Emil Boc

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Cred cã mai avem ocazia sã mai oferim un exemplu plenului Camerei Deputaþilor, poate vom reuºi sã schimbãm punctul de vedere existent pânã acum, în sensul cã avem un precedent fãrã precedent, ca sã fiu mai plastic, când într-o lege supusã aprobãrii dumneavoastrã instituim o obligaþie sã se respecte o prevedere dintr-o altã lege. Este absolut un nonsens. Este o bizarerie juridicã fãrã precedent, când noi facem o lege prin care obligãm cetãþenii sã respecte prevederile unei alte legi, aºa cum am face o lege sã obligãm cetãþenii sã respecte prevederile legii circulaþiei sã nu treacã pe roºu.

Cu alte cuvinte, sã facem legi suplimentare în acest sens. Exemplul care este? Se spune aici la art. 4: ”Denumirile, explicaþiile, instrucþiunile ºi oricare alte informaþii în limbi strãine, relevante pentru consumatorul român, referitoare la produsele comerciale, vor fi traduse în limba românã, potrivit legislaþiei în vigoare.Ò

Domnule Pruteanu,

## Domnilor colegi,

Avem legi în vigoare care spun acest lucru de 10 ani de zile, Ordonanþa Guvernului nr. 21/1991 prevede de atunci aceastã obligaþie pentru toþi comercianþii, sã traducã în limba românã informaþiile referitoare la produsele comerciale ºi aºa mai departe.

Aveam nevoie sã vinã domnul Pruteanu 10 ani mai târziu ºi sã spunã: Domnilor, aveþi grijã, este o lege pe care trebuie sã o respectaþi. Este o bizarerie fãrã precedent, ceea ce demonstreazã încã o datã inconsistenþa acestui proiect de act normativ ºi îmi menþin încã o datã afirmaþia cã limba românã se protejeazã singurã ºi cã în acest moment avem datoria sã protejãm limba românã faþã de domnul Pruteanu.

De aceea, propunerea noastrã este sã votaþi ºi sã votãm împreunã pentru textul Camerei Deputaþilor ºi a încerca cu aceastã ocazie, în procedura de mediere în comun a celor douã Camere, sã eliminãm definitiv acest text de lege.

Altfel nu vom putea elimina. Vom intra în analele istoriei, vom fi daþi ca exemple în manualele universitare despre modul cum nu trebuie sã facem legi. Dacã dorim sã intrãm ºi în istoria sau în arhivele universitare cu un proiect de lege prin care noi am instituit o obligaþie sã respectãm o altã obligaþie dintr-o altã lege, atunci înseamnã cã noi ne descalificãm ca ºi profesioniºti, ca ºi oameni care facem legile.

Iatã de ce vã propunem spre aprobare textul Camerei Deputaþilor!

Mulþumesc.