Petre Roman

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Atunci când s-a aprobat aceastã lege, a existat o înþelegere a clasei politice reprezentate de Parlament cu privire la necesitatea ei obiectivã ca urmare a spolierilor pe care le-a operat regimul comunist în perioada 6 martie 1945Ñ22 decembrie 1989. În privinþa aceasta, cred cã toatã lumea a fost într-un consens.

Am adoptat legea ºi atunci când am adoptat legea era cazul sã ne punem ºi întrebarea: dacã ea va fi aplicatã, o sã ne mai convinã sau nu?

Nu intru în polemicã cu nimeni ºi nu aduc critici nimãnui. Încerc sã exprim un punct de vedere raþional, o stare rezonabilã pe care încerc sã v-o expun dumneavoastrã, stimate ºi stimaþi colegi.

A condamna o lege este uºor, a condamna politica ºi chiar clasa politicã se întâmplã în fiecare zi. Nu este neapãrat util lucrul acesta. Grav ar fi dacã se condamnã dreptul, în cazul acesta, dreptul de proprietate. Grav ar fi dacã se condamnã ºansa unei democraþii funcþionale. ªansa unei democraþii funcþionale este aceea de a da o politicã de calitate.

Ajunºi în acest punct, eu propun sã discutãmÉ sau, dacã este sã avansãm pe acest teren, sã discutãm, într-adevãr, pe fondul chestiunii ºi nu pe o declaraþie politicã de susþinere cu drapele Ñ sã-mi fie iertatã expresia. Repet, nu doresc sã deschid nici o polemicã.

Naþionalizãri s-au fãcut Ñ sã ºtiþi Ñ masiv în statele occidentale democratice dupã rãzboi. ªi în Franþa, ºi în Marea Britanie. ªi, ulterior, o bunã parte din aceste naþionalizãri au revenit în proprietate privatã fiindcã s-a constatat cã ele, departe de a fi eficiente, au creat risipã.

La noi au creat ºi abuzuri extrem de grave. Prin urmare, nu aici este problema.

Îi rog pe colegi sã consulte documente care atestã cum, în ce sens, cu ce obiectiv s-au fãcut asemenea naþionalizãri, repet, masive, în domeniul bancar, în domeniul industrial, în þãri ca Franþa, Marea Britanie sau Germania, sau alte þãri, AustriaÉ Puteþi lua multe alte þãri.

Prin urmare, nu cred cã aici se situeazã problema. Problema cred cã se situeazã, în modul cel mai evident, se situeazã în ceea ce priveºte aplicarea legii în respectul legii, în general a tuturor legilor ºi a acesteia, fiindcã pe aceasta o discutãm acum.

Ce domneºte în þara noastrã? Legea sau ºpaga? Dreptatea sau abuzul?

E o întrebare retoricã, într-adevãr. Aici, dacã e sã ne preocupãm de acest domeniu, bineînþeles, Guvernul, în primul rând, acesta e un domeniu sensibil, sã nu punem beþe în roate, obstacole sau chiar sã aruncãm anateme asupra legii, adicã asupra dreptului de proprietate, asupra clasei politice care Ñ e adevãrat Ñ nu ºi-a fãcut datoria la nivelul la care a sperat populaþia României, absolut adevãrat, ci sã mergem la lucrurile care sunt rezonabile, concrete ºi pe care le putem face împreunã.

Asta e ceea ce vã propun ºi vã mulþumesc.