Viorel Marian Panã

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi, Onoratã asistenþã,

Ascultându-l puþin mai înainte pe colegul ºi prietenul nostru domnul senator Bãdulescu chiar mi-a trecut la un moment dat prin cap faptul cã Ð sãptãmâna trecutã ºi acum douã sãptãmâni, la mitingurile organizate în Bucureºti de Cartel ”AlfaÒ ºi apoi de B.N.S. Ð rolul acestor întâlniri nu a fost altul decât acela de a saluta lista prezentatã de domnul senator Bãdulescu puþin mai înainte a acelor realizãri care au marcat anul 2001, pentru cã, altfel, nu ºtiu cum s-ar fi putut aduna în aceastã perioadã de timp un numãr atât de impresionant de

oameni care sã îºi spunã punctul de vedere asupra anului 2001, inclusiv din punct de vedere al bugetului, subiect prezentat pe îndelete de cãtre colegul nostru.

Subiectul declaraþiei mele politice de astãzi se referã la un rãspuns pe care l-am primit în cursul acestei dimineþi, adresat liderului Grupului parlamentar al Partidului Democrat, ºi prin care ni se spun urmãtoarele: ”Am onoarea a vã informa cã Birourile permanente reunite în ºedinþa din 27 noiembrie 2001 au hotãrât sã transmitã pentrru informarea membrilor grupului rãspunsul Guvernului României la interpelarea domnului senator Iuliu Pãcurariu cu privire la existenþa unor riscuri privind diminuarea rolului statului român în judeþele Harghita ºi CovasnaÒ. Am o singurã întrebareÉ

Este semnatã, cu respectul cuvenit, de cãtre secretarul general Constantin Sava.

Întrebarea mea, nedumerirea mea vine din faptul cã nu înþeleg de ce era nevoie de o hotãrâre a Birourilor permanente pentru a ne fi remis un rãspuns la o interpelare pe care am depus-o Guvernului. Din punctul meu de vedere a fost cel puþin ciudatã aceastã situaþie. Firesc, în acest rãspuns se pleacã de la urmãtorul lucru, se menþioneazã ”în acest contextÉÒ Ð vreau sã vã mai spun un lucru, acest rãspuns nu poartã nici un alt antet în afara celui al Senatului ºi, surprinzãtor pentru noi, nu este semnat de nimeni. Primim din partea Biroului permanent, spre informare, un rãspuns al Guvernului, care nu este însuºit, probabil, decât de Biroul permanent al Senatului sau, mã rog, de reprezentanþii puterii din acest Birou permanent Ð, citez: ”În acest context al orientãrii europene în consolidarea unei relaþii deschise, bazate pe dialog ºi toleranþã între majoritate ºi minoritate, asistãm în ultima vreme la un discurs care acrediteazã ideea existenþei unor riscuri privind diminuarea rolului statului român în judeþele Harghita ºi CovasnaÒ. Mai departe se menþioneazã: ”Existã o problemã a românimii, dar nu cred cã exagerarea problemelor existente este absolut necesarã.Ò

Întrebarea mea este absolutã fireascã, cred eu: cui aparþine aceastã exagerare?! L-aþi auzit cumva pe senatorul Aurel Panã sau pe senatorul Paul Pãcuraru sau oricare alt reprezentant al opoziþiei punându-se în locul directorului S.R.I., punându-se în locul ministrului de interne sau al ºefului Comisiei S.R.I. din Parlament? Nu.