Marcu Tudor

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Ceea ce invocã domnul, colegul meu de la Camera Deputaþilor, este numai parþial adevãrat deoarece, în principiu, eu sunt de acord cã nu trebuie sã fac întotdeauna ce s-a întâmplat pânã atunci; altfel, nu ar mai progresa nimeni.

Faptul cã nu s-a mai fãcut pânã acum aºa ceva suscitã douã aspecte: în primul rând, nu ºtiu dacã nu s-a mai fãcut aºa ceva timp de 12 ani de când este Parlamentul, ºi nu pot invoca un anumit lucru despre care nu sunt absolut sigur.

ªi, în al doilea rând, nu sunt determinat ca o cutumã anterioarã, care poate fi oricând întreruptã, sã fie pentru mine literã de lege. Dacã nu s-a fãcut pânã acum, nu s-a ivit ocazia. Iatã, se iveºte acum, mai ales cã propunerea pe care am fãcut-o eu este legatã de cei trei care lipsesc ºi care au dreptul sã facã astfel de propuneri.

Ultimul argument: aceastã lege stã de mai bine de 2 ani în discuþiile ambelor Camere, ºi încã o datã spun cã au fost nenumãrate intervenþii Ñ aºa sunt tomurile de groase pentru susþinerea amendamentelor propuse.

Pentru evitarea oricãror suspiciuni, eu nefiind în mãsurã sã susþin interesele celor care au fãcut propunerile, în aceeaºi mãsurã în care ar fi susþinute de cãtre ei, am transmis dumneavoastrã propunerea preºedintelui Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, domnul Rãzvan Ionescu, de a fi amânatã cât se poate de repede. Nimeni nu stã în drum, dupã doi ani de la ultima propunere legislativã ºi dupã încã nu ºtiu câþi ani anteriori de funcþionare mai mult sau mai puþin clarã a unor astfel de societãþi de detectivi particulari, ca sã o votãm repede ºi pripit.

Vã mulþumesc. Trebuie sã fim corecþi.

Încã o datã vã spun: când apare în faþa unui judecãtor un procuror ºi un avocat care susþin interese deosebite în baza aceleiaºi legi, ºi care se bat cap în cap, opuse fiind de fapt, eu sunt vinovat cã am fãcut o lege mai puþin clarã.

Ce dacã am fãcut raportul comisiei? Chiar preºedintele care l-a semnat solicitã sã îºi mai susþinã amendamentele în afara acestui raport. Nu vãd care este problema.

De altfel, pentru lucruri mult mai minore am amânat noi ºedinþe în plen. Susþinerea amendamentelor este chiar mai importantã decât pentru ce am fãcut noi de multe ori Ñ o ultimã propoziþie nu ºtiu cum era prinsã în raport greºit. Am amânat nenumãrate de genul acesta. Acum este mult mai important, ºi vã rog sã susþineþi aprobarea propunerii.