Csap— Iosif

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor, proiectul de Lege privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole ºi terenuri aflate permanent sub luciu de apã a fost adoptat de Camera Deputaþilor în 17 iunie 1999. Tergiversarea dezbaterilor în comisiile de specialitate ºi pregãtirea raportului, respectiv difuzarea acestuia cu mare întârziere, a frânat desfãºurarea reformei în agriculturã, a creat bariere în calea privatizãrii, în calea consolidãrii sectorului privat. Guvernul, asumându-ºi rãspunderea în data de 10 decembrie 1999, a adoptat textul votat de Camera Deputaþilor sub formã de ordonanþã de urgenþã, demonstrând voinþa ºi disponibilitatea de a urgenta ºi a rezolva privatizarea fostelor I.A.S.-uri, eliminând frânele reformei din agriculturã.

Raportul comisiilor, supus dezbaterii, modificã în fond reglementãrile cuprinse în proiectul de lege adoptat de Camera Deputaþilor ºi redate în ordonanþa de urgenþã. Modificarea acþioneazã împotriva privatizãrii, împotriva reformei în agriculturã. Spiritul abordãrii problemelor de privatizare ºi de concesionare în anexa raportului conduce la centralizare, la concentrare, la negarea valorilor economiei de piaþã, având un scop evident conturat: constituirea unei agenþii prin care sectorul agricol de stat existent poate fi dirijat, centralizat, gestionat ºi administrat cu ºanse cât mai reduse în vederea privatizãrii reale.

Titlul modificat reflectã esenþialul. Agenþia este administratorul societãþilor comerciale agricole, dar ºi un agent cu atribuþii de privatizare. Contradicþie flagrantã. Singura instituþie care este propusã sã aibã atribuþii de privatizare este cea care este chematã sã-i asigure gestionarea eficientã ºi consolidarea societãþilor comerciale cu capital de stat. Este lesne de înþeles cã în continuare raportul propune soluþii restrictive. Câteva exemple:

Ñ exclude persoanele fizice sau juridice srãine, nu numai din procesul de privatizare, ci ºi din procesul de concesionare;

Ñ exclude din capitalul social privatizabil terenurile de incintã, bunurile de orice fel, cum sunt clãdirile reprezentând sedii, spaþii de producþie, anexe gospodãreºti, castelele de apã, mori de furaje, instalaþii tehnologice, orice alte construcþii cu terenurile aferente. Oare ce mai rãmâne de privatizat?

Agenþia ar avea menirea de a asigura menþinerea în stare de funcþionare a bazei materiale neprivatizate, pãstrarea fertilitãþii solului, aplicarea tehnologiilor specifice horticulturii, pomiculturii, viticulturii, de a asigura comenzile de stat la principalele produse, administrarea ºi gestionarea societãþilor comerciale agricole. Nici nu se poate imagina o conducere mai centralizatã!

Raportul propune eliminarea tuturor reglementãrilor care vizeazã verificarea legalitãþii cererilor de retrocedare ale acþionarilor ºi locatorilor, vânzarea acþiunilor prin licitaþie salariaþilor, respectiv prin negociere directã, cu acordarea facilitãþilor cãtre asociaþia salariaþilor sau asociaþiilor agricole private.