aproximativ 1.500-2.000 ha, în ultimii 20 de ani constatându-se pierderi de creºteri ale arborilor în procent de 20 pânã la 50%, cu o ratã anualã a uscãrilor de 0,5-3%, la distanþa de 1-2 km de sursã.

De asemenea, s-a produs poluarea Pârâului Neagra ªarului, printr-o acidifiere puternicã ºi prin concentraþii crescute de ioni metalici de fier, cupru, zinc, ceea ce a condus la absenþa completã a biocenozelor acvatice în apa pârâului respectiv. Sunt prezente ºi fenomene de acidifiere a solului ºi modificare a compoziþiei acestuia, prin concentraþiile crescute de zinc, plumb, cupru, fier în solul limitrof haldelor de steril, dar ºi în solul limitrof drumului din Neagra ªarului.

Trebuie înþeles faptul cã responsabilitatea pentru refacerea ºi reconstrucþia ecologicã a zonei amintite ºi a celorlalte zone degradate din þarã nu este numai a Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, ci ºi a celorlaþi factori implicaþi: Guvern, Ministerul Industriei ºi Comerþului, Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului, Fondul Proprietãþii de Stat, autoritãþi locale etc.

În conformitate cu Legea protecþiei mediului nr. 137/1995, în 1997 a fost întocmitã documentaþia tehnicã, respectiv bilanþul de mediu pentru perimetrele miniere Cãlimani, Negoiul Românesc ºi Pietricelul, de cãtre Institutul de Cercetãri ºi Proiectãri Miniere Baia Mare. Prin Hotãrârea de Guvern nr. 816/19 noiembrie 1998, s-a aprobat închiderea acestor perimetre.

În documentaþia tehnicã de propunere a închiderii perimetrelor miniere Negoiul Românesc-Pietricelul s-au negociat programele de conformare ºi obiectivele de mediu minim acceptate, urmând ca Agenþia pentru Protecþia Mediului Suceava sã elibereze acordul de mediu pentru lucrãrile de închidere propriu-zise. Astfel, s-au propus urmãtoarele lucrãri: a) Pentru perimetrul Pietricelul: lucrãri pentru reconstrucþie ecologicã, formare ºi plantare puieþi, înierbare; lucrãri pentru stabilitatea haldelor de steril; lucrãri pentru întreþinerea galeriei de evacuare; b) Pentru perimetrul Negoiul Românesc: lucrãri pentru reconstrucþia ecologicã, ce cuprind elaborarea unor tehnologii de împãdurire a haldelor, în condiþii climatice speciale; lucrãri pentru formarea ºi plantarea puieþilor, reprofilarea ºi repararea taluzelor, precum ºi lucrãri pentru evacuãri de ape meteorice din incinta industrialã, staþii de tratare a apelor chimice, staþii de tratare a apelor evacuate ºi alte lucrãri. În total, valoarea lucrãrilor de ecologizare ºi reconstrucþie ecologicã a zonei miniere respective se ridicã la peste 210 miliarde lei.