Gheorghe Dinu

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declaraþia mea politicã se intituleazã: ”Cine scoate oamenii în stradã la Braºov, manipularea P.R.M. sau minciuna P.S.D.?Ò

Situaþia explozivã de la Braºov, unde spectrul concedierilor masive a scos în stradã muncitorii de la marile uzine a pus pe jar Guvernul, care, în loc sã rezolve de o manierã realistã ºi responsabilã problemele restructurãrii industriei braºovene, încearcã disperat sã dea o coloraturã politicã protestelor celor ameninþaþi sã rãmânã fãrã locuri de muncã. Recentele declaraþii ale unei înalte oficialitãþi A.P.A.P.S. cã miºcãrile de stradã de la Braºov sunt rezultatul manipulãrilor P.R.M., care a transformat muncitorimea braºoveanã într-o masã de manevrã, provoacã stupefacþie ºi indignare ºi nu atât pentru cã partidul nostru este din nou acuzat pe nedrept de incitare la miºcãri anarhice ºi ilegale, ci, mai mult, pentru cã guvernanþii nici în ceasul al doisprezecelea nu-ºi dau seama de realitãþile ºi nu þin seama de dorinþele îndreptãþite ale oamenilor care nu mai pot crede în promisiuni, care cer mãsuri economice adevãrate, capabile sã rezolve problemele de fond.

Factorii guvernamentali responsabili trebuie sã înþeleagã mãcar acum cã locurile de muncã la Braºov nu mai pot fi lãsate în voia sorþii, nu se mai poate bãga, pur ºi simplu, gunoiul sub preº. Promisiunile cu crearea a câtorva zeci de mii de locuri de muncã nu vor fi onorate ºi aceasta înþeleg nu numai liderii sindicali, ci ºi muncitorii simpli. Când fac aceste promisiuni ºi guvernanþii sunt convinºi cã acestea nu vor rãmâne decât pe hârtie, din cauza costului enorm al creãrii unui loc de muncã în România, iar acest lucru tot guvernanþilor le este imputabil, întrucât menþin fiscalitatea la un nivel aberant de mare, cel mai mare din Europa, ºi nu vor în ruptul capului sã înþeleagã cã statul ar avea infinit mai mult de câºtigat dacã nu ar sufoca firmele ºi salariaþii cu cât mai multe biruri ºi impozite.

Întrucât, în prezent, pentru a plãti un salariu, angajatului, un patron este obligat sã dea statului o sumã mare, aproape echivalentã cu salariul pe care i-l dã, a demara o afacere, o întreprindere, a crea noi locuri de muncã devine o adevãrat aventurã. De unde bani când statul

hrãpãreþ îl jecmãneºte pe investitor chiar înainte ca acesta sã-ºi porneascã business-ul ºi continuã sã o facã nelãsându-l sã prindã ceva cheag ºi sã se dezvolte.

ªi strãinii se lovesc de aceleaºi probleme, dacã se încumetã sã investeascã în România, astfel cã, potrivit datelor oficiale, anul trecut investiþiile strãine directe în România au fost cu 30% mai scãzute decât în 2001. Este cert cã fiscalitatea ridicatã, birocraþia, corupþia, incoerenþa legislativã îndepãrteazã investitorii strãini ºi-i descurajeazã pe cei autohtoni.

Revenind la proteste, nu este vorba de manipulare P.R.M., ci de amendare a lipsei de voinþã a Guvernului P.S.D. de a face o restructurare adevãrata a economiei braºovene. Esenþa protestelor nu este dorinþa de a subvenþiona în continuare gãurile negre, ci de a se obþine locuri de muncã. Dar de unde locuri de muncã, atâta timp cât mediul economic a devenit de-a dreptul toxic, în special la capitolul dezvoltãrii întreprinderilor mici ºi mijlocii. Înfiinþarea acestora este o adevãratã corvoadã, obþinerea de contracte pentru desfacerea producþiei, extrem de dificilã, dacã nu faci parte din marile grupuri de interes economic, de adevãrate mafii, iar fiscalitatea este spoliatoare. Marile averi se fac mai mult prin manevre oculte, inginerii financiare, comisioane, evaziune fiscalã, neplata unor datorii uriaºe, jaf cât cuprinde, nu prin activitãþi generatoare de cât mai multe locuri de muncã. În aceste condiþii, adevãraþii întreprinzãtori, cei care pot face angajãri, respectând în totalitate legea, sunt tot mai puþini.