Mihai Rãzvan Ungureanu

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule deputat,

România a sprijinit constant, cu toate mijloacele politico-diplomatice de care dispune, eforturile întreprinse de autoritãþile de la Chiºinãu în direcþia reglementãrii politice a conflictului din stânga Nistrului, cu respectarea suveranitãþii ºi a integritãþii teritoriale a Republicii Moldova. Prin implicaþiile sale politico-economice, tergiversarea rezolvãrii situaþiei greveazã însãºi afirmarea internaþionalã ºi dezvoltarea de ansamblu a Republicii Moldova. Soluþionarea pe cale paºnicã a problematicii transnistrene se impune de o manierã extrem de stringentã dacã se are în vedere ºi faptul cã focarul de tensiune din zonã aduce atingere securitãþii ºi stabilitãþii regionale din întreg sudestul Europei.

Ministerul de Externe al României a afirmat, în repetate rânduri, cã pentru soluþionarea de duratã a situaþiei din Transnistria este esenþialã, în definirea integralã a angajamentelor asumate în summit-ul O.S.C.E. de la Istanbul, în condiþiile respectãrii integritãþii ºi suveranitãþii Republicii Moldova. Aºa cum se aratã ºi în comunicatul ministerului nostru, din 22 septembrie a.c., prevederile proiectului de acord, iniþiat de Evgheni Primakov pentru reglementarea situaþiei din Transnistria, deschid calea spre legitimarea aºa-zisei statalitãþi transnistrene ºi se pot transforma în precedente periculoase pentru stabilitatea regiunii noastre. Mai mult, ministerul nostru a atras atenþia asupra incompatibilitãþi existente între prerogativele atribuite prin ”Proiectul PrimakovÒ statului comun moldovenesc ºi unele dintre prevederile Tratatului de parteneriat privilegiat ºi cooperare dintre România ºi Republica Moldova. Prin textul tratatului, România îºi asumã obligaþia de a susþine activ acþiunile întreprinse, în plan internaþional, de Republica Moldova ca unic subiect de drept internaþional, implicit pentru soluþionarea situaþiei din Transnistria.

În ceea ce priveºte solicitãrile unor cetãþeni ai Republicii Moldova de a obþine cetãþenie românã, acestea se întemeiazã pe dispoziþia art. 37 din Legea 21/1991 care reglementeazã redobândirea cetãþeniei la cerere de cãtre foºtii cetãþeni români care înainte de 22 decembrie 1989 au pierdut, din diferite motive, aceastã calitate. Aplicarea Legii cetãþeniei prezintã o anumitã particularitate în ceea ce-i priveºte pe cetãþenii Republicii Moldova, în sensul cã se permite redobândirea cetãþeniei române de cãtre cei care au posedat-o înainte de 28 iunie 1940, fiind nãscuþi înainte de aceastã datã pe teritoriul Basarabiei sau al Bucovinei de Nord, precum ºi dobândirea cetãþeniei române de cãtre descendenþii acestora. Se impune precizarea cã, spre deosebire de legislaþia românã, cea a Republicii Moldova interzice expres dubla cetãþenie prin art. 18 din Constituþie. În aceste condiþii, în cursul convorbirilor din primãvara acestui an, martie ºi aprilie, dintre ºefii diplomaþiilor de la Bucureºti ºi Chiºinãu, a fost convenitã iniþierea de negocieri în vederea încheierii unui acord bilateral privind reglementarea dublei cetãþenii, care sã permitã depãºirea dificultãþilor create de neconcordanþa legislaþiilor celor douã state în materie de cetãþenie.