Ecaterina Andronescu

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Mai întâi, daþi-mi voie sã-mi exprim regretul cã n-a putut participa la lucrãrile comisiei noastre domnul ministru Dejeu, pe care l-am aºteptat sãptãmâna trecutã. Trebuie sã vã mãrturisim cã am dezbãtut peste 3 ore aceste amendamente cu care venim în faþa dumneavoastrã.

În al doilea rând, daþi-mi voie sã aduc niºte argumente în favoarea formulãrii actuale din lege.

La art. 2 alin. 1 se specificã în mod expres cã: ”Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, precum ºi Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului le revine obligaþia de a urmãri modul de administrare a terenurilor agricole ºi silvice aflate în administrarea unitãþilor de cercetareÒ.

Deci existã un atribuit direct, pe care-l primesc prin acest alineat cele douã ministere pe care dumneavoastrã le-aþi menþionat la amendamentul pe care-l aveþi acum în discuþie.

În altã ordine de idei: totuºi, cercetarea agricolã reprezintã o parte din cercetarea româneascã, ºi restul institutelor de cercetare, în marea lor majoritate institute de stat, cu proprietate de stat, au în administrare bunuri materiale, clãdiri, aparate ºi aºa mai departe. Sigur cã ele dau socotealã prin rapoartele de cercetare în legãturã cu modul cum administreazã aceastã bazã materialã. Nu putem sã facem altfel pentru cercetarea agricolã.

Apoi, existã cercetarea din institutele academiei. Toate institutele academiei au ca proprietate proprietatea de stat. Ele raporteazã academiei, prin rapoartele de cercetare ºtiinþificã, ºi asupra modului în care administreazã baza materialã.

Iatã, deci, toate sunt argumente în favoarea menþinerii acestui articol aºa cum a fost el votat de comisie ºi avem rugãmintea sã-l acceptaþi ca atare.

Vã mulþumesc.