Stenogramă plen

## Stimaþi colegi,

## Daþi-mi voie sã vã spun ”Bun venit!Ò

Vã anunþ cã Biroul permanent al Senatului a convocat aceastã sesiune extraordinarã din douã motive.

În primul rând, avem în spate o ordonanþã de urgenþã care, în conformitate cu prevederile Constituþiei, art. 114, obligã Biroul permanent, în contextul în care Senatul se aflã în vacanþã parlamentarã, sã convoace Senatul în sesiune extraordinarã, iar, pe de altã parte, multitudinea de proiecte de acte normative pe care le avem în diferite faze de lucru la comisiile permanente.

Daþi-mi voie sã vã anunþ cã aceastã ºedinþã va fi condusã de subsemnatul, ajutat de cei doi secretari, domnul senator Constantin Nicolescu ºi domnul senator Mihai Ungheanu.

De asemenea, sã vã anunþ cã din totalul de 140 de senatori ºi-au anunþat prezenþa, prin intermediul calculatorului, 111 senatori. Avem 3 colegi care nu sunt prezenþi, pe motive obiective, sunt membri ai Guvernului ºi au o serie de probleme. Deci suntem în cvorum ºi putem începe desfãºurarea ºedinþei noastre de astãzi.

Dacã la ordinea de zi, pe care o aveþi fiecare dintre dumneavoastrã, sunt sau nu observaþii?

Vã rog, domnuÕ senator, vã ascultãm!

Îmi cer scuze cã la ºedinþa Biroului permanent nu am putut sã ridic aceastã problemã deoarece nu eram în cunoºtinþã de cauzã. În grupul nostru parlamentar, cei doi parlamentari, domnul Viorel Dumitrescu ºi domnul Aron Belaºcu, au informat cã în raportul care s-a fãcut în ceea ce priveºte punctul 2 de la ordinea de zi s-a strecurat un fals. Vã rog sã apreciaþi dacã sã intervin atunci când se va dezbate acest proiect de lege sau sã spun de acum cã noi solicitãm sã primim explicaþii în legãturã cu acest fals. Este vorba despre faptul cã se scrie cã ”s-a adoptat în unanimitate raportul ºi propunerea care se face prin raportÒ. Or, cei doi parlamentari ai noºtri nici nu au fost prezenþi la ora la care s-a dezbãtut acest proiect de lege. ( _Ilaritate în salã._ ) Nu ºtiu ce provoacã ilaritate. Probabil e buna dispoziþie care se manifestã dupã vacanþã.

## Stimate coleg,

În primul rând, cei doi colegi ai dumneavoastrã trebuiau sã fie obligatoriu prezenþi la lucrãrile comisiei, conform prevederilor Constituþiei, deci nu este vorba de un act facultativ. În al doilea rând, stimate coleg, au fost 9 prezenþi. Deci în unanimitatea celor prezenþi. Probabil cã asta au vrut sã exprime ei, comisia.

Nu. Vã rog frumos sã citiþi ultima parte a raportului, în care scrie cã ”membrii comisiei întruniþi în ºedinþã în data de... în unanimitate au votat...Ò

Cei prezenþi...

Nu scrie în raport ”cei prezenþiÒ. Domnule preºedinte,

Îmi pare rãu cã începem sesiunea cu aceste dezbateri, la modul acesta...

## Stimate coleg,

În numele grupului parlamentar vã dau voie sã vã exprimaþi punctul de vedere când vom ajunge la acest articol.

Am înþeles.

Vã mulþumesc foarte mult. Vã rog.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Având în vedere cã în vacanþa parlamentarã s-a petrecut un eveniment tragic în Valea Jiului Ñ la mina Vulcan au decedat 14 persoane ºi la Schela, 3 persoane Ñ îngãduiþi-mi sã informez plenul Senatului Ñ cã nu ne-am întrunit niciodatã pânã acum Ñ cã conducerea Partidului România Mare a propus doliu naþional. Un acelaºi eveniment s-a petrecut în Ucraina, unde a fost declarat doliu naþional ºi preºedintele a fost alãturi de cei cu situaþia tragicã.

Vã propun un moment de reculegere, având în vedere cã ºtiu, cunosc condiþiile în care lucreazã aceºti mineri din Valea Jiului, din toate bazinele miniere ale þãrii. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi, un moment de reculegere.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã mai sunt alte obiecþii sau observaþii la ordinea de zi?

Dacã nu sunt, supun aprobãrii dumneavoastrã ordinea de zi a ºedinþei Senatului din 27 august 2001. Vã rog sã votaþi.

Cu 95 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã, 4 abþineri ordinea de zi a ºedinþei noastre de astãzi a fost adoptatã.

Programul de lucru al Senatului îl aveþi, de asemenea, în mapa dumneavoastrã.

Dacã sunt observaþii sau propuneri la programul ordinii de zi?

Dupã cum observaþi, Biroul permanent vã propune ca marþi ºi miercuri sã lucrãm intens în comisiile permanente pentru a finaliza o serie de rapoarte la proiectele de lege importante cu care sã intrãm imediat în sesiunea din septembrie. De asemenea, joi programul se va derula pânã la ora 13,00, dupã care vom avea activitate în circumscripþiile electorale.

Dacã sunt observaþii la program? Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi.

Cu 103 voturi pentru, 6 voturi împotrivã, 4 abþineri, programul de lucru a fost de asemenea adoptat. Intrãm la punctul urmãtor al ordinii de zi. Daþi-mi voie sã vã prezint cererea domnului senator Gherman Oliviu, senator în circumscripþia electoralã nr. 42 din partea Partidului Social Democrat, prin care solicitã demisia din funcþia de senator ca urmare a numirii Domniei sale într-o funcþie incompatibilã cu cea de senator, ºi anume aceea de ambasador al României la Paris. Am în faþã cererea Domniei sale.

Daþi-mi voie, înainte de a trece mai departe, sã-i mulþumesc în numele meu, al dumneavoastrã, al Biroului permanent domnului senator Oliviu Gherman pentru activitatea pe care a derulat-o dupã 1990 în calitatea pe care a avut-o, de senator al României.

De asemenea, sã vã informez cã, în locul Domniei sale, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri va analiza pe urmãtorul coleg al Partidului Democrat care urmeazã pe listã, domnul profesor universitar Alexa Constantin. Sigur, dupã ce se va derula procedura prevãzutã de regulament de cãtre Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri vom supune aprobãrii dumneavoastrã validarea domnului Alexa în funcþia de senator.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## În naturã?

Cu 93 de voturi pentru, 14 voturi împotrivã, 5 abþineri, s-a aprobat restituirea celor douã proiecte de lege.

De asemenea, doresc sã vã informez cã Biroul permanent a aprobat astãzi procedurã de urgenþã pentru adoptarea a o serie de proiecte de lege la solicitarea expresã a Guvernului. Este vorba despre un numãr de 6 proiecte de lege:

Ð proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Extinderea Staþiei de tratare a apei uzate Dãnuþoni Ñ etapa de tratare biologicã, Valea JiuluiÒ, semnat la Bruxelles la 22 decembrie 2000 ºi la Bucureºti la 13 mai 2001;

Ð proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Îmbunãtãþirea sistemului de apã potabilã ºi cel al apelor uzate în scopul conformãrii cu standardele europene în domeniul calitãþii apei ºi

protecþiei mediului în municipiul IaºiÒ, semnat la Bruxelles la 22 decembrie 2000 ºi la Bucureºti la 13 mai 2001;

Ð proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 8/2001 pentru modificarea Legii nr. 34/1994 privind impozitul pe venitul agricol;

Ð proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 4/2001 pentru ratificarea Scrisorii de înþelegere între Guvernul României ºi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind controlul drogurilor ºi aplicarea legii, semnat la Bucureºti la 3 iulie 2001;

Ð proiectul de Lege pentru ratificarea Actului final al negocierilor de adoptare a Acordului dintre Guvernul României ºi Comunitatea Europeanã privind participarea României la Agenþia Europeanã de Mediu ºi la Reþeaua Europeanã de Informare ºi Observare a Mediului (EIONET), adoptat la Bruxelles la 9 octombrie 2000, ºi a Acordului dintre România ºi Comunitatea Europeanã privind participarea României la Agenþia Europeanã de Mediu ºi la Reþeaua Europeanã de Informare ºi Observare a Mediului;

## Vã mulþumesc foarte mult.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri va fi prezentat de cãtre domnul secretar Predescu Ion.

## Domnule preºedinte,

Stabilirea termenelor într-o lege pentru rezolvarea unor activitãþi, pe care procedurile instituite de acea lege le presupune, reprezintã o chestiune de apreciere. Iniþial s-a apreciat, din motive de celeritate ºi de realizarea cât mai grabnicã a drepturilor, termenul prim s-a apreciat sã fie de 6 luni. Aprecierea s-a dovedit cã nu corespunde realitãþii pentru cã în acest interval de timp un numãr mare de potenþiali solicitanþi nu au putut sã îndeplineascã formalitãþile administrative, cererea, notificarea ºi celelalte acte procedurale administrative prevãzute de lege.

Pentru motive bine justificate Ñ am apreciat noi Ñ Guvernul a emis o ordonanþã de urgenþã prin care a prelungit termenul de 6 luni. Urmãtor termenului de 6 luni curge un alt termen de 18 luni potrivit reglementãrii din lege. ªi urmãtor acestuia, un alt termen de un an pentru atac în justiþie fie pentru constatarea nulitãþii, fie pentru pronunþarea ei de cãtre instanþele judecãtoreºti.

Din aceasta rezultã cu suficienþã cã termenul de 11 luni, al doilea, este dependent de primul, de 6 luni, iar al treilea termen, de un an, este dependent de la doilea, de 18 luni. Cu alte cuvinte, existã o corelaþie între cele trei termene, motiv pentru care fiecare a trebuit sã fie prelungit cu aceeaºi unitate de timp, adicã 3 luni.

## Aceasta este în esenþã problema.

Desigur, în aceste condiþii, apreciind asupra fondului ordonanþei ºi acceptându-l ca atare, partea subsecventã, adicã modificarea termenelor prin prelungirea lor cu câte 3 luni, nu mai reprezenta o problemã, consideraþii pentru care Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a fost de acord în întregime ºi fãrã observaþii sau amendamente cu ordonanþa.

Doresc sã dau rãspunsul ºi la observaþia criticã formulatã de Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

În raport se scrie aºa: ”Comisia juridicã întrunitã în sesiune extraordinarã a luat în dezbatere la data de 20 august 2001 proiectul de lege ºi a hotãrât în unanimitate sã adopte raport de admitere fãrã amendamente.Ò Acesta e textul la care, prin comentarii, s-a adãugat sau s-a încercat sã îl facã altfel. Aici nu rezultã cã au fost prezenþi sau absenþi cei doi colegi senatori reprezentanþi ai acestui grup în Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. ªi dacã nu rezultã cã au fost prezenþi sau absenþi evident cã nu au putut sã exprime vot nici pentru, nici contra. Alineatul, considerentul pe care l-am citat, se referã la cei prezenþi. Unanimitatea a fost a celor prezenþi, nu a celor care au lipsit, domnule coleg de la Partidul România Mare, care aþi formulat obiecþiunea. Aºa încât, cu aceastã explicaþie, cred cã problema este vidatã.

Vã mulþumesc foarte mult. Întrebãri, dezbateri generale? Domnul senator Badea, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Eu doresc sã se rãspundã corect la întrebare, pentru cã raportul altfel sunã ºi ori dãm o interpretare corespunzãtoare a situaþiei sau o explicaþie asupra situaþiei care s-a întâmplat acolo, în lucrãrile comisiei, sã ni se spunã care au fost prezenþi ºi care au fost absenþi.

ªi a doua întrebare pe care vreau s-o adresez tot reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, dacã dânºii pot încãlca Constituþia. Pentru cã la sfârºitul acestui raport se spune urmãtorul lucru: ”În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.Ò Se încalcã articolul 114 din Constituþie sau nu?

Vã mulþumesc. Domnul senator Predescu, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Ordonanþa este de urgenþã nu e de abilitare. E o primã eroare a domnului coleg. Ordonanþa de urgenþã poate modifica sau poate institui reglementãri ºi în materie de lege organicã. Prima problemã.

A doua. Arãtaþi-mi în raport Ñ poate aveþi alt raport, nu vã supãraþi! Arãtaþi-mi-l dacã aveþi altul, care sã poarte semnãturile preºedintelui ºi secretarului comisiei. În raport nu se nominalizeazã nici un prezent. Prezenþa este nominalizatã în lista de prezenþã a comisiei. Aºa încât termenul folosit de dumneavoastrã, ”sã fim corecþi, sã rãspund corectÒ, este cu totul inadecvat. Sau, probabil, aveþi dumneavoastrã altã accepþiune pentru acest termen, ”corectÒ. Eu v-am citat din raport. ªi, dacã gãsiþi alt text în raport care sã se refere la reprezentantul dumneavoastrã în comisie, mã închin. Dar sã nu fie al dumneavoastrã. Sã fie al comisiei raportul acela.

Vã mulþumesc foarte mult. Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Da. Domnul senator Dina Carol.

Aº dori, pânã vine domnul coleg, dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte, modificãrile au fost operate într-o lege organicã ºi orice modificare sau completare nu se poate face decât printr-o lege de aceeaºi naturã. De aceea proiectul pe care am solicitat plenului Senatului sã-l aprobe este tot din categoria legilor organice.

Domnul senator Dina Carol.

turale ºi alte obiective importante, chiar ºi terenuri care aparþin cimitirelor.

Aceastã stare inflamantã a creat o isterie a retrocedãrilor care nu-i cuprinde doar pe proprietari, ci va fi o luptã între stat, proprietar ºi chiriaº.

Noi considerãm cã scãparea de sub control a împãrþirii averii statului român poate sã ducã la greºeli cu consecinþe foarte grave pentru întregul nostru sistem economic ºi social.

Faþã de aceastã situaþie excepþional de gravã, Partidul România Mare solicitã ca Legea nr. 10/2001 sã se abroge.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Pentru asta este nevoie de o iniþiativã legislativã din partea grupului parlamentar, eventual.

Domnul senator Roman are cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã consideraþi poziþia pe care o voi exprima ca o dezbatere generalã asupra legii supuse în discuþie. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Partidul România Mare a fost singurul partid care în luna ianuarie a acestui an a votat contra acestei legi.

Partidul România Mare, evaluând obiectiv derularea evenimentelor privind aplicarea Legii nr. 10/2001, constatã cu îngrijorare cã prevederile acesteia conþin imperfecþiuni de naturã sã aducã atingere avuþiei naþionale.

Partidul România Mare a susþinut în nenumãrate rânduri dreptul la proprietate ºi repararea unor nedreptãþi sãvârºite în trecut.

Constatãm cã privatizãrile societãþilor comerciale care au fost fãcute în interesul statului român sunt benefice, de naturã sã propulseze economia naþionalã, sã implementeze tehnologii moderne, sã reducã semnificativ ºomajul ºi sã îmbunãtãþeascã nivelul de trai. Noi concepem cã privatizarea nu este un scop în sine, ci un proces strategic prin care statul vizeazã dezvoltarea eficientã a economiei româneºti.

În cei 11 ani de capitalism sãlbatic ºi rudimentar, în sutele de societãþi comerciale care au fost privatizate nu se regãsesc revigorarea producþiei, efectele economice ºi asigurarea cerinþelor sociale.

Prin inginerii financiare, în fapt abuzuri ºi ilegalitãþi, aºa-ziºii ”investitoriÒ români ºi strãini au transferat o parte a avuþiei naþionale în propriile lor averi. Acest fapt a fost posibil cu complicitatea autoritãþilor, prin diverse modalitãþi, care au favorizat activitatea infracþionalã.

Sunt cunoscute scandalurile mediatizate privind privatizarea Flotei Române ºi a unor societãþi mari, cum sunt ”RomtelecomÒ, ”RomcinÒ, Combinatul Siderurgic Reºiþa, ”PetromidiaÒ, ”FenixÒ Baia Mare, ”TeproÒ Iaºi, ”BancorexÒ, Banca Agricolã, societãþi comerciale agricole, reþele comerciale, hoteluri, imobile ºi multe alte bunuri ale statului român. În prezent asistãm cu stupoare cum, potrivit prevederilor Legii nr. 10, se solicitã, în afara termenului prevãzut de lege, retrocedarea unor importante obiective economice, sociale ºi culturale, chiar de patrimoniu, în care statul român a investit sume uriaºe pentru menþinerea ºi dezvoltarea acestora. Exemplele sunt numeroase, semnalate zilnic în mass-media. Reprezentanþi ai Casei Regale, ai cultelor religioase ºi alte persoane cer castele, diverse reºedinþe, terenuri, pãduri, fabrici, sedii social-cul-

## Domnule preºedinte,

Sã-mi daþi voie sã adresez o solicitare domnului ministru Gaspar.

Prelungirea termenului Ñ aºa cum dumnealui a precizat Ñ se datoreazã faptului cã un numãr semnificativ de persoane care ar putea sã cearã retrocedarea nu au fãcut încã acest lucru, nu au depus documentele necesare. Solicitarea mea este spre a fi informaþi noi, ºi prin aceasta, desigur, ºi opinia publicã, ca la sfârºitul acestui termen Ñ prin aparatul guvernamental, în primul rând, Ministerul Funcþiei Publice Ñ dacã am putea fi informaþi despre numãrul, tabloul general al acestor cereri de restituire, pe categorii: imobile cu calitate de locuinþe, imobile cu scop social, imobile cu scop administrativ ºi aºa mai departe. Ca sã aibã þara o imagine, de care cred cã ºi Guvernul are nevoie, a ceea ce s-a întâmplat ºi a ceea ce ne aºteaptã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul senator Iorgovan.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

M-am simþit obligat sã vin cu unele precizãri în faþa Domniilor voastre pentru cã în acest deja discutat raport, la rubrica preºedinte, pentru preºedinte semneazã subsemnatul, ºi s-a fãcut ºi afirmaþia cã noi am fi strecurat falsuri aici ºi am sãvârºit un fals, ºi, de vreme ce l-am distribuit Senatului, ar fi ºi uz de fals deci deja suntem pasibili de douã încadrãri. A dat domnul secretar Predescu explicaþiile de rigoare, noi nu ºtim pânã la urmã de ce unii colegi au venit, au plecat, nu ºi-au exprimat punctul de vedere în comisie, un lucru este cert: dintre membrii comisiei care am fost, am discutat ºi în final am votat, nici unul nu a avut un alt punct de vedere ºi sub acest aspect raportul reflectã realitatea.

Cea de a douã criticã Ñ suntem criticaþi ºi s-a insistat cã am fi încãlcat Constituþia. Mã rog, ºtiu eu, poate cã la capitolul Constituþie ne pricepem ºi nu ne pricepem, dar putem sã citim art. 72 ºi sã vedem care este obiectul de reglementare al unei legi, pentru cã legiuitorul constituant aici face o ordonare ºi spune cã legile sunt de trei categorii, urmeazã sã ajungem ºi la aceastã categorie pe care pânã acum nu am avut-o, legea de revizuire, care este de altfel prima sau legea constituþionalã, legile organice ºi legile ordinare. În ceea ce priveºte sfera legilor organice, pentru cã este nevoie de aceastã precizare, nu inventãm noi categorii de legi organice, noi parlamentarii, noi comisiile; legiuitorul constituant a înþeles sã stabileascã clar ºi expres, avem acele materii prevãzute la art. 72 ºi apoi în alte locuri din Constituþie.

Acum, noi ce am avut de rezolvat? Am avut de rezolvat o problemã de procedurã la o lege care vizeazã proprietatea. Se înscrie aceastã lege la lit. k) de la art. 72, chiar dacã este vorba de o chestiune de procedurã, regimul juridic general al proprietãþii ºi al moºtenirii? Rãspunsul este da, se înscrie. ªi, atunci, ce face comisia? Comisia este obligatã ca în raport, când sesizeazã plenul, sã reþinã atenþia asupra cvorumului, pentru cã nu este unul ºi acelaºi lucru dacã noi scriem aici cã, datã fiind materia, legea este în sfera legii organice sau omitem sã scriem, ceea ce ar însemna cã inducem în eroare Senatul. Dumneavoastrã aþi putea, domnule preºedinte, de vreme ce noi nu scriem, nu sesizãm acest lucru plenului Senatului, sã supuneþi la vot ºi riscãm ca legea sã fie adoptatã nu cu cvorumul cerut pentru legea organicã. Deci nu numai cã nu am încãlcat Constituþia, dimpotrivã, am venit în litera ºi spiritul Constituþiei.

Mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Eckstein.

Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Aceastã Lege nr. 10/2001 a fost o lege foarte importantã, dovadã ºi timpul foarte mare afectat de ambele Camere ale Parlamentului pentru adoptarea ei. Este vorba, de fapt, de o punere la punct a raporturilor de proprietate în privinþa imobilelor trecute în proprietatea statului în mod abuziv în perioada 6 martie 1945Ñ22 decembrie 1989.

Dacã am mai avut acte normative care au reglementat raporturile de proprietate Ñ Legea nr. 18, Legea nr. 1 cu referire la terenurile agricole, cum a fost Legea nr. 112/1995 cu privire la situaþia juridicã a unor imobile cu destinaþie de locuinþã Ñ, acum s-a luat o decizie politicã ca raporturile de proprietate sã fie clare în þara româneascã ºi este foarte important ºi din punct de vedere al privatizãrii pentru cã aceastã Lege nr. 10 nu se referã numai la locuinþe, ci la toate imobilele cu destinaþie industrialã, comercialã, bancarã, de transporturi ºi de altã naturã.

Legea nr. 10 a adus ºi o altã noutate faþã de Legea nr. 112: solicitanþii nu au trebuit sã aibã numai calitatea de cetãþean român. Astfel, cei care pot beneficia de prevederile ei sunt rãsfiraþi pe întregul glob pãmântesc, pentru cã ºtiþi cã românii au ajuns ºi în cele mai îndepãrtate colþuri ale lumii.

Ca atare, aceastã mãsurã este bine venitã, pentru cã mai dã un termen, ca nimeni sã nu poatã spune cã nu a luat la cunoºtinþã de existenþa legii, cã nu a avut posibilitatea de a procura anumite acte.

Este aceastã prelungire în favoarea clarificãrii raporturilor de proprietate ºi, dacã-mi daþi voie sã fac o precizare faþã de afirmaþiile domnului coleg Carol Dina, cultele religioase, din pãcate, spun eu, sunt exceptate de la prevederile Legii nr. 10, aºa cã, la fel ca toþi ceilalþi, pot sã solicite, dar, aºa cum a spus ºi domnul senator Iorgovan, sunt autoritãþi care vor verifica legalitatea acestor solicitãri.

Pe mine mã ºi mirã atmosfera din presa româneascã Ñ de cerut este un drept constituþional, fiecare poate sã cearã, dar sunt comisiile care vor verifica aceste acte ºi vor stabili ce ºi cum sã facã. Pe de altã parte, existã o serie de restricþii cu privire la ce nu se poate da înapoi în naturã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã mai avem vreo luare de cuvânt?

Numai Grupul P.N.L. nu s-a pronunþat! Numai o secundã!

Conform prevederilor regulamentare, ºi noi am fãcut regulamentul, la dezbaterile generale ia cuvântul câte un reprezentant al grupurilor parlamentare. Putem însã, cu aprobarea plenului, sã extindem dezbaterea ºi înþeleg cã domnul Vadim ºi domnul Pãunescu doresc sã intervinã.

Þinând cont cã mai sunt douã cereri de luãri de cuvânt,

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Voi fi foarte scurt. Eu îmi spun pãrerea ºi hotãrârea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal de a vota în favoarea acestei legi ºi v-aº ruga, domnule preºedinte, sã nu transformãm aceastã ºedinþã într-o ºedinþã de declaraþii politice, aºa cum s-a întâmplat pânã acum. Este vorba de modificarea unui termen. Grupurile parlamentare trebuie sã îºi spunã pãrerea. Este firesc ca în interesul proprietarilor care nu au reuºit sã obþinã actele necesare cererilor respective sã susþinem acest proiect de lege ºi vom vota pentru.

## Mulþumesc, domnule senator.

Vreau sã vã spun însã un lucru: fiecare coleg de-al nostru are dreptul sã îºi susþinã punctul de vedere pe o anumitã problemã pusã în discuþia plenului Senatului. Aici nu este vorba despre declaraþii politice, atâta timp cât este abordat subiectul care face obiectul dezbaterii în plenul Senatului.

Are cuvântul domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

## Domnule preºedinte,

## Onoraþi colegi,

Nu este un secret cã mai mult pentru aceastã lege s-a convocat o sesiune extraordinarã a întregului Parlament, aºa cã îl rog pe colegul de la Partidul Naþional Liberal sã nu expedieze aceste dezbateri ºi acest vot pentru cã este vorba de un subiect de maximã importanþã pentru þarã. În funcþie de cum vom analiza noi aceastã problemã, de cum vom vota, ne va recepta populaþia. Noi nu facem o politicã în cerc închis, _in vitro_ , între noi, pentru noi ºi despre noi, cum fac unii filme cu ei, despre ei, pentru ei ºi destinate lor. Facem o politicã pe care cred cã sunteþi de acord cu toþii cã o recepteazã într-un fel sau altul populaþia acestei þãri. De asemenea, nu este un secret pentru nimeni cã ”artizanulÒ acestei legi este domnul Valeriu Stoica. Nu este prima iniþiativã legislativã a domnului Valeriu Stoica aptã sã creeze tulburãri sociale grave. Domnia sa a mai avut asemenea deraieri de pe orbita legislativã normalã atunci când a propus dezincriminarea bancrutei frauduloase, care a scãpat din închisori câþiva gangsteri. Îi ºtim ºi noi ºi îi ºtiþi ºi dumneavoastrã. Dupã care a incriminat-o la loc. De ce nu s-ar supune ºi aceastã lege acestui mod de gândire al domnului Valeriu Stoica?!

Eu respect dreptul P.D.S.R.-ului de a-ºi apãra cota de participaþiune la elaborarea acelei legi în legislatura precedentã, iatã, ea a fost adusã pânã pe plaja noii legislaturi în ianuarie 2001 ºi a fost votatã aºa cum a fost votatã, repet, singurul partid care s-a opus a fost Partidul România Mare. Dar nu este vorba numai de aspectul parlamentar ºi juridic. Este vorba ºi de un aspect moral al problemei. S-a pronunþat aici o micã, discretã diatribã la adresa presei. Nu cred cã presa este de vinã. Aici presa spune ceea ce transmite populaþia sã spunã.

Realitatea, stimaþi colegi, din P.D.S.R. în special, P.S.D., cum vã numiþi acum, partidul majoritar în Parlament, realitatea este cã s-a creat o psihozã în rândul populaþiei, este o psihozã pe undeva mai teribilã decât un bombardament aerian. Uitaþi-vã ce se întâmplã! Toatã þara numai despre asta vorbeºte. Nu putem sã spunem cã nu existã problema asta. Noi nu suntem împotriva proprietãþii, am votat, slavã Domnului, atâtea legi pentru proprietate, este bunã proprietatea. Noi nu suntem de acord cu cei care încearcã revizuirea Constituþiei pentru niºte sintagme mai mult sau mai puþin acceptabile; nu suntem de acord cu cei care spun cã proprietatea este sacrã, nuÉ, sacrã este Biserica, sacru este Iisus Christos, sacre sunt altele pe lumea asta, nu neapãrat proprietatea. De unde atâta egocentrism la noi sã sanctificãm proprietatea?!

Înainte de a-i da cuvântul domnului senator Pãunescu vreau sã fac o precizare. Noi nu discutãm aici Legea nr. 10. Nu acesta este obiectul discuþiei. Legea nr. 10 a fost dezbãtutã, se poate, ºi orice coleg senator poate sã declanºeze o iniþiativã legislativã, face obiectul dezbaterii ºi aºa mai departe. Noi discutãm aici o lege care sã aprobe o ordonanþã de prelungire a unui termen de trei luni. În al doilea rând, vreau sã reþineþi cã în faza actualã este vorba de notificãri. Nu înseamnã cã mâine dãm un kilometru de plajã, cã dãm nu ºtiu câte strãzi É

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din salã):_

S-au ºi dat, domnule preºedinte!

Comisiile vor analiza É Senatul poate sã constituie ºi o comisie de anchetã pe aceastã temã. Nimeni nu opreºte o comisie permanentã, pe profilul ei de activitate, sã solicite o comisie de anchetã.

Are cuvântul domnul senator Adrian Pãunescu.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

## Domnilor colegi,

N-am sã vorbesc mult, am sã spun doar cã legea despre care discutãm ne pune grave probleme de conºtiinþã, pentru cã trãim într-o realitate care decurge ºi din felul în care a fost gânditã ºi adoptatã aceastã lege. Cred cã este momentul ca România sã iasã din acest dezastru al marºarierului ºi sã se îndrepte cãtre dezvoltare ºi cãtre viitor.

Orice zãbovire în continuare cu ochii înapoi, cu ochii la trecut ne dirijeazã ºi ne distruge. Sigur, trebuia ºi trebuie respectatã proprietatea, dar când aceastã proprietate contravine interesului general, când aceastã proprietate pune în pericol patrimoniul naþional, cum sunt cazuri recente pe care le cunoaºteþi ºi le cunoaºtem, nimic nu este mai important decât supravieþuirea þãrii ºi dezvoltarea ei. Sigur, toate rãnile nedrepte trebuie reparate, dar rãni nedrepte sunt ºi rãnile milioanelor de români care ºi-au investit vieþile în Canalul DunãreÐMarea Neagrã, în construcþiile industriale ºi civile ale acestor 50 de ani ºi nimeni nu are dreptul sã dispreþuiascã jertfa, opera acestor oameni.

Repet ceea ce am spus ºi în cadrul ºedinþei de grup parlamentar. Cum ar fi dacã fiecare dintre cei care au muncit la Canalul DunãreÐMarea Neagrã, canal recunoscut astãzi în lume ca foarte plauzibil pentru circulaþie ºi pentru legarea nordului de sud, ºi-ar cere înapoi partea sa de contribuþie ºi ar participa la aceastã distrugere? Aºadar, nu este vorba nici de dreapta, nu este vorba nici de stânga, este vorba de sentimentul pe care-l avem cu toþii cã în fiecare zi ceva din þara noastrã se pierde, se risipeºte ºi probabil cã nu se risipeºte, nu se pierde într-un mod reversibil. Dumneavoastrã ne spuneaþi cã poate fi o lege mâine care sã repare erorile care decurg din aplicarea acestei legi. Este imposibil, naþionalizarea mai poate fi întoarsã, ca dovadã cã ea a fost întoarsã, dar a da oamenilor înapoi sau a da aparenþa cã dai înapoi niºte bunuri, când lucrurile acestea se întâmplã dupã decenii ºi decenii, înseamnã a le pierde definitiv. pentru cã România trebuie sã fie o þarã liniºtitã, o þarã a armoniei, o þarã a proprietãþii, dar ºi a suveranitãþii, eu cred cã ar trebui sã ne gândim serios, sã nu perpetuãm aceastã perioadã de resuscitare a cicatricilor. Eu cred în modul cel mai serios cã dacã proprietarii care aveau sã îºi revendice proprietãþi fãrã de care nu pot trãi, mãcar moral, aveau acest gând, o fãceau pânã acum. Nu cred cã prelungirea acestei agonii a proprietãþii este în beneficiul armoniei naþionale. Cred cã felul în care sunt privite niºte teritorii româneºti într-adevãr înstrãinate ºi pe care într-adevãr ar trebui sã le aducem înapoi demonstreazã adevãratul preþ pe care-l punem pe proprietate, pentru cã proprietatea þãrii este ºi Bucovina de Nord, dar vãd cã nimeni nu se intereseazã de ea. Ne intereseazã ca înãuntrul graniþelor actuale sã divizãm cât mai tare þara.

Vã mulþumesc foarte mult. Vã rog, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Întrebarea care v-o pun este dacã aceastã ºedinþã s-a transformat în dezbatere pe marginea Legii nr. 10/2001 sau discutãm proiectul de Lege de aprobare a Ordonanþei nr. 109/2001? Pentru cã, dacã ºedinþa decurge ca o dezbatere, avem ºi noi ceva de spus. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

ÉLuãrile de cuvânt care se referã la obiectul care face parte din ºedinþa noastrã de astãzi, primul punct.

PutemÉ, suntem în Senatul României, trebuie sã dãm dreptul de manifestare ºi nu sã blocãm. Fiecare trebuie sã se exprime liber ºi sã prezinte un punct de vedere.

Sigur, precizãrile mele cred cã au fost suficiente. Dacã nu, aº dori sã le completez.

Încã o datã, nu înseamnã cã tot ce a aparþinut ºi sunt acum bunuri imobile în instituþii publice, ºtiþi foarte bine cã avem articol de lege, unde se vor da despãgubiri

ºi acolo unde ministerele vin cu cereri sã rãmânã în proprietatea statului se va merge pe aceastã formulã.

În al doilea rând, tot noi, Parlamentul, trebuie sã elaborãm un proiect de lege privind despãgubirile, sigur, eventual o iniþiativã a Guvernului sau o iniþiativã a noastrã unde Ñ aºa cum au fãcut ºi alte þãri Ñ putem limita nivelul acestor despãgubiri.

Vreau sã vã spun cã depinde de noi.

Deci noi nu dezbatem acum Legea nr. 10/2001 pe fondul ei, ci o prelungire de termen ºi eu cred cã e corect ceea ce s-a cerut aici ºi aºtept ºi un rãspuns de la domnul ministru Gaspar legat de a se prezenta o situaþie completã a tuturor acestor cereri, sã ºtim efectiv pe ce stãm ºi, în funcþie de asta, sigur, vom vedea cum vom proceda mai departe.

Aveþi o completare?

Vã rog, domnul senator Petre Roman.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Atunci când s-a aprobat aceastã lege, a existat o înþelegere a clasei politice reprezentate de Parlament cu privire la necesitatea ei obiectivã ca urmare a spolierilor pe care le-a operat regimul comunist în perioada 6 martie 1945Ñ22 decembrie 1989. În privinþa aceasta, cred cã toatã lumea a fost într-un consens.

Am adoptat legea ºi atunci când am adoptat legea era cazul sã ne punem ºi întrebarea: dacã ea va fi aplicatã, o sã ne mai convinã sau nu?

Nu intru în polemicã cu nimeni ºi nu aduc critici nimãnui. Încerc sã exprim un punct de vedere raþional, o stare rezonabilã pe care încerc sã v-o expun dumneavoastrã, stimate ºi stimaþi colegi.

A condamna o lege este uºor, a condamna politica ºi chiar clasa politicã se întâmplã în fiecare zi. Nu este neapãrat util lucrul acesta. Grav ar fi dacã se condamnã dreptul, în cazul acesta, dreptul de proprietate. Grav ar fi dacã se condamnã ºansa unei democraþii funcþionale. ªansa unei democraþii funcþionale este aceea de a da o politicã de calitate.

Ajunºi în acest punct, eu propun sã discutãmÉ sau, dacã este sã avansãm pe acest teren, sã discutãm, într-adevãr, pe fondul chestiunii ºi nu pe o declaraþie politicã de susþinere cu drapele Ñ sã-mi fie iertatã expresia. Repet, nu doresc sã deschid nici o polemicã.

Naþionalizãri s-au fãcut Ñ sã ºtiþi Ñ masiv în statele occidentale democratice dupã rãzboi. ªi în Franþa, ºi în Marea Britanie. ªi, ulterior, o bunã parte din aceste naþionalizãri au revenit în proprietate privatã fiindcã s-a constatat cã ele, departe de a fi eficiente, au creat risipã.

La noi au creat ºi abuzuri extrem de grave. Prin urmare, nu aici este problema.

Îi rog pe colegi sã consulte documente care atestã cum, în ce sens, cu ce obiectiv s-au fãcut asemenea naþionalizãri, repet, masive, în domeniul bancar, în domeniul industrial, în þãri ca Franþa, Marea Britanie sau Germania, sau alte þãri, AustriaÉ Puteþi lua multe alte þãri.

Prin urmare, nu cred cã aici se situeazã problema. Problema cred cã se situeazã, în modul cel mai evident, se situeazã în ceea ce priveºte aplicarea legii în respectul legii, în general a tuturor legilor ºi a acesteia, fiindcã pe aceasta o discutãm acum.

## ªi eu vã mulþumesc.

Înþeleg cã nu mai sunt luãri de cuvânt.

Înainte de a trece la vot, vã precizez încã o datã, este vorba de un proiect de lege care aprobã o ordonanþã de urgenþã datã de cãtre Guvern, de prelungire a unui termen cu 3 luni de zile.

Domnul ministru Gaspar doreºte sã adauge ceva înainte de a trece la vot. I s-a pus o întrebare care necesitã rãspuns, cred eu, pozitiv, din partea dumneavoastrã.

## Domnilor,

Sigur cã ce se întâmplãÉ, aº putea spune cã, în bunã parte, rãspunsul a fost dat ºi de domnul senator Iorgovan, însã vreau, totuºi, sã fac câteva precizãri.

În primul rând, legea instituie principiul cã imobilele preluate în mod abuziv se restituie, de regulã, în naturã. Acolo unde restituirea nu se poate face în naturã se acordã mãsuri reparatorii.

Atunci când s-a vorbit despre imobile, legea a avut în vedere terenurile ºi construcþiile ºi indiferent de cine le deþinea. Cel care se considera îndreptãþit la restituire trebuia sã facã notificarea fie la societãþile comerciale, fie la regiile autonome, fie la autoritãþile de stat sau la instituþiile publice care, de asemenea, deþin asemenea imobile.

Deci legea nu a avut în vedere numai imobile cu destinaþie de locuinþe. În plus, acolo unde nu s-a cerut restituirea în naturã ºi s-a cerut acordarea de despãgubiri bãneºti, depunerea acestor notificãri se face la prefecturi. Deci la expirarea termenului de 6 plus cele 3 luni, la expirarea celor 9 luni, la 14 noiembrie se va putea ºti exact, la prefecturi, care este numãrul cererilor prin care s-a cerut acordarea de despãgubiri pentru imobilele preluate, fie cã acestea erau construcþii sau erau terenuri.

În ceea ce priveºte, însã, acele imobile care au fost stipulate în art. 16 din lege ºi care sunt ocupate de unitãþi bugetare din învãþãmânt, sãnãtate, aºezãminte social-culturale, sedii ale partidelor politice, ale reprezentanþelor organizaþiilor internaþionale, legiuitorul a prevãzut cã în acest caz nu se acordã restituirea în naturã, ci se acordã despãgubiri. Ba mai mult, s-a stabilit în sarcina ministerelor de a inventaria absolut toate aceste imobile în care îºi desfãºoarã activitatea ºi sã aprecieze care dintre ele sunt utile în continuare pentru desfãºurarea activitãþii, lucru care va trebui sã fie aprobat printr-o hotãrâre de Guvern, urmând ca cele care nu mai sunt utile sã fie restituite în naturã.

Cele care vor fi reþinute în continuare pentru a putea sã-ºi desfãºoare activitatea unitãþile la care m-am referit, pentru acestea sigur cã se vor acorda mãsuri reparatorii prin echivalent.

În cea mai mare parte, sigur cã la 14 noiembrie va exista o situaþie cel puþin sigurã în privinþa imobilelor cu destinaþie de locuinþã, unde notificãrile sunt depuse la primãrii ºi acolo lucrurile vor fi clare.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Procedurã.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator Corneliu Vadim Tudor.

## Domnule preºedinte,

Întrucât este din ce în ce mai evident cã avem de a face cu douã modalitãþi de a gândi politica ºi interesul naþional al acestei þãri, nu dorim sã schimbãm noi viziunea asupra politicii a celorlalþi colegi, dar îi rugãm sã nu încerce sã ne schimbe opþiunile pentru care am fost, de altfel, votaþi ºi trimiºi în Parlament.

Noi, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, propunem organizarea unui referendum naþional ºi e bine spus, nu e tautologic, cã sunt ºi referendumuri locale, unui referendum naþional cu privire la funcþionarea sau abrogarea Legii nr. 10/2001.

E o chestiune prea importantã de care depinde prezentul, dar depinde ºi viitorul acestei þãri ºi vã rog sã reþineþi aceastã propunere a noastrã

Sã vedem ºi cum sunã Constituþia.

Avem aici legiuitorul care, în înþelepciunea sa, cum îi place lui sã spunã, a prevãzut asta. Art. 90 Ñ ”ReferendumulÒ: ”Preºedintele României, dupã consultarea Parlamentului, poate cere poporului sã-ºi exprime prin referendum voinþa cu privire la probleme de interes naþionalÒ. Aici suntem. Ne consultãm.

Cine doreºte sã participe la aceastã iniþiativã a noastrã sã ne spunã, dar noi vom solicita Preºedintelui României, în conformitate cu Constituþia României care a fost votatã de noi, dar nu a fost votatã de o serie de partide care astãzi ne dau lecþii de drept constituþional.

Vom cere organizarea unui referendum naþional pentru cã, începând de astãzi, nimic nu va mai fi ca înainte în România ºi nu va mai fi ca înainte în bine. Va fi în rãu. Va fi din rãu în mai rãu pentru cã disoluþia statului român este desãvârºitã la ora actualã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

ªi eu vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Înþeleg aceastã iniþiativã ºi, sigur, dumneavoastrã puteþi sã o declanºaþi cãtre Preºedinþie, cãtre Preºedintele României; se referã la fondul problemei Legea nr. 10/2000. Repet încã o datã, noi discutãm astãzi o prelungire de termen.

Permiteþi-mi sã

Raportul, raportulÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog foarte mult, daþi-mi voie, cunosc foarte bine regulamentul.

În contextul în care raportul nu are amendamente, se supune la vot legea ºi nu raportul.

Deci supun aprobãrii dumneavoastrã proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 109/2001 pentru prelungirea unor termene prevãzute de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945Ñ22 decembrie 1989.

Atrag atenþia cã este vorba de o lege organicã. Vã rog sã votaþi.

Cu 85 de voturi pentru, 37 voturi împotrivã ºi o abþinere, proiectul de lege a fost aprobat.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

O listã, domnule preºedinte.

Pentru grupurile parlamentare, listã.

Vã mulþumesc foarte mult.

Trecem la urmãtorul punct, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinþarea Oficiului Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii în Industrie.

Din partea Comisiei pentru privatizare, domnul senator preºedinte Dina Carol.

Domnule ministru Dan Ioan Popescu, vã ascultãm.

## **Domnul Dan Ioan Popescu Ñ** _ministrul industriei ºi resurselor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aº dori sã vã prezint pe scurt câteva consideraþii pentru susþinerea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinþarea Oficiului Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii în Industrie.

Ministerul Industriei ºi Resurselor are sub autoritatea sa societãþi comerciale cu o valoare foarte mare a capitalului social, reprezentând o pondere de peste 50% din participaþiile statului în economie ºi cu activitãþi în domenii deosebit de importante, cum sunt: energie electricã, termicã, nuclearã, petrol, gaze, minerit, fabricarea produselor destinate apãrãrii naþionale ºi altele.

Având în vedere rolul strategic al activitãþilor menþionate pentru funcþionarea economiei, asigurarea consumului de energie electricã ºi termicã ºi industria de apãrare, Hotãrârea Guvernului nr. 19/2001 pentru organizarea ºi funcþionarea Ministerului Industriei ºi Resurselor, cu modificãrile ulterioare, prevede gruparea activitãþilor legate de exercitarea calitãþii acestuia de acþionar al statului, precum ºi de pregãtirea ºi realizarea privatizãrii într-o entitate organizatoricã distinctã.

Oficiul Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii în Industrie va colabora cu Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrare a Participaþiilor Statului la fundamentarea politicilor în domeniul privatizãrii ºi elaborarea de acte normative în domeniu ºi a programului anual de privatizare.

Finanþarea organizãrii ºi funcþionãrii Oficiului Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii în Industrie ºi a activitãþilor sale legate de privatizare se va face din venituri extrabugetare încasate din vânzarea acþiunilor emise de societãþile ºi companiile naþionale ºi de celelalte societãþi comerciale la care calitatea de acþionar al statului se exercitã de cãtre Ministerul Industriei ºi Resurselor ºi din dividendele realizate de acesta, inclusiv cele realizate în anul 2000 ºi nevãrsate pânã la data prezentei ordonanþe de urgenþã ºi care vor asigura fondurile necesare începerii activitãþii acestui oficiu.

Vã mulþumesc foarte mult.

Din partea Comisiei pentru privatizare, domnul preºedinte Dina Carol ne va prezenta raportul comisiei.

## Vã mulþumesc.

Raport la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinþarea Oficiului Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii în Industrie.

Cu adresa nr. L 254/22.06.2001, Comisia pentru privatizare a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinþarea Oficiului Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii în Industrie.

Obiectul de reglementare al prezentului proiect de lege îl constituie înfiinþarea Oficiului Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii în Industrie, care se efectueazã în baza prevederilor art. 2 lit. e) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 296/2000, aprobatã prin Legea nr. 25/2001, care prevede transferul în condiþiile legii cãtre unele ministere ºi autoritãþi publice locale a activitãþii de administrare ºi vânzare a acþiunilor deþinute de Autoritatea pentru administrarea proprietãþii statului în scopul accelerãrii procesului de privatizare ºi întãririi controlului în perioada postprivatizare. Cu adresa nr. 225.386/2001, Ministerul Industriei ºi Resurselor a solicitat modificarea alin. 4 ºi 6 de la art. 1 ºi alin. 1 de la art. 2.

Comisia îºi însuºeºte punctul de vedere al ministerului, având în vedere cã noua formulare asigurã o exprimare mai precisã, în conformitate cu normele de tehnicã legislativã.

Având în vedere cele prezentate, Comisia pentru privatizare supune spre dezbatere ºi adoptare plenului Senatului ordonanþa cu amendamentele prevãzute în anexa la prezentul raport.

S-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ al României ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Prin natura dispoziþiilor sale, legea are un caracter ordinar.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Întrebãri, dezbateri generale? Nu sunt. Domnul ministru Dan Ioan Popescu doreºte sã facã o completare.

## Domnule preºedinte,

Eu aº vrea sã mulþumesc domnilor senatori din cadrul Comisiei pentru privatizare.

Într-adevãr, s-au fãcut niºte propuneri extrem de corecte, însã, domnule preºedinte, eu v-aº propune ca la art. 1 alin. 6 sã fiþi de acord cu urmãtoarea formulare pe care aº vrea s-o prezint acum, care þine cont exact de ceea ce a solicitat ºi Comisia pentru privatizare din cadrul Senatului, ºi anume: ”Salarizarea ºi alte drepturi ale personalului Oficiului Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii în Industrie se face prin ordin al ministrului industriei ºi resurselor în conformitate cu prevederile legale aplicabile instituþiilor cu venituri extrabugetare implicate în procesul de privatizare, cu respectarea principiilor gestiunii fondurilor în regim extrabugetar, potrivit dispoziþiilor legale, ºi urmãreºte eficientizarea activitãþii prin calitate ºi stabilitateÒ.

Solicit acest lucru pentru cã în formularea iniþialã apare cuvântul ”specialãÒ, deci ”salarizarea specialãÒ, care ar fi trebuit sã fie concretizat sau explicitat în cadrul legii.

Noi considerãm cã fondul nu este modificat. Sigur, conform procedurii, ar trebui sã reanalizãm în cadrul comisiei, dar dacã plenul acceptã aceastã solicitare personal n-am nimic împotrivã. Nu atacã fondul, ci, dimpotrivã, vine sã facã clarificãri suplimentare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog, nu eÉ Vedeþi, am intrat pe articole. Eram la dezbateri generale. De aceea am avut reþineri sã-i dau cuvântul domnului ministru.

Intrãm acum, imediat pe articole.

La art. 1 alin. 6 se doreºte, în loc de ”salarizare specialãÒ, sã spunã ”salarizarea ºi alte drepturi pentru Oficiul Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii în Industrie se stabilesc prin ordin al Ministerului Industriei ºi ResurselorÉÒ ºi merge pe formularea iniþialã din text.

Dacã sunt comentarii sau obiecþii la aceastã propunere?

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru**

**:**

La dezbateri generaleÉ

## Poftiþi?

Domnul Pãcuraru, nu eraþi prezent, eraþi la declaraþii de presã. Mã urmãriþi?

Nu, eram foarte prezent ºi vã urmãream foarte atent.

Eu, primul lucru, am început aºa, întrebãri, dezbateri nu sunt, ºi atunci am dat cuvântul domnului ministru.

Am înþeles, a fost o intercalare de intervenþie a domnului ministru.

Deci, dezbateri generale, da?

Da, solicitãm sã existe punctul dezbateri generale, cu prezentarea punctului de vedere al grupurilor parlamentare.

Vã rog, dezbateri generale, aveþi cuvântul. Vã ascultãm.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Sigur cã acest act normativ, aceastã ordonanþã de urgenþã are o importanþã deosebitã în ceea ce priveºte organizarea ºi funcþionarea ºi a Ministerului Industriei ºi Resurselor, ºi a autoritãþii de privatizare.

Noi ne exprimãm mai multe rezerve faþã de acest act normativ pentru cã, în opinia noastrã, practic nu facem decât sã parcurgem un proces invers care, pe parcursul unui numãr de ani, de la crearea F.P.S.-ului pânã astãzi, o datã am dus activitatea de privatizare spre instituþie specializatã, am reuºit, de bine, de rãu, cu bunele ºi relele de cuviinþã, sã creãm o structurã specializatã, oameni profesioniºti în privatizare, în managementul privatizãrii, în derularea operaþiunii de negociere ºi aºa mai departe, pentru ca pe urmã sã încercãm sã spargem din nou, sã împãrþim din nou cãtre ministere atribuþiile de privatizare ºi cu siguranþã cã fiecare autoritate, fiecare minister va avea mari dificultãþi, în opinia noastrã, în a gestiona, în a administra, în a stãpâni acest proces, cu atât mai mult cu cât s-a vãzut câte probleme au avut F.P.S.-ul ºi actualul A.P.A.P.S. pânã au devenit o structurã care sã reuºeascã sã fie operaþionalã.

Sunt, de asemenea, implicaþii multe ºi aº ruga pe domnul ministru sã ne rãspundã cum vede dânsul participareaÉ Deci cine va mai fi autoritatea de privatizare în cazul marilor societãþi comerciale, sã spunem? Sunt, în momentul de faþã, în derulare procese de privatizare la mari societãþi comerciale. Deci cine se mai ocupã de acest lucru? Preluaþi dumneavoastrã atribuþiile A.P.A.P.S.-ului? Se face, din nou, o comisie mixtã în care toatã lumea este reprezentatã? Aveþi deja pregãtirea la nivelul ministerului ºi structurile necesare pentru a derula în condiþii de ritm accelerat acest lucru? Poate ne daþi câteva clarificãri.

În fine, nu în ultimul rând, este o problemã legatã de managementul societãþilor comerciale, pentru cã pânã acum am avut un sistem de nominalizare a reprezentanþilor statului în care A.P.A.P.S.-ul avea rolul pe care îl avea. Dacã în momentul de faþã v-aþi pregãtit ºi aveþi capacitatea sã gestionaþi acest subiect?

La dezbateri generale dacã mai sunt luãri de cuvânt? Vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În legãturã cu propunerea domnului ministru, în calitate de senator, membru al Comisiei pentru privatizare, pentru cã domnul preºedinte avea o reþinere vizavi de întreaga comisie, eu consider cã propunerea domnului ministru cu privire la salarizare este bine venitã, vine sã aducã un plus de rigurozitate, sã aducã exact sursa de unde va veni ºi modalitãþile în care aceasta se va finanþa.

Deci eu sunt de acord ºi propun colegilor sã voteze acest punct de vedere al domnului ministru.

În legãturã cu chestiunea pe care a ridicat-oÉ

## Stai, sã ne înþelegem foarte bine.

Nu te-am trimis la microfon sã dai dumneata rãspunsurile. Le dã ministrul industriei. Dumneata spui un punct de vedere vizavi de lege. O susþii, n-o susþii. Nu facem un dialog. De ce? Poate cã are argumente mai puternice.

Domnul ministru a venit cu o propunere pe un proiect de lege aprobat deja de comisie, domnul preºedinte al comisiei ºi-a spus punctul de vedere faþã de propunerea domnului ministru.

Subsemnatul, ca membru în acea comisie, mi-am spus ºi eu un punct de vedere cu privire la propunerea domnului ministru. Nu cred cã am încãlcat proceduraÉ

Nu, dar n-am spusÉ Aþi intrat acum sã daþi rãspuns la întrebareaÉ Întrebarea domnului senator Pãcuraru a fost adresatã Ministerului Industriei ºi Resurselor.

Dacã vreþi sã vã exprimaþi asupra problemei, aveþi cuvântul. E altceva. Dar nu rãspunzi la întrebare. Rãspuns la întrebare dã domnul ministru Dan Ioan Popescu, dar pe subiect puteþi aborda. Vã rog.

Vã mulþumesc cã-mi daþi aceastã permisiune.

Trecerea privatizãrii unor societãþi comerciale în portofoliul fiecãrui minister ºi rãmânerea A.P.A.P.S.-ului Ministerului Privatizãrii doar ca un instrument consultativ face sã se elimine posibilitatea confuziei, a situaþiei aflate în postprivatizare.

De aceea, spuneam cu privire la chestiunea ridicatã, problemele postprivatizãrii rãmân în atenþia ºi în rezolvarea Ministerului Privatizãrii, care are o direcþie a postprivatizãrii, ori chestiunea trecerii unor societãþi cãtre Ministerul Industriei, este vorba de societãþi care urmeazã sã fie privatizate. Aceasta era problema pe care voiam s-o ridic, faþã de ceea ce s-a discutat anterior. Vã mulþumesc.

Deci eu îmi cer scuze, n-am vrut sã mã înþelegeþi greºit. Puteþi aborda orice subiect legat de proiectul de lege. Eu am intervenit pentru cã trebuie sã-mi daþi un rãspuns. Pot sã vã spun cã ºi ce-aþi spus acum e puþin cam greºit. Nu se preiau la Industrie societãþi de la A.P.A.P.S. Dar vã rog foarte multÉ Numai ce-i în portofoliul Ministerului Industriei, societãþi, companii naþionaleÉ Din partea grupului, imediat, Grupul parlamentar P.N.L.

## Domnule preºedinte,

Înfiinþarea Oficiului Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii Industriei cred cã este un lucru extrem de bun. ªi am sã mã explic de ce. F.P.S.-ul, care a fãcut cele mai mari greºeli posibile în domeniul privatizãrii, le-a fãcut pentru faptul cã, în general, a avut oameni care nu cunoºteau domeniul de activitate al întreprinderilor supuse privatizãrii. Dacã acest Fond al Proprietãþii de Stat ar fi fost înfiinþat pe structura fostelor ministere ºi ar fi avut ca atribuþiuni gestionarea ºi privatizarea societãþilor comerciale, rezultatele ar fi fost cu totul altele. Mai demult, când am discutat în Comisia economicã ºi cum, de fapt, se prevedea în Programul de guvernare, lucru bun, dar la care s-a renunþat, trecerea unor societãþi comerciale cu profil industrial în subordinea directã a Ministerului Industriei, care sã se ocupe de gestionarea ºi privatizarea lor, vorbesc de abandonarea acestui lucru, cã a fost rãu, de ce, pentru cã Ministerul Industriei putea dispune de specialiºtii care puteau aduce mult mai bine la linia de plutire societãþile comerciale care, la privatizare, ar fi devenit mult mai vandabile.

Lucrul bun cã se înfiinþeazã acest oficiu este faptul cã în domeniul privatizãrii în România se face o concurenþã fostului F.P.S. Îmi pare rãu cã n-am avut aceastã lege mai demult la îndemânã, pentru cã la ora actualã în portofoliul Ministerului Industriei ºi Resurselor sunt puþine societãþi comerciale, deci puþine societãþi comerciale faþã de posibilitãþile pe care le are acest minister. Aº fi fãcut o propunere pentru transferarea a cel puþin 20Ñ30 de societãþi comerciale de la A.P.A.P.S. laÉ, dar poate nu-i târziu, la Ministerul Industriei ºi Resurselor, care sã se ocupe ºi de aceste societãþi.

Deci, revin asupra ideii, la ora actualã Ministerul Industriei ºi Resurselor are în special ca obiect de activitate coordonarea activitãþii regiilor de interes naþional, care nu-i simplã, într-adevãr, este destul de delicatã. Mai are niºte direcþii pentru stabilirea unor strategii de dezvoltare pe diverse ramuri, dar de aici pânã la a conduce direct societãþi comerciale ºi a le privatiza este drum lung.

Personal susþin înfiinþarea acestui oficiu, chiar dacãÉ Iar amendamentul propus de domnul ministru, chiar dacã nu se înscrie în litera Regulamentului Senatului, nu este un impediment pentru a nu susþine aceastã ordonanþã de urgenþã.

Da, ºi eu vã mulþumesc, domnule senator Bîciu. Mai sunt luãri de cuvânt, stimaþi colegi? Nu mai sunt. Dau cuvântul domnului ministru Dan Ioan Popescu pentruÉ Da?

Doamna senator Simona Marinescu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aº fi vrut sã adresez o întrebare iniþiatorului, domnului ministru al industriilor. Se ºtie cã prin Ordonanþa Guvernului nr. 15/1998 Ministerul de Finanþe preia în numele statului creanþele pe care ordonatorii de credite le au asupra societãþilor comerciale, extinzând aceastã acþiune ºi asupra regiilor ºi societãþilor naþionale. Prin urmare, funcþioneazã în interiorul Ministerului Finanþelor o comisie în care sunt reprezentaþi toþi ordonatorii de credite, comisie care face pachet creanþele pe care aceºtia le au asupra societãþilor comerciale ºi le valorificã, le transformã în acþiuni ºi le vinde. Aº fi vrut sã întreb doar dacã aceastã ordonanþã, respectiv aceastã nouã instituþie ºi-a pus problema intrãrii în conflict cu comisia care funcþioneazã în interiorul Ministerului Finanþelor Publice, comisie care pânã acum a privatizat, transformând creanþele în acþiuni, o serie de societãþi comerciale.

Vã mulþumesc foarte mult.

E vorba chiar de societãþi în perspectivã ºi de societãþi care þin de Ministerul Industriei ºi Resurselor. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Vã rog, mai sunt luãri de cuvânt? Domnul ministru Dan Ioan Popescu, vã ascultãm.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând aº vrea sã precizez faptul cã intervenþia mea vizavi de cuvântul domnului preºedinte al Comisiei pentru privatizare a fost legatã de faptul cã am simþit nevoia explicitãrii cuvântului ”specialÒ. Probabil cã ar fi fost nevoie de o explicitare în cadrul legii ºi din acest motiv am solicitat aceastã micã modificare pe care dumneavoastrã o veþi dezbate ºi o veþi aproba, dacã consideraþi util.

Deci aº vrea sã fac câteva precizãri generale, domnule preºedinte, ºi-mi pare rãu cã nu le-am fãcut în

preambul, am crezut cã ele sunt cunoscute, de altfel le-aþi fãcut ºi dumneavoastrã.

Ministerul Industriei nu-ºi propune sã preia din portofoliul A.P.A.P.S.-ului societãþile comerciale pentru a înlocui A.P.A.P.S.-ul în procesul acesta de privatizare.

Deci în portofoliul Ministerului Industriei sunt la ora actualã 51 de societãþi comerciale, societãþi naþionale, regii, deci sunt existente în acest portofoliu. Vizavi de procesul de reformã, de restructurare care va avea loc în diverse segmente de activitate, începând cu distribuþia energiei electrice, gaze, începând cu producþia, continuând cu producþia de energie electricã, energie termicã, vor apãrea prioritãþi legate de procesul de privatizare. O astfel de prioritate, vã informez, domnule preºedinte ºi doamnelor ºi domnilor senatori, apare în privatizarea unor hidrocentrale; dorim sã realizãm prin aceastã privatizare, pentru cã Ministerul Industriei nu are resursele financiare necesare pentru a finaliza aceste investiþii extrem de mari într-un timp extrem de scurt. Sunt investiþii începute de 10Ñ15 ani ºi care ar însemna sã mai continue încã 15Ñ20 de ani pentru a fi realizate, proces cu care Ministerul Industriei ºi actualul cabinet nu este de acord.

Din aceastã cauzã, în ºedinþa de consiliu de administraþie de la ”HidroelectricaÒ ºi, dupã aceea, în cadrul colegiului ministerului, vor fi aprobate primele 21 de pachete legate de hidrocentralele care vor fi oferite spre privatizare. Deci acest oficiu pe care dumneavoastrã îl aveþi în dezbatere astãzi pentru înfiinþare se va ocupa numai de privatizarea acelor societãþi sau societãþi comerciale sau naþionale care sunt actualmente în portofoliul Ministerului Industriei ºi Resurselor.

Legat de întrebarea doamnei senator Simona Marinescu?

S-a rãspuns.

Da? Deci e suficient.

**Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

Am o întrebare, domnule preºedinte.

Vã ascultãm, domnule senator.

Eu nu prea am înþeles bine. Privatizaþi hidrocentralele?

NuÉ

Este o întrebare bunã, domnule senator. Deci, pentru finalizarea unor hidrocentrale care sunt în curs de execuþieÉ

Câteva exemple, cã nu, nu, nu-mi pot imagina.

Chiar pe Valea Oltului sunt câteva hidrocentrale pe care intenþionãm sã le organizãm sub formã de societãþi comerciale, care vor fi privatizate prin sistem BIOTI sau alte sisteme care pot fi aplicate în aceastãÉ

Dar ele nu fac parte dintr-un element strategic al statului.

Vã dau eu un rãspuns, domnule senator. Ele rãmân în proprietatea statului, deci nu se pot privatiza, aparþin domeniului public, se concesioneazã pe un numãr de 30Ñ40 de ani ºi se privatizeazãÉ

Roþile, ce?

Deci cel care cumpãrã face investiþia ºi dupã aia îºi face recuperarea. Se privatizeazã managementul ºi investiþia de punere la punct a obiectivului.

ªi sistemul BIOTI înseamnã Build Operating Transfer, deci este vorba de o contribuþie a capitalului privat la finalizarea acestor investiþii.

Deci, la hidrocentrale, toate rãmân în proprietatea publicã a statului, se merge pe formula concesionãrii.

## Domnule preºedinte,

Problemele, într-adevãr, sunt extrem de complicate ºi va trebui sã venim în faþa distinºilor domni ºi doamne senatori, pentru cã va fi nevoie probabil ºi de unele modificãri în cadrul legislaþiei. Este vorba, probabil,É se referea domnul senator la luciul de apã. Deci sunt probleme, într-adevãr, care au implicaþii ºi trebuie sã respectãm legislaþia în vigoare. Deci este un proces extrem, extrem de laborios pe care dorim doar sã-l demarãm în condiþiile Constituþiei ºi ale legilor în vigoare.

Aveþi vreo întrebare, domnul senator ªtefan?

Domnule preºedinte, mi-e fricã cã s-a strecurat o eroare la art. 3.

Vã rog. Ca sã vã înlãturãm frica, vã rog sã ne spuneþi.

Vã mulþumesc din suflet.

Cred cã la art. 3 autoritatea care ar trebui sã controleze modul în care se respectã legislaþia din domeniul privatizãrii nu trebuie sã fie Ministerul Finanþelor Publice, ci A.P.A.P.S.-ul. Pãi nu avem decât o singurã autoritate în domeniul privatizãrii, îmi place sã cred. Pentru cã vom ajunge la situaþia ca Ministerul Finanþelor Publice sã-ºi creeze un departament de specialiºti în domeniul privatizãrii, care sã verifice oficiul de la Ministerul Industriei ºi Resurselor.

Mulþumesc.

Deci A.P.A.P.S.-ul are bine stabilite prin lege atribuþiile lui. Aici este vorba de a merge pe formula specialã, o lege specialã pentru acel portofoliu de cincizeci ºi ceva de societãþi, care sunt de regulã societãþi naþionale sau companii naþionale pentru care se va veni în multe cazuri cu proiecte de lege specifice în Parlament. Deci decizia este deosebit de complicatã.

În al doilea rând, toþi specialiºtii în domeniu pe profilul ãsta se aflã în Ministerul Industriei ºi Resurselor, ºi nu la A.P.A.P.S.

Domnule preºedinte, la art. 3 scrie cã modul în care oficiul face privatizarea este verificat de Ministerul Finanþelor Publice.

Da.

Din ºtiinþa mea, Ministerul Finanþelor Publice nu are un departament cu specialiºti în domeniul privatizãrii. Dacã rãmâne aºa menþiunea aceasta, va trebui sã mai dãm o lege de reorganizare a Ministerului Finanþelor Publice ºi sã înfiinþãm acolo un departament de control al privatizãrii realizate prin oficiul de la Ministerul Industriei. Or, autoritatea în domeniul privatizãrii, autoritatea de reglementare ºi control eu cred cã rãmâne A.P.A.P.S., Autoritatea pentru Privatizarea ºi Administrarea Participaþiilor Statului. Autoritatea de reglementare ºi control.

Mai organizãm Ministerul de Finanþe cu un departament de ãsta? Asta e nelãmurirea mea ºi cred cã e o greºealã.

Dar nu-i nevoie. Nu-i nevoie sã creãm un departament pe o treabãÉ

Aºa scrie aici, cã Ministerul de Finanþe verificã respectarea legislaþieiÉ

ªi de ce trebuie sã fac un departament în Ministerul de Finanþe?

Domnul ministru Dan Ion Popescu, vã rog, dacãÉ Ar trebui atunci s-o extindem, s-o bãgãm sub control ºi ce-am fãcut la Agenþia pentru Agriculturã, cu privatizarea în agriculturã, ºi la Ministerul Turismului, cãruia i-am dat sã privatizeze societãþile de turism ºi facem un supercontrol. Controlul în toatã lumea este Ministerul de Finanþe, inclusiv pe privatizãri ºi pe ce vreþi dumneavoastrã.

Domnul Constantinescu, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Fiind membru în aceeaºi comisie ºi vicepreºedinte al ei, susþin nedumerirea colegului ºi preºedintelui de comisie, pentru cã nu este vorba de control în general, ci este vorba de controlul respectãrii cadrului juridic. Or, asta poate s-o facã, ºtiu eu, Curtea de Conturi, dacã-i daþi voie sã intre în privatizare, sau alte instituþii. În nici un caz Ministerul Finanþelor.

De ce nu poate?

Pentru cã Ministerul Finanþelor, dupã cum cunoaºteþi mai bine decât mulþi dintre noi, prin lege, are cu totul alte atribuþii decât aceea de a verifica controlul cadrului juridic.

Are o direcþie juridicã mamut, care poate sã facã orice vreþi dumneavoastrã, inclusiv controlul cadrului juridic. Dar, mã rog,É

Domnul preºedinte, Vã rog sã-mi permiteþi.

Deja intraþi pe probleme de text. Domnul senator ªtefan e preºedinte de comisie, dacã are ceva de spus, o spune prin amendamente ºi nu sã facã amendamente în plen ºi ºtie foarte bine acest lucru. Deci sunt niºte lucruriÉ Da, numai o secundã.

În al doilea rând, deocamdatã mergem pe formula cu douã Camere. Pot fi ºi unele interpretãri, altele la Camerã decât la Senat. Vom face medieri ºi vom ajunge la o formulã. Asta nu înseamnã cã sunt reticent ºi cã trebuie sã mergem pe o greºealã, iar dacã o vedem, sã n-o corectãm. Ãsta e regulamentul pe care vi l-am spus. ªi dacã încãlcãm procedurile, atunci terminãm cu regulamentul nostru. Deci amendamentele le faceþi în comisie.

Îmi retrag observaþia.

Nu retrageþi, acum aþi spus-oÉ

Domnule preºedinte, vã rog sã-mi permiteþi sã subliniez ceva, domnule preºedinte.

Vã rog, imediat vã dau cuvântul. Domnul ministru, dacã mai aveþi ceva de completat?

## Domnule preºedinte,

Deci aº vrea sã accentuez un aspect. Legile legate de privatizare vor fi aplicate de Oficiul pentru Participaþiile Statului din Ministerul Industriei la fel cum aplicã ºi A.P.A.P.S.-ul. Deci, din acest punct de vedere, ceea ce se prevede în lege ºi modalitatea de control, lucrurile sunt cât se poate de clare. Da? Deci, cum realizeazã privatizarea în conformitate cu legea A.P.A.P.S.-ul, în acelaºi mod va realiza privatizarea în conformitate cu legea ºi Ministerul Industriei. Acest articol a fost introdus în ideea de control ºi este normal sã-l facã Ministerul Finanþelor Publice, pentru cã în urma procesului de privatizare vor rezulta o serie întreagã de sume de bani. Se pune problema de utilizare a sumelor de bani în conformitate cu legile în vigoare. Din acest motiv am prevãzut art. 3, ca sã existe posibilitatea sã menþionãm încã o datã cã Ministerul Finanþelor Publice, potrivit legii, are acest drept de control.

Domnul senator Dina Carol.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã-mi permiteþi sã fac douã sublinieri. În primul rând, referitor la formã, am anunþat în raport cã avem avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, semnat de domnul preºedinte, iar pe fond, cred cã prevederea de la art. 3 este corespunzãtoare, în nici un caz Ministerul Industriei ºi Resurselor nu se subordoneazã sub nici o formã A.P.A.P.S.-ului.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da. Stimaþi colegi, înþeleg cã nu mai sunt luãri de cuvânt.

Deci permiteþi-mi sã revin la raportul comisiei. S-au fãcut o serie de amendamente de cãtre comisie, le aveþi în anexã.

Existã o singurã observaþie la aceste amendamente ridicate de cãtre domnul ministru Dan Ioan Popescu. E vorba de formularea la art. 1 alin. 6. Sã intrãm pe textul iniþial, da? Vã rog, domnule Dan Ioan Popescu. Respectiv, salarizarea ºi alte drepturi privind personalul oficiului ºi de aici se dã prin ordin al ministrului ºi restul curge. Deci, dupã prima coloanã. Domnul preºedinte al comisiei, Dina, a fost de acord cu aceastã formulare. Cã este ceva mai greuÉ

Dacã sunt obiecþii? Dacã nu, vã

Înþeleg cã la restul amendamentelor propuse de comisie nu sunt observaþii sau obiecþii ºi Ministerul Industriei este de acord, da? Vã mulþumesc foarte mult.

În aceste condiþii, supun aprobãrii dumneavoastrã raportul Comisiei pentru privatizare, cu amendamentele respective, bineînþeles, þinând seama de corectura pe care am aprobat-o recent.

Cine este pentru?

Cu 83 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi o abþinere, raportul a fost aprobat.

## 18

Acum

Vã mulþumim, domnule ministru Dan Ioan Popescu.

Trecem la urmãtorul punct, proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Populare Chineze privind rezolvarea problemelor restante la conturile instituite în baza acordurilor interguvernamentale, semnat la Bucureºti la 27 februarie 2001.

Domnul preºedinte ªtefan, vã rog sã luaþi loc la prezidiu.

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

Domnule preºedinte, am sã vã spun ceva.

Vã ascultãm, domnule senator.

Am o chestiune foarte importantã, pe care am tot amânat s-o spun de trei sferturi de orã. Am primit un semnal, pe care trebuie sã vi-l comunic. Nu ºtiu ilustrând ce, faptul se petrece în clipa asta. ªi îmi pare rãu cã nu mai este ministrul sportului ºi tineretului, poate cã i se comunicã. La ora asta, marea bazã de canotaj a României de la Snagov este supusã unui atac cu excavatoare din partea unui privat român, nu conteazã numele lui, ºi eu v-aº ruga, domnule preºedinte, sã vã asumaþi rãspunderea de al doilea om în stat, de preºedinte al Senatului, ºi sã faceþi cumva ca ministrul tineretului ºi sportului sã intervinã pentru a nu distruge una dintre bazeleÉ puþinele, pe care le-am avut, bazele gloriei naþionale româneºti. Deci, la ora asta, poate cã s-a terminat, pentru cã de trei sferturi de orã am primit vestea, tot am încercat sã gãsesc un moment propice, dar se vede treaba cã-i adevãrat preceptul vechi cã momentele propice ce creeazã, la ora asta se distruge baza sportivã de canotaj de la Snagov, ceea ce vine cumva sã ne punã în gardã cu privire la multe alte lucruri pe care le avem de fãcut ºi pe care le facem. Vã rog, domnule preºedinte, sã gãsiþi dumneavoastrã soluþia de intervenþie.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Domnule senator,

Am înþeles solicitarea dumneavoastrã.

Domnul ministru Chiriþã era pe aici, da? Este cineva de la sport aici?

Se întoarce domnul Chiriþã imediat. Gingãraº, scuzaþi-mã. Se întoarce ºi ne va da un rãspuns. Sã nu fie o confuzie, pentru cã alãturi de bazã este un teren care-i proprietate privatã, care se întinde pe o porþiune pânã înspre Palatul Snagov ºi sã nu fie o confuzie. Dar o sã-i solicitãm sã ne dea un rãspuns la aceastã problemã.

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

Sportivii mi-au transmis.

Am înþeles, am înþeles.

Vã rog, cine prezintã raportul? Domnul ministru Dan Ioan Popescu. Vã ascultãm. Rog, sintezã, foarte pe scurt.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Foarte scurt, principalele prevederi cuprinse în protocol se referã la identificarea, în primul rând, de cãtre ambele pãrþi a acordurilor interguvernamentale ºi a conturilor care fac obiectul protocolului, recunoaºterea soldurilor ponturilor instituite în baza acordurilor interguvernamentale ºi renunþarea de fiecare parte la soldurile în favoarea sa ºi exercitarea celorlalte pãrþi de datoriile ºi obligaþiile rezultate din conturile ºi acordurile interguvernamentale.

Prin aplicarea acestui protocol, partea chinezã, în fapt, renunþã la suma de 3.023.305 franci elveþieni ºi 1.499.758 de dolari, sumã în favoarea ei rezultatã din balanþa soldurilor. Deci în acest moment soldurile acestor conturi devin zero.

Mulþumesc foarte mult. Domnule preºedinte ªtefan, vã ascultãm.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Cu scrisoarea L 288 din 26 iulie 2001, comisia noastrã a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege anunþat mai sus. Membrii comisiei au votat cu unanimitate proiectul de lege ºi, în conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Senatului, îl supun spre dezbatere ºi aprobare plenului în forma emisã de Guvern, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale? Întrebãri? Nu sunt. Stimaþi colegi,

Supun atunci votului dumneavoastrã proiectul de lege în formula prezentatã de cãtre Guvern.

Cine este pentru? Vã rog sã votaþi.

Cu 88 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri, proiectul de lege a fost aprobat de cãtre Senatul României.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 87/2001 pentru aprobarea plãþii contribuþiei României la Centrul Regional pentru Combaterea Criminalitãþii Transfrontaliere (SECI).

Domnul ministru Dan Ioan Popescu, vã mulþumim foarte mult pentru participare.

Din partea comisiei, deci tot Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Deci tot Comisia pentru buget, da? Domnul secretar de stat Abraham, vã ascultãm.

## **Domnul Pavel Abraham Ñ** _secretar de stat în Ministerul de Interne:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul de lege supus atenþiei dumneavoastrã, pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 87/2001 vizeazã aprobare pentru plata cotizaþiei României la Centrul Regional pentru Combaterea Criminalitãþii Transfrontaliere, care funcþioneazã dupã cum cunoaºteþi la Palatul Parlamentului, începând din anul 2000. Ca urmare, susþinem în faþa dumneavoastrã sã aprobaþi acest proiect de lege deoarece el va face posibilã funcþionarea efectivã a centrului, care ºi-a ºi dovedit deja utilitatea. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul preºedinte ªtefan.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Cu scrisoarea L 244/2001, comisia noastrã a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat ºi facem precizarea cã am primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Comisia noastrã propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege, cu menþiunea cã legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptatã în conformitate cu art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale? Întrebãri? Nu sunt.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 109/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/1992 privind finanþarea ocrotirii sãnãtãþii.

Din partea Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.

Vã rog, prezentareaÉ Vã ascultãm.

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu** _Ñ secretar de stat în_

## _Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei:_

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor parlamentari, Ordonanþa 109É

Doamna Luminiþa Gheorghiu, secretar de stat. Vã ascultãm.

Ordonanþa Guvernului nr. 109/1999 este o modificare ºi completare la Ordonanþa Guvernului nr. 22/1992 privind finanþarea ocrotirii sãnãtãþii. S-a corelat cu prevederile Legii nr. 145/1997, 100/1998, se au în vedere noi surse de finanþare a acestui fond. Cu ocazia analizãrii în comisie, având în vedere modificãrile aduse prin Legea bugetului de stat, respectiv prin desfiinþarea fondului special, s-a corelat ºi acest aspect, de asemenea sintagma ”mijloace extrabugetareÒ s-a înlocuit cu ”surse extrabugetareÒ. În cadrul acestei ordonanþe s-au cuprins ºi celelalte reglementãri de modificãri la modificare, la modificareÉ,

sistemul cunoscut din perioada 1996Ð2000, respectiv s-au cuprins ºi prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 51/2000 ºi nr. 135/2000.

Solicitãm adoptarea acestui proiect de lege. Vã mulþumim.

Vã mulþumesc foarte mult.

Din partea Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, domnul Cârciumaru. Vã ascultãm.

Raport la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 109/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/1992 privind finanþarea ocrotirii sãnãtãþii.

Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a fost sesizatã cu adresa L 337/1999 pentru dezbaterea ºi avizarea în fond a acestui proiect de lege.

Comisia întrunitã în ºedinþa din 19 iulie 2001 a analizat proiectul de lege ºi a hotãrât în unanimitate avizarea favorabilã în forma adoptatã de Camera Deputaþilor. Proiectul de lege a fost avizat favorabil de cãtre Consiliul Legislativ. Menþionãm cã în raport cu obiectul de reglementare proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale? Întrebãri? Nu sunt.

Stimaþi colegi,

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 51/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/1992 privind finanþarea ocrotirii sãnãtãþii.

Ele decurg din ceea ce am discutat mai înainte. Deci, dacã aveþi ceva de adãugat, dar foarte scurt.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinteÉ

Vã ascult.

Solicitãm respingerea, deoarece prevederile acestei ordonanþe de Guvern au fost preluate în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 109/1999, care s-a votat.

Mulþumesc foarte mult.

Domnul senator Cârciumaru, raportul comisieiÉ

Raport la proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 51/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/1992 privind finanþarea ocrotirii sãnãtãþii. Cu adresa L. 59/2000, preºedintele Senatului a sesizat în fond Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport pentru dezbaterea ºi avizarea proiectului de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 51/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/1992 privind finanþarea ocrotirii sãnãtãþii.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de cãtre Consiliul Legislativ.

Menþionãm cã prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 51/2000 sunt incluse în proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 109/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/1992 privind finanþarea ocrotirii sãnãtãþii, la care comisia a întocmit raport nr. 392/24.07.2001.

În ºedinþa din 19 iulie 2001, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotãrât în unanimitate adoptarea proiectului de lege, fãrã modificãri, în forma propusã de Camera Deputaþilor.

Prin natura reglementãrilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Sunt întrebãri, observaþii, puncte de vedere? Nu sunt luãri de cuvânt.

Stimaþi colegi,

Proiect de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 135/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/1992 privind finanþarea ocrotirii sãnãtãþii, aprobatã prin Legea nr. 114/1992, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Foarte pe scurt, vã rog.

Dacã-mi permiteþi, solicitãm respingerea Ordonanþei nr. 135/2000. Prevederile acestei ordonanþe au fost preluate de cãtre Ordonanþa Guvernului nr. 109/1999, votatã de ambele Camere.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Din partea Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, domnul senator Cârciumaru prezintã raportul comisiei.

Nu mai repet celelalte... Vreau sã citesc numai... În ºedinþa din 19 iulie 2001, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotãrât în unanimitate adoptarea proiectului de lege, fãrã modificãri, în forma prezentatã de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Sunt întrebãri, observaþii, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 243/2000 privind protecþia atmosferei.

Mulþumim doamnei secretar de stat Luminiþa Gheorghiu...

Mai am...

Mai avem.

Mai aveþi? Am sãrit eu peste el?

Avem în continuare, domnule preºedinte.

Haideþi sã intrãm cu ce am spus ºi... Ce sã fac, dacã nu s-au aºezat...?

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 243/2000 privind protecþia atmosferei.

Domnule secretar de stat...

## **Domnul Ovidiu Ianculescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului:_

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,...

Vã rog sã vã prezentaþi ºi vã ascultãm.

Sunt secretar de stat Ovidiu Ianculescu, la Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului.

În conformitate cu Legea protecþiei mediului nr. 137 din 1995, pentru aplicarea eficientã a mãsurilor de protecþie a mediului, urmeazã sã se reglementeze, printr-o lege specialã, domeniul protecþiei atmosferei.

În acest sens, s-a elaborat Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 243 privind protecþia atmosferei, elaboratã în anul 2000.

Ordonanþa a fost realizatã urmând în permanenþã sã asigure: respectarea principiilor care stau la baza protecþiei mediului la nivel naþional ºi european; evitarea contradicþiilor cu prevederi din alte acte normative; precizarea clarã a obligaþiilor ºi drepturilor ce trebuie respectate pentru promovarea protecþiei atmosferei; transpunerea prevederilor legislaþiei Uniunii Europene privind domeniul calitãþii aerului, respectiv prevederile Directivei-cadru nr. 96.

Modificãrile operate ulterior în structura ºi conþinutul ordonanþei de urgenþã au fost motivate de evoluþia procesului de transpunere a directivelor Uniunii Europene în legislaþia naþionalã.

Conþinutul unor articole a fost reanalizat, reformulat ºi poziþionat în textul acestui act normativ corespunzãtor cu noua structurã. Unele articole au fost abrogate, deoarece cuprinsul acestora este reglementat prin alte acte normative, prevederile lor presupunând o abordare integratã, ºi nu una sectorialã.

Permiteþi-mi sã mulþumesc în mod special membrilor Comisiilor pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport ºi pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, care în perioada vacanþei parlamentare au elaborat raportul ce urmeazã a fi prezentat ºi au fãcut posibilã discutarea proiectului de lege în ºedinþa de astãzi.

Vã rog sã acordaþi votul necesar acestui act normativ. Mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Raportul comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport ºi al Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului va fi prezentat de domnul senator Cârciumaru.

Vã ascultãm, domnule senator.

Raport comun la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 243/2000 privind protecþia atmosferei.

Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport ºi Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului au fost sesizate cu adresa L. 241 din 25 iunie 2001 pentru dezbaterea ºi avizarea în fond a acestui proiect de lege.

În ºedinþa din 17 iulie 2001, membrii comisiilor au analizat proiectul de lege împreunã cu reprezentantul Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului.

Ordonanþa are ca obiect de reglementare crearea cadrului juridic necesar pentru prevenirea, limitarea deteriorãrii ºi ameliorarea calitãþii atmosferei, pentru evitarea efectelor negative asupra sãnãtãþii omului ºi asupra mediului înconjurãtor, asigurându-se astfel alinierea la normele juridice internaþionale în materie, cât ºi la reglementãrile comunitare.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de cãtre Consiliul Legislativ.

Menþionãm cã în raport cu obiectul de reglementare proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit art. 72 alin (3) lit. f) din Constituþie.

În urma dezbaterii proiectului de lege, cele douã comisii au hotãrât în unanimitate sã-l avizeze favorabil, cu modificãrile prevãzute în anexã, propunându-l plenului Senatului spre avizare.

Mai vreau sã arãt cã, dupã ce am redactat raportul, domnul senator Ionel Alexandru a adus trei amendamente care nu schimbã cu nimic fondul raportului. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog, dacã sunt întrebãri, luãri de cuvânt? Nu sunt. Deci, stimaþi colegi, avem un raport care are amendamente la câteva articole. Înþeleg cã ministerul a fost de acord cu ele. Dacã sunt observaþii sau alte puncte de vedere referitoare la aceste modificãri? Nu sunt.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/2000 privind obligativitatea raportãrii bolilor ºi a efectuãrii vaccinãrilor.

Doamna secretar de stat Luminiþa Gheorghiu, vã ascultãm.

Foarte pe scurt, vã rog.

Vã solicitãm aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/2000 privind obligativitatea raportãrii bolilor ºi a efectuãrii vaccinurilor.

În cadrul programului de sãnãtate, activitatea de prevenire a îmbolnãvirilor constituie un obiectiv important ºi, în acest sens, se are în vedere asigurarea serviciilor de medicinã preventivã, vaccinare ºi raportare a bolilor.

Ordonanþa de faþã vine sã instituie modul în care se efectueazã vaccinurile, obligativitatea realizãrii acestora ºi raportarea îmbolnãvirilor. În cadrul legal se instituie ºi aplicarea de sancþiuni, tocmai pentru a se asigura responsabilizarea ºi realizarea prevederilor acestui proiect de lege.

Vã rugãm sã aprobaþi proiectul de lege aºa cum a fost adoptat ºi la Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc foarte mult. Din partea Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, domnul senator Cârciumaru.

Raport la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/2000 privind obligativitatea raportãrii bolilor ºi efectuãrii vaccinãrilor.

Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a fost sesizatã cu adresa L. 61/2000 pentru dezbaterea ºi avizarea în fond a acestui proiect de lege.

În ºedinþa din 19 iulie 2001 membrii comisiei au analizat proiectul de lege ºi, în urma dezbaterii, comisia a hotãrât în unanimitate sã-l avizeze favorabil, în forma prezentatã de Camera Deputaþilor, cu modificãrile prevãzute în anexã, propunându-l plenului Senatului spre adoptare.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de cãtre Consiliul Legislativ.

Menþionãm cã, în raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã rog, dezbateri generale, întrebãri? Nu sunt. Din partea ministerului, sunteþi de acord cu raportul?

Da, sigur.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Supun acum votului dumneavoastrã proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/2000 privind obligativitatea raportãrii bolilor ºi efectuãrii vaccinãrilor, în forma venitã de la Camera Deputaþilor, þinând cont de amendamentele pe care le-a fãcut Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport ºi pe care le-aþi aprobat anterior.

Vã rog sã votaþi.

Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de cãtre Senatul României.

Proiect de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 72/2000 pentru modificarea art. 2 lit. a) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistenþei medicale, medicamentelor ºi protezelor pentru unele categorii de persoane prevãzute în legi speciale. Doamna secretar Luminiþa Gheorghiu, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Stimaþi parlamentari,

Solicitãm respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 72/2000 privind modificarea art. 2 lit. a) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistenþei medicale, medicamentelor ºi protezelor pentru unele categorii de persoane prevãzute în legi speciale, deoarece prevederile acesteia au fost preluate de Ordonanþa Guvernului nr. 170/2000.

În speþã, sunt prevederi care se referã la reglementãrile revoluþionarilor, respectiv Legea nr. 42/1990 ºi Legea nr. 17/1999.

Vã mulþumim.

Vã mulþumesc foarte mult.

Raportul Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport îl prezintã domnul senator Cârciumaru. Vã ascultãm.

Raport la proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 72/2000 pentru modificarea art. 2 lit. a) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistenþei medicale, medicamentelor ºi protezelor pentru unele categorii de persoane prevãzute în legi speciale.

Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a fost sesizatã cu adresa L 256/2000 pentru dezbaterea ºi avizarea în fond a acestui proiect de lege.

Comisia întrunitã în ºedinþa din 16 iulie 2001 a analizat proiectul de lege ºi a hotãrât în unanimitate avizarea favorabilã, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de cãtre Consiliul Legislativ ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Menþionãm cã, în raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Motivaþia a fost arãtatã de doamna ministru, deci nu o mai citesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi, la dezbateri generale dacã sunt luãri de cuvânt?

Nu sunt.

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/2000 pentru modificarea art. 6 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistenþei medicale, medicamentelor ºi protezelor pentru unele categorii de persoane prevãzute în legi speciale.

Doamna secretar de stat Luminiþa Gheorghiu, aveþi cuvântul.

Solicitãm, de asemenea, respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/2000 pentru modificarea art. 6 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistenþei medicale, medicamentelor ºi protezelor pentru unele categorii de persoane prevãzute în legi speciale. În speþã, se referã la veteranii de rãzboi, respectiv la prevederile Legii nr. 44/1994.

Precizãm cã aceste prevederi au fost preluate de Ordonanþa nr. 170/1999. Vã mulþumim.

## Mulþumesc foarte mult.

Din partea Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, raportul este prezentat de domnul senator Cârciumaru.

Raport la proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/2000 pentru modificarea art. 6 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistenþei medicale, medicamentelor ºi protezelor pentru unele categorii de persoane prevãzute în legi speciale.

Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a fost sesizatã cu adresa L 259/2001 pentru dezbaterea ºi avizarea în fond a acestui proiect de lege.

Comisia întrunitã în ºedinþa din 16 iulie 2001 a analizat proiectul de lege ºi a hotãrât în unanimitate avizarea favorabilã, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de cãtre Consiliul Legislativ ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Menþionãm cã, în raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Sunt întrebãri? Observaþii? Nu sunt. ## Stimaþi colegi,

Comisia a dat aviz favorabil, fãrã amendamente, deci vã

Trecem la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 56/2001 privind modificarea ºi completarea art. 43 din Legea educaþiei fizice ºi sportului.

Domnule ministru Gingãraº, poftiþi la prezidiu.

Vã rog, foarte pe scurt, faceþi o prezentare.

## **Domnul Georgiu Gingãraº Ñ** _ministrul tineretului ºi sportului_ :

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prin aceastã ordonanþã, noi am vrut sã preîntâmpinãm... În anul trecut, la Olimpiadã, Comitetul Olimpic Român a avut 10 miliarde pentru pregãtire ºi, datoritã circuitului financiar, când au primit banii, ei, erau deja la Sidney.

Banii care se stabilesc pentru Comitetul Olimpic Român se stabilesc la început de an, împreunã cu ministerul. Ei primesc o cotã între 6 ºi 7% din totalul bugetului activitãþii sportive, în funcþie de an. Dacã este an preolimpic, primesc mai puþin, în anii olimpici primesc mai mult, plus cã în anii olimpici primesc fonduri mai multe ºi pentru premieri.

Eu am þinut cont de acest lucru, în anul acesta am suplimentat cu 10 miliarde de lei bugetul Comitetului Olimpic Român Ñ aºa-considerata pierdere de anul trecut Ñ ºi am încercat sã le rezolvãm aceastã treabã, sã devinã ordonatori principali de credite.

La Camera Deputaþilor a fost respins, motivat de faptul cã sunt persoane juridice de drept privat de interes public, la fel ca ºi celelalte federaþii, ºi s-a exprimat pãrerea cã toate federaþiile vor veni sã cearã acest fapt, sã devinã ordonatori principali de credite.

Noi susþinem acest proiect. Rãmâne ca dumneavoastrã sã hotãrâþi.

ªi aº vrea sã dau, dupã aceea, ºi lãmuriri privind Baza de la Snagov.

Vã mulþumesc foarte mult.

Din partea Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, prezintã raportul domnul senator Cârciumaru.

Raport la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 56/2000 privind modificarea ºi completarea art. 43 din Legea educaþiei fizice ºi sportului.

Cu adresa L 231 din 21 iunie 2001, Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege mai sus menþionat.

În ºedinþa din 16 iulie 2001, membrii comisiei au dezbãtut acest proiect de lege, împreunã cu reprezentantul Ministerului Tineretului ºi Sportului, reþinând urmãtoarele:

Comitetul Olimpic Român este o asociaþie de interes naþional, cu competenþe exclusive în reprezentarea

României la Jocurile Olimpice ºi alte competiþii organizate sub egida Comitetului Internaþional Olimpic.

Legea educaþiei fizice ºi sportului nr. 69/2000 prevede la art. 43 alin. 8 lit. a), ca sursã de finanþare a Comitetului Olimpic Român, alocaþiile bugetare. Nivelul acestora ºi categoriile de cheltuieli ce vor fi finanþate din aceste fonduri urmeazã a se aproba prin legile bugetare anuale. Totodatã, se prevede cã, pentru îndeplinirea programelor olimpice, Comitetul Olimpic Român poate beneficia, cu prioritate, de alocaþiile guvernamentale.

Comitetul Olimpic Român sprijinã financiar ºi conduce tehnic loturile olimpice ºi centrele olimpice de pregãtire a juniorilor din România. Finanþarea acestor loturi ºi centre olimpice s-ar putea îmbunãtãþi simþitor prin scurtarea circuitului financiar, fiind necesar ca ordonator principal de credite sã fie conducãtorul Comitetului Olimpic Român. Proiectul de lege a fost avizat favorabil de cãtre Consiliul Legislativ.

Totodatã, comisia s-a pronunþat asupra naturii legii în cauzã, ea fiind ordinarã, potrivit art. 74 alin. (2) din Constituþie.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotãrât, cu majoritate de voturi, aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 56/2001 privind modificarea ºi completarea art. 43 din Legea educaþiei fizice ºi sportului, în forma prezentatã de Guvern.

Prin urmare, comisia respinge proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 56/2001.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale, întrebãri? Nu sunt. Stimaþi colegi,

Trebuie sã dãm douã voturi: unul conform propunerii din raportul comisiei, care are unanimitatea membrilor, în care se solicitã respingerea proiectului de Lege care respinge Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 56/2001 privind modificarea ºi completarea art. 43 din Legea educaþiei fizice ºi sportului nr. 69/2000.

Vã rog sã votaþi deci în formula propusã de comisie. Cu 88 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi o abþinere, proiectul de lege primit de la Camera Deputaþilor, în formula Camerei Deputaþilor, a fost respins.

Supun acum votului dumneavoastrã proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 56/2001 privind modificarea ºi completarea art. 43 din Legea educaþiei fizice ºi sportului nr. 69/2000, aºa cum ne propune prin raport comisia de specialitate.

Vã rog sã votaþi.

Cu 90 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã, 3 abþineri, proiectul de lege, în formula prezentatã de Guvern, a fost aprobat.

Mulþumim domnului ministru Gingãraº pentru prezenþã. Stimaþi colegi, urmeazã un punct care este foarte important, care se intituleazã...

Nu a rãspuns la o întrebare.

Poftim? Vã rog!

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr.Nr. 115/6.IX.2001

## **Domnul Georgiu Gingãraº:**

Domnule preºedinte, am promis sã informez ce se întâmplã la Snagov.

Deci eu astãzi am avut o întâlnire cu domnul Patriciu. Dânsul a venit la mine acum o orã ºi ceva, înainte de a veni aici, cu un dosar din care reiese cã dânsul este proprietar. A cumpãrat mai multe fâºii de teren de la diverºi proprietari. Are aproape 13.000 m[2] , pentru care are autorizaþie de urbanism ºi autorizaþie de construcþie ºi vrea sã înceapã un proiect de locuinþã acolo. A mai cumpãrat un teren adiacent, pentru cã îi trebuia acces prin baza noastrã ºi, deºi avea acest accept de la fostul ministru al tineretului ºi sportului, domnul Crin Antonescu, a cumpãrat terenul pentru a face un drum lateral pe marginea lacului.

Eu, mâine, la ora 10,00 sunt... Deci acum dosarul este în studiu ºi mâine sunt la ora 12,00 la domnul Preºedinte Ion Iliescu, împreunã cu domnul Þiriac, sã vedem ce hotãrâm împreunã. Sã vedem cât de legale sunt actele de proprietate.

Oricum, cert este cã dânsul are acum autorizaþie de construcþie acolo.

## **Domnul Ion Cârciumaru**

**:**

## Sã demoleze?

Nu, nu s-a demolat nimic. Deci este vorba doar de un buldozer care ºi-a fãcut acces pe marginea lacului, un drum balastat. Este drept cã zona vizatã este o baracã metalicã ºi niºte beciuri, iar noi, acolo, pe terenul respectiv, mai avem o conductã ºi o fosã septicã mai veche, care trebuie refãcutã, ºi o platformã betonatã, care, cândva, a fost acoperitã, pentru terenul de tenis.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Este vorba despre o bazã nauticã tradiþionalã ºi veche de când lumea ºi nu mai avem o a doua decât la Argeº, la Piteºti. Deci lucrurile sunt destul de delicate. Eu propun domnului ministru sã analizeze cu toatã seriozitatea, ºi cu Preºedintele României. Puteþi da, cred eu, o ordonanþã pentru utilitate publicã ºi sã-i dãm domnului Patriciu banii pe care i-a dat iniþial pe acest teren. Cred cã ar fi cel mai corect sã facem un act de dreptate în þara asta, cã prea e jaf mare peste tot.

Dar, mã rog, este o problemã care... Dumneavoastrã aveþi iniþiativa ºi vã rog sã interveniþi.

Da. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Stimaþi colegi,

Avem o propunere legislativã, Legea zootehniei. Este o lege foarte importantã. Din pãcate, din partea ministerului nu avem... La ce nivel? Cine este din partea ministerului?

Deci nu avem reprezentare la nivel de ministru. Vom intra cu aceastã lege joi, la primul punct pe ordinea de zi.

Eu vã mulþumesc foarte mult pentru participarea dumneavoastrã la dezbateri ºi...

Vã rog.

Cu permisiunea colegilor, domnule preºedinte, am o rugãminte la dumneavoastrã, în calitatea pe care dumneavoastrã o aveþi.

Având în vedere cã Legea zootehniei este una din legile importante pentru agricultura româneascã, þinându-se cont cã producþia de carne asiguratã pentru poporul român de cãtre zootehnia româneascã, la ora actualã, este în jur de 30%, iar restul facem numai importuri, solicit, în numele grupului parlamentar, în numele Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, prezenþa domnului ministru la discutarea acestei legi.

Vã mulþumesc.

De acord. ªi eu fac aceeaºi solicitare, ºi în numele colegilor senatori: domnul ministru sã fie prezent la susþinerea legii.

Deci joi va fi primul punct pe ordinea de zi, la ora 9,00.

Vã mulþumesc încã o datã pentru participare. Vã urez succes la lucrãri în comisii.

## _Lucrãrile s-au încheiat la ora 18,10._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 115/6.IX.2001 conþine 24 de pagini.**

Preþul 17.736 lei