Cornel Boiangiu

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declaraþia mea cuprinde un aspect din ce în ce mai des întâlnit, ºi anume pedeserizarea instituþiilor publice, concretizatã prin Hotãrârea de Guvern nr. 12/2001, de fapt, în 4.01.2001, ºi publicatã în Monitorul Oficial nr. 16/2001. Prin aceastã hotãrâre, Guvernul actual dã o nouã dovadã cã principalele sale obiective sunt interesele sale de grup, de satisfacere a clientelei politice ºi nicidecum a intereselor þãrii.

Nu organizarea corespunzãtoare a diverselor instituþii ale statului îl animã, cum afirmã liderii P.D.S.R. sentenþios ori de câte ori se cer explicaþii asupra diverselor alambicãri din ministere, agenþii etc., ci scopul este evident: acela de a nu recunoaºte Statutul funcþionarului public ºi concursurile susþinute pentru ocupare de posturi. Consecinþa nu poate fi decât promovarea incompetenþei prin numiri directe pe post, haos în domeniile respective, care produc pagube incalculabile pentru þarã, prin reluarea acestor aspecte fundamentale ale organizãrii sociale la fiecare început de ciclu electoral.

Mai concret, prin Hotãrârea de Guvern nr. 12, din 7 inspectorate silvice teritoriale se fac 16, cu 16 inspectoriºefi, 16 contabili-ºefi, 16 sedii centrale etc., sub diferite pretexte. Nu numai cã se înfiinþeazã 16 inspectorate, dar douã din cele 7 existente iniþial se desfiinþeazã, din unul fãcându-se douã, situate în centre noi, lãturalnice, a cãror eficienþã este infirmatã de orice calcul economic ºi de tradiþie. Craiova, împãrþitã între Gorj ºi Râmnicu-Vâlcea, se desfiinþeazã, cu motivaþia existenþei unor suprafeþe de pomi forestieri mai mari în cele douã judeþe. Se uitã, însã, cã proprietatea particularã este mult mai mare în Dolj decât în Gorj: 10.136 ha în Dolj, 4.529 ha în Gorj; iar suprafeþele solicitate conform Legii nr. 1/2000 sunt mai mari în Dolj.

Deºi rezultã clar cã judeþul Gorj va avea cele mai puþine suprafeþe de pomi forestieri ce vor constitui proprietatea particularã, în raport cu celelalte judeþe, Dolj ºi Mehedinþi, totuºi centrul se mutã în Gorj, deºi aceastã formã de proprietate necesitã supravegherea cea mai atentã pentru evitarea defriºãrilor în aceastã perioadã ºi încã mulþi ani înainte. Nu se iau în calcul multiplele probleme ale judeþului Dolj privind ameliorarea prin împãdurire a mii de ha de terenuri degradate, existenþa în Dolj a grupei de control cinegetic, faptul cã Direcþia silvicã judeþeanã a fost, de asemenea, mutatã în Gorj, practic, la ora actualã, judeþul supus deºertificãrii neavând nici o instituþie silvicã de protecþie. Ambele instituþii, respectiv Inspectoratul teritorial pentru regim silvic ºi cinegetic, cât ºi inspectoratul judeþean, sunt necesare ºi oportune în acest judeþ, în care defriºãrile pãdurilor de salcâm ameninþã pe o bunã parte din suprafaþã cu deºertificarea.

Nu se ia în calcul poziþionarea geograficã a municipiului Craiova între cele 3 judeþe, Mehedinþi, Gorj, Dolj, fapt ce asigurã deplasarea personalului în teritoriu cu efort financiar ºi de timp redus, cât ºi faptul cã mutarea sediului la Târgu-Jiu, precum ºi transferarea personalului la aceastã unitate înseamnã o loviturã grea datã celor 31 de familii cu copii ºi câte un singur salariat, obligate sã facã naveta de peste 250 de km pentru a-ºi menþine posturile. Majoritatea acestora sunt funcþionari publici angajaþi prin concurs.