Stenogramă plen

Vã anunþ cã din totalul de 140 de senatori ºi-au anunþat prezenþa electronic un numãr de 109 domni senatori; avem 12 colegi absenþi motivat.

Stimaþi colegi,

Aþi primit ordinea de zi. Sunt observaþii asupra ordinii de zi?

Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 4 abþineri, ordinea de zi a fost adoptatã de cãtre Senatul României.

Trecem la primul punct din ordinea de zi Ñ notã pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

Vã facem cunoscut cã, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Senatului urmãtoarele legi:

1. Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/1999 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar;

2. Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 41/2000 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (A.N.R.G.N.);

3. Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 103/2000 privind decoraþia ”Crucea Comemorativã a Rezistenþei AnticomunisteÒ;

4. Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 51/1999 privind investigarea tehnicã a accidentelor ºi incidentelor din aviaþia civilã;

5. Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 216/1999 pentru modificarea Legii nr. 189/1998 privind finanþele publice locale;

6. Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/2000 privind desfãºurarea activitãþii de realizare ºi de verificare a lucrãrilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei ºi cartografiei de cãtre persoanele fizice ºi juridice autorizate pe teritoriul României;

7. Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistenþei medicale, medicamentelor ºi protezelor pentru unele categorii de persoane prevãzute în legi speciale;

8. Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 3/1998 pentru abrogarea art. 27 din Ordonanþa Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dezvoltare;

9. Legea pentru declararea municipiului Alba Iulia ”Oraº-erou al RevoluþieiÒ;

10. Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 41/1998 privind organizarea activitãþii de asistenþã medicalã ºi psihologicã a personalului din transporturi cu atribuþii în siguranþa circulaþiei ºi a navigaþiei ºi înfiinþarea Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Transporturilor;

11. Legea pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 113/1999 privind reglementarea producþiei, circulaþiei ºi comercializãrii alimentelor;

12. Legea asupra transferãrii persoanelor condamnate în strãinãtate;

13. Legea privind schimbarea denumirii satului Schela, comuna Trivalea-Moºteni, judeþul Teleorman, în Deparaþi ºi declararea acestuia comunã;

14. Legea privind organizaþiile interprofesionale pe produse agroalimentare;

15. Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 62/2001 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974;

16. Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 113/2001 pentru modificarea alin. 1 al art. 7 din Legea Curþii Supreme de Justiþie nr. 56/1993;

17. Legea privind retragerea României din Convenþia asupra viitoarei cooperãri multilaterale în domeniul pescuitului din nord-vestul Oceanului Atlantic, semnatã la Ottawa la 24 octombrie 1978;

18. Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã Guvernului nr. 300/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 41/2000 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (A.N.R.G.N.) ºi a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Energiei Ñ A.N.R.E., aprobatã prin Legea nr. 99/2000.

Prezenta notã se aduce la cunoºtinþa senatorilor în ºedinþa în plen din 3 decembrie 2001.

Trecem la declaraþii politice.

Vã amintesc timpii pe care îi aveþi la dispoziþie: Grupul social-democrat ºi umanist, 38 de minute; Grupul România Mare, 22 de minute; Grupul liberal, 10 minute; U.D.M.R.-ul, 9 minute; Grupul democrat, 10 minute; independenþi, 6 minute.

Dau cuvântul domnului senator Doru-Laurian Bãdulescu, Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist.

## **Domnul Doru-Laurian Bãdulescu:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În ultima sãptãmânã s-au intensificat ºi diversificat acþiunile opoziþiei, care, din pãcate, fãrã sã fie acþiuni constructive, au fost copios mediatizate, ca ºi când lipsa de performanþã ºi scãderea credibilitãþii internaþionale a României ar fi caracterizat actul de guvernare al P.S.D.

Realitatea este alta.

De aceea se cuvine ca, în acest an în care România realizeazã cel mai ridicat ritm de creºtere economicãÉ

É dintre þãrile învecinate ºi dintre þãrile candidate la Uniunea Europeanã ºi NATO, sã nu treacã uºor cu vederea succese remarcabile, incontestabile.

Drept consecinþã, astãzi, când la Bucureºti se întâlnesc peste 50 de miniºtri de externe la Reuniunea Consiliului Ministerial al OSCE, doresc sã vã reþin atenþia asupra unuia dintre aceste succese, ºi anume relaþia cu Fondul Monetar Internaþional ºi bugetul pe anul 2002.

Relansarea relaþiei România Ñ F.M.I. face parte din acþiunile extrem de importante pentru proiectele noastre de politicã internã ºi internaþionalã. Întâlnirile cu preºedintele F.M.I. ºi cu directorul F.M.I. pe care le-au avut primul-minstru Adrian Nãstase ºi membrii delegaþiei noastre care au vizitat recent Statele Unite au fost deosebit de utile pentru semnarea Aranjamentului stand-by dintre România ºi F.M.I. ºi a Memorandumului cu privire la politicile economice ºi financiare ale Guvernului României pe perioada 2001Ð2002. Aceste documente au fost aprobate prin ordonanþã de urgenþã ºi au fost aduse imediat la cunoºtinþa opiniei publice, fiind publicate deja în ”Monitorul Oficial al RomânieiÒ.

Documentele au fost transmise Camerei Deputaþilor pentru a fi aduse în atenþia Parlamentului potrivit procedurii ºi regulamentului în vigoare. De asemenea, a fost informat corespunzãtor Senatul.

Subliniez acest lucru întrucât fostelor guvernãri le-au trebuit aproape 3 ani pentru un gest de transparenþã asemãnãtor. Parlamentarii care au fost ºi în legislatura trecutã îºi amintesc cu siguranþã faptul cã Aranjamentul stand-by ºi Memorandumul semnat în februarie 1997 de Guvernul Ciorbea au fost aduse atenþiei Parlamentului abia în 1999 ºi aceasta la insistenþele noastre.

Eu am ridicat la acea datã problema modului în care a procedat fosta guvenare ºi menþionam, între altele, faptul cã aceste documente nu au fost negociate, nu faptul cã nu au fost negociate profesional, ci faptul cã, pur ºi simplu, nu au fost negociate, edificator în acest sens fiind faptul cã la puþine zile dupã instalarea Guvernului Ciorbea, în ianuarie 1997, primul-ministru a anunþat perla pe care a fãcut-o în Palatul Victoria.

Cu totul altfel stau lucrurile acum, actualul Aranjament stand-by fiind rodul unor negocieri profesioniste de peste 7 luni ºi, totodatã, precondiþiile stabilite prin Memorandumul de la 31 octombrie au fost îndeplinite.

Aprobarea acestui aranjament pentru România de cãtre ”boardÒ-ul F.M.I. reunit la Washington în 2001 este de naturã sã aducã þãrii o infuzie financiarã necesarã. Se prevede pentru perioada octombrie 2001 Ð martie 2003 eliberarea împrumutului de 393 milioane dolari, în ºapte tranºe. Evident, ele sunt condiþionate. Trebuie sã respectãm criteriile de performanþã economicã stabilite, de asemenea, trebuie sã finalizãm analizele trimestriale corespunzãtoare. Valoarea împrumutului Ð stimaþi colegi Ð în sine, poate nu este spectaculoasã, însã importanþa documentelor semnate cu F.M.I. este relevantã prin faptul cã se dã un semnal favorabil finanþei internaþionale privind capacitatea ºi credibilitatea þãrii. În actualele condiþii, experþii estimeazã cã România poate obþine circa 1,5 miliarde dolari de la Banca Mondialã sau din alte surse externe, cu o dobândã de pânã la 7%.

Guvernul Nãstase a dat dovadã de determinare în procesul de reformã economicã, reuºind privatizarea unor societãþi emblematice, între care SIDEX Galaþi, Banca Agricolã. Totodatã, Guvernul demonstreazã cã ritmul procesului complex al reformei ºi privatizãrii va fi accelerat ºi se cuvine sã amintim aceasta.

## Stimaþi colegi,

Recent, Parlamentul României a aprobat bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale pe anul 2002, oferind þãrii, pentru prima datã dupã 1989, bugetul pentru anul viitor, în concordanþã cu prevederile Constituþiei ºi cu prevederile Legii finanþelor publice. Autoritãþile publice centrale ºi locale au astfel posibilitatea ca din prima zi a anului urmãtor sã beneficieze de susþinerea financiarã pentru obiectivele economice ºi sociale stabilitate.

Subliniez faptul cã proiecþia bugetarã pe 2002 rãspunde atât angajamentelor pe care þara noastrã ºi le-a asumat faþã de Uniunea Europeanã, cât ºi consensului formaþiunilor politice parlamentare, materializat în Strategia de dezvoltare economicã a României pe termen mediu ºi continuatã prin Programul economic de preaderare.

Pe de altã parte, s-a urmãrit susþinerea Programului social al P.S.D. de care vor beneficia toþi cetãþenii þãri, oferindu-se soluþii pentru combaterea sãrãciei, utilizarea eficientã a forþei de muncã ºi creºterea veniturilor populaþiei, pe fondul reducerii continue a inflaþiei.

În conjuctura internaþionalã complexã ºi agitatã, pe fondul recesiunii economice globale, evoluþiile pozitive ale economiei româneºti din anul 2001 au creat premisele construirii unui buget în care s-a acordat o atenþie specialã stimulãrii procesului de creºtere. Scãderea ratei medii anuale a inflaþiei la 22%, un deficit bugetar de 3% din produsul intern brut, renunþarea la contribuþia de 2% plãtitã de agenþii economici pentru învãþãmânt, reducerea cu 1% a contribuþiei la Fondul pentru persoanele cu handicap, precum ºi a influenþelor din Legea grilei de impozitare a veniturilor salariale, toate constituie poate cele mai semnificative prevederi ale bugetului de stat ºi ale bugetului asigurãrilor sociale pe 2002. Prioritãþile sociale sunt sãnãtatea, educaþia, infrastructura, agricultura, apãrarea. În legãturã cu domeniul apãrãrii, sã nu uitãm faptul cã integrarea în NATO constituie obiectivul fundamental al politicii interne ºi internaþionale de securitate a României ºi trebuie sã facem eforturile necesare pentru ca la Summit-ul de la Praga din 2002 România sã beneficieze de o decizie favorabilã.

Exigenþele Aranjamentului stand-by ºi ale Memorandumului se regãsesc în construcþia bugetului de stat ºi a bugetului asigurãrilor sociale pe 2002. Un exemplu edificator este cel al amendamentelor. Se ºtie cã s-au acceptat 56 din cele peste 400 de amendamente propuse. Dacã s-ar fi acceptat toate amendamentele propuse s-ar fi înregistrat o majorare a deficitului bugetar la circa 5,2% din P.I.B., faþã de actuala construcþie bugetarã care conduce la un deficit de numai 3% din P.I.B., exigenþã realizabilã ºi validatã, de altfel, de Fondul Monetar Internaþional o datã cu semnarea Aranjamentului standby. Parlamentul este dator sã creeze cadrul necesar pentru ca obiectivele proiectate sã prindã viaþã. Avem capacitatea de a oferi sprijinul politic, la nivel parlamentar, pentru a nu se repeta eºecurile guvernãrilor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isãrescu.

Stimaþi colegi,

Europa liberã, prosperã ºi unitã, obiectivul major al Declaraþiei de la Vilnius, are nevoie de o Românie stabilã intern, caracterizatã prin echilibru economic ºi echitate socialã.

Bugetele aprobate pentru anul 2002 ºi documentele semnate cu Fondul Monetar Internaþional sunt necesare României pentru ca urmãtorii ani sã-i consolideze revirimentul economic, credibilitatea ºi performanþele sale interne ºi internaþionale.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, are cuvântul domnul senator Valentin Dinescu.

## **Domnul Valentin Dinescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vine o vreme când lipsa reperelor morale poate dinamita o societate, începând cu grãdiniþe ºi începând cu actele decizionale fundamentale.

Am sã abordez un fapt de o gravitate excepþionalã care, lãsând la o parte caracterul lui infracþional, nu face altceva decât sã dea substanþã declaraþiilor potrivit cãrora în judeþele Harghita ºi Covasna a dispãrut suveranitatea statului român. Potrivit art. 166 din Codul penal constituie infracþiune ºi se pedepseºte cu închisoare de la 5 la 15 ani ”iniþierea, organizarea, sãvârºirea sau sprijinirea de acþiuni care pot pune în pericol, sub orice formã, ordinea constituþionalã, caracterul naþional, suveran, independent, unitar ºi indivizibil al statului românÒ. Declaraþiile senatorului S—gor Csaba, ale primarului de Miercurea Ciuc, Cedo Istv‡n, ale viceprimarilor ºi consilierilor locali, semnatari ai comunicatului prin care ziua noastrã naþionalã devine pentru ei zi de doliu, trebuie nu numai dezavuate, ci tratate potrivit legii. Cu toþii au depus la învestiturã un jurãmânt de credinþã al cãrui text începe cu ”jur sã respect Constituþia ºi legile þãriiÒ.

Ceea ce au sãvârºit prin distribuirea acelui comunicat este tocmai încãlcarea Constituþiei ºi a prevederilor Codului penal. Constituþia prevede explicit cã Ziua Naþionalã a României este 1 Decembrie. Chemând la sabotarea ceremoniilor prilejuite de aniversarea ei, autorii au încãlcat nu numai aceastã prevedere constituþionalã, ci ºi acel articol care vorbeºte de unitatea poporului român ca fundament al statului. Câte infracþiuni trebuie sãvârºite sau ce alte dovezi sunt necesare pentru ca în locul unor comunicate pe cât de jalnice, pe atât de perfide sã se autosesizeze Parchetul General?

Toate bâlbele domnilor Talpeº sau Cozmâncã nu mai fac din acest moment doi bani, pentru cã, iatã, domnilor, vi s-a servit în direct dovada faptului cã din acest moment autoritatea statului român are serioase lacune.

Îl invit pe aceastã cale pe domnul prim-ministru Adrian Nãstase ca în calendarul vizitelor sale în strãinãtate sã-ºi treacã, de urgenþã, ºi judeþele Harghita ºi Covasna.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat are cuvântul domnul senator Panã.

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi, Onoratã asistenþã,

Ascultându-l puþin mai înainte pe colegul ºi prietenul nostru domnul senator Bãdulescu chiar mi-a trecut la un moment dat prin cap faptul cã Ð sãptãmâna trecutã ºi acum douã sãptãmâni, la mitingurile organizate în Bucureºti de Cartel ”AlfaÒ ºi apoi de B.N.S. Ð rolul acestor întâlniri nu a fost altul decât acela de a saluta lista prezentatã de domnul senator Bãdulescu puþin mai înainte a acelor realizãri care au marcat anul 2001, pentru cã, altfel, nu ºtiu cum s-ar fi putut aduna în aceastã perioadã de timp un numãr atât de impresionant de

oameni care sã îºi spunã punctul de vedere asupra anului 2001, inclusiv din punct de vedere al bugetului, subiect prezentat pe îndelete de cãtre colegul nostru.

Subiectul declaraþiei mele politice de astãzi se referã la un rãspuns pe care l-am primit în cursul acestei dimineþi, adresat liderului Grupului parlamentar al Partidului Democrat, ºi prin care ni se spun urmãtoarele: ”Am onoarea a vã informa cã Birourile permanente reunite în ºedinþa din 27 noiembrie 2001 au hotãrât sã transmitã pentrru informarea membrilor grupului rãspunsul Guvernului României la interpelarea domnului senator Iuliu Pãcurariu cu privire la existenþa unor riscuri privind diminuarea rolului statului român în judeþele Harghita ºi CovasnaÒ. Am o singurã întrebareÉ

Este semnatã, cu respectul cuvenit, de cãtre secretarul general Constantin Sava.

Întrebarea mea, nedumerirea mea vine din faptul cã nu înþeleg de ce era nevoie de o hotãrâre a Birourilor permanente pentru a ne fi remis un rãspuns la o interpelare pe care am depus-o Guvernului. Din punctul meu de vedere a fost cel puþin ciudatã aceastã situaþie. Firesc, în acest rãspuns se pleacã de la urmãtorul lucru, se menþioneazã ”în acest contextÉÒ Ð vreau sã vã mai spun un lucru, acest rãspuns nu poartã nici un alt antet în afara celui al Senatului ºi, surprinzãtor pentru noi, nu este semnat de nimeni. Primim din partea Biroului permanent, spre informare, un rãspuns al Guvernului, care nu este însuºit, probabil, decât de Biroul permanent al Senatului sau, mã rog, de reprezentanþii puterii din acest Birou permanent Ð, citez: ”În acest context al orientãrii europene în consolidarea unei relaþii deschise, bazate pe dialog ºi toleranþã între majoritate ºi minoritate, asistãm în ultima vreme la un discurs care acrediteazã ideea existenþei unor riscuri privind diminuarea rolului statului român în judeþele Harghita ºi CovasnaÒ. Mai departe se menþioneazã: ”Existã o problemã a românimii, dar nu cred cã exagerarea problemelor existente este absolut necesarã.Ò

Întrebarea mea este absolutã fireascã, cred eu: cui aparþine aceastã exagerare?! L-aþi auzit cumva pe senatorul Aurel Panã sau pe senatorul Paul Pãcuraru sau oricare alt reprezentant al opoziþiei punându-se în locul directorului S.R.I., punându-se în locul ministrului de interne sau al ºefului Comisiei S.R.I. din Parlament? Nu.

ªi interpelarea noastrã ºi toate celelalte luãri de poziþie au plecat de la o situaþie datã. Nu mai ºtiu dacã ordinea cronologicã este aceasta, dar ne aducem aminte cã undeva la Cluj, la lansarea unui manifest pentru Transilvania sau pentru Ardeal Ñ nu ºtiu cum a fost el numit Ñ, ministrul de interne, care nu cred cã se poate dedubla, ministrul de interne este un om politic, este reprezentantul Partidului Social Democrat, deci nu poate vorbi aºa cum se spune în acest rãspuns ”în nume propriuÒ, ca ”simplu cetãþeanÒ, la o adunare de partid ºi sã menþioneze gravitatea situaþiilor din Ardeal. Mai mult de atât, se menþioneazã declaraþia politicãÉ ”domnul Ioan Rus, în calitate de preºedinte al Organizaþiei P.S.D. Cluj a citit o declaraþie a organizaþiei judeþene, o declaraþie politicã bazatã pe mesaje care se aflã de ani de zile în spaþiul publicÒ. Domnia sa este purtãtor de cuvânt? Nu este preºedintele organizaþiei P.S.D. de Cluj?! Nu este ministru de interne?! Ordinea cronologicã aceasta ar fi: ministru de interne, apoi ºeful S.R.I. ºi apoi ºeful comisiei. ## Ce trebuia sã facem noi?

Sã stãm ºi sã privim cum reprezentanþii de vazã ai puterii recunosc cã acolo este o situaþieÉ nu ºtiu cât este de dificilã ºi ne dorim sã nu fie deloc dificilã, ne dorim ca, într-adevãr, lucrurile sã funcþioneze, dar întrebãrile rãmân. ªi atunci, probabil, am fi avut dreptul la un rãspuns extrem de autorizat, extrem de autorizat, pentru cã tot în acest rãspuns se menþioneazã faptul cã existã o dimensiune simbolicã a autoritãþii statului. Da, dar existã ºi o dimensiune moralã, în afarã Ñ firesc Ñ de cea legislativã. ªi mai existã ºi o dimensiune patrioticã.

Tot în text se menþioneazã faptulÉ ”Sugerãm, în acest context, celor care deþin dovezi de încãlcare a legalitãþii sã le punã la dispoziþia partidului sau, în cazuri grave, C.S.A.T-uluiÒ. Mai sus se menþiona faptul cã, ”dacã existã, într-adevãr, probe concludenteÒ Ñ referindu-se la raportul S.R.I. Ñ ”care sã ateste veridicitatea celor cuprinse în raport, atunci cred cã cei care susþin aceste afirmaþii trebuie sã rãspundãÒ. Acesta a fost, acesta este, de fapt, ºi demersul nostru.

Un lucru care eu consider cã este cu totul ºi cu totul neavenitÉ Abordarea noastrã din momentul acesta eu consider cã e o abordare foarte naþionalã. Noi cerem logica acestor întâmplãri, acestor lucruri. În nici un caz ea nu poate fi consideratã ca una emoþionalã, pentru cã în rãspuns se menþioneazã: ”În dezbaterea acestei probleme credem cã trebuie sã avem o abordare raþionalã, ºi nu una emoþionalã, care ar putea afecta major societatea româneascã.Ò Este ceea ce noi solicitãm, o abordare absolut raþionalã, bazatã pe logicã ºi pe fapte, aºa cum se ºi prevedea sau cum s-a stipulat în acest rãspuns, pe fapte concludente.

Sunt multe lucruri care pot fi invocate din acest rãspuns, numai cã el nu este un rãspuns pentru semnatarul lui, pentru reprezentantul Partidului Democrat, pentru cã finalul, finalul Ñ v-am spus, lipsit de o semnãturã Ñ menþioneazã urmãtoarele: ”Cred cã este inutilÒ Ñ citez aici Ñ ”sã prelungim o disputã politicã sterilã, care nu serveºte nimãnui, nici cetãþenilor români, indiferent de etnie, nici partidelor politice ºi cu atât mai puþin Partidului Social-Democrat ºi Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.Ò

Atenþionez pe aceastã cale Secretariatul general al Guvernului României cã aceastã interpelare nu a fost fãcutã nici de reprezentanþii Partidului Social-Democrat ºi nici de reprezentanþii U.D.M.R.-ului. Aceastã interpelare a fost fãcutã de noi, de Partidul Democrat, a fost fãcutã de opoziþie, iar maniera în care am primit acest rãspuns Ñ am simþit nevoia sã facã obiectul declaraþiei noastre politice de astãzi Ñ este cel puþin surprinzãtoare. Ea nu face altceva decât sã ne dea senzaþia cã, în bãtãlia noastrã continuã pentru imagine, am trecut sau continuãm acest experiment al greºelilor exploratorii. Cineva vine cu o declaraþie. Uneori aceste declaraþii se duc chiar foarte sus, chiar la nivel de prim-ministru, iar apoi cei din jur, vãzând efectul acestor declaraþii, se grãbesc sã le retragã.

ProbabilÉ nu probabil, aºa s-au întâmplat ºi aici lucrurile ºi probabil se vor întâmpla în continuare.

Oricum, nu cred cã aceastã tacticã este de folos cuiva ºi cu atât mai puþin nouã, tuturor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar P.D. mai are la dispoziþie un minut.

Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar P.N.L., domnului senator Paul Pãcuraru.

Domnule vicepreºedinte, aveþi cuvântul!

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Intervenþia mea de astãzi este focalizatã pe un subiect la prima vedere abstract, în realitate foarte concret ºi foarte prezent în viaþa fiecãruia dintre noi, ºi tema pe care o supun astãzi atenþiei este rolul statului în viaþa instituþionalã, în viaþa politicã ºi instituþionalã româneascã ºi ce se întâmplã în România, în ultimii 12 ani, în acest subiect.

Existã aprecieri potrivit cãrora este capitolul în care reforma este în cea mai mare suferinþã ºi sigur cã aprecieri privind rolul statului, deci aprecieri privind faptul cã avem prea mult stat sau cã avem un stat prea puternic sau cã avem un stat prea slab ºi un stat prea puþin autoritar, existã o paletã de evaluãri care îmbracã toate opþiunile cu putinþã.

Existã foarte multe aprecieri care spun cã în România, în ultimii 11Ñ12 ani, avem un stat care, în continuare, se manifestã cu un autoritarism excesiv, cã funcþia represivã a statului este în continuare dominantã, cã este un stat rigid, cu o birocraþie încremenitã în propriile sale rutine, cã birocraþia statului pãstreazã în continuare un cult al ierarhiei ºi un cult al superiorului aproape nedezminþit.

Existã foarte multe aprecieri, în egalã mãsurã, care spun cã România are un stat slab, cã el este pradã jecmãnelilor de toate felurile, a hoþiilor de toate felurile, realizate cu largul concurs al castei funcþionarilor publici ºi al castei managerilor, al directocraþiei, cum s-a numit ea.

Sigur, problema noastrã este, de fapt, ce credem cã trebuie fãcut, deci ce este de fãcut pentru a trece de la un stat de clasã, un stat care este cumva aservit puterii ºi înalþilor demnitari ai puterii, la un stat liberal în care în centrul atenþiei sã fie cetãþeanul, problemele cetãþeanului, prioritãþile sale.

ªi cred cã în acest palier sunt cel puþin trei direcþii mari de analizã, trei lucruri pe care România le are de fãcut ºi sigur cã, la un an de guvernare, am putea examina ºi ce s-a întâmplat în aceste importante capitole.

Unul ºi primul dintre ele este, fãrã discuþie, subiectul proprietãþii. Deci, dacã în România, ºi în ultimul an, în mod particular, s-au gãsit soluþii importante, soluþii punctuale pentru ca în sfârºit tranziþia în proprietate sã fie finalizatã ºi sigur cã la acest capitol putem spune cã, totuºi, nu s-a fãcut nimic, nu ne uitãm punctual la Ordonanþa privind modificarea Legii nr. 18/1991, ci la o serie întreagã de alte lucruri care puteau fi fãcute privind acþionariatul, privind micii proprietari, vom constata cã, în România, s-a trecut de la o abstracþie a proprietãþii tipicã vechiului regim, în care proprietatea era a tuturor ºi a nimãnui, s-a trecut la o proprietate disipatã, pulverizatã, care practic nu poate deveni dintr-o datãÉ sau deþinãtorii titlurilor de proprietate nu pot fi deveni, dintr-o datã, în mod semnificativ, agenþi ai schimbãrii economice ºi ai funcþionãrii economice în regim de proprietate de economie de piaþã.

A doua mare direcþie, în opinia noastrã, este cea care priveºte reforma administraþiei publice.

La acest capitol putem sã spunem cã surprinderea totalã pe care am avut-o citind raportul de þarã este faptul cã, în raport cu minimum de observaþii pe care raportul de þarã le-a avut anul trecut privind România, de data aceasta avem liste lungi ºi întregi de observaþii, pornind de la capacitatea limitatã a ministerului de profil de a face reformã în administraþia publicã, trecând pe la problema funcþionarilor publici care este abordatã, din pãcate, eminamente politic în România, ºi niciodatã din punct de vedere competitiv ºi profesional, neutru deci din punct de vedere politic, trecând pe la transferul de atribuþii spre autoritãþile locale fãrã nici un fel de suport financiar, cu gravele consecinþe care urmeazã.

Deci iatã cã ºi la acest capitol, putem spune, dupã un an de guvernare, chiar dacã vrem sã facem o listã de merite, cã nu s-a întâmplat absolut nimic semnificativ, în ciuda angajamentelor luate ºi în ciuda direcþiilor care, cumva, se regãsesc în programul de guvernare.

În fine, ultima direcþie, ºi poate extrem de importantã în ceea ce priveºte reforma statului ºi transferul de autoritate, de competenþã cãtre partenerul sãu firesc, societatea civilã meritã ºi ea un capitol aparte de comentariu.

Sigur cã problema emancipãrii societãþii civile în România dupã 50 de ani de comunism este încã un subiect delicat. S-a spus cã, pentru a avea o adevãratã societate civilã, probabil cã am avea nevoie de decenii întregi de emancipare. Sunt însã structuri ale societãþii civile Ñ ºi mã refer, îndeosebi, la sindicate, la patronate, la asociaþii ºi la fundaþii Ñ care pot deja avea un rol semnificativ în bunul mers al societãþii româneºti ºi în scãderea obligatorie ºi necesarã a rolului statului în economie.

Iatã însã cã ºi la acest capitol expertizele ºi evaluãrile care se fac asupra României aratã, citez de astã datã dintr-un studiu, cã: ”România este singura þarã central ºi est-europeanã care nu are o lege modernã a asociaþiilor ºi a fundaþiilorÒ. Iatã cã România este singura þarã în care statul nu s-a dovedit un partener pentru organizaþiile neguvernamentale, pentru fundaþii ºi a încercat sã se substituie, în calitate de, sã spunem, diriguitor al acestor activitãþi ºi sigur cã deficienþele care rezultã sunt evidente pentru toatã lumea.

Voi comenta doar, ºi cu asta voi intra în actualitatea ultimului acord care a fost prezentat ºi aici, ce se întâmplã în România pe un palier instituþional important, al relaþiilor dintre putere ºi sindicate. Este cunoscut faptul cã marile centrale sindicale au refuzat semnarea unui nou acord social. Opinia noastrã este cã ar fi necesar un astfel de acord social pentru continuarea procesului de reformã în România.

Centralele sindicale sunt însã ceva mai avizate decât, sã spunem, cetãþeanul obiºnuit ºi analizând tocmai acordul stand-by încheiat recent la Washington cu Fondul Monetar Internaþional au constatat cã nu pot sã semneze un nou acord social. ªi nu pot sã-l semneze din mai multe motive.

Aduc aminte cã acest minunat acord semnat retrage, din nou, facilitãþile pentru întreprinzãtorii mici ºi mijlocii, prevãzute prin Legea nr. 133/1999. Aduc aminte cã acest acord plafoneazã drastic veniturile atât pentru personalul bugetar, cât ºi pentru salariaþii din companiile naþionale, regiile naþionale, societãþile cu capital majoritar de stat.

Atrag atenþia cã, în condiþiile unei lupte contra sãrãciei ºi contra veniturilor atât de scãzute ale populaþiei, acest acord plafoneazã venitul minim garantat. El se duce pe un nivel absolut de nesusþinut pentru condiþiile de viaþã din România.

Aduc aminte cã vom avea o majorare a salariului minim doar de la 1.400.000 lei, actualmente, la 1.750.000 lei, în condiþiile în care costul minim de consum depãºeºte 4.000.000 lei.

Sigur cã, din punct de vedere al politicilor sociale, el este un acord aproape sinucigaº, pentru cã toate politicile de înlãturare a sãrãciei sunt punctual oprite, punctual staþionate, iar aceastã miraculoasã lege a venitului minim garantat, acest panaceu universal la problema sãrãciei din România este, în condiþii de teren, aproape inaplicabilã.

Am verificat ºi am urmãrit dacã în momentul de faþã existã instituþional, pentru cã revenim la rolul statului, capacitatea de administrare a acestei probleme. Nu existã!

Anunþ cã milioane de oameni, cel puþin un milion de oameni vor trebui sã fie beneficiarii acestei legi. În momentul de faþã nu s-a miºcat un deget. S-au þinut doar teleconferinþe ºi instrucþiuni ºi instruiri cu aparatul de administraþie. Acesta a rãmas însã la fel de inert, la fel de încremenit, aºteaptã pas cu pas sã i se facã totul pentru a putea interveni pe teren, în condiþiile în care, peste nu mai puþin de 28Ð30 de zile, un milion din cetãþenii României ar trebui sã beneficieze de venitul minim garantat. Nu este încã o metodologie clar stabilitã.

Desigur cã, în concluzie, vom putea spune cã dincolo de cele 3 direcþii pe care le-am pomenit Ñ proprietate, administraþie ºi societate civilã Ñ va trebui fãcutã, în structurile statului român, o injecþie de spontaneitate, de iniþiativã, de imaginaþie, pentru cã, altfel, oricâte eforturi ar depune guvernarea, unele din ele reale, clintirea din inerþie este extrem de dificil de fãcut.

Pentru asta va trebui, într-adevãr, sã formãm o clasã de administraþie publicã, de funcþionari publici care, într-adevãr, sã aibã criterii nu politice, ca pânã acum, pentru promovare, ci criterii pur profesionale ºi temerea pe care o am, temerea finalã pe care o exprim este cã recent înfiinþatul institut pentru funcþionarii publici...

... pentru administraþia publicã Ñ închei, domnule preºedinte Ñ va fi din nou o ºcoalã politicã cum, din pãcate, pânã acum România a avut, cu efectele care s-au vãzut. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. are cuvântul domnul senator Verest—y Attila.

## **Domnul Verest—y Attila:**

## Domnule preºedinte,

## Onoraþi colegi,

Trebuie sã vã spun cã serbarea Zilei Naþionale a avut loc la Miercurea-Ciuc într-o atmosferã demnã, într-o prezenþã numeroasã, mai mare decât la Bucureºti ºi în condiþiile în care noi am ºtiut cã va avea loc aceastã serbare, spre mirarea unora care au fãcut speculaþii cã s-ar da crez unui apel care a fost o rãtãcire a cuiva care nu a avut suficientã înþelepciune politicã sã înþeleagã ce înseamnã Ziua Naþionalã ºi ce înseamnã lupta politicã. Sunt douã lucruri net diferite.

Uniunea Democratã Maghiarã din România a dezaprobat declaraþia acestor persoane din Miercurea-Ciuc care a fost prezentatã înaintea serbãrii Zilei Naþionale a României.

De fapt, mesajul cel mai clar, cel mai evident al U.D.M.R.-ului era însãºi ziua de 1 Decembrie de la Miercurea-Ciuc, unde au fost prezenþi mulþi colegi ºi din Bucureºti. Au avut parte, au putut sã vadã, sã constate ce înseamnã receptarea Zilei Naþionale din partea cetãþenilor acelei urbe.

Trebuie sã vã spun, cunosc zona, am fost ºi printre cei care au fost spectatori. Erau cam jumãtate maghiari, cam jumãtate români ºi nu exista nici o banderolã. Exista o singurã eºarfã, a primarului, care a fost purtatã cu demnitate, iar mesajul citit de dânsul ºi în românã, ºi în maghiarã nu a fost altceva decât mesajul pe care U.D.M.R. îl formuleazã de atâþia ani de zile în Parlamentul României.

Noi ºtim, suntem conºtienþi cã sunt multe lucruri care trebuie rezolvate între noi. Avem abordãri diferite privind anumite momente ale istoriei, dar acestea sunt dincolo ºi sunt mult prea departe de acele lucruri pe care le ºtiþi ºi dumneavoastrã, de care avem parte de atâþia ani de zile ºi care ne leagã.

Noi suntem conºtienþi cã realitatea conteazã mult mai mult decât declaraþiile fulminante sau chiar rãuvoitoare care sunt rostite într-un anumit moment, înainte sau dupã un eveniment. Realitatea evenimentului conteazã.

Noi suntem conºtienþi cã existã o solidaritate care ne leagã, care este dincolo de apartenenþa etnicã. Solidaritatea care stã la bazã este chezãºia acelei sorþi comune pe care o avem ºi pe care vrem s-o trãim împreunã cu dumneavoastrã, despre care s-a discutat de atâtea ori.

Dorim ºi vã spun încã o datã, ºi pentru dumneavoastrã, ca problema noastrã specificã, a pãstrãrii identitãþii, a existenþei acestei etnii, a acestei comunitãþi maghiare din aceastã þarã sã fie scoasã din acest joc politic. Nu vrem sã devenim obiectul acestui joc din nici o parte a sãlii. Nu vrem sã devenim elementul care se defineºte ca mãr al discordiei.

Noi suntem conºtienþi cã putem deveni un liant, pentru cã cel mai clar poate sã fie exprimat interesul acestei þãri prin sentimentul cã se simte acasã o minoritate în acea þarã.

Cred cã am putut arãta cã în ziua de 1 Decembrie ne-am simþit acasã la Miercurea-Ciuc, unde am fost prezenþi la toate manifestãrile.

De atâþia ani de zile primim cu respect ºi cu încredere Ñ cã acesta este drumul ºi mesajul pentru viitor al României Ñ mesajele care sunt formulate de preºedinþi, de prim-miniºtri privind zilele noastre importante care nu sunt zilele naþionale ale României, dar sunt importante pentru comunitatea noastrã.

Dorim ca ºi pe viitor acesta sã fie mesajul, acestea sã fie lucrurile care ne leagã, pentru cã prin aceasta ajungem unde dorim cu toþii, într-o comunitate care se spune cã este Europa, care este a bunãstãrii ºi a înþelegerii ºi a toleranþei.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea senatorilor independenþi are cuvântul domnul Ioan Cristolovean.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimate ºi stimaþi colegi,

Ceea ce mi-am pregãtit nu mai pot sã folosesc. Trebuie sã mulþumesc colegului nostru, domnul senator Verest—y Attila, pentru atitudinea inteligentã, deosebitã, manifestatã în cadrul Senatului României... de la niºte cuvinte aprige, foarte aprige la adresa senatorului S—gor Csaba, ca român ardelean, trimis în Senatul României de români Ñ olteni, moldoveni ºi ardeleni Ñ sã veghem la ziua sfântã de 1 Decembrie, Ziua Naþionalã a românilor.

Constat cã colegii de la U.D.M.R. au inteligenþa necesarã ºi meritã sã fie în Senatul României ºi cu o singurã remarcã rog pe domnul S—gor Csaba sã-ºi cearã scuze de la Mãria sa poporul român pentru afrontul adus. Vã mulþumesc.

Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), domnului senator Adrian Pãunescu.

## Domnule preºedinte, vã mulþumesc. Domnilor colegi,

Rare sunt momentele în care mã simt obligat sã salut cuvântul unui coleg, cu atât mai mult cu cât el face parte dintr-o grupare politicã pe care am considerat-o mereu adversã, dar atunci când realitatea ne-o impune Ñ ºi nu e vorba numai de cuvântul domnului Verest—y, aici, e vorba de poziþia conducerii U.D.M.R. în toatã aceastã perioadã Ñ, atunci când realitatea ne-o impune trebuie sã fim corecþi ºi sã ne pãstrãm morala ºi credibilitatea pentru toate acþiunile viitoare.

**Salut, astãzi, aºadar, poziþia conducerii U.D.M.R. exprimatã ºi aici de senatorul Verest—y nu numai faþã de grava ofensã nu numai la adresa poporului român, ci ºi**

În asemenea condiþii, cred cã e mult mai simplu pentru noi sã ne concentrãm pe problemele economice ale þãrii, pe problemele sociale ºi **sã nu ne mai ferim unii de alþii când avem de realizat o acþiune naþionalã** . Putem conlucra, ºi aceastã dovadã m-a impresionat, chiar m-a emoþionat, vã mãrturisesc, sincer.

Nu mã intereseazã lupta nesfârºitã ºi zadarnicã dintre majoritate ºi minoritate. **Mã intereseazã rezultanta acestei lupte sau rezultanta acestei strãdanii care trebuie sã fie ieºirea României din dezastru, ieºirea României din marasm, ieºirea României din Evul Mediu ºi intrarea ei, într-adevãr, într-o Europã prosperã ºi egalã pentru toþi fiii ei.**

Nu mã poate mulþumi faptul de a bãga pumnul în gura minoritãþii maghiare sã nu-ºi poatã exprima poezia ei, muzica ei, identitatea ei. Mã doare însã faptul cã în anumite momente ale acestei istorii contemporane am simþit grave ofense la adresa românilor, a României ºi am fost obligat sã rãspund.

Aºa cã mulþumesc ºi salut acest gest excepþional de astãzi.

Într-adevãr, trecând de acest nivel partinic, sã zicem aºa, trebuie sã ne întoarcem la gravele probleme ale dezindustrializãrii care se petrece sub ochii noºtri ºi care nu poate continua fãrã consecinþele cele mai grave cu putinþã, ºi anume fixarea României definitiv într-un feudalism inacceptabil.

Iatã, am sã vã dau douã exemple. **La Fabrica de Avioane din Craiova** ºi la **Fabrica Daewoo din Craiova** sunt în pericol producþia, salariaþii. Nu se poate spune cã e vorba de acea competiþie economicã mondialã în care ar trebui sã recunoaºtem cã întreprinderile noastre nu merg. **Aceste întreprinderi sunt întreprinderi de vârf ºi cred cã Guvernul nostru trebuie sã manifeste curaj ºi inspiraþie în rezolvarea acestei situaþii. Nu parlamentarii au soluþiile economice, ci întreprinderile ºi, deasupra lor, Guvernul actual.** Guvernul trebuie sã intervinã nu pentru a stinge focurile, ci pentru a spori focurile în vatra industriei de vârf.

Vreau sã vã spun cã personal nu mai pot sã merg în judeþul în care am fost ales ºi sã ridic mâinile sau sã le aºez pe lângã corp ºi sã spun: **”E, asta-i situaþia!Ò** Nu-i asta situaþia! Situaþia trebuie sã fie cea pe care Guvernul actual, care a fãcut atâtea lucruri excepþionale în materie de politicã externã, trebuie sã le facã în materie de politicã internã, iar în materie de politicã externã sã facã ºi lucrurile de care þara româneascã are nevoie în domeniul economic.

Nu putem sã rãmânem la stadiul în care ne aflãm. Pur ºi simplu nu avem explicaþii, nu avem justificãri nici pentru **Avioane** , nici pentru **Daewoo** .

În industria româneascã, încet-încet, le-am pierdut pe toate ºi sigur, dumneavoastrã ºtiþi prea bine cã **nu e vorba de activitatea de 10Ð11 luni a acestui Guvern, ci de**

Vreau sã vã spun cã **eu acum cer, eu acum rog autoritãþile, dar în mine este ºi substanþa unui grav protest la adresa dezindustrializãrii cu care nu mai putem fi de acord.**

Sigur, s-a ºi obiºnuit lumea, s-a ºi obiºnuit þara sã nu mai creadã în muncã, pentru cã e mult mai uºor sã produci un jaf, cu toate riscurile Ñ cã ºi munca are riscuri, nu numai jaful Ñ, ºi sã obþii ceea ce nu poþi obþine în 40 de ani de muncã.

Nu vreau orice industrie. E de înþeles cã s-au pierdut o seamã de industrii care nu mai puteau rãmâne în conceptul de valori materiale al momentului, deºi chiar ºi asupra acestui lucru mai trebuie stãruit. Dar, oricum, **economia naþionalã, ca ºi concept, nu mai existã. Existã industrii, existã fabrici. Nu avem voie sã le pierdem ºi pe acestea.**

## **Este, cred eu, ultimul moment în care se mai poate face ceva efectiv pentru oprirea acestei dezindustrializãri aºa cum se manifestã ea astãzi.**

**Din nenorocirea dezindustrializãrii decurg toate. ªi politica socialã timoratã, ºi cultura nefinanþatã, ºi ºtiinþa nesprijinitã, ºi sportul care e obligat sã recurgã la bani negri, ºi morala care este neîncrezãtoare în ea însãºi, ºi învãþãmântul care nu poate fi performant la rândul lui.**

De aceea, eu cred cã **urgenþa numãrul unu a României ºi a Guvernului sãu, de ale cãrui performanþe de politicã externã, repet, sunt mândru, trebuie sã fie întoarcerea inspiratã cãtre o politicã internã creativã ºi fermã în domeniul economic.** Sã putem da oamenilor ºi speranþa cã va fi mâine mai bine, dar ºi soluþia pentru azi. **Iarna care vine poate fi un iad pentru noi toþi dacã nu se gãsesc soluþii în economia care a mai rãmas.**

## Doamnelor ºi domnilor,

Acelaºi lucru este valabil ºi în agriculturã. Am semnalat, de aici, faptul cã **Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor nu ºi-a plãtit niºte datorii faþã de mai multe judeþe, inclusiv ºi mai ales faþã de judeþul Dolj.** ªi îl rog pe **ministrul agriculturii ºi pe colaboratorii sãi, care sunt niºte oameni serioºi, sã nu se joace de-a agricultura ºi de-a þãranii.** Jocul ãsta de-a þãranii ne costã de câteva sute de ani tot felul de ºovãieli ºi tot felul de îndatorãri istorice. Sunt bani pe care oamenii îi aºteaptã ºi care nu sunt niºte abstracþiuni, ci niºte realitãþi concrete de care ei trebuie sã se agaþe.

Am fost, doamnelor ºi domnilor, sãptãmâna trecutã la Herculane, la **Congresul spiritualitãþii româneºti,** unde români din toatã lumea au venit sã îºi regãseascã mama, sã îºi regãseascã fraþii, ºi a fost un fenomen extraordinar de comunicare ºi de relansare a speranþei. Au fost ºi douã veºti concrete, care ne-au emoþionat pe toþi.

Prima, faptul cã fiul tragicilor cântãreþi români din Basarabia, Doina ºi Ion Aldea Teodorovici, morþi în urmã cu nouã ani, într-un mod absurd, pe o ºosea din România, fiul lor, student astãzi la Conservatorul din Bucureºti, a cântat cântecele pãrinþilor lui, parcã legându-se sã continue lupta pentru unitatea naþionalã.

ªi a doua veste bunã, cea pe care ne-a dat-o preºedintele Uniunii Scriitorilor din Basarabia...

Domnule preºedinte, rugaþi sã nu se mai împartã nimic în salã! E zgomot!

Vã rog foarte mult, presa sã ia loc! Vã rog sã nu mai difuzaþi materiale în salã!

Nu presa era, domnule preºedinte, ci domnul...

Am reþinut, am reþinut, domnule senator. Ne crem scuze!

Vã rog, aveþi cuvântul!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

ªi vestea pe care mi-a adus-o Mihai Cimpoi, preºedintele Uniunii Scriitorilor din Basarabia, cã a apãrut la Chiºinãu, în ciuda tuturor nenorocirilor, a dezastrelor, a înstrãinãrii, care au pus stãpânire pe Republica Moldova, a apãrut ediþia integralã Eminescu, îngrijitã chiar de Mihai Cimpoi. E una dintre acele puþine veºti bune ale perioadei pe care o trãim.

Doamnelor ºi domnilor senatori, vreau sã vã spun încã un lucru trist ºi care are partea lui de bucurie. De mai multã vreme, Mitropolitul Ardealului, Înalt Preasfinþia sa Antonie, este bolnav. ªi boala lui gravã îl izolase ºi îl convinsese cã nu mai are nici o soluþie. Am fost acum ºapte luni la Târgu-Mureº ºi am primit un telefon de la cei care îl însoþesc sã merg sã îl vãd, pentru cã are sã îmi spunã câteva vorbe de rãmas bun. Am mers ºi vãzând cã e vorba de o paralizie a pãrþii drepte l-am întrebat dacã nu ar fi de acord sã cãutãm o soluþie pentur dumnealui în medicina chinezã. Abia mi-a putut schiþa un ”daÒ, nu foarte convins. Am cãutat acea soluþie, am vorbit cu unul dintre prietenii adevãraþi ai României, care este ambasadorul Chinei la Bucureºti, remarcabilul domn Chen Delai. ªi a venit în România ºi se aflã la Piteºti, sub grija admirabilului nostru coleg, domnul senator Constantin Nicolescu, o doctoriþã chinezoaicã, Wang, care l-a tratat pe Înalt Preasfinþia sa Antonie în toatã aceastã perioadã. ªi pot sã vã spun cu bucurie cã, de la stadiul de om ieºit din timp, marele cãrturar ºi ierarh care este Antonie a redevenit un om cu care se poate discuta, un om care scrie, un om care gândeºte, îºi corecteazã cu mâna lui rubrica pe care o are, de câteva sãptãmâni, în ”Flacãra lui Adrian PãunescuÒ ºi rãspunde singur la telefon, deºi nu mai voia sã vorbeascã, la un moment dat, cu nimeni.

În afarã de mulþumirile mele cãtre aceºti oameni pe care i-am invocat aici ºi mai ales cãtre domnul Nicolescu, care se ocupã de viaþa ºi de organizarea unui centru de tratament la Piteºti pentru doctoriþa chinezoaicã, pentru cã altfel nu ar putea trãi, ºi de mulþumirile pentru ambasadorul Chinei, excepþionalul om al Chinei care este domnul Chen Delai, aº vrea sã semnalez un fapt foarte trist. Noi nu ne ocupãm de valorile noastre. Statul român se derobeazã de toate acestea. E un lucru înfiorãtor cã trebuie ca viaþa Mitropolitului Ardealului sã depindã de niºte particulari. Se putea ca eu sã fiu un om cu mai puþinã milã omeneascã ºi cu mai puþinã fraternitate, se putea ca ambasadorul Chinei sã fie atent la problemele Chinei, ºi nu ale Mitropolitului Ardealului, se putea ca domnul Nicolescu sã se ocupe de repararea maºinilor, ºi nu a oamenilor, la Piteºti.

Totuºi, trebuie creat un mecanism prin care marile valori ale acestui popor sã aibã acces la tot ce e mai important, mai bun, mai fecund, atunci când ajung la situaþii de boalã. Noi ne plângem cã Eminescu a fost lovit de un nebun, într-un sanatoriu din România, cu o piatrã ºi eu însumi am scris asta, cu amãrãciune, dar unde erau guvernanþii vremii, sã nu lase sã ajungã nebunul sã dea cu piatra în el? Dar cu valorile noastre din vremea noastrã ce facem? E posibil ca Antonie, care a fãcut atâtea pentru cultura româneascã ºi pentru biserica românã, ºi pentru pacea din Ardeal sã fie lãsat pe seama, e adevãrat, a unei minunate mãicuþe ºi a puþinilor sãi prieteni Ñ cum zicea Marx despre temperamentul unui Cenzor Ñ ºi a temperamentului unui om ca mine sau ca al domnului Nicolescu, e posibil? Statul român nu are chiar nici o obligaþie faþã de marile sale valori? Normal era sã se gãseascã o soluþie, sã meargã cu un avion în China ºi poate sã fie supus unui tratament intensiv de medicinã chinezã.

Pe de altã parte, eu propun Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei sã ia în seamã, în sãrãcia generalã care e acum în România, sã ia în seamã aceastã medicinã chinezã care a pãtruns în România Ñ ºi sunt fericit cã în anii Õ70 m-am bãtut cu himerele dogmatice ºi politice ca sã reintroducem medicina chinezã în România Ñ, dar sã gãsim soluþii pentru ca ea sã ajungã la toþi amãrâþii acestui popor care nu au bani de medicamente, nu au bani de spitalizare, dar bani pentru 15 ace au. Este eficientã, este extraordinarã aceastã ramurã a medicinei. Sã nu lãsãm o ºansã de acest fel sã ne scape.

Pe de altã parte, de la aceastã idee mã ridic la alta: ce facem noi pentru sãnãtatea acestui popor? Nimeni nu mai ºtie cum sã trãiascã, nimeni nu mai ºtie cum sã scape de otrava fiecãrei zile. Aceasta este o chestiune esenþialã. Nimeni nu mai ºtie cum sã scape de apa otrãvitã, de pâinea bolnavã, de alimentele chimizate, de stres, de moartea de fiecare zi.

Haideþi sã lansãm noi, Senatul României, o strategie pentru revenirea la normalitate ºi la naturã.

Acum, douã probleme pe scurt: **Biserica Ortodoxã Românã ”Sfinþii Arhangheli Mihail, Gavril ºi RafaelÒ din Paris a ajuns sub jurisdicþie ucraineanã.** Un ideal pentru care, hai sã glumim amar, s-a murit în România, ºi anume ca românimea sã depindã de Kiev, s-a realizat. Sã ne fie greu, dacã nu chiar ruºine, pentru ceea ce se întâmplã ºi cu Biserica Ortodoxã Românã din Paris. A ajuns sub jurisdicþie ucraineanã! De la acest moment ºi pânã la momentul în care vom deveni subalternii legendelor rutene nu mai e decât un pas ºi putem sã îl facem iute, cãlãrind pe cai huþuli.

Ultima problemã. Am auzit aici câteva critici ”la oaseÒ, adresate Guvernului ºi majoritãþii P.S.D. Eu însumi nu sunt lipsit de spirit critic cu privire la acestea toate, dar a pune problema, aºa cum s-a pus aici cu privire la HarghitaÑCovasna mi se pare puþin nedrept ºi, în orice caz, omul mi se pare puþin uituc, puþin amnezic. Iatã, nu am mai auzit Ñ zicea cineva Ñ pe nimeni dintre cei de la guvernare vorbind ceea ce trebuie despre Harghita ºi Covasna. **Dar chiar uitã** Ñ întreb eu Ñ **cei care au fost la guvernare în perioada 1996Ð2000 cã de atâta autoritate secretarul general al Guvernului dumnealor a dormit în automobil, în zona respectivã? Sã fie acela semnul autoritãþii statului pe care îl reprezenta Guvernul respectiv ºi despre care se poate spune cã statul e stat ºi când doarme noaptea în automobil? Nu e jenant ca tocmai incendiatorii sã îi acuze pe pompieri cã nu îºi fac datoria?!**

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare are cuvântul domnul senator Vasile Horga.

## **Domnul Vasile Horga:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Viaþa noastrã a devenit aproape imposibilã, spuneau, cu durere în suflet ºi cu ochii umeziþi de lacrimi, mai mulþi locuitori ai unui sat dâmboviþean, aºezat undeva între dealurile subcarpatice, cerºind cu demnitate, la diferite uºi ale puterii, ceea ce Constituþia României le garanteazã de fapt, dreptul de a trãi în deplinã siguranþã ºi libertate în þara lor. Povestea, ºi numai ascultatã, a acelor locuitori te înfioarã. Faptul cã într-o noapte poate sã îþi disparã agoniseala de o viaþã, animalele din grajd, pãsãrile din curte, cerealele din hambar, cartofii din siloz, murãturile din cãmarã sau chiar dulceaþa din borcane, pentru cei care apucã sã o mai facã, fânul din fânar, lemnele din curte, alte obiecte strânse cu sudoare de gospodarul-þãran, fãrã speranþa de a le mai primi înapoi vreodatã, îþi dã sentimentul de singurãtate ºi de abandonare.

Un bãtrân de peste 80 de ani, singur ºi uitat de lume, spunea cã, pânã ce va închide definitiv ochii, va trãi coºmarul imaginii vacii sale, sacrificate de hoþi câþiva kilometri mai departe de casa sa, la marginea unei pãduri, de la care, sfidãtor, aceºtia au luat doar pulpele din spate, dar, o datã cu ele, ºi singurul mijloc de trai al acelui þãran bãtut de soartã. Pentru hoþi nimic nu mai conteazã, nici implorarea, nici rugãmintea, nici lacrimile celor pe care îi prãdeazã ºi cu atât mai puþin ameninþarea lor.

De ce am simþit nevoia sã prezint aceastã realitate crudã? În primul rând pentru cã acest fenomen este astãzi generalizat ºi se gãseºte, în egalã mãsurã, atât în oraºele, cât ºi în satele României. Dacã totuºi în oraºe autoritãþile statului îºi exercitã, într-o oarecare mãsurã, atribuþiile stabilite prin lege, în sate aceste atribuþii aproape cã au dispãrut. Am putea stabili uºor vinovatul în seama Poliþiei Române, însã, dacã stãm ºi analizãm cu mult discernãmânt, constatãm cã aceasta, cu efectivul de persoane existent în schema sa ºi cu dotarea de luptã pe care poliþistul român de la sate o are, este mult inferioarã, sub toate aspectele, bandelor de rãufãcãtori perfect organizate. Dacã mai avem în vedere ºi condiþiile materiale precare ale lucrãtorilor de poliþie, ne dãm seama lesne de ce, de multe ori, nu acþioneazã pentru identificarea hoþilor sau, alteori, chiar îi acoperã conºtient. Numai în judeþul Dâmboviþa lipsesc, la aceastã orã, peste 200 de poliþiºti, care ar trebui sã completeze schema minimã necesarã funcþionãrii posturilor de poliþie deja existente, fãrã a mai vorbi de întãrirea lor sau crearea altor posturi de poliþie rurale atât de necesare în condiþiile amplificãrii fenomenului infracþional.

În al doilea rând, pentru cã autoritãþile administrative locale, cele în care cetãþeanul ºi-a pus prima speranþã, nu au posibilitatea legalã ºi materialã sã organizeze o poliþie localã paralelã cu cea a statului, sãrãcia locuitorilor satelor româneºti, dusã azi la limita cea mai de jos a suportabilului, nu mai permite administraþiei locale strângerea fondurilor necesare finanþãrii poliþiei locale, atât de necesarã asigurãrii securitãþii cetãþeanului satului ºi bunurilor sale.

În al treilea rând, pentru cã într-un stat guvernat în baza unei doctrine social-democrate Guvernul ar trebui sã acorde cea mai mare atenþie cetãþeanului ºi nevoilor sale, reducerea succesivã a numãrului de poliþiºti, în special în mediul rural, în timp ce infracþionalitatea a crescut de multe ori în acest mediu, numãrul extrem de mare de plângeri ale cetãþenilor nesoluþionate de mulþi ani, alocarea prin buget a unor resurse nesemnificative în raport cu necesitãþile reale ale acestui sector, politizarea excesivã a funcþiilor de conducere pânã la nivelurile inferioare ºi în cadrul poliþiei etc. fac ineficientã aceastã structurã, iar, pe cale de consecinþã, cetãþeanul devine prizonier al sistemului ºi victimã sigurã a infractorilor.

În al patrulea rând, pentru cã avem de-a face cu o distribuþie clientelarã a fondurilor din bugetul de stat cãtre sectoare consumatoare de mulþi bani, prin aranjamente financiare aparent legale, însã trucate cu abilitate de ciracii puterii, în timp ce sectoarele care se referã la cetãþean ºi la nevoile sale, care, de altfel, sunt necesitãþi modeste, sunt, an de an, vitregite de aceste fonduri.

Principiul dupã care se ghideazã azi Guvernul, fãrã a avea de-a face nimic cu social-democraþia, este acela cã bogaþii trebuie sã fie mai bogaþi, iar sãracii sã fie tot mai sãraci.

O limitã însã trebuie sã existe, domnilor guvernanþi, apãraþi mãcar sãrãcia þãranului român, ajutaþi-l mãcar pe aceasta sã o pãstreze. Nu îi furaþi ºi nu lãsaþi nici pe alþii sã îi fure sãrãcia! Fãrã ea, þãranul va deveni nimic. Mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat are cuvântul domnul senator Aurel Panã. Douã minute aveþi, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Pregãtindu-se pentru o guvernare de cel puþin opt ani, P.S.D. ºi preºedintele sãu s-au lansat, agresiv ºi prematur, în campania electoralã. Mereu cotat mai slab în Ardeal, P.S.D. doreºte câºtigarea acestui bazin electoral alegând limbajul naþionalist, marºând pe mentalitatea de superioritate a ardelenilor. În evidentã contradicþie cu limbajul general, mai ales destinat strãinãtãþii, P.S.D. nu se dezminte în duplicitatea ce îl caracterizeazã. Situaþia internaþionalã este de naturã sã valorifice, pentru întâia datã, stabilitatea politicã a României. Suntem interesanþi ca poziþie geostrategicã tocmai pentru cã toate neliniºtile postrãzboi rece, ca sã îl numim aºa, cu un eufemism, au rãmas, practic, fãrã urmãri grave, ele consumându-se numai în nuanþele ºi agresivitatea diverselor limbaje politice.

Ameþit de oportunitatea cu totul excepþionalã oferitã de situaþia internaþionalã, P.S.D. nu s-a mulþumit cu mult mai buna imagine externã, cu realul suport care i s-ar putea acorda României, ci, imediat, s-a lansat în campania pentru urmãtoarele alegeri, demonstrând, încã o datã, primordialitatea intereselor de partid. Cauza acestei atitudini nu este neapãrat cedarea în unele domenii de interes naþional, ci credinþa elitistã ºi arogantã cã numai P.S.D. are soluþii pentru viitorul României.

Neliniºtea, mai mult, opoziþia pe care poate sã o creeze între diferitele zone ale þãrii, între diferitele partide vin în contradicþie cu atuul stabilitãþii. Marile probleme sociale ºi economice ale României, îndeosebi corupþia ºi fragila administraþie, sunt factori suficient de neliniºtitori pentru urmãtoarele luni, pentru a nu mai fi necesar sã li se adauge unele artificiale, cu tente naþionaliste.

Aceste jocuri tipic balcanice de a construi diverse strategii politice, electorale, dar nu numai, pe seama unor disfuncþii de mentalitate moºtenite istoric, ne pot costa chiar destabilizarea, în orice caz, o imagine de lipsã de unitate.

Admiraþi de naivi pentru abilitate politicã, P.S.D ºi preºedintele sãu pot, din lãcomie economicã ºi perversitate politicã, ambele lipsite de o minimã moralitate, sã dea foc poziþiei avantajoase a României în noul context internaþional.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist) are cuvântul domnul senator George Pruteanu.

Domnule preºedinte al Senatului,

## Stimate colege,

## Stimaþi colegi,

O sã vã rog sã nu fiþi surprinºi dacã, în cele ce am sã vã spun, voi pãrea cã trec de la cer la pãmânt.

Vreau sã vã spun cã am fost foarte fericit de iniþiativa pe care a avut-o Biserica Ortodoxã de a proclama ziua Sfântului Andrei ca sãrbãtoare religioasã naþionalã a poporului român. Am fãcut parte dintr-o delegaþie a unei fundaþii care se numeºte ”Andrei ªagunaÒ, care a propus mitropolitului sanctificarea lui Andrei ªaguna ºi în pregãtirea acestui demers am avut o discuþie... l-a evocat aici ºi Adrian Pãunescu, o fac ºi eu cu emoþie, pe marele cãrturar, pe marele ierarh care este Antonie Plãmãdealã, cu care am purtat o discuþie în legãturã cu Sfântul Andrei, care, ºtiþi cu toþii, este mereu numit ”ocrotitor al poporului românÒ, dar, din pãcate, spun de la aceastã tribunã, care este o tribunã, nu este un amvon, totuºi noi suntem un altar al democraþiei, Sfântul Andrei este numit de opinia publicã, ca printr-un fel de zvon generalizat, ”ocrotitor al poporului românÒ, dar Biserica Românã, printr-un act solemn, nu l-a proclamat ca atare ºi îndrãznesc, cu toatã modestia, sã fac aceastã sugestie, el sã fie ºi proclamat oficial de cãtre bisericã ”ocrotitor al poporului românÒ, chiar dacã este ocrotitor ºi al altor popoare, cum ar fi Scoþia sau Rusia. Lumina sa este ca a soarelui, se distribuie, dar nu se împarte.

Cu aceasta, sunt nevoit sã trec pe pãmânt ºi sã vã întreb, privindu-vã în ochi, cum spunea cliºeul unui fost om politic român: ce aþi zice dumneavoastrã dacã la nuntã ar veni cineva ºi, în plinã petrecere, în plinã voioºie, ar striga ca un smintit cã el s-a culcat cu nevasta? Ce aþi spune dumneavoastrã dacã, atunci când îþi serbezi ziua de naºtere, ar veni cineva îmbrãcat frumos ºi, totuºi, þi-ar pune în ciorbã un ºoarece mort?

Cam aºa a fãcut unul dintre noi, un coleg al nostru, am uitat cum îl cheamã, un senator, care a gãsit de cuviinþã ca în preajma Zilei Naþionale a întregii Românii, a tuturor cetãþenilor români sã spunã cã pentru el ºi pentru unii de-ai lui, probabil puþini, aceasta ar fi o nenorocire. Ziua Naþionalã a þãrii care l-a fãcut senator, care l-a ridicat la acest înalt rang, care i-a dat 14.000.000 de lei pe lunã, maºinã la scarã, onoruri cum nu a avut neam de neamul lui, Ziua Naþionalã a acestei þãri a gãsit de cuviinþã sã o spurce.

Este remarcabil, absolut remarcabil faptul cã Uniunea Democratã Maghiarã din România a avut, imediat, o poziþie demnã, civilizatã, europeanã. O spun din toatã inima, cu toatã sinceritatea. Este un proverb latin care spune: ”Bis dat qui cito datÒ, ”Dã de douã ori cine dã repedeÒ. ªi faptul cã oameni cu scaun la cap din U.D.M.R., români de etnie maghiarã, dar români, care ºtiu cã asta este þara lorÉ

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

Oameni cu trei scaune la capÉ Trei scauneÉ

Trei scaune la cap. Bun. E bine cã oamenii aceºtia cu unul, douã sau trei scaune româneºti la capul lor au reacþionat repede, corect, putând eu, personal, sã subscriu la fiecare cuvânt al lor, este foarte bine.

Ne-a povestit o colegã a noastrã, doamna senator Maria-Antoaneta Dobrescu Ñ care era în avion, întorcându-se dintr-o delegaþie, cu preºedintele U.D.M.R., Mark— BŽla Ñ cã domnul preºedinte Mark— BŽla a reacþionat imediat, atunci fiind în avion, ceea ce îi face cinste ºi dovedeºte cã este un om politic echilibrat.

De asemenea, ºi cuvântul domnului senator Attila Verest—y mi-a fãcut multã plãcere, mi-a mers la inimã, ºi dea Domnul ca mereu acest tip de dialog sã avem!

Pentru cã mã întreb: pe cine reprezintã, de fapt, senatorul acela al cãrui nume l-am uitat, care a avut ieºirile respective? Nu reprezintã, dupã câte îmi dau seama, U.D.M.R. De altfel, în general mã întreb dacã reprezintã ceva, pentru cã îl cunosc, este coleg de comisie cu mine, nu este o figurã proeminentã ºi nici nu dã semne cã va fi vreodatã, ºi v-o spun cu francheþe, la limita graiului academic, dacã nu ar fi cetãþean român, s-ar fi putut spune cã e un lumpen, un declasat; dacã nu ar fi preot, s-ar fi putut spune cã e un huligan; dacã nu ar fi senator român, s-ar fi putut spune cã e un nesimþit ºi nimic mai mult. Dar este! Din fericire, nu l-a luat nimeni în seamã Ñ ºi acesta iar este un lucru care trebuie spus cu bucurie ºi apãsat Ñ, nici sus, nici jos. Mã refer, când spun sus, la liderii U.D.M.R. care au dezavuat, aproape la unison, cu fermitate, poziþia aceasta sãritã de pe fix. Dar nici jos. Spre bucuria noastrã, a tuturor, la Miercurea-Ciuc, aºa cum s-a spus aici, lucrurile s-au desfãºurat frumos, cu solemnitate, primarul însuºi a dat dovadã de eleganþã, de spirit de deplinã înþelegere ºi aºa aº vrea sã fie întotdeauna. Numai cã mã tem cã asemenea lucruri încã mai sunt, prin multe locuri de acolo, excepþii.

Spuneam cã nu reprezintã pe nimeni, decât poate pe descreieraþii care sunt în multe zone, al celor care vor cu tot dinadinsul sã provoace, din nou, ”Târgu-Mureº 1990Ò ºi care ar juisa, ar vibra de plãcere dacã la colþuri de stradã ar fi români ºi unguri cu ciomege în mânã. Vreau, din toatã inima, sã nu fie aºa!

Mie, stimate colege ºi stimaþi colegi, în încheierea cuvântului meu vreau sã vã spun cã îmi e niþeluº jenã cã sunt coleg cu un om atât de slab de înger ºi de minte ºi nu cred cã sunt singura voce din partidul meu, din P.S.D., care nu ar fi cu totul deranjat dacã Parchetul ar face o punere în paralel a atitudinilor, a acestor vorbe nesãbuite, pe de o parte, ºi de cealaltã parte, o punere în paralel cu art. 12 ºi 30 din Constituþia României, precum ºi cu art. 60 din Codul penal. Pentru cã, chiar dacã reprezintã o poziþie singularã ºi dezavuatã de propria sa organizaþie, ca simplu individ care ºi-a dat în petic, care a sãvârºit o nesãbuinþã gravã la adresa a ceva sfânt, eu cred cã o sancþiune nu ar fi ceva cu totul deplasat. Sigur cã nu mã gândesc la tãierea capului.

Acestea fiind zise, asigur încã o datã U.D.M.R. de preþuirea mea pentru poziþia pe care a adoptat-o ºi pe

colegul respectiv, al cãrui nume l-am uitat, îl asigur de sincerul ºi caldul meu dispreþ.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare are cuvântul domnul senator Mihai Ungheanu.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Se gãseºte, cu regularitate, câte un coleg de-al nostru de Parlament sau un reprezentant al Guvernului, sau un gazetar afiliat, sã ne aducã aminte cã ne referim prea des critic la guvernarea Adrian Nãstase, cã aceastã guvernare face tot ce poate, cã ea guverneazã, de fapt, bine ºi cã nu are nici un rost ca opoziþia sã se manifeste. Eu nu cred cã existã un guvern perfect, cu atât mai puþin acest guvern de astãzi, ºi dovada cã este aºa o aratã manifestaþiile stradale din Bucureºti ºi din þarã.

Cât priveºte acele atitudini constructive în criticã, vreau sã vã spun cã noi nu avem Constituþia Germaniei sau a þãrilor nordice, unde existã ideea de moþiune constructivã, care înseamnã cu totul altceva decât se presupune când se discutã despre asta, aici, în Parlament. Regula de aur a democraþiei este pluralismul, din mai multe voci, din mai multe opinii se creeazã o opinie comunã ºi iatã de ce noi vom critica în continuare Guvernul ºi pe cei în cauzã, care astãzi îºi exprimã autoritatea de stat, atunci când este cazul.

Vreau sã vorbesc în continuare despre câteva chestiuni de protocol, care, dupã pãrerea mea, nu sunt minore. Prea desele încãlcãri de protocol ne duc la foarte mari confuzii. Am participat, pe 1 Decembrie, sâmbãtã, la depunerea de coroane închinate Zilei Naþionale a României. Ceremoniile au fost frumoase, au fost demne, iar parãzile militare au fost foarte aplaudate. Românii ºi România au nevoie de aceastã sãrbãtoare. În toatã þara au avut loc asemenea manifestaþii de tip naþional, care s-au desfãºurat fiind organizate fie cu mândrie, fie cu dragoste, fie cu atenþie, fie cu neglijenþã.

Aº vrea sã mã opresc asupra protocolului de rangul 1 la Ziua Naþionalã a României, care are nevoie, dupã pãrerea mea, de o revizuire a regiei ºi a aspectelor de imagine. A fost un exces de coroane, au fost unele prezenþe, evident, necesare, dar au fost ºi altele suplimentare, fãcându-se loc ºi unor partide mici, cu totul nesemnificative. Ziua Naþionalã a României nu este o zi de manifestãri electorale. Prezenþa depunãtorilor de coroane, prezenþa partidelor, prezenþa ambasadorilor are nevoie de un protocol strict, atent supravegheat. La fel, protocolul de rang naþional impune ca locul invitaþilor pe platourile de ceremonie sã fie bine gândite ºi protejate, conform importanþei invitaþilor ºi demnitãþii Zilei Naþionale a României.

În general, democraþia, democraþia constituþionalã presupune ºi cere protocolul ºi respectarea lui. Existã o Constituþie a României care ierarhizeazã instituþiile statului, începând cu Preºedinþia, urmând cu Senatul, cu Camera, dupã care urmeazã Guvernul, urmeazã prefecþii ºi, evident, reprezentanþii alegerilor locale.

Ei bine, asistãm prea des la adunãri politice care amestecã, ca într-un ghiveci indescriptibil, instituþii ºi forþe politice, pe cei prezenþi, desigur, ignorând existenþa Constituþiei, a legilor democratice ºi a importanþei ierarhiei în manifestãrile publice. Cei care creeazã în mod curent, dupã mine, aceste situaþii sunt, în general, oamenii puterii, adicã oamenii P.S.D.-ului.

Am asistat, de mai multe ori, la asemenea împrejurãri, care fac imposibilã manifestarea celor în drept. De aceea, am þinut sã fac aceste precizãri.

În aceastã situaþie, de pildã, este ilustratã o asemenea încãlcare de protocol. La declaraþiile politice nu este nevoie ca reprezentantul Guvernului sã ia loc la tribunã. Existã o bancã guvernamentalã, unde trebuie sã stea cei care trebuie sã stea acolo. Nu are rost sã fie acolo un reprezentant al Guvernului care nu are de ce sã fie, pentru cã nu ne rãspunde la declaraþii politice.

Domnule preºedinte, atrag atenþia asupra acestei încãlcãri de protocol ºi, evident, vã cer sã procedaþi în consecinþã.

Parlamentul are ºi dreptul ºi datoria de a interveni în aspectele de protocol ºi poate sã ia decizii în acest sens. Este necesarã, dupã pãrarea mea, o revizuire de autoritate în legãturã cu calendarul sãrbãtorilor de stat ale României, în legãturã cu obligativitatea arborãrii însemnelor ºi simbolurilor statului român. Parlamentul are atribuþii ºi datorii, evident, pe aceastã direcþie.

Recentele declaraþii ne-au arãtat cã persoane importante din România au incitat la sabotarea Zilei Naþionale a românilor. Este cazul sã discutãm ceea ce se ignorã de foarte multã vreme.

De ce în România se permite sãrbãtorirea a douã zile naþionale, a Zilei Naþionale a statului român ºi a Zilei naþionale a statului vecin, Ungaria, de ce se acordã importanþã atât zilei de 1 Decembrie, dar, în mod tacit, este lãsatã sãrbãtorirea de 15 martie 1848?!

Fiecare stat îºi serbeazã sãrbãtoarea naþionalã acasã, aºa cum facem ºi noi, românii, ºi este cazul sã ne întrebãm de ce existã, din 1990 încoace, aceastã concesie tãcutã în legãturã cu un fapt care depãºeºte semnificaþii locale ºi care este foarte important pentru ceea ce noi numim suveranitatea ºi independenþa statului român.

Cum sunt posibile douã sãbii într-o teacã, cum sunt posibile douã sãrbãtori naþionale într-un singur stat, cum este posibil ca un stat cu o Constituþie ca a României sã admitã o sãrbãtoare de zi naþionalã Ñ 15 martie, la o desfãºurare destul de amplã, când aceastã sãrbãtoare se ridicã împotriva Constituþiei României, pentru cã 15 martie 1848 înseamnã alipirea Transilvaniei la Ungaria!

Iatã de ce am þinut sã vorbesc despre necesitatea unui calendar oficial al sãrbãtorilor statului român, pentru cã, precizând zilele acestui calendar, precizãm ºi statutul altor sãrbãtoriri care se pot produce în România.

Sã facem ºi aici o dezbatere despre 1 Decembrie 1918 ºi despre 15 martie 1848?! S-a cerut o asemenea dezbatere despre Mareºalul Ion Antonescu. S-au citit, recent, la televizor, documente, care însã nu erau docu-

mentele originale, pentru cã acolo unde se scria cã au fost spânzuraþi 2.000 de evrei Ñ s-a citit la televizor, de cãtre premierul Nãstase Ñ era vorba despre 2.000 de comuniºti de mai multe naþionalitãþi.

Deci iatã cã este nevoie de dezbateri nu numai în legãturã cu o temã ca Antonescu, dar este nevoie de dezbatere ºi în legãturã cu sãrbãtoarea naþionalã a românilor ºi cu admiterea, care dupã mine are un aspect, pe multe laturi, inadmisibil, a unei sãrbãtoriri a Zilei Naþionale a Ungariei într-un context ca ºi când ar fi a doua sãrbãtoare naþionalã a României.

Aceastã ambiguitate, acest echivoc, aceastã confuzie cade în sarcina rãspunderilor parlamentare. Este nevoie de o decizie în acest sens. Este nevoie de decizia unui calendar oficial, bine gândit, care sã precizeze cum este ºi ce este o sãrbãtoare naþionalã în România, a zilei naþionale, ºi care este rangul altor sãrbãtoriri.

Iatã deci de ce am vorbit despre protocol, iatã deci de ce am vorbit despre modul în care este nevoie de un calendar naþional, iatã de ce consider cã este bine sã ne lãmurim noi, ca parlamentari, ce a însemnat 1 Decembrie 1918 ºi ce a însemnat 15 martie 1848 ºi sã punem aceste lucruri în faþa noastrã ca probleme importante, ca mize definitorii pentru poziþia noastrã în ceea ce priveºte statul naþional român, foarte bine definit în Constituþie ºi contrazis de prea multe ori prin diverse sãrbãtori oficiale.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi,

Am încheiat dezbaterile politice. Trecem la urmãtorul punct, constituirea unor comisii de mediere.

La proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/2001 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea serviciilor comunitare pentru cadastru ºi agriculturã.

Partidul Social Democrat, trei propuneri, Grupul socialdemocrat ºi umanist.

Propunem pe domnii Apostolache Victor, Balcan Viorel ºi Hriþcu Florin.

Vã mulþumesc.

Partidul România Mare, douã propuneri.

Domnii senatori Ionel Alexandru ºi Dumitru Codreanu.

Mulþumesc.

Grupul Partidului Democrat, o propunere.

Domnul senator Panã Aurel.

Mulþumesc. U.D.M.R. o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

Internaþionalã prin Rezoluþia Comitetului Securitãþii Maritime MSC. 48(66), la Londra la 4 iunie 1996. Grupul social-democrat ºi umanist, trei propuneri.

Domnii senatori Popescu Dan Mircea, Bãdulescu Doru ºi Seche Ion.

Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Sunt obiecþii, observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi aceastã comisie.

Cu 76 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat comisia de mediere.

La proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/2001 privind acceptarea de cãtre România a Codului internaþional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc (Codul FTP), precum ºi acceptarea unor amendamente la aceasta, adoptate de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia MSC. 61(67) ºi, respectiv, prin Rezoluþia MSC. 101(73) ale Comitetului Securitãþii Maritime, la Londra la 5 decembrie 1996 ºi, respectiv, la 5 decembrie 2000.

Grupul Social Democrat ºi Umanist, trei propuneri.

Domnii senatori Popescu Dan Mircea, Bãdulescu Doru ºi Seche Ion.

Mulþumesc.

Grupul România Mare, douã propuneri.

Domnii senatori Mircea Nedelcu ºi Constantin Bîciu.

Mulþumesc.

Grupul naþional liberal, o propunere.

Tot domnul senator Paul Pãcuraru.

Paul Pãcuraru.

Uniunea Democratã a Maghiarilor din România, o propunere.

Domnul senator Pusk‡s Valentin.

Mulþumesc.

Grupul România Mare, douã propuneri.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.

Grupul Partidului Democrat, o propunere.

Domnul senator Romeo Hanganu.

Mulþumesc.

Grupul naþional liberal, o propunere. Vã ascultãm, domnule senator Popa.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa** _(din salã):_

Domnul senator Paul Pãcuraru.

Paul Pãcuraru, da? Vã mulþumesc foarte mult. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Cu 83 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat ºi aceastã comisie de mediere.

Ultima comisie de mediere, la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 37/2001 pentru acceptarea Codului internaþional al mijloacelor de salvare Ñ Codul LSA Ñ adoptat de Organizaþia Maritimã

Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 78 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a votat ºi aceastã ultimã comisie de mediere.

Trecem la urmãtorul punct, proiectul Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe în vacanþa parlamentarã.

Rog din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnul secretar Predescu.

Vã rog, din partea Guvernului, domnul ministru Gaspar, da?, face o scurtã prezentare. Vã ascultãm.

## **Domnul Acsinte Gaspar Ñ** _ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ _**:**_

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rog sã îmi permiteþi ca, din împuternicirea Guvernului, sã prezint plenului Senatului proiectul Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe pentru perioada vacanþei parlamentare.

Spre deosebire de alte state în care competenþa de a stabili norme juridice primare revine ºi Guvernului, iar activitatea de legiferare este o excepþie de la aceastã regulã, în România Parlamentul este unica autoritate legiuitoare, Guvernul putând interveni cu reglementãri juridice primare numai în cazul delegãrii legislative, pe calea ordonanþelor.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 183/13.XII.2001

Potrivit prevederilor articolului 114 din Constituþie, Parlamentul României poate adopta o lege specialã de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanþe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

În practica parlamentarã din România, dupã adoptarea Constituþiei, asemenea legi de abilitare au fost adoptate, de regulã, înainte de încheierea sesiunilor ordinare, Guvernul fiind împuternicit sã emitã ordonanþe pe durata vacanþei parlamentare în domenii limitativ prevãzute de actul normativ, domenii care, potrivit articolului 72 din Constituþie, nu fac obiectul legilor organice.

Potrivit articolului 114 alineatul (2) din Constituþie, legea de abilitare va stabili în mod obligatoriu domeniul în care Guvernul poate interveni cu reglementãri primare ºi data pânã la care poate emite ordonanþe, iar articolul 114 alineatul (3) stipuleazã cã: ”ordonanþele se supun aprobãrii Parlamentului prin lege, dacã legea de abilitare o cereÒ.

În aplicarea prevederilor articolului 114 din Constituþie, Guvernul, prin proiectul de lege pe care îl prezint, solicitã Parlamentului de a emite ordonanþe de la data intrãrii în vigoare a legii, dar nu înainte de încheierea actualei sesiuni ºi pânã la reluarea lucrãrilor Parlamentului, în prima sesiune ordinarã a anului 2002, în diferite domenii, cum ar fi: ratificarea unor acorduri ºi înþelegeri internaþionale, cu excepþia tratatelor încheiate în numele României, în domeniul economic, financiar, sãnãtate, apãrare naþionalã, ordine publicã, justiþie, administraþie publicã centralã ºi localã, comunicaþii ºi tehnologia informaþiilor, educaþie ºi cercetare.

Potrivit proiectului, încãlcarea duratei de abilitare va atrage încetarea efectelor ordonanþelor.

De asemenea, în proiect se prevede cã ordonanþele emise de Guvern ºi depuse la Parlament vor fi dezbãtute cu prioritate.

Având în vedere raportul favorabil al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, pe care ni-l însuºim, vã rog, domnule preºedinte, sã supuneþi spre dezbatere ºi aprobare proiectul Legii de abilitare a Guvernului de a emite ordonanþe, cu luarea în considerare a amendamentelor propuse de comisie în anexa nr. 1 la raport.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc foarte mult.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri va fi prezentat de domnul senator Predescu, secretarul comisiei. Vã ascultãm, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Comisia, în ºedinþa sa din 27 noiembrie, a dezbãtut proiectul de lege ºi a adoptat, prin consens, raport de admitere a acestui proiect, cu amendamentele admise ce constituie anexa nr. 1, parte integrantã, ºi cu amendamentele respinse, anexa nr. 2.

Amendamentele au fost formulate de Grupul parlamentar al Partidului România Mare ºi susþinute în ºedinþã

de reprezentanþii sãi, domnii senatori Aron Belaºcu, Dumitru Pop ºi Viorel Dumitrescu.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal a prezentat amendamentele ºi le-a susþinut reprezentantul sãu, domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Guvernul, în comisie, a renunþat la punctul 6, la Capitolul IV intitulat ”Administraþia publicã centralã ºi localãÒ, comisia a luat act ºi a fost eliminat din proiectul de lege.

Guvernul a mai solicitat completarea Capitolului VII, intitulat ”Educaþie, învãþãmânt, cercetare ºi culturãÒ, cu trei puncte, senatorii le-au însuºit ºi au fost acceptate în unanimitate, astfel, renumerotat, capitolul cuprinde punctele 1Ñ5.

Articolul 1 al proiectului de lege a fost completat ºi cu Capitolul VIII Ñ ”Sãnãtate ºi familieÒ, cu douã puncte pe care, de asemenea, membrii comisiei, prin consens, le-au acceptat ºi sunt înscrise ca atare în proiectul de lege în anexa nr. 1.

Acestea au fost observaþiile pe care am socotit de cuviinþã a le prezenta.

Unul dintre punctele prevãzute în proiectul de lege susþinut de Guvern a fost respins, ºi anume cel privind suspendarea efectelor sechestrului instituit asupra unitãþilor ce au drept obiect întreprinderi ce sunt privatizabile potrivit programelor ºi am înþeles cã dupã luarea la cunoºtinþã a observaþiilor formulate în comisie Guvernul, însuºindu-ºi în întregime raportul comisiei, nu înþelege sã mai susþinã acest punct de la capitolul respectiv din proiectul de lege. Suntem de acord cu poziþia Guvernului pentru cã, în sfârºit, acestea implicã ºi chestiuni de constituþionalitate, deoarece, în bunã mãsurã, materia de reglementat intrã în categoria legilor organice.

Cu aceste observaþii, domnule preºedinte, vã rog pe dumneavoastrã ºi membrii Senatului sã fiþi de acord cu punctul de vedere exprimat de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri în raportul sãu, sã acceptaþi amendamentele pe care comisia ºi le-a însuºit ºi sã menþineþi poziþia comisiei de respingere a amendamentelor care au fost respinse de cãtre comisie.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale, vã rog, luãri de cuvânt dacã sunt? Domnul senator Iorgovan.

## Domnule preºedinte, Stimate colege,

## Stimaþi colegi,

Am þinut sã iau cuvântul pe marginea acestui proiect de lege nu pentru cã lipsesc avocaþii partidului pentru un proiect de lege cum este cel de faþã, ci mi s-a pãrut cã este de datoria mea, chiar dacã se va interpreta cã eu voi avea un cuvânt politic, dar îndrãznesc sã spun ºi mã strãduiesc în acelaºi timp sã am un cuvânt cât se poate de tehnic. Este Ñ nu am ce sã fac, trebuie sã spun acest lucru Ñ pe spatele acestui Guvern, fãrã nici un fel de exagerare, o misiune istoricã în ceea ce priveºte acoperirea unor goluri în legislaþie, din motive care nu mai au nici o relevanþã. Poate cã cei care au fost în Parlament pânã în 2000, deci pânã când am venit noi, cei care suntem aici, au mai degrabã explicaþii decât le-ar avea cineva care a vãzut Parlamentul din afarã. Lucrurile, cert, nu prea s-au legat ºi nu prea s-au legat nici în ceea ce priveºte, pânã la urmã, ordonanþele ºi ordonanþele de urgenþã.

Au fost zone ºi sunt încã zone esenþiale ale dreptului unde fie sunt în vigoare ”cârpiteÒ Ñ ãsta este termenul Ñ acte din anii Õ60 ºi ceva, deci acte normative, în multe din asemenea zone legislative Curtea Constituþionalã a intervenit cu nenumãrate decizii prin care au fost declarate ca fiind neconstituþionale asemenea texte.

Acest Guvern nu a avut încotro Ñ ºi eu îi felicit pe colegii care fac parte din aceastã zonã, sã spun, legislativã Ñ ºi vine în faþa noastrã cu asemenea proiecte foarte ambiþioase. Nu foarte mulþi dintre noi suntem ºi practicieni ai dreptului ºi nu foarte mulþi dintre noi, cum spune latinul: _proprii sensibus_ , constatãm care sunt efectele unei schimbãri sau alteia.

Eu aº vrea sã mã refer, apropo de vechea lege de abilitare, numai la un singur aspect: la Ordonanþa nr. 2/2001, din aceastã varã, care vine sã schimbe nu numai o reglementare care bântuia în legislaþia noastrã din 1968. ªi vreau sã vã spun ca unul care Ñ daþi-mi voie sã fac aceastã precizare Ñ a scris cândva o tezã de doctorat, deci Legea nr. 32/1968 pe materie de contravenþii a fost criticatã chiar în primul an, în acea epocã, ºi cu toate acestea un fel de paradox al istoriei noastre este faptul cã ea a reuºit sã fie schimbatã în sfârºit ºi nu numai schimbatã o lege cu alta, ci schimbatã o filozofie, deci o filozofie care a stat în spatele regimului contravenþional, cu filozofia acestui regim care ne duce pe culoarul european.

Dacã Domniile voastre aveþi amabilitatea sã constataþi, veþi vedea cã în sfera reglementãrilor pe care ni le propune Guvernul ºi pe care le avem aici, în faþã, prin ordonanþã, sunt ºi unele care vizeazã proceduri uzuale. Este aceastã procedurã necontencioasã, este procedura soluþionãrii petiþiilor. În România, din motive pe care cu toþii le cunoaºtem, se adreseazã zilnic; zilnic sunt oameni care ne aºteaptã aici la Senat, ne aºteaptã la birourile senatoriale, aºteaptã la primari, aºteaptã la prefecþi etc.

Câtã lume ºtie cã, de fapt, practic noi nu avem o reglementare riguroasã postrevoluþionarã în aceastã materie?! De ce nu avem, suntem mulþi vinovaþi, dar aceastã vinã nu o mai poate purta, în continuare, un guvern al României ºi, în orice caz, nu Guvernul Adrian Nãstase.

Sunt câteva reflecþii pe care am þinut sã le fac pe marginea acestui proiect de lege de abilitare care prin substanþa sa vine sã suplineascã tocmai ceea ce noi, Parlamentul, prin forþa lucrurilor, nu am putut sã facem.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumim, domnule senator.

Mai sunt luãri de cuvânt?

Vã propun, stimaþi colegi Ñ imediat vã dau cuvântul! Ñ, având în vedere importanþa Legii de abilitare pentru vacanþa parlamentarã care urmeazã, chiar dacã întrebãrile ºi interpelãrile sunt radiodifuzate, sã mergem pânã finalizãm acest proiect de lege. V-aº ruga sã fiþi de acord.

Dau cuvântul domnului senator Popa. Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Încep prin a cita din declaraþia domnului Adrian Nãstase din 28 decembrie 2000, discursul de învestire: ”Cunoscând cã abuzul de ordonanþe emise în legislatura anterioarã a introdus subiectivismul ºi arbitrariul în domeniul legislativ, Guvernul va institui delegarea numai în limitele stricte ale prevederilor constituþionale.

Doresc sã vã informezÒ Ñ spunea domnul Nãstase Ñ ”cã pe ordinea de zi a Camerei Deputaþilor figureazã în prezent 250 de proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonanþe, iar la comisii se mai aflã încã 246. România are deci, în acest moment, în mare mãsurã, o legislaþie provizorieÒ Ñ era vorba de cei patru ani ai guvernãrii de dreapta. ”De ce sã ne mire faptul cã strãinii considerã România o þarã instabilã din punct de vedere juridic?!Ò Ñ era întrebarea retoricã a domnului prim-ministru.

Astãzi vã pot spune precis, suntem la numãrul 170 de ordonanþe de urgenþã la care adãugãm ºi 88 de ordonanþe simple, depãºim suma de 250 de ordonanþe ºi pun întrebarea dacã nu cumva aceastã Camerã legiuitoare, acest Parlament este considerat superfluu, pentru cã o ordonanþã intrã în vigoare, este aplicatã ºi dupã aceea ni se cere ºi avizul nostru. Avizul nostru poate sã fie tardiv, avizul nostru poate sã nu mai aibã nici un folos, pentru cã sunt anumite legi care au un rol imediat ºi aplicarea lor în timp dispare ca importanþã.

Deci chestiunea se pune extrem de simplu: este vorba despre lucruri pe care poate sã le rezolve într-o lunã de zile Guvernul, lucruri de mai micã importanþã, sau este vorba chiar de legi ordinare ºi o sã vedeþi cã în acest proiect de lege existã câteva puncte unde se discutã despre legi ordinare care, aºa cum spunea domnul senator Predescu, sunt interzise a fi reglementate, prin articolul 114 din Constituþie, ori dãm aceastã putere nelimitatã Guvernului în a face lege, în a-ºi demonstra puterea pe care o are astãzi?

Vreau sã închei ºi sã declar rãspicat: sã nu uitãm, domnilor colegi, cã în raportul de þarã România este criticatã, criticatã, dupã puþin timp, pentru abuzul ordonanþelor guvernamentale. Vãd...

## **Domnul Ilie Plãticã-Vidovici**

**:**

Unde erai în Õ98? Nu spuneai atunci cã...

Domnule senator Plãticã, vã dau cuvântul, dacã doriþi... vã rog.

Domnul senator cred cã se crede altundeva.

Sã îl ascultãm pe domnul senator Popa, tocmai la asta se referã, cã am fot nevoiþi sã dezbatem cele o mie de ordonanþe anul acesta ºi din cauza asta se întârzie procesul...

Vã ascultãm, domnule senator.

Probabil cã s-a uitat modul în care a fost supusã criticilor guvernarea anterioarã care a emis un numãr...

Corect!

Dar eu reamintesc discursul ºi promisiunea Guvernului Nãstase, promisiune care astãzi, prin larga, generoasa lege supusã astãzi dezbaterii noastre, e încãlcatã de acelaºi Guvern.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Mai sunt luãri de cuvânt? Domnule senator Dinescu, aveþi cuvântul!

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Faþã de aspectele care au fost ridicate în legãturã cu unele elemente sau unele tentative de a corecta, de a modifica chiar, prin ordonanþele de urgenþã, legile organice, pe care, de altminteri, noi vi le-am înaintat atunci când am fãcut amendamentele respective eu nu aº dori sã mai insist.

Aº dori, în schimb, sã vã întreb dacã existã o prioritate sau un interes, de exemplu în vânzarea, din cadrul Regiei Protocolului, a unor locuinþe pe perioada vacanþei noastre?! Aº mai dori... repet, care nu poate rezista o lunã!

Aº mai dori sã vã întreb...

Un interes existã! Ca sã vã dau un rãspuns, cã m-aþi întrebat, da?! Domnul Ilaºcu a insistat sã îºi cumpere locuinþa. Nu sunteþi de acord?!

Ba sunt de acord, dar, uitaþi, vã promit cã domnul Ilaºcu va mai aºtepta o lunã.

Îmi cer scuze, domnuÕ...

În final, domnule preºedinte, ºi asta o sã rog pe cineva sã îmi explice, la articolul 3, în domeniile de abilitare prevãzute în prezenta lege, o sã-l rog pe domnul Gaspar sã mã lãmureascã dacã au fost adoptate proiecte de lege sau propuneri legislative de una dintre Camerele Parlamentului, ori dacã au fost elaborate ºi depuse rapoarte ale comisiilor permanente sesizate în fond, acestea vor fi avute în vedere de Guvern în emiterea ordonanþelor?

Iertaþi-mã, dar din momentul acesta nu mai este în ordine. Noi nu ajungem ca ordonanþele de urgenþã sã dispunã altfel decât o lege care a fost adoptatã de una din Camere.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Mai sunt luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu. Trecem la fond.

## Stimaþi colegi,

Aveþi în faþã ºi anexa nr. 1 cu amendamente acceptate ºi anexa nr. 2 cu amendamente respinse.

Deci la titlu, capitolul I, nu avem amendamente.

La capitolul II, dacã se susþin amendamentele la punctul 1? Înþeleg cã nu.

La punctul 4?

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Da.

Vã ascultãm, domnul senator Popa.

## Domnule preºedinte,

La punctul 4 este vorba de reglementãri privind achiziþiile publice ca urmare a continuãrii transpunerii acquis-ului comunitar în materia achiziþiilor publice.

În ºedinþa pe care am avut-o ºi în care am dezbãtut aceastã lege, la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri s-a admis ºi nu vãd trecut în raport, ca lãmurire, s-a admis o precizare, ºi anume ce fel de transpunere... ºi anume acquis-ul comunitar, e vorba de capitolul 22 parcã, s-a notat ºi s-a votat aceastã specificare sau definiþie precisã a... pentru cã, dacã lãsãm la general reglementãrile privind datoria publicã, eu cred cã este un domeniu în care o ordonanþã nu poate sã acþioneze.

Dacã este vorba de a încerca o reglementare punctualã, pentru a veni la nivelul unei dispoziþii europene, sigur cã nu mã pot opune, dar aici am avut de-a face cu lipsa unei asemenea... este vorba de o prevedere spusã la general ºi atunci am cerut eliminarea, dar, totodatã, nu înþeleg de ce nu s-a trecut acea precizare cu care domnul ministru a fost de acord.

Vã mulþumesc foarte mult. Vã rog, domnul ministru Gaspar, vã ascultãm.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

ªi în cadrul ºedinþei i-am dat explicaþii domnului senator în legãturã cu ceea ce se intenþioneazã prin aceastã solicitare de a fi abilitat Guvernul sã aducã unele modificãri la Ordonanþa de urgenþã nr. 60/2001 cu privire la achiziþiile publice.

Vreau sã spun cã potrivit Constituþiei ºi practicii parlamentare, întotdeauna în legea de abilitare se dã domeniul, iar esenþa reglementãrii se va regãsi atunci când se vine cu ordonanþa propriu-zisã, pentru cã nu putem sã detaliem acum, aici, cam ce se va reglementa.

Sigur cã Guvernul nu va ieºi din norma de abilitare pe care dumneavoastrã aþi aprobat-o, dar amãnunte cu privire la modul de reglementare sigur cã nu se pot da.

Am precizat atunci cã era vorba de preluarea... ºi, mai ales, era vorba de necesitatea de armonizare cu angajamentele care au fost asumate de România prin documentele de poziþie elaborate la Capitolul ”Libera circulaþie a mãrfurilorÒ ºi, mai precis, era punctul 22 din ”Achiziþiile publiceÒ. Asta se urmãreºte prin abilitarea la acest domeniu de activitate: completãri ºi modificãri la Ordonanþa de urgenþã nr. 60/2001 pentru punerea de acord ºi cu Directiva nr. 93 (37) a Consiliului Europei, dar ºi cu documentele de poziþie care au fost elaborate de þara noastrã.

Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt alte luãri de cuvânt?

Eu aº dori sã intervin, domnule preºedinte.

Imediat vã ascultãm, domnule senator Predescu.

Dacã alt coleg doreºte sã ia cuvântul intervin dupã aceea.

Vã ascultãm, domnule senator.

scris noi în raport, cã s-a renunþat implicit, ºi cã s-a respins prin consens, nici n-am mai votat. Aºa stau lucrurile.

Nu, nu. La punctul 4...

Patru, patru...

La punctul 4 am cerut eliminarea. N-am renunþat...

ªi apoi, dupã discuþii, aþi renunþat... Bine, atunci, dacã...

Domnule senator, s-a înþeles.

Eu am spus în situaþia în care completarea este acceptatã de cãtre... Nu s-a fãcut acceptarea...

Eu am înþeles. ªi atunci am menþionat cã nu putem înscrie în proiectul de lege menþionarea punctului din acquis-ul comunitar, din convenþia-memorandum... etc.

## Stimaþi colegi...

Domnule senator Predescu, suntem în Senatul României ºi vorbiþi numai când vã dau eu cuvântul.

Vã mulþumesc, dar... ne înþelegem între noi.

Nu discutaþi între dumneavoastrã. Asta o faceþi la comisie. La comisie aveþi dreptul. Domnule senator Popa, v-a satisfãcut rãspunsul?

Nu, pentru cã, pânã la urmã, în comisie a fost acceptatã completarea, iar în raport nu mai apare. Ca atare, eu îmi susþin, aºa cum scrie în raport, amendamentul de eliminare.

## Vã mulþumesc.

În comisie problema a fost discutatã mai amplu ºi domnul senator Popa îºi aduce aminte, motive pentru care se jusitificã menþiunea la observaþii, cã aþi renunþat la amendamente. Pentru cã nu e vorba de o reglementare, în general, a achiziþiilor publice, ci de o reglementare specialã, care vine sã traducã, în fapt, o obligaþie asumatã potrivit acelui punct din convenþia-memorandum la care România a aderat ºi care trebuie adusã la îndeplinire. În condiþiile în care am examinat, am dezbãtut în detaliu, dumneavoastrã n-aþi mai susþinut amendamentul, motiv pentru care vã rog sã observaþi ºi ceea ce am

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Vã mulþumesc foarte mult.

Mai sunt alte luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu mai sunt. Deci domnul senator Popa propune eliminarea. Comisia a respins, am înþeles, aici, în consens, dar, în orice caz, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri cu mare majoritate nu a fost de acord cu eliminarea acestui articol. Conform regulamentului însã trebuie sã-l

Mulþumesc foarte mult.

Trecem la urmãtorul punct, la 6. Se susþine amendamentul?

Domnul senator Popa. E amendamentul dânsului...

Domnule preºedinte, aici a fost situaþia sã subliniem... eu subliniez acest vot în comisie Ñ 4 pentru, 4 împotrivã Ñ, votul preºedintelui fiind hotãrâtor. E vorba de modificarea ºi completarea reglementãrilor privind taxa pe valoarea adãugatã. Am spus: legea este mult prea importantã, chestiunea trebuie sã treacã prin filtrul Parlamentului întâi, într-o lunã de zile, importanþa nu justificã în nici un fel elaborarea, tocmai de sãrbãtori, a unei asemenea legi importante ºi cred eu cã trebuie eliminat acest punct.

Da, am înþeles.

Vã rog, din partea Guvernului, domnul ministru Gaspar.

Domnule preºedinte, aici este o problemã foarte punctualã. Este vorba sã se aducã o modificare la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adãugatã, în sensul ca Regia Autonomã ”LocatoÒ sã fie scutitã de la plata T.V.A.-ului pentru chiriile aferente spaþiilor care sunt ocupate de misiunile diplomatice, oficiile consulare, reprezentanþii organizaþiilor internaþionale ºi toatã aceastã chestiune în scopul de a se pune de acord, de a se armoniza prevederile acestei ordonanþe cu prevederile Convenþiei de la Viena din 1961, la care se prevede foarte clar cã statul acreditat ºi ºeful misiunii sunt scutiþi de orice impozite ºi taxe naþionale, regionale sau comunale asupra localurilor misiunilor ai cãror proprietari sau locatari sunt. Deci este o chestiune de a ne pune de acord exact cu...

S-a înþeles, domnule ministru Gaspar. Mai sunt luãri de cuvânt pe aceastã temã?

Eu doresc sã adaug, la început de an financiar se demonstreazã urgenþa acestei mãsuri.

Da, vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, s-a propus eliminarea de cãtre domnul senator Popa a acestui punct. Aþi auzit ºi justificarea. Vã rog sã votaþi. Deci ”nuÒ, înseamnã cã nu suntem de acord cu eliminarea, ”daÒ, suntem pentru eliminare. Vã rog sã votaþi.

A cãzut eliminarea cu 41 de voturi pentru, 75 împotrivã, nici o abþinere.

Trecem la punctul 8, vã rog, dacã amendamentul se mai susþine.

Vã ascultãm, domnule senator. Amendament propus de Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Noi constatãm cã Constituþia României la art. 114 alin. 1 aratã cã pentru a emite ordonanþe în domeniu trebuie sã nu fie lege organicã. Constatãm cã solicitãrile fãcute la punctul 8 privesc activitatea proceselor de privatizare, legea de privatizare este o lege organicã ºi considerãm cã se face un abuz incluzând aceastã cerere pentru...

Domnule senator, vã rog, citiþi cu atenþie. Deci încã o datã, nu este vorba despre privatizare, care intrã pe lege organicã, este vorba despre evaluare postprivatizare, cred cã este suficient de clar exprimat. N-are cum sã fie organicã.

Noi încercãm sã explicãm niºte situaþii, dar situaþia o ºtiþi ºi dumneavoastrã foarte bine. Economia româneascã este confruntatã cu probleme deosebite, ºi acum se încearcã sã se legifereze niºte situaþii care sunt...

Am înþeles, domnule senator Dina Carol. Vã rog, mai sunt alte luãri de cuvânt aici? Domnule ministru Gaspar, foarte pe scurt, vã rog.

Domnule preºedinte, deci aºa cum aþi precizat ºi dumneavoastrã, este vorba de mãsuri de evaluare postprivatizare, deci nu afectãm regimul proprietãþii ca sã spunem cã intrãm în domeniul legilor organice.

Vã rog, susþineþi totuºi eliminarea, domnule Dina? Da?

Sigur. Nu, e surprinzãtor, domnule preºedinte. Cum, de atâta vreme încercãm sã scoatem o lege care sã reglementeze tot ce înseamnã privatizare ºi postprivatizare, nu reuºim de 10 luni de zile sã facem aºa-zisul Cod al privatizãrii, ºi într-o lunã de zile vom rezolva toate problemele care sunt legate de problemele spinoase ale privatizãrii?

S-a înþeles punctul dumneavoastrã de vedere. Mai sunt luãri de cuvânt?

Sã nu uitãm cã în momentul de faþã A.P.A.P.S.-ul are peste 15.000 de procese în instanþele de judecatã privind privatizarea ºi postprivatizarea. O sã aparã încã alte mii de procese.

Stimate coleg, eu nu vreau sã intrãm în polemicã. Deci mãsuri de organizare a activitãþii de evaluare... Deci formularea e foarte clarã. Nu intrã sub nici o formã în ceea ce spuneþi dumneavoastrã, dar v-am înþeles punctul de vedere.

Dacã sunt colegi care doresc sã se exprime aici? Înþeleg cã nu. Deci susþineþi eliminarea în continuare.

Da.

Stimaþi colegi, deci la punctul 8 Ñ ”mãsuri de organizare a activitãþii de evaluare...Ò Ñ domnul senator Carol Dina susþine în continuare eliminarea. Comisia a respins. Guvernul... aþi auzit justificarea. Vã rog sã votaþi eliminarea. Cu ”nuÒ, înseamnã cã nu sunteþi de acord cu eliminarea. Vã rog sã votaþi.

Cu 45 de voturi pentru, 70 împotrivã, nici o abþinere. Deci rãmâne punctul 8. S-a respins eliminarea.

La punctul 9 înþeleg cã comisia propune eliminarea punctului 9. Guvernul este de acord cu eliminarea punctului 9. Dacã sunt alte obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi eliminarea punctului 9, cu care este de acord ºi Guvernul ºi comisia.

Cu 111 voturi pentru, 3 împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.

La punctul 10 se susþine în continuare amendamentul? Vã ascultãm, domnule senator Carol Dina.

Pentru aceleaºi considerente expuse la punctul 8, solicitãm eliminarea ºi a mãsurii prevãzute la punctul 10. De data aceasta este chiar privatizare-restructurare la niºte unitãþi-cheie ale economiei naþionale ºi intrã sub incidenþa legii organice.

Am înþeles. Domnul ministru Gaspar.

Deci pentru considerentele pe care le-am spus la punctul 8, propunem sã nu se ia în seamã propunerea de eliminare a textului, ci de menþinere a textului.

Comisia?

Ne menþinem punctul de vedere.

Stimaþi colegi, existã o propunere de eliminare a punctului 10 din partea grupului, amendament P.R.M., respins ºi de cãtre comisie, ºi de cãtre Guvern.

Domnule preºedinte, v-aº ruga... insist foarte mult asupra acestei chestiuni. Este lege organicã ºi nu ne dã nimeni dreptul sã încãlcãm Constituþia.

Stimate coleg, avem atâþia juriºti de prestigiu în acest Senat al României ºi vã imaginaþi...

Dar nu se poate... În raportul prezentat de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri se face precizarea cã numai în legãturã cu legile ordinare se poate abilita Guvernul.

Absolut.

Deci Legea privatizãrii este organicã ºi n-avem dreptul... Încãlcãm Constituþia.

ªi aici e vorba de înlesniri la plata preþului.

Deci rugãmintea mea este sã citiþi cu atenþie, domnule senator Carol Dina.

Punctul 10 Ñ ”Mãsuri pentru asigurarea derulãriiÒ... Deci, nu se intervine cu legislaþii în ceea ce priveºte proprietatea, reluarea privatizãrii. Haideþi sã nu facem ºicane...

Atunci pentru ce-o cere, domnule preºedinte? Pentru ce se cere acest lucru?

Am înþeles, domnule senator. Dacã mai sunt, totuºi, alþi colegi care susþin acest punct de vedere? Se propune eliminarea de cãtre Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Amendament respins ºi de cãtre comisie, ºi de cãtre Guvern. Deci vã rog sã votaþi eliminarea. Cu ”nuÒ, înseamnã cã nu sunteþi de acord cu acest amendament respins. Vã rog sã votaþi.

Cu 48 de voturi pentru, 71 de voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a respins.

Punctul 11 dacã se susþine? Vã ascultãm, domnule senator Nicolae-Vlad Popa.

## Domnule preºedinte,

Acordarea unor facilitãþi ºi înlesniri privind plata la societãþile comerciale aflate în portofoliul A.P.A.P.S.-ului, care se privatizeazã sau care s-au privatizat, înseamnã încãlcarea unor dispoziþii ºi unor principii, pentru cã dacã spunem cã nu acceptãm discriminãri atunci nu facem asemenea ordonanþã, pentru cã a accepta facilitãþi dupã licitaþie, ºi vã dau un exemplu: la Braºov s-a privatizat întreprinderea fostã Societatea Comercialã ”HidromecanicaÒ, s-au înlãturat 7Ñ8 investitori într-o licitaþie, a rãmas unul singur, normal, s-a adjudecat, dupã care s-au anulat penalitãþi, s-au fãcut eºalonãri. Pãi, dacã s-ar fi întâmplat... de ce nu se dau aceleaºi condiþii pentru toþi cei care concureazã la aceastã licitaþie? Asta se urmãreºte. Aceastã procedurã naºte corupþie, aceastã procedurã naºte concurenþã neloialã. Nu este corect ca un asemenea domeniu sã fie reglementat pe aceastã cale, iar dacã este reglementat, trebuie sã fie reglementat prin lege pentru toþi cei care acced la privatizarea unor societãþi comerciale. Consider cã acest subiect nu poate fi rezolvat pe calea ordonanþei ºi pe calea unei legi care sã... încã o datã spun, sã rezolve unitar ºi pentru toþi, în egalã mãsurã, aceastã chestiune de facilitãþi ºi alte înlesniri pe care le acordã legea. Deci eu vã rog foarte mult, aºa ºi la urmãtorul punct, la punctul 12, e vorba de reglementãri privind unele probleme financiare rezultate din contractele de privatizare, deci tot postprivatizare, e tot vorba de a acorda unele înlesniri, în mod discriminatoriu, numai aceluia care a accesat ºi a câºtigat licitaþia, înlesniri de care ceilalþi n-au beneficiat. Este o chestiune care, încã o datã spun, naºte corupþie ºi nu putem accepta ca Guvernul, într-o lunã, în aceastã lunã, de sãrbãtori, sã dea asemenea ordonanþe.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul senator Eckstein.

## **Domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter:**

Dacã în cazul P.R.M.-ului eu am înþelegere cã se voteazã împotriva acestor puncte care reglementeazã privatizarea, respectiv PSAL-ul, sunt pe undeva uimit cã reprezentanþii P.N.L.-ului, care se declarã întotdeauna pentru privatizare, se declarã împotriva acestor mãsuri.

Pãi, privatizarea sã stea o lunã în vacanþã, pentru cã noi am plecat în vacanþã parlamentarã? Sau derularea programului PSAL, iarãºi, sã rãmânã încã o lunã în vacanþã? Cred cã obiecþiile nu au temei juridic.

Stimaþi colegi, vã rog, vã rog, avem un regulament. Bun. Vã dau cuvântul. Deci de fiecare grup câte un reprezentant. Vreau sã fie foarte clar.

Domnul senator Pãunescu.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Domnule preºedinte, eu sunt surprins cã domnul senator liberal a vorbit aici despre înlesniri ºi facilitãþi fãcând un pleonasm uriaº ºi a uitat sã vorbeascã ºi despre uºurãri. Pãi dacã propune aici înlesniri ºi facilitãþi, tabloul e incomplet, dacã nu sunt ºi uºurãri. Asta pentru a realiza baza temeliei fundamentului de jos!

Vã rog, dacã celelalte grupuri doresc sã se pronunþe? Domnul senator Bîciu, vã rog...

## Domnule preºedinte,

Mã simt nevoit sã fac niºte precizãri la lucruri care n-au fost înþelese exact. Deci domnul senator Popa a ridicat un lucru nefiresc care se întâmplã în aceastã þarã: se organizeazã licitaþii, care sunt adjudecate de o anumitã firmã sau persoanã, dupã care i se acordã o grãmadã de facilitãþi, lucru foarte incorect. Nu merita sã fie criticat pentru aceasta. În ceea ce priveºte intervenþia domnului senator Eckstein Kov‡cs, trebuie sã facem precizarea cã Grupul P.R.M. doreºte sã nu fie încãlcatã Constituþia, nu sã nu se facã privatizãri în România. Mulþumesc.

## Mulþumesc, stimate coleg.

Vreau doar sã-þi amintesc cã avem o Lege a rãspunderii ministeriale foarte durã, pe care am aprobat-o, ºi nu e posibil ceea ce spuneþi dumneavoastrã. Deci ca sã vã fie foarte clar!

Domnul senator Pãcuraru, ºi cu asta încheiem, pentru cã au luat cuvântul toþi liderii grupurilor parlamentare.

## Domnule preºedinte,

Singurul argument suplimentar pe care vreau sã-l aduc la propunerea de eliminare este cã în afarã de discriminãrile pe care vorbeam cã le produce ºi de faptul cã o datã ales un partener de privatizare i se dau facilitãþi, altele decât cele cunoscute de alte persoane potenþial interesate sau operatori interesaþi, pot sã spun cã pct. 11 încalcã, în momentul de faþã, aºa cum este formulat, prevederile acordului cu Fondul Monetar Internaþional, care, în mod expres, punctual, prevede ca sã nu se mai acorde înlesniri ºi facilitãþi agenþilor economici în etapa pre-privatizare.

Mulþumesc.

Deci o justificare în favoarea Guvernului, care va avea grijã sã nu încalce acordul cu Fondul Monetar Internaþional. Mulþumesc. Scurt.

Domnul ministru Gaspar, dacã aveþi un rãspuns de dat?

## Domnule preºedinte,

Nu este aceasta o practicã nouã în procesul de privatizare. S-a utilizat ºi în legislatura anterioarã, deci n-am venit cu ceva nou. Iar pentru niºte date suplimentare, vã rog sã-i permiteþi domnului secretar de stat Zelenco, de la A.P.A.P.S., sã dea niºte lãmuriri.

Da, vã mulþumesc foarte mult. Deci, stimaþi colegi, mai doriþi intervenþie?

Domnul secretar de stat Zelenco, vã ascultãm. **Domnul Iacob Zelenco Ñ** _secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În legãturã cu aceastã problemã vreau sã fac aceastã precizare, cã foarte multe din societãþile comerciale pe care le mai avem în portofoliu, cam 530 de societãþi cu capital majoritar de stat, se confruntã cu datorii foarte mari la bugetul de stat. Nici un investitor nu doreºte sã cumpere o societate cu aceste datorii ºi care... de fapt în care el nu are nici un amestec ºi nici o vinã ºi condiþia este ca de la început aceste societãþi sã fie curãþate de datorii. În ceea ce priveºte societãþile comerciale privatizate, vreau sã aduc la cunoºtinþa dumneavoastrã urmãtorul aspect: chiar în guvernarea trecutã, în contractele încheiate în guvernarea trecutã s-au prevãzut clauze prin care autoritatea Guvernului se angaja sã acorde astfel de facilitãþi ºi ne-am trezit astfel în situaþia ca dupã 1 ianuarie 2000 sã avem astfel de contracte cu clauze, cu angajamente luate, ºi nu onorate, ºi care au la bazã aprobãri date de cãtre Guvern, de cãtre primul-ministru din acea vreme, ºi un exemplu clar în acest sens îl constituie chiar Reºiþa, cãreia i s-au prevãzut fel de fel de facilitãþi ºi care n-au fost puse în aplicare ºi ne-am trezit cu aceste...

Vã mulþumesc.

## S-a înþeles, domnule secretar de stat.

Stimaþi colegi, se propune eliminarea punctului 11 de la capitolul 2, deci amendament respins de comisie, aþi auzit ºi argumentele Guvernului. Vã rog sã votaþi. Cu ”nuÒ, înseamnã cã nu se eliminã.

Cu 48 de voturi pentru, 67 voturi împotrivã, nici o abþinere, nu s-a votat eliminarea.

La punctul 12, acelaºi lucru.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

O listã!

Dacã este aºa îmi...

Da, da, aºa este. Sunt douã amendamente respinse.

Scuzaþi-mã, vã rog. Da, vã rog. Vã ascult, punctul 3.

V-aþi opus ºi la poprire.

Domnule preºedinte, punctul 3 priveºte reglementãri privind executarea prin poprire a unor conturi ale instituþiilor publice. Noi am considerat aceastã reglementare ca fiind de o importanþã mare, nefiresc sã fie rezolvatã pe calea unei ordonanþe. Consider cã priveºte un domeniu organic. Atât!

Am înþeles. Vã rog, domnule ministru Gaspar.

Domnule preºedinte, vã rog sã constataþi cã reglementarea nu intrã sub incidenþa art. 72 din Constituþie, care stabileºte domeniul legilor organice ºi, ca atare, susþinerea domnului senator nu se încadreazã în textul constituþional la care m-am referit.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnul Predescu.

Domnule preºedinte, poprirea e una din modalitãþile legale de realizare a creanþelor, cea mai simplã. Mã surprinde cã se susþine teza aceasta. N-am crezut... Nici vorbã de aºa ceva. E cea mai simplã ºi cea mai sigurã. Nu, e vorba de creanþe ºi creanþa e personalã.

Încã o datã. Dacã doriþi la fiecare punct de vot, cereþi listã prin liderii de grup. Foarte bine, deci cereþi listã. Deci vã rog câte o listã pentru Grupul liberal.

Stimaþi colegi, la punctul 12 aþi auzit argumentaþia. Se propune eliminarea. Amendament respins de comisie. Vã rog sã votaþi. Cu ”nuÒ, înseamnã cã nu suntem de acord cu eliminarea.

Cu 41 de voturi pentru, 62 împotrivã, nici o abþinere, nu s-a acceptat eliminarea propusã.

Mergem mai departe la capitolul III. Nu avem amendamente. La capitolul IV...

Sunt la capitolul III. Este amendament de la Grupul parlamentar al Partidului România Mare ºi la punctul 3 ºi 4 am eu amendamente.

Dacã mai sunt alte luãri de cuvânt?

Domnule preºedinte, dacã-mi îngãduiþi, douã precizãri, în mãsura în care domnul Popa îmi îngãduie sã spun ºi eu...

Vã ascultãm, domnule senator.

Vream sã spun ºi cu aceastã ocazie, mã rog, e o discuþie, pânã la urmã, tehnicã, între noi, specialiºtii în drept, totuºi nu orice chestiune legatã de proprietate conduce la necesitatea unei legi organice. Am rugat cu respect sã se citeascã cu atenþie art. 72 din Constituþie. Este vorba numai de regimul general al proprietãþii. Unde este regimul general al proprietãþii când vine Guvernul sã instituie regimul unei mãsuri prin intermediul cãreia se asigurã realizarea creanþelor? Regimul general al proprietãþii, în optica mea, înseamnã legi de forþã: Codul civil, când vom lucra la Codul civil, ºi vom lucra, sigur cã acolo va fi vorba de aºa ceva.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Mai doriþi sã completaþi ceva, domnul senator?

ªi Codul de procedurã civilã este o lege de forþã ºi eu consider aceastã reglementare ca fiind o reglementare de procedurã civilã câtã vreme modificã forma de poprire, actualmente reglementatã prin procedura civilã.

Nu e regimul juridic al dreptului, e realizarea dreptului care deja hotãrãºte juridiceºte.

Domnule preºedinte, eu am spus cã este o lege foarte importantã ºi se recunoaºte cã este foarte importantã.

Domnule senator, s-a înþeles. Eu cred cã ºi toþi colegii au înþeles ºi argumentele ºi totul.

Stimaþi colegi, se propune eliminarea pct. 3 de la capitolul III Ñ ”putere judecãtoreascãÒ. Vã rugãm sã votaþi. Deci cu ”nuÒ, nu suntem de acord cu eliminarea.

Cu 41 de voturi pentru, 64 de voturi împotrivã, o abþinere, deci nu s-a acceptat eliminarea.

Vã rugãm, o listã.

ªi noi o listã!

La punctul 4... Vã ascultãm, domnule senator. O listã pentru Grupul parlamentar P.N.L. ªi dumneavoastrã o listã. Vã rog.

Deci la pct. 4. Domnule preºedinte, modificarea reglementãrilor privind procedura reorganizãrii judiciare ºi a falimentului, într-adevãr, dacã la procedura unei popriri pe o instituþie publicã am putea sã trecem cu vederea importanþa reglementãrii, aici, în legãturã cu falimentul ºi procedura reorganizãrii judiciare, chestiunea este extrem de gravã ºi eu cred cã numai Parlamentul poate sã rezolve aceastã problemã.

## Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt aici? Domnul secretar de stat Zelenco, vã rog.

Titlul, aºa cum este el formulat, nu descrie decât cadrul foarte larg în care se doreºte sã fie produsã reglementarea în cauzã. Reglementarea, în schimb, intenþioneazã sã se refere la o chestiune foarte punctualã. Suntem astãzi puºi în situaþia, Autoritatea pentru Privatizare, de a plãti sume importante cãtre judecãtorii sindici fãrã a avea bazã legalã, întrucât astfel de cheltuieli nu sunt recunoscute prin Legea privatizãrii. Pânã acum avem de plãtit acestor judecãtori 70 de miliarde, cheltuieli care se referã la întreþinerea societãþilor comerciale pe perioada de lichidare, sume pe care suntem obligaþi sã le plãtim, deci repet, nu avem baza legalã ca finanþele sã le recunoascã, iar, pe de altã parte, nu le putem recupera de la masa credalã. Aceasta este intenþia noastrã de a interveni în Legea nr. 64/1995.

Domnul senator Popa, de acord cu rãspunsul?

Domnule preºedinte, dacã e vorba doar de aceastã problemã, sigur cã e de înþeles.

Am notat...

N-am avut aceastã explicaþie la comisie.

Mulþumesc foarte mult. Deci nu mai solicitaþi eliminarea? ªi vom urmãri, prin stenogramã, ca Guvernul sã respecte ce a spus aici. Mulþumesc. Nu mai supunem la vot.

Trecem la Capitolul IV Ñ ”Administraþie publicã centralã ºi localãÒ. Se pãstreazã amendamentul la 1?

Da.

Vã ascultãm, domnule senator Popa.

## Domnule preºedinte,

În privinþa organizãrii administraþiei publice, Constituþia prevede, obligatoriu, lege organicã. Aici este vorba de reglementãri privind obligaþiile autoritãþilor publice locale ºi ale cetãþenilor privind gospodãrirea localitãþii ºi, astfel, este încãlcatã aceastã prevedere constituþionalã. Spune la punctul o) art. 72 Ñ ”organizarea administraþiei locale a teritoriului, regimul general privind autonomia localãÒ. Deci, e vorba de o lege privind organizarea administraþiei locale. În al doilea rând, dacã recunoaºtem aceastã autonomie, ºi e un principiu pe care trebuie sã-l respectãm, atunci trebuie sã dãm voie comunitãþilor, prin consiliile locale, sã-ºi facã curãþenie ºi sã se organizeze în aºa fel încât sã rãspundã nevoilor fiecãrei localitãþi. Nu cred cã un amestec centralizat de la Guvern poate sã rezolve o problemã care este de competenþa localitãþii, adicã a consiliului local sau a consiliului judeþean.

Da, vã mulþumesc.

Domnul ministru Gaspar sau domnul Cozmâncã.

## **Domnul Octav Cozmâncã** _Ñministrul administraþiei publice:_

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Vreau sã fac douã precizãri: în primul rând, domnul Popa nu e corect pânã la capãt. Într-adevãr, organizarea administraþiei publice e de domeniul legii organice, dar sesizaþi, domnule senator, cã aici e vorba de niºte obligaþii în legãturã cu gospodãrirea localitãþilor. Deci sediul materiei este reglementat în Legea nr. 215/2001 ºi acum, printr-o ordonanþã, venim ºi detaliem care sunt acele obligaþii pentru a schimba odatã ºi odatã sau sã începem sã schimbãm înfãþiºarea localitãþilor. Dacã dumneavoastrã vã place cum aratã inclusiv Braºovul, atunci nu e nevoie de o asemenea ordonanþã, dar vrem, într-adevãr, sã începem sã punem ordine în administrarea localitãþilor, în modul în care aratã localitãþile în România.

Eu aº dori un argument. Domnul senator Popa îºi submineazã singur argumentul, pentru cã susþine sã lãsãm consiliile locale pentru un act de rang inferior. ªi cum sã-ºi reglementeze? Aºa cum îi trece fiecãruia prin cunoºtinþã ºi posibilitãþi? Nu se poate aºa ceva. Nu uitaþi cã administraþia este o problemã unitarã a României, este de interes general cum este administratã þara. Nu rãmâne administrarea þãrii la dispoziþia oricãrei autoritãþi locale. ªi aici este vorba de stabilirea de principiu prin lege, adicã ordonanþã, a drepturilor, obligaþiilor atât ale cetãþenilor, cât ºi ale autoritãþilor. Dumneavoastrã le trimiteþi pe toate, le expediaþi la disponibilitatea localã, ceea ce nu este de admis.

Da. Stimaþi colegi, haideþi sã depãºim momentul. Supunem la vot...

Pierdem ºi caracterul unitar al statului.

...aceastã propunere de eliminare, respinsã ºi de comisie, ºi de Guvern. Vã rog sã votaþi.

Asta vreþi, probabil.

”NuÒ înseamnã cã nu suntem de acord cu eliminarea. Cu 19 voturi pentru, 64 împotrivã ºi nici o abþinere, nu s-a acceptat eliminarea.

Mai avem la punctul 4. Vã ascultãm, domnule senator Popa.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

”Regulament-cadru de organizare ºi funcþionare a consiliilor locale ºi judeþeneÒ. Este ºtiut cã fiecare consiliu local ºi judeþean îºi voteazã propriul regulament, aºa cum ºi noi ne votãm propriul regulament. Eu cred cã este vorba de o imixtiune în aceste legislative locale. Eu admir pãrerea colegului meu privind un centralism excesiv, dar nu o pot accepta, pentru cã eu nu-i consider inapþi pe acei oameni din consiliile locale sau judeþene. Ar fi o insultã. Înseamnã cã degeaba facem alegeri, degeaba îi punem în locuri de consilieri, unde trebuie sã voteze bugetul local, pentru cã ei nu sunt în stare sã-ºi gândeascã un regulament sau nu sunt în stare sã ia decizii asupra curãþeniei din acel loc. Trebuie sã venim noi, de la minister, sã hotãrâm cum se face curãþenie în România? Nu se poate aºa ceva.

Ori acceptãm cã aceºti oameni au drepturi ºi obligaþii ºi îi putem taxa dacã nu ºi le îndeplinesc politic, ºi sã rãspundã la alegeri pentru neîmplinirea unor promisiuni, dar nici în felul acesta, sã hotãrâm de sus fiecare regulament la toate consiliile locale ºi, pur ºi simplu, sã îi conducem cu o mânã de fier din ministerul domnului Cozmâncã...

Domnul senator Iorgovan.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Constat cã domnul Popa este hotãrât în aceastã searã. Noi am crezut la comisie, dupã discuþiile repetate ºi îndelungate pe care le-am avut, cã la dezbaterile în plen Domnia sa o sã se mai lase convins, dar nici pe departe.

Mi-am îngãduit în ºedinþa comisiei sã-i reamintesc domnului coleg cã nu noi, cei care formãm majoritatea în Parlament ºi cei care susþinem Guvernul, venim acum cu aceastã formulã a regulamentului-cadru. La aceastã formulã s-a venit în timpul Guvernului Stolojan, pe baza reglementãrilor de atunci, când unul din secretarii de stat, care rãspundea de domeniul administraþiei publice locale, era chiar reprezentantul partidului din care domnul Popa face parte.

Domnule preºedinte, dincolo de aceastã secvenþã istoricã, sigur cã atunci aºa ceva era posibil, acum se vede treaba cã nu mai este posibil, strict pe litera ºi textele Constituþiei.

Constituþia vorbeºte despre adoptarea prin lege organicã a statutului de autonomie localã, a organizãrii mai departe a administraþiei publice locale, dar o datã ce avem Legea nr. 215/2001 care vorbeºte despre cum se constituie consiliile locale, judeþene, care sunt interrelaþiile dintre ele, raporturile cu primarul ºi cu prefectul, mai departe, în ceea ce priveºte organizarea internã a fiecãrui consiliu judeþean ºi a fiecãrui consiliu local, întreb: poate sã-ºi permitã România, care este stat unitar, sã lase aceastã chestiune exclusiv pe seama fanteziei ºi a iniþiativei locale, ca sã mã exprim aºa? Rãspuns categoric: nu! Ne opreºte, în primul rând, tocmai aceastã reglementare din art. 72, ºi ne opreºte, în acelaºi timp, art. 1 din Constituþie. Dar nu vine Guvernul în faþa noastrã cu un proiect de lege, pentru cã dacã s-ar fi dorit reglementarea acestei chestiuni în detaliu, ceea ce probabil ar fi putut da naºtere, cu temei, la asemenea obiecþii, s-ar fi fãcut prin legea organicã. Or, nu s-a dorit, tocmai pentru cã este autonomie localã, dar aceastã autonomie localã nu trebuie sã uitãm cã este în România, care este stat unitar. Abia am sãrbãtorit Ziua Naþionalã ºi tocmai am avut unele excese, ca sã mã exprim aºa, în anumite zone.

Cu alte cuvinte, regulamentul de organizare ºi funcþionare a unei structuri care realizeazã autonomia localã la nivelul judeþului, respectiv la nivelul unei comune sau al unui oraº, nu poate fi în afara unui spirit unitar al statului român ºi aceasta pentru simplul motiv cã acolo, în modul în care se organizeazã consiliul judeþean ºi local, nu este interesat numai judeþul ºi consiliul local.

Dau un singur exemplu. Serviciile de stare civilã, emiterea certificatelor de toate genurile trebuie sã se realizeze unitar pe toatã þara româneascã, pentru cã altfel, dacã am lãsa regulamente numai la iniþiativã localã, s-ar putea sã ne trezim cã într-un judeþ avem certificate de un fel ºi în alt judeþ de alt fel. Este numai unul din motivele care pledeazã împotriva tezei domnului coleg ºi pentru înþelepciunea exprimatã de Guvern prin acest proiect. Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Susþin sã rãmânã acest articol: ”Aprobarea Regulamentului-cadru de organizare ºi funcþionare a consiliilor locale ºi a consiliilor judeþeneÒ din urmãtoarele considerente.

În primul rând cã o asemenea reglementare o aveam prin Hotãrârea Guvernului nr. 103/1992, care este depãºitã din multe puncte de vedere datoritã legislaþiei care a intervenit în decursul anilor.

În al doilea rând, vreau sã precizeze faptul cã acesta este un regulament-cadru, nu este un regulament unic, obligatoriu pentru absolut toate consiliile locale: municipii, oraºe, comune ºi judeþe.

Este un regulament care vine sã detalieze atribuþiunile consiliilor locale ºi judeþene prevãzute în Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001 ºi în aceste condiþii nu vãd nici o încãlcare a autonomiei locale, în a-ºi aproba fiecare consiliu local ºi judeþean propriul regulament de organizare ºi desfãºurare a activitãþii.

În al treilea rând, ºi închei, în foarte multe þãri, aºa cum sublinia ºi domnul preºedinte Vãcãroiu, sunt asemenea regulamente-cadru care stabilesc limitele în care se poate acþiona, evident, pe baza legii organice nr. 215/2001. Susþin sã rãmânã aceastã reglementare în proiectul de lege.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnule senator Eckstein.

Eu reprezint un judeþ ºi sunt dintr-un oraº unde avem un primar foarte original. Cu toate acestea, trebuie sã încurajãm ºi aceste afirmaþii fãcute de unii dintre colegii noºtri cum cã România, fiind un stat unitar, autoritatea publicã localã ºi judeþeanã nu sunt în mãsurã sã-ºi adopte propriul regulament. Pãi atunci ce sã mai vorbim de autonomie localã dacã acea instituþie-conclav nu-ºi poate stabili, în limitele legii, regulamentul propriu de funcþionare?

Mi se pare totuºi cã existã posibilitãþi ca, în caz de nelegalitãþi, prefectul sã atace aceste hotãrâri Ñ pentru cã acestea se adoptã prin hotãrâri Ñ dacã încalcã cadrul legal, dar ºi eu sunt de pãrere cã se impune eliminarea acestui punct.

Este vorba de regulamentul-cadru, nu de regulamentele concrete.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi, referitor la aceastã temã, întâmplãtor am fost în toatã Europa. Toate þãrile au regulamentcadru, cu norme ºi principii. ªi în Ungaria existã un regulament-cadru. Vã rog eu sã vã interesaþi.

Domnul ministru Cozmâncã.

ªi eu am un singur argument, domnule preºedinte. Marile oraºe, luaþi exemplul Franþei ºi Italiei, au chiar regim propriu.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa** _(din salã):_

Cine v-a dat cuvântul?

Cine mi-a dat cuvântul! Am formulat ºi l-am luat. Aºa încât reþineþi cã existã diversitate.

Am înþeles, domnule senator. Domnule senator Popa.

Domnule preºedinte, dacã aceastã chestiune era iniþiativa Guvernului, dar pe calea procedurii normale, o discutam ºi vedeam dacã se impune sau nu, dar pe calea unei ordonanþe nu poate fi reglementat acest domeniu.

S-au înþeles. Stimaþi colegi, s-au auzit toate argumentele. Din partea P.R.M., vã ascultãm.

Domnule preºedinte, aº vrea sã fac o singurã observaþie. Dacã este vorba de un regulament-cadru care stabileºte un cadru general în care administraþiile locale se pot miºca, mai este de înþeles o asemenea iniþiativã, care însã se poate rezolva mult mai uºor pe altã cale. Dar dacã se are în vedere ceea ce are în vedere domnul ministru Octav Cozmâncã adineauri, detalierea acestui cadru, stabilirea pânã la amãnunt, aºa înþeleg eu detalierea!, a modului în care trebuie sã se miºte administraþiile locale, cu asta chiar cã nu se poate fi de acord. Este inacceptabil.

Dacã rãmânem în acest context, în litera acestei chestiuni, un regulament-cadru încã este de acceptat, dar dacã începem sã detaliem fiecare aspect în care administraþia localã trebuie sã se miºte cum dicteazã Guvernul la Bucureºti, nu se poate accepta.

Vã mulþumesc.

Stimate coleg, uitaþi-vã pe reglementare. Este vorba de regulament-cadru. Fiecare municipiu, oraº, localitate are specificul ei, cu anumite probleme. Unul are gospodãria localã la el, altul nu o are. Este un regulamentcadru, reþineþi, nimic altceva.

Doamna senator Popa, vã ascultãm.

Dupã aceea dãm cuvântul... Doamna senator Petre, pardon, scuzaþi!

## **Doamna Maria Petre:**

Domnule preºedinte, numele meu e Petre. Da.

Aº vrea, cu tot respectul, sã-i reamintesc domnului ministru Cozmâncã atunci când face trimitere la Hotãrârea Guvernului nr. 103 sau 102/1992, sau cât a fost aceea cu regulamentul-cadru, cã ne aflam în acel moment în România la primele alegeri locale organizate dupã Revoluþia din 1989, cã autoritãþile locale constituite atunci prin alegeri libere nu aveau nici un fel de experienþã, deoarece o pierdusem în cei 45 de ani de comunism...

... ºi vreau sã-i amintesc, de asemenea, cu respectul cuvenit, cã suntem în 2002, suntem în procedurã de integrare europeanã ºi nimeni în Europa nu are nevoie de un regulament-cadru pentru a-ºi reorganiza activitatea.

Da, pentru cã au toþi.

Nu are nimeni, domnule senator, un asemenea regulament!

Nu-l iau de la noi. Nu, nu. Îl au.

Domnul ministru Cozmâncã.

## **Domnul Octav Cozmâncã:**

Încã o datã precizez, domnule preºedinte, cã este vorba de un regulament-cadru. Pânã în momentul de faþã consiliile locale funcþioneazã pe baza acestei hotãrâri de Guvern, ºi eu cred cã este anormal sã adopte regulamente-cadru, dar sã funcþioneze pe baza unei hotãrâri de guvern. De aceea venim sã cerem abilitarea sã emitem aceastã ordonanþã, care va fi eventual amendatã de

dumneavoastrã ºi va deveni lege valabilã pentru toate autoritãþile publice ale statului. Deci nu vãd care este problema, nu vãd de ce atâta suspiciune în legãturã cu aceastã propunere care mi se pare absolut normalã ºi fireascã în procesul de legiferare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi, aþi auzit argumentele ºi de o parte ºi de alta. La punctul 4 se propune eliminarea, amendament respins de comisie ºi Guvern. Vã rog sã votaþi.

Cu 29 de voturi pentru, 82 împotrivã ºi 3 abþineri, nu s-a acceptat eliminarea.

O listã pentru toate grupurile.

La punctul 5, reglementãri privind impozitul ºi taxele locale.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Interpelãri!

Domnule senator Popa, v-am spus cã continuãm pânã terminãm legea de abilitare. Aºa am stabilit. Vã ascultãm.

Nu e adevãrat!

Domnule preºedinte, aceleaºi argumente. Noi avem o lege în legãturã cu aceste impozite ºi taxe care nu poate fi modificatã. Aceste reglementãri, la general, privind impozitele ºi taxele locale reprezintã, evident, un amestec în autoritatea ºi autonomia acestor autoritãþi ºi consider cã nu pot fi rezolvate pe calea ordonanþei.

Da. S-a înþeles.

Nu! Pentru cã impozitele ºi taxele numai prin lege se stabilesc, cã aºa prevede Constituþia.

Da, dar nu prin ordonanþã.

Stimaþi colegi, se propune eliminarea, amendament respins de comisie.

Domnule Constantinescu, vã rog.

Domnule preºedinte, deja am amintit adineauri, sunt aici o serie întreagã de prevederi care nu cred cã trebuie rezolvate prin ordonanþe sau ordonanþe de urgenþã. Dacã este vorba de unele reglementãri privind impozitele ºi taxele locale, este suficient un ordin al ministrului finanþelor publice, care sã rezolve, cel puþin pentru o perioadã, aceastã chestiune. De ce trebuie sã se ocupe Guvernul, în timpul vacanþei parlamentare, de o asemenea problemã? Este ea de o asemenea urgenþã?

Mai pun o întrebare. Guvernul emite ordonanþe ºi în toatã perioada în care se desfãºoarã activitatea Senatului. De ce este nevoie de o lege specialã ca sã emitã ordonanþe în timpul vacanþei parlamentare?

Stimate coleg, eºti de meserie ºi trebuie sã ºtii Ñ ºi sunt convins cã ºtii Ñ cã la începutul fiecãrui an, în primele douã luni, se dau o serie de reglementãri care sunt de natura legii în domeniul impozitelor ºi taxelor. De exemplu, are o scutire de 5% dacã plãteºte în primele 45 de zile, pentru a evita golul la trezorerie. Despre asta e vorba, nu schimbãm politica impozitelor ºi taxelor.

Greºesc, domnule?

Corect!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Despre asta este vorba, nu despre faptul cã se face politic. Este luna în care poþi sã intri pe gol de trezorerie, ºi atunci se dau niºte facilitãþi ca sã se strângã impozitele ºi taxele locale imediat.

Mai e punctul 9.

Procedurã, domnul senator Alexandru.

Dupã aia procedurã! Ai punctul 9 la capitolul ãsta.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã ascultãm. O secundã! Nu vreþi sã-i daþi voie domnului senator Popa, cã mai are vreo 3 amendamente?!

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Douã.

Domnule preºedinte, la începutul ºedinþei de azi s-a votat programul. Este o ºedinþã care de la ora 18,00 se transmite în direct. Domnii secretari de stat, doamna ministru sunt aici ºi vã rog sã aveþi amabilitatea sã þineþi cont de programul votat. Sã ne oprim azi aici ºi sã reluãm luni, la începutul ºedinþei, ca sã respectãm orarul.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnule senator, vã rog. Eu conduc ºedinþa. Când vã dau cuvântul, vorbiþi.

Stimaþi colegi, eu cred cã pentru populaþia acestei þãri este important ce discutãm.

Numai o secundã. V-am ascultat, dar nu v-am dat cuvântul.

Este foarte important chiar sã asculte în direct cum are loc o dezbatere pe o lege de abilitare. În consecinþã,

Cu 79 de voturi pentru, 27 împotrivã ºi nici o abþinere, s-a acceptat prelungirea programului.

Rog sã se transmitã direct aceastã dezbatere pe legea abilitãrii.

Suntem la punctul 6, unde Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi Guvernul s-au pus de acord cu eliminarea punctului 6: ”Modificarea ºi completarea unor reglementãri cu privire la actele de stare civilãÒ. S-a cãzut de acord.

Sunt totuºi observaþii? Nu. Guvernul, de acord?

Da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Trecem la punctul 9. Avem un amendament al domnului senator Popa Nicolae, Grupul naþional liberal.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

## Domnule preºedinte,

Noi am solicitat eliminarea acestui punct 9, care vorbeºte despre mãsuri. Deci noi delegãm Guvernul ca în aceastã perioadã a sãrbãtorilor sã ia mãsuri pentru constituirea ºi utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publicã a statului, ºi pentru vânzarea imobilelor proprietate privatã a statului aflate în administrarea Regiei Autonome ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ.

Domnule preºedinte, nu este moral, nu este corect ca în perioada vacanþei sã se ia mãsuri pe care noi sã le primim ulterior la Parlament rezolvate, executate. Nu este moral ca noi sã delegãm Guvernul, care reprezintã doar o parte a acestui Parlament, puterea, sã poatã schimba destinaþia unor imobile, sã le vândã sau sã foloseascã fondul locativ ca proprietate personalã. Consider cã acest articol trebuie neapãrat eliminat.

Am înþeles.

## **Domnul Ion Predescu:**

Domnule preºedinte...

Am înþeles, domnule senator Popa. Vreau sã vã spun cã ºi pe mine m-a surprins cã în aceste imobile acum stau deocamdatã cei care au fost la putere pânã în 2000.

Vã rog, domnule ministru Gaspar, sã rãspundeþi.

## Domnule preºedinte,

Prin aceastã propunere urmãrim sã stabilim niºte mãsuri legate de administrarea, pãstrarea bunurilor aparþinând domeniului public al statului destinate asigurãrii serviciilor publice de interes naþional, de reprezentare, de protocol pentru: Senat, Camera Deputaþilor, Preºedinþie, Guvern ºi Curtea Constituþionalã.

Pe de altã parte, este vorba de anumite bunuri care se gãsesc în domeniul privat al statului, care urmeazã sã fie valorificate, nemaiputând fi reþinute în fondul de protocol de interes naþional.

## S-a înþeles.

Mai sunt intervenþii, stimaþi colegi?

Vã ascultãm, domnule Constantinescu. Vã rog sã-l lãsaþi pe domnul Ilaºcu sã-ºi cumpere casa. Vã rog.

Domnule preºedinte, de data aceasta problema este puþin mai complicatã. Pe de o parte, se solicitã abilitarea Guvernului pentru a stabili mãsuri pentru constituirea ºi folosirea fondului locativ de protocol ca proprietate a statului. Asta este o chestiune de înþeles. Este nevoie, trebuie sã rezolvãm niºte probleme. Dar în susþinerea primei pãrþi a acestei sintagme se spune: ”ºi rezolvarea unor nevoi ale SenatuluiÒ.

Mã întreb dacã s-a rezolvat vreuna dintre nevoile locative ale vreunui senator în cele 11 luni de când suntem aici împreunã. Aproape 12.

de lege prin aceastã suspendare, ºi aducem la loc incriminarea dupã 7 zile ºi punem din nou mãsura.

Nu e cazul!

Deci dãm posibilitatea sã vindem niºte locuinþe care, deocamdatã, pot sã satisfacã nevoi ale protocolului de stat, pentru ca dupã aceea sã spunem cã s-au scãpat printre degete. Ce sã facem? Asta este! Cu asta chiar cã nu putem fi de acord.

Vã mulþumesc.

Stimate coleg, nu aþi citit bine. Se vând, nu se dau pe gratis. Bun. S-a reþinut.

Se propune eliminarea punctului 9, amendament respins ºi de comisie, ºi de Guvern. ”NuÒ înseamnã cã respingem eliminarea. Vã rog sã votaþi.

Cu 48 de voturi pentru, 66 împotrivã ºi nici o abþinere, s-a respins eliminarea.

Suntem la Capitolul V Ñ ”Apãrare naþionalã, ordine publicã ºi siguranþã naþionalãÒ. Amendament respins la punctul 2. Se menþine?

Domnul senator Popa, care este de serviciu, vã ascultãm. Se mai susþine sau nu? Bine. Vã mulþumesc foarte mult.

Avem Capitolul VII Ñ ”Educaþie, învãþãmânt, cercetare ºtiinþificãÒ. Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, împreunã cu celelalte comisii, a propus 3 puncte noi, acceptate ºi de Guvern, din câte am înþeles.

S-a rezolvat. Vã dau eu exemplu.

ªtiu exemplul pe care vreþi sã-l daþi ºi nu este valabil. Aceea a fost o convenþie în care s-a fãcut un alt joc.

Vã dau mai multe exemple.

ªi nu despre aceea era vorba. Pe de altã parte, se pune problema vânzãrii imobilelor proprietate privatã a statului, aflate în administraþia Regiei Autonome ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ. Se amestecã douã lucruri.

Dacã se vând aceste imobile unor deþinãtori, ºi Senatul respinge ordonanþa emisã în scopul satisfacerii acestei mãsuri, ce se întâmplã?

Nu se mai vând în continuare. Altceva?

Deci cele vândute rãmân bine vândute. Aºa cum a fost incriminarea bancrutei frauduloase. Au ieºit din închisori mari autori de bancrutã frauduloasã, au fost scãpaþi

Da.

Se aflã în text.

Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi dacã sunteþi de acord cu propunerea comisiei de introducere a celor 3 puncte. Vã rog sã votaþi. Este vorba de capitolul VII, punctele 1 ºi 2, nou-introduse de comisie, cu acceptul Guvernului. Vã rog sã votaþi.

Cu 86 de voturi pentru, 25 împotrivã ºi 3 abþineri, s-a acceptat.

Tot la capitolul VII avem un amendament respins la punctul 2.

Domnule senator Popa, vã ascultãm.

Domnule preºedinte,

Am cerut eliminarea acestei reglementãri privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea parcurilor tehnologice ºi ºtiinþifice. Norma este extrem de importantã. Chestiunea nu poate fi rezolvatã pe baza unei ordonanþe. Este firesc ca Parlamentul sã-ºi spunã pãrerea. Nu înþeleg de ce nu a existat o iniþiativã, pentru cã putea sã existe iniþiativa Guvernului pânã acum, ar fi venit domnul ministru ºi ar fi susþinut cã vrea mai repede sã rezolvãm problema, dumneavoastrã nu munciþi destul de repede, ºi noi vrem sã o rezolvãm pânã în Crãciun. Dar nu existã nici o iniþiativã ºi eu cred cã aceste parcuri ºtiinþifice ºi tehnologice sunt foarte, foarte importante ºi meritã rezolvarea pe calea legii.

ªi meritã întârziate!

Domnule senator PredescuÉ

Da.

Nu sunteþi de azi, de ieri în Senatul României.

## **Domnul Ion Predescu:**

Nu, dar mã enerveazã.

Vã rog. Mai sunt luãri de cuvânt? Domnule senator Predescu, aveþi cuvântul!

Voiam sã-i spun cã nu meritã sã fie întârziate dacã sunt aºa importante. Sã le acordãm urgenþã, prioritate, cã tot lege este ºi ordonanþa, domnule coleg.

Oricum va veni în Parlament, cã asta e problemã de duratã, domnule senator Popa.

Sigur!

Stimaþi colegi, se propune eliminarea. Comisia nu a fost de acord ºi nici Guvernul. Vã rog sã votaþi. ”NuÒ înseamnã cã nu sunteþi de acord cu eliminarea. Eu am votat numai ”daÒ pânã acum.

Cu 43 de voturi pentru, 71 împotrivã ºi nici o abþinere s-a respins eliminarea.

Stimaþi colegi, mai sunt alte intervenþii sau amendamente? Nu mai sunt.

La anexa nr. 1 mai sunt intervenþii? S-a introdus un capitol nou Ñ ”Sãnãtate ºi familieÒ Ñ Capitolul VIII.

Nimeni nu a fost împotrivã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Toatã lumea a fost de acord. Sunt obiecþii aici? Nu. Stimaþi colegi,

Domnule preºedinte, mâine este o comisie de mediere, ºi doi dintre colegii noºtri sunt plecaþi în inspecþie pe teren, la penitenciare. Am dori schimbarea lor, prin voinþa plenului Senatului.

Vã ascultãm. Prima propunere.

La ordonanþa privind interzicerea tuturor formelor de discriminare în locul domnului Guga sã fie domnul senator Duþã.

Numai o secundã! Sunt obiecþii? Nu. Vã rog sã votaþi. Cu 86 de voturi pentru, 21 împotrivã ºi o abþinere, s-a aprobat modificarea.

Vã rog.

În locul domnului senator Pujinã Nelu, îl propunem pe domnul senator Prichici Emilian, tot independent.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Cu 82 de voturi pentru, 21 împotrivã, 3 abþineri, s-a aprobat.

Stimaþi colegi, trecem la întrebãri ºi interpelãri.

Vã rog. Domnul senator Adrian Pãunescu, vã ascultãm.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Domnule preºedinte,

Apare aici o curiozitate, într-un vot deschis transcris aici. Nu înþeleg ce se întâmplã. Ori nu merg bine aparatele, ori dumneavoastrã sunteþi un dezident.

Nu, nu, nu glumesc. Aþi votat ”daÒ când grupul din care, mã rog, faceþi parte a votat ”nuÒ.

Am fãcut obiecþie adineauriÉ Din reflex, pentru cã aici e cu ”daÒ ºi ”nuÒ.

Nu, dar sã ºtimÉ

Votul este ”nuÒ.

Ésã vã preþuim.

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi, întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri.

Îl rog pe domnul vicepreºedinte Doru Ioan Tãrãcilã sã preia comanda ºedinþei.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Doamnelor ºi domnilor senatori, vã rog sã vã ocupaþi locurile.

Daþi-mi voie sã vã reamintesc timpii alocaþi grupurilor parlamentare: Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 14 minute; Grupul parlamentar P.R.M., 8 minute; Grupul parlamentar P.N.L., 3 minute; grupurile parlamentare U.D.M.R., P.D. ºi colegii independenþi, câte 3 minute.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) s-a înscris la întrebãri domnul senator Adrian Pãunescu.

Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul!

Invit colegii senatori sã-ºi ocupe locurile.

De asemenea, îi invit pe domnii miniºtri.

Vã rog, domnule senator, sã prezentaþi în primul rând întrebarea pe care doriþi s-o adresaþi reprezentantului Executivului, iar dupã aceea interprelarea.

Rog colegii sã-ºi ocupe locurile.

Înainte de a adresa aceste întrebãri ºi aceastã interpelare, aº vrea sã felicit Ministerul de Interne ºi Poliþia Românã pentru o realizare excepþionalã la care au ajuns, prin arestarea unuia dintre cei mai periculoºi infractori din Europa de Rãsãrit ºi de Sud.

Nu este lipsit de importanþã faptul cã în Grecia renumele românilor era grav periclitat ºi chiar avariat din cauza acestui infractor Ñ Pasaris. Consulul României la Salonic, domnul Marin Gelei, mi-a povestit astã-varã cã, pur ºi simplu, grecii de rând, datoritã prieteniei acestui Pasaris cu un român infractor, erau convinºi cã românii sunt niºte infractori ºi cã nu mai au ce cãuta în Grecia.

Iatã cã Poliþia Românã, iatã cã Ministerul de Interne din România, prin autoritãþile sale ºi prin specialiºtii sãi, realizeazã un fapt cu ecou pozitiv pentru þarã, ºi cred cã nu e inutil sã le adresãm felicitãri noi, cei care, de atâtea ori, îi criticãm pentru nerealizãri mai mult sau mai puþin evidente.

Întrebarea pe care vreau s-o formulez este: de ce nu-ºi plãteºte Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor datoriile faþã de judeþul Dolj?

Este o revenire, am mai spus-o. Numeroºi þãrani din judeþul Dolj, numeroºi fermieri din judeþul Dolj, în realitate judeþul Dolj, aºteaptã ca Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, în înþelegere cu Ministerul Finanþelor Publice, care face o politicã din ce în ce mai durã în aceastã privinþã, sã-ºi onoreze obligaþiile.

Repet, dacã statul nu-ºi onoreazã obligaþiile, el dã un rãu exemplu tuturor particularilor ºi tuturor autoritãþilor judeþene ºi locale. Este de mare importanþã sã se ter-

mine cu aceste datorii substanþiale faþã de judeþul Dolj ºi probabil ºi faþã de alte judeþe.

Aº vrea, doamnelor ºi domnilor, sã reiau aici problema pe care am ridicat-o la declaraþia politicã, privitoare la industriile Craiovei, care sunt, ca ºi industria altor mari localitãþi ale þãrii, într-o situaþie extrem de dificilã.

Este vorba de Fabrica de Avioane ºi de Fabrica de Autoturisme ”DaewooÒ. Este obligatoriu, dupã pãrerea mea, ca Guvernul sã-ºi punã toatã inspiraþia ºi toatã încãpãþânarea, toatã puterea de convingere ºi toatã competenþa în rezolvarea acestor situaþii extrem de grave.

Grupul ”General Motors FiatÒ a hotãrât, la un moment dat, sã cumpere numai anumite capacitãþi de producþie ale Concernului ”Daewoo MotorsÒ. Societatea de la Craiova nu este inclusã în capitolul cumpãrare. Facilitãþile fiscale de care a beneficiat societatea au încetat pe 15 noiembrie 2001. Piaþa internã absoarbe tot mai puþine autoturisme Daewoo. Existã pericolul real al închiderii unitãþii ºi, în consecinþã, pierderea a peste 4.000 de locuri de muncã.

În ceea ce mã priveºte, ca senator de Dolj, vã mãrturisesc, cum vã mai spuneam, cã nu pot deschide ochii ºi nu pot pãºi în judeþul în care am fost ales, pentru cã problema aceasta e veche, nu este o chestiune a Guvernului actual, e o moºtenire, dar ea trebuie rezolvatã, aºa cum am promis în campania electoralã.

Societatea Comercialã ”AvioaneÒ Ñ S.A. este la rândul ei într-o situaþie nu doar delicatã, ci chiar dificilã. Ministerul Industriei ºi Resurselor ºi Ministerul Apãrãrii Naþionale ar putea prezenta un memorandum chiar în aceastã sãptãmânã dacã ar dori aceasta, prin care sã se solicite suplimentarea bugetului Ministerului Apãrãrii Naþionale cu 50 de milioane de dolari ºi mãsuri sociale de protecþie pentru cei 500 de salariaþi care nu vor mai putea fi salarizaþi.

Eu cred cã **problema reindustrializãrii, problema susþinerii industriilor noastre este chestiunea cea mai importantã a Guvernului actual, care face o politicã externã excepþionalã ºi care trebuie sã gãseascã resursele pentru a face ºi o politicã internã mai eficientã, de fapt eficientã ºi urgentã.** Degeaba vom aplica tratamente unui organism care va muri. Nu trebuie sã lãsãm sã moarã industriile româneºti viabile. Trebuie sã relansãm competiþia aºa cum am ºi promis, repet, în campania electoralã.

Aº vrea sã reamintesc domnilor senatori cã în ºedinþa noastrã anterioarã domnul secretar general al Guvernului ªerban Mihãilescu mi-a spus, când am vorbit despre situaþia grea a þãrii acoperite de zãpadã, cã lucrurile s-au rezolvat. Eu am rãspuns atunci: ”La prima ninsoare vom avea iarãºi problemeÒ. Dumnealui a zis cã nu, eu am zis: ”Facem pariu publicÒ, iar colegul nostru, domnul Solcanu, mi-a zis cã vorbim despre drobul de sare de pe sobã.

Iatã, dragi colegi, iatã, domnilor miniºtri, cã drobul de sare ar trebui mãcinat ºi pus pe ºosele, sã se poatã debloca drumurile þãrii.

Într-adevãr, de ani ºi ani de zile Ñ am impresia cã de o eternitate, aºa cum mai spuneam ºi cum scriam într-o carte a mea mai veche, din 1979, ”De la Bârca la Viena ºi înapoiÒ Ñ ne ia prin surprindere orice moment în care apare zãpada. Dacã vine în octombrie, e mult prea devreme. Dacã vine în noiembrie, e, totuºi, prea devreme. În decembrie e banal, cum sã vinã? În ianuarie aproape cã trecuse iarna, de ce sã se mai arate ninsoarea? În februarie, de asemenea, ar fi o neruºinare din partea ninsorii sã aparã. ªi iatã cã, din nou, avem probleme cu zãpada.

Sigur cã ninsorile nu sunt mici, dar e important sã ne pregãtim, ºi ca autoritate centralã, ºi ca autoritãþi locale, pentru a nu mai avea aceste situaþii care pot crea ºi tragedii.

Ultima problemã vreau sã o ridic doamnei ministru al sãnãtãþii, ºi anume sã-i sugerez ca medicina româneascã sã se îmbogãþeascã mai repede ºi mai eficient prin deschiderea care, deocamdatã, e doar a unor particulari, cãtre medicina chinezã.

Rezultatele, despre care am povestit în declaraþia politicã, ale unui tratament pe care o doctoriþã chinezoaicã, Wang, la strãdania domnului senator Nicolescu ºi a mea Ñ doctoriþa lucreazã la Piteºti Ñ, le are în tratarea unuia dintre cei mai mari cãrturari ºi a marelui ierarh ortodox Antonie Plãmãdealã, Mitropolitul Ardealului, sunt atât de încurajatoare, încât mã întreb: de ce în condiþiile de mare sãrãcie pe care le traversãm nu ne putem îmbogãþi cu aceastã alternativã, cu aceastã medicinã alternativã, care costã foarte puþin ºi care este, la nivelul unui mare popor cum e poporul chinez, atât de rãspânditã ºi de eficientã?

Cred cã ne putem gândi, o datã cu adoptarea acestei medicine alternative, a acestei medicine de întreg, de continent, ºi la o altã strategie privind sãnãtatea oamenilor, privind prevenirea bolilor, privind alimentaþia, privind calitatea apei, privind calitatea aerului în care ministerul dumneavoastrã, ilustrã ºi eminentã doamnã doctor, s-ar putea implica mai curajos. Noi am fi în stare sã vã ajutãm cu toate mijloacele, pentru cã, în fond, e vorba de o revoluþionare a gândirii noastre europene, care are nevoie de aceastã infuzie.

Aceasta e credinþa mea ºi v-aº ruga, doamnã ministru, sã vã exprimaþi în aceastã direcþie ºi sã încercãm o cale de îmbogãþire a medicinei româneºti prin aceastã experienþã milenarã atât de eficientã.

## Vã mulþumesc.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar P.R.M., domnul senator Gheorghe Acatrinei, pentru a prezenta întrebarea adresatã Ministerului Apãrãrii Naþionale, legatã de capacitatea de apãrare a þãrii, ºi domnului prim-ministru Adrian Nãstase, legatã de integrarea în Uniunea Europeanã.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Este de necontestat unanimul consens privind integrarea României ca stat naþional, suveran ºi independent în

structurile euroatlantice, respectiv în Uniunea Europeanã ºi NATO.

Populaþia þãrii, electoratul, îºi manifestã tot mai pregnant îngrijorarea faþã de starea armatei, de soliditatea ºi puterea acesteia, poziþie legitim întemeiatã dacã avem în vedere cã, de la peste 400.000 de militari sub arme, efectivele s-au redus foarte mult.

De asemenea, existã semne de îndoialã asupra realului profesionalism al cadrelor, având în vedere uºurinþa cu care se acordã gradele militare, de cele mai multe ori pe criterii politice.

Nu întâmplãtor, în ultimele zile Ð aºa cum am reþinut din presã Ð, au fost înaintaþi la gradul de general un numãr foarte mare de ofiþeri.

Nu în ultimul rând este foarte bine cunoscutã starea de tensiune care domneºte în rândul forþelor armate. Se ºtie cã în milenara sa istorie poporul român nu ºi-a folosit forþa decât pentru a se apãra.

În acest context solicit ministrului apãrãrii naþionale, domnului Ioan Mircea Paºcu, sã rãspundã în plenul Senatului cum se va suplini golul creat prin disponibilizãrile amintite, ce mãsuri se vor lua pentru pregãtirea corpului de ofiþeri ºi, nu în cele din urmã, care este starea oºtirii naþionale ºi ce preþ se poate pune pe actuala capacitate de apãrare a þãrii.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, mai am o întrebare, tot foarte scurtã. Dacã-mi permiteþiÉ

Vã rog. V-am oferit cuvântul pentru cele douã întrebãri.

Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Când am iniþiat procedura de ridicare a imunitãþii parlamentare a unuia dintre cei mai importanþi oameni politici ai þãrii, procurorul general al României declara cã pe numele parlamentarului mai sunt întocmite încã 100 de dosare de cercetãri penale ºi un numãr de 40 din acestea se aflã în faza de definitivare.

Întrebarea este adresatã Ministerului Justiþiei.

Solicitãm ministrului justiþiei, doamna senator Rodica Stãnoiu, sã ne precizeze în scris ºi în plenul Senatului ce se întâmplã cu aceste dosare, de ce nu au fost puse pe rol ºi dacã nu cumva acestea sunt pãstrate pentru a putea fi folosite ca motive de ºantajare a oamenilor politici.

Acum, dacã-mi permiteþi sã prezint ºi interpelarea.

Mai aveþi una?

Acestea au fost întrebãri.

Nu! La interpelãri!

Îmi permiteþi, domnule preºedinte?

Vã rog, stimaþi colegi, sã-l ascultãm pe domnul senator Gheorghe Acatrinei, ca sã nu reluãm, pentru cã tot a venit la tribunã. Aºa am oferit cuvântul ºi domnului senator Pãunescu, ºi n-a fost nici o problemã.

## Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Recentul raport al Comisiei Europene a fost primit cu exagerat optimism de cãtre echipa guvernamentalã condusã de domnul premier Adrian Nãstase.

Deºi cuprinde ºi elemente pozitive acestea sunt nesemnificative pe lângã capitolele la care suntem departe de standardele europene.

Simplul fapt cã þara noastrã este singura dintre candidate fãrã o economie funcþionalã de piaþã spune mult despre ”remarcabilele succeseÒ cu care se laudã actualii guvernanþi.

Primul-ministru Adrian Nãstase trebuie sã o lase mai moale cu ridicarea în slãvi a globalizãrii ºi a Europei federalizate ºi sã se ocupe, dupã pãrerea noastrã, de administrarea þãrii cu o mânã mai forte.

În Uniunea Europeanã vor intra naþiuni suverane, dar ºi puternice din punct de vedere economic, categorie în care nu se încadreazã, în prezent, România, mai ales în ceea ce priveºte acest din urmã aspect.

Intrarea într-o competiþie care se desfãºoarã de pe poziþii net incomparabile va duce, în mod inevitabil, la o gravã ºi irecuperabilã alterare a suveranitãþii naþionale.

## Domnule preºedinte,

Þara noastrã nu poate adera la Uniunea Europeanã cu un sistem mafiot, care patroneazã hoþiile, cu o corupþie generalizatã, cu o birocraþie sufocantã ºi cu o justiþie politizatã. Îmbãtatul cu apã chioarã al Executivului central denotã necunoaºterea în profunzime a realitãþilor româneºti.

Nu susþinem cã guvernarea P.S.D. nu are oameni de valoare, chiar foarte buni, însã în structurile de importanþã capitalã au fost promovaþi dintre cei care au dat mai mult din coate.

În acest context, solicitãm premierului Adrian Nãstase sã revadã nu numai eºalonul doi, dar chiar din primul eºalon sã revadã, sã împrospãteze echipa guvernamentalã ºi, de asemenea, considerãm cã se impune o abordare mai pragmaticã a problematicii integrãrii în Uniunea Europeanã, motiv pentru care cerem prezentarea acestei abordãri în plenul Senatului.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Nicolae Pãtru. Domnul senator are o interpelare adresatã domnului prim-ministru, care vizeazã activitatea din Ministerul Industriei ºi Resurselor.

Domnule preºedinte,

Interpelarea mea este adresatã domnului prim-ministru al Guvernului, domnul Adrian Nãstase.

Domnule prim-ministru,

Piaþa internã se confruntã cu o acutã crizã de motorinã. Populaþia suferã, agricultura suferã, exporturile sunt ºi ele în suferinþã, neputându-se onora nici contractele în vigoare.

Aceastã situaþie gravã se datoreazã, se pare, dispoziþiei date de domnul Dan Ioan Popescu, ministrul industriei ºi resurselor, prin care se oferã rafinãriilor private 50% din producþia internã de þiþei extrasã de S.N.P. ”PetromÒ.

Dispoziþia a fost reþinutã de mass-media cu prilejul vizitei pe care a efectuat-o domnul ministru la rafinãria privatã ”PetromidiaÒ.

Un prim efect al acestei decizii este urmãtorul: rafinãriile S.N.P. ”PetromÒ vor fi obligate sã achiziþioneze þiþei din import, care este mai scump cu pânã la 50% faþã de cel din producþia internã. De aici va rezulta o majorare de preþuri pentru produsele rafinate ºi, implicit, o explozie a preþurilor pe piaþa internã, chiar înainte de sãrbãtorile Crãciunului.

Totodatã, rafinãriile particulare nu au obligaþia sã livreze pe piaþa internã producþia procesatã ºi, în realitate, exportã produse, realizând un aflux de valutã în profit propriu.

În acelaºi timp, produsele procesate la Societatea Naþionalã ”PetromÒ se plãtesc de cãtre rafinãriile private la preþ de producþie internã, în lei, ºi aceasta cu o întârziere de 60 de zile.

Consider cã o decizie de însemnãtatea celei semnalate are impact major asupra populaþiei, precum ºi asupra sectoarelor strategice ale economiei naþionale.

Întrucât pânã azi dispoziþia de transmitere a 50% din producþia internã de þiþei a S.N.P. ”PetromÒ cãtre rafinãriile particulare nu ne-a fost adusã la cunoºtinþã ºi deci nu cunoaºtem dacã are acoperire printr-o hotãrâre de Guvern sau ordonanþã de urgenþã, rugãm sã ni se comunice dacã ministrul Dan Ioan Popescu este singurul responsabil pentru situaþia creatã. Decizia respectivã are acoperire într-o strategie sau într-un aranjament financiar al Executivului, pe care Parlamentul nu o cunoaºte? La nivelul Executivului s-au calculat efectele economice ºi sociale, precum ºi impactul asupra siguranþei naþionale care rezultã din dispoziþia sus-menþionatã ºi care sunt mãsurile dispuse de Guvern?

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa, Grupul parlamentar P.N.L.

Aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

Întrebarea mea este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Având în vedere lipsa de transparenþã constatatã la Ministerul Turismului în legãturã cu limitele teritoriale ale Proiectului ”Dracula ParkÒ Sighiºoara ºi faþã de informaþiile apãrute în presã privind aºa-zise interese de grup care ar aduce atingere imaginii acestui proiect, vã rog sã dispuneþi sã ne fie puse la dispoziþie urmãtoarele informaþii.

1. Dacã limitele teritoriale ale proiectului, stabilite prin studiul de fezabilitate, cuprind ºi terenuri altele decât ale municipiului Sighiºoara?

2. Dacã existã astfel de terenuri, cui aparþin acestea ºi dacã au fost cumpãrate dupã apariþia în ”Monitorul OficialÒ a ordonanþei privind acest proiect? Este vorba de Ordonanþa Guvernului nr. 3/2001.

3. Dacã existã vreo legãturã între proiectul Ministerului Turismului ºi societatea care a cumpãrat staþiunea Sovata?

Vã rog, domnule prim-ministru, sã precizaþi dacã consideraþi cã este oportunã o anchetã a Corpului de control al primului-ministru în situaþia în care ar exista incluse terenuri private, achiziþionate dupã intrarea în vigoare a ordonanþei sus-amintite.

Vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Gheorghe Flutur.

## Vã mulþumesc.

Întrebarea mea este adresatã domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor.

Se cunoaºte faptul cã Regia Naþionalã a Pãdurilor, unitate din subordinea ministerului pe care îl conduceþi, administreazã circa 95% din fondul forestier naþional, care se aflã în prezent în proprietatea statului.

Solicitãm sã ne furnizaþi urmãtoarele date:

1. Situaþia la 11 luni, pe direcþii silvice, referitoare la producþia silvicã realizatã total, profitul brut, masa lemnoasã valorificatã, din care pentru agenþi economici ºi pentru populaþie.

2. Masa lemnoasã vândutã la marea licitaþie de toamnã, pe categorii de produse: principale, secundare, accidentale.

Vã rog, domnule ministru, sã precizaþi dacã se preconizeazã, pânã la sfârºitul anului 2001, ca toate direcþiile silvice din subordine sã înregistreze profit.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Paul Pãcuraru.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea este adresatã domnului ministru Octav Cozmâncã.

Cu titlu de observaþie, regret absenþa din salã, acum, la întrebãri-interpelãri, în condiþiile în care acum o jumãtate de orã, atunci când era interesat dânsul sã-ºi promoveze legea privind abilitarea Guvernului, a fost prezent.

Întrebarea mea vizeazã domeniul larg ºi vast al administraþiei publice ºi al capacitãþii limitate a administraþiei publice ºi centrale, ºi locale de a rãspunde la sarcinile pe care România le are în momentul de faþã.

Pot sã spun cã observaþiile pe capitolul ”Administraþie publicãÒ, în raportul de þarã fãcut de Comisia Europeanã la Bruxelles, sunt aproape interminabile. Ele vizeazã capacitatea limitatã ºi îngrijorarea Comisiei Europene în faþa problemelor nerezolvate în ceea ce priveºte reforma administraþiei publice. Aceleaºi observaþii sunt fãcute în ceea ce priveºte Agenþia Naþionalã a Funcþionarilor Publici.

Întrebarea mea este: care este schiþa de strategie de reformã a administraþiei publice pe termen scurt, 2002, ºi mediu, pânã în 2004, în condiþiile în care angajamentele recent semnate cu Fondul Monetar Internaþional prevãd, pe de o parte, o plafonare a fondului de salarii ºi a salariilor pentru personalul bugetar din administraþia centralã ºi localã, ºi, în egalã mãsurã, o reducere a numãrului de posturi cu care administraþia publicã va funcþiona în 2002? Deci care este corelaþia dintre strategia de reformã ºi de dezvoltare a administraþiei publice ºi realitatea prozaicã rezultatã din recenta semnãturã a acordului cu Fondul Monetar Internaþional?

Mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Adresez rugãmintea staff-ului ca, pentru ministerele vizate care nu sunt prezente în aceastã searã la aceastã ºedinþã sã fie înaintate, în regim de urgenþã, întrebãrile ºi interpelãrile, pentru a putea primi rãspunsuri sãptãmâna viitoare.

În ceea ce priveºte partea a doua a întrebãrii puse de colegul senator, domnul Paul Pãcuraru, bãnuiesc cã domnul Orban putea sã vã dea un rãspuns foarte calificat, pentru cã dânsul a înfiinþat agenþia.

Dacã nu mai sunt alþi colegi care sã punã întrebãri, o invit pe doamna ministru Bartoº la tribunã. Vã rog.

Vã adresez rugãmintea reprezentanþilor Executivului sã precizaþi cãrui coleg senator doriþi sã rãspundeþi ºi la întrebarea sau interpelarea din ce datã. ## **Doamna Daniela Bartoº Ñ** _ministrul sãnãtãþii ºi familiei_ _**:**_

Rãspund domnului senator Adrian Pãunescu ºi mã întrebam acum, stând în salã, la care dintre ele sã rãspund, pentru cã eu am primit altã interpelare. Acum, în faþa dumneavoastrã, s-a citit altã interpelare. Probabil cã am sã rãspund ºi la cele pe care le-am primit, ºi la cea care a fost adresatã astãzi.

S-a fãcut o interpelare referitoare la cele douã decese de la Centrul de plasament de la Craiova.

Doresc sã vã informez cã centrul de plasament nu intrã în subordinea noastrã, este în subordinea Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Copilului, iar acum aproximativ doi ani când au trecut din subordinea ministerului în subordinea Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Drepturilor Copilului au trecut împreunã cu personalul medical.

De la începutul anului am încercat sã facem un protocol cu Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului, tocmai pentru a putea monitoriza, aº spune, într-un fel aceastã activitate medicalã care se desfãºoarã în centrele de plasament unde mai existã încã medici ºi asistente medicale.

De altfel, vreau sã vã informez cã aceºti medici din centrele de plasament parþial ºi-au pierdut statutul de medic. Deci ei nu mai au dreptul sã prescrie reþete în regim gratuit pentru copii, deºi copiii beneficiazã de gratuitate, ei fiind încadraþi, în momentul de faþã, nu pe funcþii de medici, ci pe diverse alte funcþii, conform statutului de funcþii al centrului de plasament respectiv.

Acest protocol nu s-a putut materializa pânã în momentul de faþã, deºi încercãrile noastre au fost multiple pentru a face acest lucru împreunã cu Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului ºi probabil cã aici au fost ºi disfuncþionalitãþile care s-au înregistrat.

Deci medicul nu este în autoritatea direcþiei de sãnãtate publicã, el este în autoritatea direcþiei de protecþie a copilului, care nu are competenþa necesarã pentru a-i monitoriza activitatea.

Mi-aþi mai pus o întrebare legatã de modul în care noi încercãm sã pãstrãm în þarã cadrele medicale de înaltã valoare.

Efortul este mare nu numai pentru noi, ci va fi ºi pentru toate structurile din aceastã þarã în care existã specialiºti de frunte.

Deci pentru toþi trebuie sã facem aceleaºi eforturi, pentru a putea sã le creãm condiþiile necesare sã fie interesaþi de a rãmâne în aceastã þarã. Legat strict de medici, aceºtia, în ultima perioadã, au migrat mai puþin poate decât alte categorii, deºi ascensiunea profesionalã a medicilor este extrem de dificilã, dar faptul cã s-au fãcut eforturi mari pentru a avea tehnologie, pentru a avea acces la tehnologia de vârf ºi, nu în ultimul rând, eforturi mari pentru a susþine financiar tehnologia de vârf i-a determinat sã plece ceva mai puþin pe tinerii noºtri colegi.

Legat de interpelarea pe care aþi fãcut-o astãzi legatã de medicina chinezeascã, însuºi faptul cã doctoriþa are cabinet deschis la Piteºti înseamnã cã existã posibilitatea ºi cã are drept de liberã practicã în România.

Deci oricine are aceastã dorinþã este sprijinit sã-ºi îndeplineascã ºi sã facã aceastã medicinã tradiþionalã chinezã. Va fi însã foarte greu pentru noi sã avem resursele pentru a trimite medici români în China sã se specializeze, dar cei care au fãcut acest lucru nu au nici un fel de opreliºte de a practica medicina tradiþionalã în România.

Da. Mulþumesc.

Îl consult pe domnul senator dacã este mulþumit de rãspuns.

Mulþumesc, doamna ministru.

La chestiunea cu ”pãstrarea valorilor medicinii româneºti în RomâniaÒ, aº vrea sã vã rog, sã vã îndemn sã conlucraþi cu oamenii din Parlament ºi sã propuneþi ºi Guvernului soluþii pentru ca, investind acum, sã putem primi, prin venirea bolnavilor din toatã lumea la marii specialiºti români, înapoi înzecit ceea ce investim acum. Pentru cã, dacã o operaþie în Coreea de Sud, a unui medic din naþia respectivã, costã 80.000Ñ100.000 de dolari, mã întreb Ñ nu mai vorbesc de operaþiile în America Ñ de ce nu facem noi, cu marii specialiºti români, aceeaºi politicã pe care o fac þãri cum e Coreea sau, exemplul suprem, þãri precum este America.

La chestiunea a doua, legat de medicina chinezã, eu nu îngãduinþã vã ceream pentru ca sã se practice medicina chinezã în România, ci entuziasm. Eu ºtiu cã este voie sã se practice, dar mi se pare cã eforturile noastre sunt mult prea mici în raport cu necesitãþile. ªi vã dau un exemplu: am publicat în ”Flacãra lui Adrian PãunescuÒ o anchetã cu privire la un tânãr medic care a câºtigat un concurs ºi, dupã aceea, pentru ca sã meargã în China, i s-a spus de la ministerul dumneavoastrã cã aceastã specialitate nu existã în nomenclatorul românesc, ”medicina tradiþionalã chinezãÒ.

Cred cã trebuie sã depãºim stadiul de timiditate în aprecierea medicinii chineze ºi sã începem sã aducem în schimb de experienþã medici chinezi mai mulþi în România ºi sã creãm ºcoli cu care sã putem acoperi interesul mare al tinerei generaþii pentru naturã ºi pentru tratamentul de aceastã calitate.

Exemplul pe care l-am dat, cu Mitropolitul Antonie, este tulburãtor dacã vã veþi apleca puþin asupra lui. Ceea ce nu au reuºit sã facã medici din tot Vestul Europei Ñ cãrora li s-a adresat acest mare cãrturar ºi mare ierarh Ñ a reuºit doctoriþa chinezoiacã Wang, care trãieºte acum la Piteºti ºi se ocupã de aceastã laturã a medicinii.

Este o dimensiune în plus pe care ar trebui sã o folosim. Dumneavoastrã ºtiþi prea bine cã doctorul Constantin Ionescu-Târgoviºte, care este un mare specialistÉ

În acupuncturã.

ɺtiu cã-l apreciaþi ca ºi mine, un mare specialist în diabet, este ºi un mare specialist în acupuncturã.

Eu însumi am supravieþuit în anumite momente grele ale vieþii datoritã acestei descoperiri pe care o fãcuserã cu câteva mii de ani în urmã chinezii, ºi anume ”medicina tradiþionalã a energiilor subtileÒ, ºi cred cã e momentul sã daþi un rãspuns acestei provocãri a sãrãciei, cã nu este medicina chimiei scumpe, nu este medicina aparaturii scumpe, este o medicinã care se adaugã, nu o înlocuieºte pe cealaltã ºi ne poate ajuta pe toþi.

## Pot sã vã ºi rãspund.

Curiozitatea m-a fãcut sã întreb cum se studiazã ºi cum se învaþã aceastã medicinã tradiþionalã chinezã, ºi rãspunsul dat de secretarul de stat din Ministerul Sãnãtãþii din China a fost cã existã o facultate specialã la ei, cã timpul de pregãtire este de opt ani. Deci nu este o specialitate care se învaþã foarte uºor, ºi atunci este de înþeles de ce efortul va fi în special din punct de vedere didactic, cine sã-i înveþe ºi cum trebuie învãþaþi. Din cauza aceasta v-am spus cã va fi destul de greu sã avem resursele sã-i trimitem pe tinerii noºtri sã înveþe acolo unde trebuie sã înveþe aceastã meserie cu adevãrat, nu cã nu avem entuziasm.

Dar cazul doctorului tânãr care a dat examen ºi apoi a fost ºi este respins? Vã rog mult sã interveniþi pentru el, cãci primise prin concurs acest drept de a-ºi aprofunda cunoºtinþele în China. Nu este ilustrativ? Pe de altã parte, la ei totuºi **sunt alþi ani.** Opt ani aceºtia de care vorbiþi nu sunt chiar ca anii de la noi. Vã reamintesc o replicã a lui Ciu En Lai, când a fost întrebat de ªtefan Andrei ce pãrere are despre Revoluþia francezã? A spus Ciu: ”Dragul meu, este un eveniment prea recent ca sã mã pot referi la el.Ò

Se poate face medicinã chinezã în România, doamna ministru.

Se poate, sigur.

ªi la noi cât costã, în timp, sã pregãteºti un medic? ªase ani, ºapte ani, opt ani?

Da.

E tot cam acelaºi lucru. Dar dimensiunea asta nu trebuie sã ne lipseascã. Ne va binecuvânta viitorul pentru cã facem asta ºi sunt ºi alþi medici români care o fac, practicã acupunctura ºi celelalte, ºi homeopatia, care nu

este chinezeascã, dar care este tot o dimensiune nouã ºi ncesarã.

ªi sunt liberi sã o facã.

Liberi da, încurajaþi nu!

Liberi sã o facã.

Da, vã mulþumesc. Mai aveþi de rãspuns?

Nu.

Mulþumesc, doamna ministru.

Mulþumesc.

Rog pe domnul secretar de stat Encuþescu sã prezinte rãspunsurile.

**Domnul Sorin Encuþescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ _**:**_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Am sã încerc sã sintetizez rãspunsul pregãtit ºi, având în vedere cã este scris, pot sã îl înaintez. Nu de alta, dar, de fapt, sunt vreo patru întrebãri ºi încã de la început doresc sã menþionez faptul cã atât populaþia þãrii, cât ºi electoratul nu trebuie sã-ºi manifeste nici un fel de îngrijorare în legãturã cu starea armatei, în legãturã cu soliditatea ºi puterea acesteia, pentru cã, în fond, procesul de restructurare ºi modernizare a armatei nu vizeazã decât în ultimã instanþã realizarea obiectivelor de apãrare ºi, în acelaºi timp, a obiectivului politic strategic de integrare în structurile de securitate euroatlantice.

În acelaºi timp, spuneaþi cã ”Éam ajuns la o armatã de 120.000 de militariÒ. Nu, numãrul real al personalului din Ministerul Apãrãrii Naþionale în anul 2003 va fi de 140.000 de oameni, dintre care 112.000 vor fi militari ºi 28.000 civili. Niciodatã Armata Românã nu a avut 400.000 de militari.

Pe de altã parte, se pune problema cum privim filozofia modernã a construcþiei structurilor militare? Prin faptul cã ne propunem sã avem o armatã de profesioniºti, ºi nu armatã de recruþi, slab echipatã, slab hrãnitã.

Deci actuala structurã de forþe are în vedere în primul rând obiectivele apãrãrii, stabilite de factorul politic ºi în special de Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii ºi, în acelaºi timp, bugetul, resursele financiare pe care aceastã structurã le are la dispoziþie. Oricum, în acest an, prin alocaþiile bugetare, care sunt peste 2% din produsul intern brut, eu cred cã Guvernul României nu a întreprins decât un pas serios pentru realizarea unei armate profesioniste, a unei armate capabile sã-ºi îndeplineascã misiunile ºi în acelaºi timp obiectivul de integrare euroatlantic.

Ca atare, la nivelul Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii a fost discutat chiar planul noii structuri de forþe pe 2003, ceea ce va permite realizarea obiectivelor de interoperabilitate ºi a obiectivelor de parteneriat.

De asemenea, se propune realizarea capacitãþii de reacþie la nivelul angajamentelor asumate faþã de NATO, o capacitate operaþionalã ridicatã pentru forþele declarate disponibile pentru misiuni de menþinere a pãcii, ºi, de asemenea, pentru asigurarea la un prag suficient a necesarului de securitate prin forþe proprii.

Structura acþionalã a Armatei Române va fi alcãtuitã din forþe active, forþe teritoriale ºi forþe de rezervã, fiecare dintre acestea cu misiunile specifice.

Realizarea structurii de forþe prezentate se poate face numai în baza fondurilor financiare prevãzute în acest scop, orice suplimentare a forþelor necesitând alocãri bugetare suplimentare, pe care, cred, ºi dumneavoastrã realizaþi, în momentul de faþã economia româneascã, societatea româneascã nu ºi le poate permite.

De altfel, aceastã problematicã a structurii forþelor armate va fi reluatã ºi va face obiectul Legii privind organizarea Armatei României, ce va fi înaintatã pentru prima datã dupã zece ani Parlamentului României. Armata României parcurge în prezent un proces de modernizare ºi restructurare a personalului, deci practic noi ne aflãm în faþa unei noi reforme, a unui nou tip de management al resurselor umane, având ca repere: ridicarea gradului de profesionalizare a armatei, creºterea ponderii subofiþerilor ºi militarilor angajaþi pe bazã de contract în totalul resurselor umane, reducerea numãrului militarilor cu serviciu militar obligatoriu, ridicarea nivelului de instruire a subofiþerilor, maiºtrilor militari, punerea în aplicare a unui sistem de gestiune a carierei ofiþerilor, maiºtrilor militari ºi subofiþerilor, bazat pe transparenþã ºi corectitudine, ale cãrui instrumente esenþiale sunt în primul rând cele prevãzute în Ghidul carierei militare, precum ºi comisiile de selecþie. Vã informez cã în prezent, la nivelul Ministerului Apãrãrii Naþionale, funcþioneazã peste 11 comisii de selecþie pentru avansãri la fiecare grad, fie cã este de maior, de locotenent-colonel, colonel ºi în special la gradul de general.

Deci este pentru prima datã când în Armata României oamenii sunt promovaþi în primul rând pe criterii de competenþã profesionalã ºi în acelaºi timp de o manierã cât se poate de transparentã.

Vã informez, de asemenea, cã numai în acest an dumneavoastrã spuneaþi de un numãr mare de generali, dar dacã anul trecut au fost avansaþi din Ministerul Apãrãrii Naþionale peste 40 de generali, în acest an au fost avansaþi 15 colonei care-ºi desfãºoarã activitatea în Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi alþi trei din alte structuri, dar care sunt pe statul Ministerului Apãrãrii Naþionale. Aceºti 15 colonei au fost selecþionaþi din 86 de colonei.

Deci, iatã cã s-au utilizat criterii ºi proceduri standard, cu un înalt nivel de apreciere a competenþelor profesionale. De altfel, dumneavoastrã menþionaþi în aceastã întrebare cã Statul Major al Armatei a fost în mod evident tras pe linie moartã. Nu! Cei 50 de generali, de fapt 48 de generali trecuþi în rezervã, jumãtate dintre aceºtia au aparþinut structurii Statului Major General.

Domnule secretar de stat, vã mulþumesc pentru rãspunsul de principiu. Pentru chestiuni de amãnunt vã rog sã purtaþi o discuþie separatã cu domnul senator, dacã Domnia sa o considerã necesarã.

Dacã sunteþi mulþumit de rãspuns?

De acord.

Dacã aveþi rãspunsul scris, vã rog sã-l ºi oferiþi. Am sentimentul cã aveþi câteva rãspunsuri restante, dar vã rog sã verificaþi dacã sunt domnii senatori în salã.

Dacã nu sunt prezenþi, atunci sã înmânaþi doar rãspunsul scris.

Da, îl înmânez.

Pentru cine? Vã rog sã spuneþi cãror domni senatori puteþi sã le rãspundeþi, ca sã luãm act în procesul-verbal de ºedinþã.

Dar aveam numai pentru domnul senator Acatrinei.

Doar pentru dânsul. Mulþumesc.

Sã mergem mai departe. Îl invit la tribunã pe domnul secretar de stat Gheorghe Sin, pentru a rãspunde colegului nostru domnul senator Paul Pãcuraru. **Domnul Gheorghe Sin Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ _**:**_

## Domnule preºedinte,

## Domnilor senatori,

Întrebarea pusã de domnul senator Paul Pãcuraru se referã la acþiunile întreprinse de Ministrul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor privind controlul calitãþii produselor alimentare care sunt puse în circulaþie, în comercializare. Printr-un ordin al ministrului agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor au fost aprobaþi reprezentanþi din Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor din direcþiile generale pentru agriculturã ºi industrie alimentarã judeþene împuterniciþi sã efectueze verificarea, controlul ºi acordarea licenþelor de fabricaþie ale agenþilor economici care desfãºoarã activitãþi în domeniul producþiei de produse alimentare, precum ºi atribuþiile ºi competenþele acestora. Personalul respectiv a fost instruit, înainte de a fi emis ordinul respectiv, în baza unei tematici care a cuprins actele normative în vigoare elaborate de Ministerul Agriculturii, de Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorilor, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei pentru domeniul producþiei de alimente.

Personalul împuternicit sã efectueze supravegherea, controlul ºi eliberarea licenþelor de fabricaþie este în totalitate cu studii superioare, respectiv ingineri de industrie alimentarã, agronomi, zootehniºti, horticultori ºi medici veterinari.

Pe parcursul anului 2001, în urma controalelor tematice ºi inopinate efectuate la agenþii economici care activeazã în domeniul producþiei de produse alimentare, s-au aplicat sancþiuni contravenþionale în sumã de 3,8 miliarde lei ºi s-a interzis activitatea, prin suspendarea licenþei de fabricaþie, la circa 300 agenþi economici, pentru nerespectarea condiþiilor care au stat la baza acordãrii licenþei de fabricaþie ºi pentru funcþionare fãrã licenþã.

Ministerul Agriculturii, prin direcþia de specialitate, a organizat acþiuni de analizã ºi instruire, pe zone, cu personalul împuternicit, pentru stabilirea mãsurilor de eficientizare a activitãþii de supraveghere, control ºi eliberare a licenþelor de fabricaþie.

De asemenea, s-au întreprins ºi alte mãsuri care vizeazã respectarea legii în domeniul respectiv.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Înþeleg din semnele fãcute de colegul meu, domnul Paul Pãcuraru, cã se gãseºte în posesia rãspunsului. Bãnuiesc cã este ºi mulþumit, pentru cã altfel ar fi manifestat semne de nemulþumire.

Dacã mai aveþi ºi alte rãspunsuri?

## **Domnul Gheorghe Sin:**

Mai avem un rãspuns pentru domnul senator Flutur, cu care am discutat direct ºi s-a declarat mulþumit de rãspunsul pe care l-am dat.

În legãturã cu întrebarea pusã de domnul senator Pãunescu aici, întrebare pe deplin justificatã... deci din discuþiile purtate cu Ministerul Finanþelor ºi din informaþiile pe care le am, Ministerul Agriculturii doreºte ca pânã la jumãtatea acestui an sã lichideze toate datoriile pe care le are faþã de producãtorii agricoli.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Când?

## **Domnul Gheorghe Sin:**

În aceastã lunã.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Aþi spus an.

În acest an.

În acest an, dar pânã la jumãtatea lunii... în acest an.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

O singurã rugãminte am pentru stenogramã, sã fie consemnat numele corect al colegului senator, eu l-am pronunþat greºit datoritã modului în care a fost consemnat, Gheorghe Flutur.

Mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul secretar de stat Radu Damian.

Aveþi sã prezentaþi rãspunsul la douã interpelãri: domnului senator Bichineþ Ð este prezent Ð ºi domnului senator Valentin Dinescu.

Domnului senator Bichineþ, vã rog.

## **Domnul Radu Mircea Damian Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii:_

## Stimate domnule preºedinte,

În legãturã cu interpelarea domnului senator Corneliu Bichineþ, vã rog sã-mi permiteþi sã dau citire rãspunsului.

Referitor la afirmaþia domnului senator cã, citez: ”Premierul Adrian Nãstase ºi colaboratorii sãi au declanºat o campanie îndârjitã împotriva învãþãmântului universitar fãrã susþinere bugetarã, cu intenþia declaratã de a se limita aceastã formã de pregãtire a specialiºtilor, de a desfiinþa cea mai mare parte a instituþiilor de învãþãmânt superior privatÒ, închei citatul, precizez cã niciodatã domnul prim-ministru sau conducerea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii nu au declarat cã sunt împotriva învãþãmântului superior particular ºi nu au acþionat pentru limitarea sau desfiinþarea acestuia.

Ceea ce se urmãreºte este respectarea prevederilor legale în vigoare, înscrise în Legea învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, în Legea nr. 88/1993 privind acreditarea instituþiilor de învãþãmânt superior ºi recunoaºterea diplomelor, republicatã, precum ºi în alte acte normative care reglementeazã învãþãmântul superior.

Prin urmare, se are în vedere ca fiecare instituþie de învãþãmânt superior sã îndeplineascã standardele prevãzute de legislaþia în vigoare, de naturã sã asigure calitatea conþinutului, organizãrii ºi desfãºurãrii unui învãþãmânt superior de calitate.

Prin Hotãrârile de Guvern nr. 1.026/2001 ºi 1.027/2001 s-a luat mãsura de retragere a autoritzaþiei de funcþionare provizorie ºi de intrare în lichidare a unor universitãþi particulare care nu îndeplinesc standardele minime.

Prin controalele efectuate la instituþiile juridice care desfãºoarã activitãþi de învãþãmânt superior ºi prin mãsurile stabilite, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii îºi îndeplineºte competenþele pe care i le conferã legea, iar activitatea sa nu se suprapune cu activitatea altor organisme, cum ar fi Consiliul Naþional de Evaluare Academicã ºi Acreditare.

Precizãm cã, potrivit articolului 58 paragraful 1 din Legea învãþãmântului, ”Învãþãmântul universitar de stat este gratuit pentru cifra de ºcolarizare aprobatã anual de Guvern ºi cu taxã, conform legiiÒ. Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a constatat, ca ºi dumneavoastrã, cã se fac unele exagerãri în stabilirea cifrei de ºcolarizare cu taxã de cãtre unele instituþii de învãþãmânt superior de stat.

În acest sens, Parlamentul României a aprobat Legea nr. 441/2001 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 133/2000 privind învãþãmântul universitar ºi postuniversitar cu taxã, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 411/25.06.2001, datã la care admiterea în învãþãmântul superior de stat pentru anul universitar 2001 Ñ 2002 era practic încheiatã.

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii va pune în aplicare prevederile acestei legi, prin care se pot stabili ºi aproba cifre de ºcolarizare realiste pentru învãþãmântul superior de stat cu taxã, limitatã de îndeplinirea standardelor naþionale de evaluare academicã ºi acreditare.

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii intenþioneazã sã acþioneze în continuare ferm pentru cunoaºterea, respectarea ºi aplicarea întocmai a reglementãrilor legale în vigoare în ceea ce priveºte conþinutul, organizarea ºi desfãºurarea învãþãmântului superior de stat ºi particular.

Domnule secretar de stat, l-aþi convins pe domnul senator Corneliu Bichineþ, dar vã rog sã-i ºi înmânaþi rãspunsul scris.

Este scris.

V-aº ruga sã prezentaþi rãspunsul scris, numai sã se ia act.

Pentru cã înþeleg cãÉ

Domnul senator Dinescu nu este.

...pentru cã înþeleg cã domnul senator care a formulat interpelarea, nefiind prezent, deci cred cã nu este chiar atât de interesat, dar ca dumneavoastrã sã vã achitaþi de obligaþie vã rog sã prezentaþi rãspunsul în scris stenografei sau secretarilor de ºedinþã.

Vã mulþumesc foarte mult.

## ªi eu vã mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul secretar de stat Dumitru Pâslaru, pentru a rãspunde domnului senator Gheorghe Acatrinei.

## **Domnul Dumitru Pâslaru Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Culturii ºi Cultelor:_

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este fãrã îndoialã stimabilã ºi onorantã preocuparea domnului senator Acatrinei de a afla ce plan, ce proiect

are Ministerul Culturii ºi Cultelor pentru a marca 500 de ani de la moartea domnitorului Moldovei, ªtefan cel Mare ºi Sfânt.

Mãrturisesc cã Ministerul Culturii ºi Cultelor nu are deocamdatã un plan definitiv, coerent ºi aºezat privind acest eveniment important pentru naþiunea noastrã, cu 3 ani înainte de desfãºurarea lui.

Sigur cã da, vom organiza un simpozion naþional cu Academia Românã la Bucureºti ºi o sesiune ºtiinþificã naþionalã la Suceava, pe tema, eventual, ”ªtefan cel Mare, apãrãtor al creºtinãtãþiiÒ, vom emite o medalie comemorativã, ”500 de ani de la moartea lui ªtefan cel MareÒ, vom lansa o serie filatelicã ”ªtefan cel MareÒ, vom edita Ñ deja se aflã în lucru Ñ o lucrare privind ctitoriile complete, definitive ale lui ªtefan cel Mare, vom organiza activitãþi culturale în þarã în zona Moldovei ºi dincolo de Prut, Suceava, Neamþ, Iaºi, Vaslui, cu relaþii la Chiºinãu, mai ales cã luna aceasta vom inaugura ”Casa gintei latineÒ de la Chiºinãu. Acþiunea culturalã ºi editarea unor lucrãri privindu-l pe ªtefan cel Mare în tradiþia folcloricã româneascã, ”Culegere de balade ºi colindeÒ, vom prevedea unele burse pentru Grecia în vederea documentãrii privind urmele scrise ale influenþei diplomatice, militare ºi religioase a lui ªtefan cel Mare în zona aceasta ºi desigur alte manifestãri care însã sã nu fie separate complet de partea cealaltã a Moldovei dincolo de Prut.

De asemenea, rãmânem receptivi la orice iniþiativã, idei originale ºi proiecte de programe culturale, indiferent din partea cui vor veni, pentru cã avem încã destul timp Ñ 3 ani Ñ ca sã le stabilim în amãnunte ºi sã le punem în operã pe 2 iulie 2004.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

ªi eu vã mulþumesc.

Îl consult pe domnul senator dacã este mulþumit de rãspuns.

## **Domnul Gheorghe Acatrinei**

**:**

Mulþumit de rãspuns, domnule preºedinte.

Mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul secretar de stat Smeeianu.

Vã rog, domnule ministru, sã prezentaþi rãspunsul domnului senator Adrian Pãunescu.

## **Domnul Ion Smeeianu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei_ _**:**_

## Domnule preºedinte,

Prezint rãspunsul referitor la transmiterea programului de televiziune ”România InternaþionalÒ al Societãþii Române de Televiziune de cãtre Societatea Naþionalã de Radiocomunicaþii, prin staþia de sol ”CheiaÒ. Acest program ”România InternaþionalÒ este produs de Societatea Românã de Televiziune, pentru difuzarea lui cãtre comunitãþile româneºti din afara graniþelor þãrii. În prezent, acest program nu poate fi recepþionat de cãtre românii din Statele Unite ºi Canada în condiþii tehnice bune. Acest lucru se realizeazã prin transmiterea unor casete video, pe calea aerului, din România în Statele Unite ºi preluarea programului de cãtre societãþi americane de cablu.

La iniþiativa Ministerului Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei s-a dispus procurarea de cãtre Societatea Naþionalã de Radiocomunicaþie a unei platforme digitale pentru dotarea staþiei de sol ”CheiaÒ, care sã permitã rezolvarea acestei situaþii.

Platforma digitalã de la centrul de comunicaþii prin satelit ”CheiaÒ îndeplineºte toate normele internaþionale INTERSAT pentru transmisii de televiziune, având o mare flexibilitate ºi adaptabilitate pentru transmiterea a unu pânã la trei programe de televiziune permanente ºi transmisii de televiziune ocazionale.

Canalul de satelit pentru transmiterea ºi recepþionarea programelor TV în regim permanent sau ocazional poate fi recepþionat de cãtre þãrile din zona Oceanului Atlantic ºi a Oceanului Indian.

Se asigurã o fiabilitate ridicatã a transmisiilor de televiziune prin rezervarea canalului prin satelit. Transmisiile digitale sunt realizate de cãtre staþiile ”Cheia 1, 2, 3Ò de cãtre Societatea Românã de Televiziune, pentru Societatea Românã de Televiziune, ºi asigurã numeroase avantaje pe care nu le voi descrie aici, sunt pur tehnice.

Ce este important este cã tariful pentru transmiterea acestui program în Statele Unite ºi Canada este de 32.000 de dolari pe lunã, din care 22.000 de dolari

reprezintã costurile pentru închirierea de cãtre Societatea Naþionalã de Radiocomunicaþii a segmentului spaþial INTERSAT.

Vã solicitãm sprijinul pentru a include ºi a susþine în bugetul Societãþii Române de Televiziune pe anul 2002 a costurilor acestor transmisii. Transmisia va începe la sfârºitul lunii decembrie 2001, urmând ca plata sã se facã din luna ianuarie 2002. Deci pe o perioadã de aproximativ 10Ñ12 zile transmisia va fi gratuitã pentru românii de peste graniþe.

Deci sperãm cã astfel dezideratul comunitãþilor româneºti din Statele Unite ºi Canada de a putea recepþiona în condiþii tehnice foarte bune programele de televiziune ”România InternaþionalÒ va fi îndeplinit.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Îl consult pe domnul senator dacã este mulþumit de rãspuns.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Mulþumesc. Doamne ajutã!

Stimaþi colegi, daþi-mi voie sã declar încheiatã ºedinþa Senatului de astãzi. Mâine avem lucrãri pe comisii, de altfel, ºi miercuri.

Ne vedem în plen joi, la ora 9,00.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,20._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 183/13.XII.2001 conþine 40 de pagini.**

Preþul 29.560 lei