Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·20 decembrie 2002
other · respins
Ionel Marineci
Discurs
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
## Doamnelor ºi domnilor colegi,
În intervenþia mea de astãzi voi face referire la importanþa sistemului educaþional informatizat, pe care eu îl vãd o certitudine pentru învãþãmântul românesc în perspectiva integrãrii europene.
Eu cred cã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii va reuºi sub conducerea doamnei Ecaterina Andronescu ºi sunt convins de aceastã reuºitã, argumentând prin strãdania permanentã pe care o depune în calitate de ministru al educaþiei ºi cercetãrii ºi, nu în ultimul rând, prin sprijinul pe care echipa de conducere din minister i-l acordã.
Rãspunzând provocãrilor stabilite de Consiliul Europei la Lisabona, prin care se doreºte realizarea pânã în anul 2010 a unei economii dinamice ºi competitive bazate pe cunoaºtere, comisia europeanã a invitat consiliul sã adopte indicatorii care sã implementeze obiectivele comune ale sistemelor de educaþie ºi formare profesionalã.
Eu cred cã prin informatizarea sistemului educaþional România are ºansa sã realizeze un parcurs rapid ºi eficient, astfel încât cei 5 indicatori pentru educaþie ºi formare profesionalã sã poatã fi atinºi în timp optim. Sigur cã nu permite timpul sã dezvolt aceºti 5 indicatori, aº vrea numai sã-i amintesc, pentru cã aceºti 5 indicatori sunt convins cã vor stârni suficiente comentarii. Este vorba de îmbunãtãþirea ratei abandonului ºcolar timpuriu. Se propune o medie în Uniunea Europeanã de 9% pânã în anul 2010. Sigur cã România, deocamdatã, are de fãcut eforturi pentru prevenirea creºterii abandonului ºcolar timpuriu.
Un al doilea indicator îl reprezintã ameliorarea dezechilibrului de sexe între absolvenþii de matematicã, ºtiinþã ºi tehnologie, cu o referire directã la faptul cã trebuie sã motivãm fetele sã urmeze filiere ºtiinþifice ºi tehnologice atât în învãþãmântul preuniversitar, cât ºi în cel superior.
Un al treilea indicator îl reprezintã procentul mediu al tinerilor cu vârste între 25 ºi 29 de ani care au cel puþin liceul, ºi acesta trebuie sã atingã în anul 2010 procentul de 80%.
Al patrulea indicator, procentul de tineri de 15 ani cu rezultate slabe pentru citit, matematicã ºi ºtiinþã, trebuie sã fie cel puþin înjumãtãþit.
Al cincilea ºi ultimul indicator recomandat de comisia europeanã, nivelul de participare la ”life of learningÒ, trebuie sã fie cel puþin 15% dintre adulþii cu vârste între 25 ºi 64 de ani, dar în nici un caz nu trebuie sã cadã sub 10%. Acestea sunt suficiente argumente pentru Guvernul P.S.D., condus de domnul prim-ministru Adrian Nãstase, a cãrui consecvenþã este doveditã în aceºti doi ani, astfel încât investiþiile în educaþie sã constituie o prioritate importantã.
ºtie cã, vorba unui celebru personaj, ”pupãturile astea ne costã foarte scump, ne costã enorm ºi ne vor ustura foarte serios la pungã ºi la burticãÒ. Asta se ºi vede de pe acum, dacã ne gândim la cel de-al doilea eveniment care a avut loc imediat dupã anunþul prezentat mai sus. Este vorba de modul cum a fost sãrbãtoritã anul acesta Ziua noastrã Naþionalã de 1 Decembrie. Toate televiziunile s-au întrecut sã ne dea scene despre porþiile de fasole cu cârnat servite cu aceastã ocazie sãracilor care au ieºit pe strãzi, de cãtre diverºi primari ºi prefecþi îmbrãcaþi cu aceastã ocazie în haine de bucãtari. Doamne, asta sã fie sãrbãtoarea noastrã naþionalã? Unde au fost domnii Ion Iliescu ºi Adrian Nãstase sã vadã? Ei au lipsit pânã ºi de la ºedinþa solemnã a Parlamentui dedicatã Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Cu aceastã ocazie domnul Adrian Nãstase a improvizat la Cluj un discurs de toatã minunãþia, apoi ni se spune cã s-a dus sã sãrbãtoreascã evenimentul la Ambasada României de la Budapesta.