Emil Criºan

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Declaraþia mea politicã se intituleazã ”Acþiunea zilelor ªcolii abrudene ºi relansarea mineritului în Munþii ApuseniÒ.

Cu satisfacþie am primit anul trecut, la aniversarea a 94 de ani de la înfiinþarea Liceului din Abrud, numit iniþial ”Andrei ªagunaÒ, iar ulterior ”Horea, Cloºca ºi CriºanÒ, invitaþia doamnei directoare Leonora Chira de a participa la acþiunea numitã ”Zilele ªcolii AbrudeneÒ.

Am absolvit acest liceu de renume în zonã în promoþia anului 1976, iar ziua invitaþiei, anului trecut, a coincis cu frumoasa zi a sãrbãtoririi Zilei Femeilor de pretutindeni, 8 Martie.

Am întâlnit, atunci, o parte dintre dragii mei profesori care mai activeazã ºi acum: Chira Eleonora, Chira Viorel, Anca Cornelia ºi chiar o fostã colegã de promoþie, astãzi un desãvârºit cadru didactic, în persoana doamnei Marcela Martin.

Acþiunea ”Zilele ªcolii AbrudeneÒ a fost încununatã de succes. În alocuþiunea pe care doamna directoare m-a invitat, în calitate de parlamentar ºi fost elev al liceului, s-o rostesc, am exprimat importanþa pe care ºi-au pus-o asupra formãrii ulterioare a personalitãþii mele cei 4 ani de liceu din Abrud, acolo unde a crescut, într-o perioadã anterioarã celebritãþii sale, scriitorul Marin Preda.

Anul acesta, acþiunea ”Zilele ªcolii AbrudeneÒ s-a desfãºurat în aceeaºi zi nobilã pentru sufletul femeilor, 8 Martie. Am primit, din nou, invitaþia de participare, dar, între timp, directoarea a fost schimbatã, deºi profesional fusese o piatrã de temelie în scheletul dascãlilor mei. Nu mai corespundea culorii politice pentru funcþia sa.

În noua invitaþie pe care am primit-o anul acesta, pentru 8 Martie 2003, ora 10, doamna directoare numitã recent îmi trimitea ºi programul care prevedea, pentru ziua respectivã, printre alte activitãþi, simpozionul ”Mineritul la ora adevãruluiÒ. M-am prezentat cu multã plãcere la aceastã acþiune. Fiind ºi inginer minier, speram cã voi fi abordat în anumite probleme, mai ales pe teme de minerit. Simpozionul nu s-a referit la ora adevãrului în minerit, ci specialiºtii care au fost incluºi pe o listã de vorbitori, ºi ºi-au exprimat punctul de vedere, au prezentat sterilul ucigaº ce ajunge în iazul de decantare ºi care trece înainte printr-un utilaj distrugãtor de cianuri, ca pe ceva benefic organismului uman, vieþii în general, cu un conþinut de cianuri mai mic decât cel din cafeaua naturalã ori boabele de fasole din alimentaþie ºi care, în timp, s-ar transforma într-un soi de miere de albine. Era vorba unilateral despre zãcãmântul de aur de la Roºia Montanã, ignorându-se cel de cupru de la Roºia Poieni, care aparþine, de fapt, Abrudului.

Nefiind inclus pe lista vorbitorilor, nu mi-am putut exprima punctul de vedere. Am dorit chiar sã transmit ºi punctul de vedere al celui mai înalt for ºtiinþific al þãrii, Academia Românã, deoarece marþi, 4.03.2003, alãturi de colegul Vasile Moiº, am fost invitat la reuniunea pe tema ”Proiectul de dezvoltare minierã Roºia MontanãÒ.