Gheorghe Dinu

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Declaraþia mea politicã este legatã de separatismul etnic în învãþãmântul braºovean.

Luni, 17 februarie 2003, iatã, în secolul XXI, a avut loc la Braºov un miting de protest prezentat pe larg de toate mijloacele media locale. La miting au participat elevii români ai ªcolii generale nr. 6 împreunã cu pãrinþii lor, nemulþumiþi cã se tergiverseazã decizia de a-i reprimi în sediul renovat al ºcolii.

Protestatarii susþin pe deplin întemeiat cã motivul invocat de autoritãþi, ºi anume nefinalizarea lucrãrilor de reabilitare a construcþiei imobilului, care adãpostea douã instituþii de învãþãmânt Ñ ªcoala generalã nr. 6, în care învaþã doar elevi români, ºi Liceul ”çprily L‡josÒ, cu limba de predare maghiarã, este doar un pretext pentru des- fiinþarea prin evacuare a ºcolii româneºti ºi adâncirea unui separatism educaþional pe criterii exclusiv etnice.

Derularea evenimentelor legate de renovarea construcþiei ºcolii în cauzã aratã cu claritate cã, imediat dupã negocierea ºi semnarea Protocolului de colaborare P.S.D.-U.D.M.R. pe plan central ºi local, aceastã formaþiune etnicã ºi conducerea liceului maghiar ”çprily L‡josÒ înþeleg sã exploateze momentul pentru a-ºi pune pretenþiile separatiste, chiar dacã acestea sunt în contradicþie flagrandã cu tendinþele de integrare ºi metodele educaþionale din Europa.

Dacã într-un municipiu ca Braºovul, cu o populaþie maghiarã de numai 9% faþã de totalul locuitorilor, cei care se considerã reprezentanþii acestei etnii, în primul rând U.D.M.R.-ul, sunt aºa de virulenþi ºi afiºeazã o atitudine intolerantã, restrictivã faþã de majoritatea româneascã, ce se întâmplã în zonele ºi localitãþile unde etnia maghiarã este majoritarã iar populaþia româneascã este minoritarã?

Dar dacã ºi celelalte etnii ar adopta aceeaºi atitudine de boicotare ºi de separatism etnic, inclusiv faþã de populaþia maghiarã, unde am ajunge? La enclavizarea României pe criterii etnice?

Nu înþelegem atitudinea de toleranþã a autoritãþilor faþã de aceste presiuni pentru evacuarea unei ºcoli româneºti care a funcþionat în aceeaºi clãdire, spun istoricii, chiar ºi în condiþiile vitrege impuse de regimul austro-ungar, ce a avut ca obiect deznaþionalizarea ºi asimilarea românismului în Þara Bârsei.

Ca reprezentant al locuitorilor din Braºov, cer intervenþia imediatã a autoritãþilor competente ale statului, în special a Preºedinþiei ºi Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, unde pãrinþii elevilor în cauzã s-au adresat cu numeroase memorii, sã se punã capãt discriminãrii etnice a românilor chiar în þara lor. Sã se punã capãt tot felului de încercãri de dezbinare etnicã, cum ar fi cea de faþã, unde, sub pretextul reabilitãrii unor construcþii, se renoveazã nu numai clãdirea, dar ºi compoziþia etnicã a elevilor ºcolii, bineînþeles, în defavoarea românilor.

Cer, de asemenea, reprezentanþilor U.D.M.R. de la vârf, la nivel judeþean ºi local, cu care am avut ºi sper sã mai am un dialog civilizat, sã renunþe la pretenþiile absurde de separatism ºi sã se comporte ca niºte adevãraþi europeni, aducându-le aminte de vechiul proverb, ”Cine seamãnã vânt nu culege decât furtunãÒ.