Stenogramă plen

3. Proiectul de Lege privind declararea oraºului Târgu-Secuiesc, judeþul Covasna, municipiu. (Lege organicã.)

4. Proiectul de Lege privind reînfiinþarea comunei Mocirla, azi satul Lunca Teuzului, ºi atribuirea denumirii vasile Goldiº, judeþul Arad. (Lege organicã.)

1. Raportul comisiei de mediere la proiectul de lege privind modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal. (Lege organicã.)

2. Raportul comisiei de mediere la proiectul de lege privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianþi ºi consumatori.

3. Raportul comisiei de mediere la proiectul de lege privind protecþia patrimoniului cultural naþional mobil. (Lege organicã.)

4. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind constituirea ºi organizarea clerului militar.

5. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea ºi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificãrile ulterioare.

6. Raportuul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind executorii judecãtoreºti. (Lege organicã.)

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 207/1999 privind înfiinþarea ºi organizarea Ministerului Funcþiei Publice. (Procedurã de urgenþã.)

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 57/2000 privind salarizarea Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, precum ºi indemnizaþiile ºi celelalte drepturi ale membrilor Colegiului Consiliului. (Procedurã de urgenþã.)

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente. (Se supune votului dupã ce Birourile permanente, cu participarea preºedinþilor Comisiilor juridice ale celor douã Camere ºi a preºedintelui Comisiei pentru Regulament a Camerei Deputaþilor, discutã procedura de urmat.)

## PROGRAMUL

de lucru în perioada 2 Ñ 6 octombrie 2000

**Ñ ora 12,30 ªedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor Ñ orele 14,00 Ñ 16,00 Activitate în cadrul grupurilor parlamentare ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR Ñ orele 16,00 Ñ 18,00 Ñ Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi Ñ orele 18,00 Ñ 18,30 Ñ Prezentarea de rãspunsuri la interpelãrile adresate primului-ministru Ñ orele 18,30 Ñ 19,30 Dezvoltarea interpelãrilor ºi prezentarea de rãspunsuri la interpelãrile adresate membrilor Guvernului**

## **Marþi, 3 octombrie 2000**

**ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR Ñ orele 8,30 Ñ 9,20 Ñ Timp afectat pentru intervenþii ale deputaþilor Ñ orele 9,20 Ñ 13,00 Ñ Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi Ñ orele 14,00 Ñ 16,30 Ñ Continuarea dezbaterilor asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

## _ªedinþa a început la ora 16,30._

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul de 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 261; participã la alte acþiuni parlamentare 11, iar 82 sunt absenþi. Cvorumul prevãzut de art. 128 din regulament este astfel întrunit.

Ordinea de zi ºi programul de lucru pentru aceastã sãptãmânã au fost aprobate în ºedinþa din ziua de joi, 28 septembrie.

||**Miercuri, 4 octombrie 2000**|**Miercuri, 4 octombrie 2000**| |---|---|---| |**Ñ ora 8,30**<br>**Ñ orele 8,30**|**Ñ 16,30**|**ªedinþa comunã a Birourilor permanente**<br>**ale celor douã Camere ale Parlamentului (la**<br>**sediul Senatului)**<br>**ACTIVITATE ÎN COMISIILE PERMANENTE**<br>**Avizarea unor proiecte de lege ºi propuneri**| |||**legislative;**| |||**documentare ºi soluþionarea unor pro-**| |**Ñ ora 11,00**|**Joi,**|**bleme repartizate comisiilor**<br>**ªedinþa Biroului permanent al Camerei**<br>**Deputaþilor**<br>**5 octombrie 2000**| |||**ªEDINÞA COMUNÃ A CAMEREI DEPUTAÞILOR**| |**ora 9,00**||**ªI SENATULUI**<br>**Dezbateri asupra problemelor înscrise pe**| |||**ordinea de zi**|

*** * * Activitãþi ale deputaþilor în circumscripþiile electorale**

Biroul permanent al Camerei Deputaþilor, în ºedinþa de astãzi, v-a propus modificãrile pe care le veþi descoperi în noul proiect.

Dacã la proiectul de ordine de zi propus mai existã ºi alte propuneri de modificare?

Domnul Anghel Stanciu, preºedintele Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Stimaþi colegi,

Dupã cum ºtiþi, au fost dezbateri destul de amãnunþite la proiectul de lege, de la pct. 11 cãruia i s-a cerut un raport suplimentar. Comisia s-a conformat, a fãcut acest raport suplimentar de adoptare ºi, în consecinþã, conform curgerii normale a ordinii de zi, vã propunem ca punctul 11 sã devinã punctul 8, dupã rapoartele de mediere.

Deci, domnul preºedinte Anghel Stanciu propune ca punctul 11 sã treacã pe punctul 8. Altã propunere?

## **Domnul R‡duly R—bert K‡lm‡n** _(din salã):_

Am eu douã.

Propunerile se fac în numele grupurilor parlamentare.

## **Domnul R‡duly R—bert K‡lm‡n** _(din salã):_

Bineînþeles, domnule preºedinte.

Da. Vã rog, domnule deputat R‡duly.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº dori sã fac douã propuneri ºi vã rog sã supuneþi la vot, de la microfonul Camerei Deputaþilor, procedura parlamentarã.

În primul rând, permiteþi-mi sã vã prezint un apel al Organizaþiilor de tineret din România cãtre Biroul permanent al Camerei Deputaþilor, respectiv cãtre plenul Camerei Deputaþilor, cu privire la urgentarea adoptãrii proiectului de Lege privind reglementarea situaþiei juridice ºi a administrãrii patrimoniului fostei U.T.C.

Aºa cum se ºtie, acest proiect de lege a fost susþinut de tot spectrul politic ºi se circumscrie acestei dorinþe, deopotrivã, faptul cã organizaþiile de tineret, aparþinând întregului spectru politic ºi apolitic, susþin acest demers.

Aici avem apelul semnat de domnul Alexandru Popescu, din partea Organizaþiei de tineret P.N.Þ.C.D., domnul Nagi P‡l, din partea M.I.S., domniºoara Geanina Puºcaºu, respectiv Rãzvan Ionescu, din partea P.D.S.R. ºi social-democraþilor români, Gheorghe Fâlcã Ð P.D., Radu ªtefan Oprea Ð A.P.R., Nicolae Vasilescu Ð P.R.M. ºi Anca Buliman Ð P.U.N.R.

Din pãcate, plenul Camerei Deputaþilor a hotãrât ca, dincolo de faptul ca acest proiect de lege sã fie dezbãtut în procedurã de urgenþã, sã-l avizeze, în fond, douã comisii Ð Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, respectiv Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport a fãcut raportul, pe fond, la acest proiect de lege, iar, aºa cum ºtim, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi nu l-a fãcut, ceea ce mi se pare o chestiune normalã.

Eu aº dori, domnule preºedinte, sã supuneþi la vot plenului Camerei Deputaþilor ca sã retragem solicitarea avizului, pe fond, de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi la acest proiect de lege ºi sã dezbatem raportul Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, care deja este gata.

Deci aceasta este o primã solicitare, ºi sper ca ºi colegii noºtri sã fie de acord. În aceeaºi ordine de idei, mai existã un proiect de lege cu care Camera Deputaþilor a fost sesizatã Ð este vorba despre proiectul de Lege privind administraþia publicã localã ºi regimul juridic al autonomiei locale Ð

care se aflã în aceeaºi situaþie. Au fost, din pãcate, sesizate douã comisii, în fond: Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, respectiv Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Domnul Virgil Petrescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Pentru ziua de astãzi, în numele Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D.Ðcivic-ecologist, dupã punctul 4, ºi anume punctul 5 de astãzi, v-aº propune sã supuneþi votului Camerei Deputaþilor declararea ca municipiu a oraºului Adjud, care se aflã cu raport de adoptare nr. 264 din 28 septembrie 2000, fiind punctul 17 în anexã la ordinea de zi. Deci este prin similitudine cu punctele 3 ºi 4, care se referã la declararea oraºelor Târgu-Secuiesc, respectiv a unei comune, Mocirla. Deci de pe punctul 17 din anexã sã fie trecut la punctul 5 pe ordinea de zi de astãzi.

Iar pentru mâine este vorba de Ordonanþa de urgenþã nr. 207/1999 de înfiinþare a Ministerului Funcþiei Publice, adoptat deja ca lege de Senat, fiind raportul de adoptare nr. 263 din 27 septembrie 2000 ºi aflându-se în anexã pe ordinea de zi pe locul 11. Îl propunem pentru mâine, marþi, pe poziþia a 7-a.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da, vã mulþumesc.

Alte propuneri? Alte propuneri nu mai sunt. Stimaþi colegi,

## Domnule preºedinte,

Chiar dacã propunerea este fãcutã de un distins reprezentant al U.D.M.R., mã vãd nevoit s-o susþin, pentru cã ceea ce spuneþi dumneavoastrã cã nu aveþi temei regulamentar, el este, deoarece plenul Camerei Deputaþilor, la solicitarea tuturor liderilor grupurilor parlamentare, a votat aceastã analizã în comisii în procedurã de urgenþã.

Au trecut trei sãptãmâni ºi nu sunt nici un fel de semne cã aceastã literã din regulament este respectatã. Noi nu vrem sã jignim pe nimeni, dar nici nu a fost luat în discuþie.

De asemenea, tineretul, am înþeles de la domnul R‡duly, a fãcut un apel cãtre Biroul permanent ºi Biroul permanent a fãcut ºi el un apel cãtre Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, spre a rezolva aceastã situaþie. Nici Biroul permanent nu are nici un fel de succes.

În situaþia aceasta, care articol din regulament permite încãlcarea regulamentului ºi votului plenului Camerei Deputaþilor, ca sã ºtim ºi noi, sã utilizãm aceastã procedurã în perspectiva unor dezbateri viitoare?!

Ca urmare, eu cred cã cererea colegului nostru, în numele tuturor liderilor de la tineret, în baza solicitãrii Biroului permanent, trebuie sã gãseascã o soluþie favorabilã, pentru cã altfel orice preºedinte de comisie, inclusiv eu, de exemplu, poate þine o lege _sine die_ la pachet pânã la pensie.

Fiind în procedurã de urgenþã, într-adevãr, se schimbã situaþia.

Poftiþi, domnule deputat Virgil Petrescu!

ªi Grupulul parlamentar P.N.Þ.C.D. Ð civic Ð ecologist susþine sã se dezbatã cât mai rapid aceastã lege, în beneficiul tineretului.

## Stimaþi colegi,

Eu nici nu cred cã trebuie sã ne pronunþãm prin vot. În dispoziþia imperativã a regulamentului, raportul trebuia întocmit în 48 de ore. Nu l-au întocmit. Trecem la dezbaterea în plen cu raportul care existã, al unei singure comisii. Nu cred cã este cazul sã ne pronunþãm prin vot.

Deci am luat act cã nu s-a dezbãtut în termenul imperativ prevãzut de regulament ºi va fi pe ordinea de zi ºi la dezbateri.

Domnul R‡duly.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu cred cã, totuºi, acest vot trebuie sã aibã loc, dat fiind faptul cã plenul Camerei Deputaþilor a stabilit procedura prin care, în comisii, trebuie sã aibã loc elaborarea

raportului ºi a spus acest plen al nostru cã trebuie sã fie raport comun.

Drept urmare, tot acest plen este cel care este în mãsurã sã spunã cã doar cu raportul Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, respectiv doar cu raportul Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, proiectele de lege în discuþie pot fi dezbãtute în plenul Camerei Deputaþilor.

Drept urmare, insist, domnule preºedinte, sã supuneþi la vot acest lucru.

Vã mulþumesc.

Domnule deputat, vã rog sã mai precizaþi încã o datã ce priveºte fiecare raport.

## Domnule preºedinte,

Primul raport se referã la proiectul de Lege privind reglementarea situaþiei juridice ºi administrãrii patrimoniului fostei U.T.C. Cel de-al doilea raport se referã la proiectul de Lege privind administraþia publicã localã ºi regimul autonomiei locale.

Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Prezidiul a deliberat cã nu este nevoie de vot. Dispunem trecerea rapoartelor pe ordinea de zi pentru a fi dezbãtute.

Mai departe, avem propunerea domnului Virgil Petrescu ca punctul 17 din anexã sã treacã pe ordinea de zi la punctul 5 pentru ziua de astãzi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri? Douã abþineri.

Altã propunere este ca Ordonanþa de urgenþã nr. 207 sã treacã de la anexa de pe punctul 11 din anexã la poziþia 7 de marþi.

Obiecþiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? 4 voturi împotrivã. Abþineri? 3 abþineri. Deci, a fost votat. Iatã, mai avem o propunere. Poftiþi, domnule deputat Zsolt Szil‡gyi.

## Domnule preºedinte,

La poziþia 12 din ziua de marþi se aflã proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã privind salarizarea Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii.

Aº dori sã vã atrag atenþia cã acum, în preajma alegerilor, noi am dori sã creãm un cadru favorabil pentru acest colegiu, iar credibilitatea alegerilor, precum ºi desfãºurarea lor ºi încrederea cetãþenilor faþã de noii deputaþi ºi senatori depind mult ºi de eficienþa Consiliului Naþional.

Drept urmare, propun ca de pe poziþia 12 sã fie trecut pe poziþia 4.

Este pe poziþia 16 în proiectul modificat. Este vorba de proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 57/2000 privind salarizarea Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii.

Da, ºi propun sã fie trecut pe punctul 4 în ziua de marþi. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Având în vedere cã pânã la punctul 6 avem rapoartele de mediere, ºi medierile merg foarte repede, cred cã ar fi potrivit sã fie trecut dupã punctul 6, domnule deputat. Acceptaþi punctul 7?

## **Domnul Szil‡gyi Zsolt** _(din salã):_

Da.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Bun.

eazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

3) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, adoptat de Senat în ºedinþa din data de 26 septembrie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia pentru sãnãtate ºi familie ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

4) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 165/1999 pentru completarea alin. 1 al art. 5 din Ordonanþa Guvernului nr. 29/1994 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic, adoptat de Senat în ºedinþa din data de 26 septembrie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

5) Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Democrate Coreene privind promovarea ºi protejarea reciprocã a investiþiilor, semnat la Bucureºti la 23 ianuarie 1998, adoptat de Senat în ºedinþa din 25 septembrie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare; pentru avize, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

6) Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Islamice Pakistan pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitul pe venit, semnatã la Bucureºti la 28 iulie 1989, adoptat de Senat în ºedinþa din 25 septembrie 2000.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Vã mulþumesc, domnule ministru. Stimaþi colegi,

Încredinþarea fiind fãcutã,

a Curþii Constituþionale, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 59/1999 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adãugatã a unor instalaþii ºi echipamente importate, care concurã la înzestrarea Ministerului Apãrãrii Naþionale.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã supun atenþiei propunerea Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D.-civic-ecologist pentru desemnarea domnului deputat Tãnase Barde în calitate de membru al Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Dupã cum cunoaºteþi, domnul Tãnase Barde, în sesiunea precedentã, a fost chestor în Biroul permanent ºi acum este gata sã-ºi reia activitatea în comisie.

Obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în faþa Curþii Europene a Drepturilor Omului ºi a Comitetului Miniºtrilor ale Consiliului Europei ºi regresul statului în urma hotãrârilor ºi convenþiilor de rezolvare pe cale amiabilã.

Aici era de întocmit un raport suplimentar. Raportul suplimentar nu a venit.

Trecem la punctul urmãtor de pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege privind declararea oraºului TârguSecuiesc, judeþul Covasna, municipiu.

Iniþiatorul are cuvântul, în persoana domnului deputat Birtalan çkos.

Vã rog, domnule deputat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

O scurtã motivare a iniþiativei parlamentare Ð care se aflã la Camera Deputaþilor de aproape doi ani de zile, a fost adoptatã de Senat pe 8 octombrie 1998 Ð privind declararea oraºului Târgu-Secuiesc din judeþul Covasna municipiu, câteva date faþã de cele pe care le-aþi primit în casetele dumneavoastrã.

La expunerea de motive pot sã vã spun cã TârguSecuiesc este oraº din anul 1427, este un centru al unei zone, al unei pãrþi din judeþul Covasna. Are o dezvoltare economicã dinamicã, mai ales în perioada de dupã 1990,

de când constituie un adevãrat pol atractiv pentru investiþii strãine din Germania, Belgia ºi alte þãri, investiþii strãine concretizate, în primul rând, în industria de confecþii. Este un centru de învãþãmânt preuniversitar ºi, totodatã, universitar, începând din anul trecut când Universitatea ÒBabeº-BolyaiÒ din Cluj a înfiinþat un colegiu în acest oraº.

În ceea ce priveºte infrastructura de bazã, aceasta existã în oraº. Bineînþeles cã necesitã modernizare în continuare. Existã instituþii culturale, sociale, sanitare ºi instituþii financiar-bancare necesare unei activitãþi economice ºi sociale dezvoltate. Nu în ultimul rând, existã un potenþial uman ºi material pentru susþinerea dezvoltãrii localitãþii ºi nu numai, ºi a întregii zone.

Totodatã, vã informez cã în judeþ, în afarã de reºedinþa judeþului Covasna, alte oraºe nu au rangul de municipiu.

Pentru aceste considerente, v-aº ruga sã dezbatem ºi sã adoptãm propunerea legislativã în forma prezentatã ºi susþinutã de Comisia pentru administraþie publicã localã. Vã mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul vicepreºedinte Radu Mânea se îndreaptã spre tribunã.

În urma examinãrii proiectului de Lege privind declararea oraºului Târgu-Secuiesc, judeþul Covasna, municipiu, în ºedinþa din 11 mai 2000 comisia a hotãrât sã fie supus plenului Camerei Deputaþilor, în vederea dezbaterii ºi adoptãrii în forma prezentatã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da. Vã mulþumesc.

Dacã la dezbaterile generale doreºte cineva sã ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare? Nu este cazul.

Trecem la dezbaterea pe articole. Deci, titlul legii. Obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Articolul 1. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Articolul 2. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Stimaþi colegi, Fiind un proiect de lege organicã, vom da votul final mâine, la ora 11,00.

Trecem la constituirea unor comisii de mediere.

Deci în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind utilizarea eficientã a energiei au fost propuºi, din partea P.D.S.R., domnii: Popescu Dumitru ºi Sandu Ion Florentin; din partea P.N.Þ.C.D., atenþie: domnul Piþigoi Barbu ºi domnul Irimescu Haralambie; din partea P.D.: Radu Alexandru-Dumitru; din partea P.N.L.: domnul Decusearã Jean; din partea U.D.M.R., domnul R‡duly R—bert K‡lm‡n.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor deputate,

Domnilor deputaþi,

Propunerea noastrã, care a trecut prin Senatul României la 9 noiembrie 1998, cu puþinã întârziere, doreºte sã imortalizeze definitiv în istoria neamului nostru numele lui Vasile Goldiº, prin atribuirea numelui sãu comunei în care s-a nãscut.

Pentru aceasta, propunerea noastrã, care a trecut prin Senat ºi care acum este supusã atenþiei dumneavoastrã, cu rugãmintea de a-i da curs, este aceea de a permite reînfiinþarea fostei comune Mocirla din judeþul Arad ºi atribuirea numelui de Vasile Goldiº acestei comune.

Menþionez, doamnelor deputate ºi domnilor deputaþi, cã aceastã comunã este una din cele mai vechi de pe teritoriul judeþului Arad, dateazã de la 1429, dezvoltându-se an de an, dar, la reforma din anul 1968, a devenit sat aceastã comunã, cãpãtând numele de Lunca Teuzului, în cadrul comunei Beriu din judeþul Arad.

Prin reînfiinþarea acestei comune, se echilibreazã teritorial spaþiul între comunele existente în partea de nordvest a judeþului nostru ºi, în acelaºi timp, se creeazã posibilitatea unei dezvoltãri mai bune a acestei comune.

Menþionãm cã dispune de construcþiile necesare pentru dezvoltarea ulterioarã. Localul pentru primãrie, alte construcþii edilitare sunt realizate în mod corespunzãtor la nivelul comunei ºi al satului care va fi parte componentã a ei, respectiv satul Avram Iancu.

Vã rugãm sã aveþi înþelegerea necesarã pentru imortalizarea în istoria neamului nostru, în toate documentele oficiale circulând, cu voia dumneavoastrã, în viitor, numele lui Vasile Goldiº Ð fãuritorul României Mari. Vã mulþumesc.

Comisia?

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

În propunerea legislativã care a ajuns la Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic de la Camera Deputaþilor se trateazã douã chestiuni: pe de o parte, reînfiinþarea comunei Mocirla, azi satul Lunca Teuzului, din judeþul Arad, iar, pe de altã parte, schimbarea denumirii în Vasile Goldiº.

Trebuie fãcutã precizarea cã în art. 3 din Legea nr. 69/1991, Legea administraþiei publice locale, modificarea limitelor administrativ-teritoriale ale oraºelor, comunelor ºi municipiilor presupune organizarea referendumului, aºa cum precizeazã legiuitorul.

De asemenea, Legea nr. 3/2000, publicatã în ”Monitorul OficialÒ din 22 februarie 2000, Legea referendumului, în cuprinsul art. 13 alin. 2, 3 ºi 4 face, pe de o parte, precizarea cã ”...pentru modificarea limitelor administrativ-teritoriale ale oraºelor, comunelor ºi municipiilor este necesarã organizarea de referendumÒ, iar, pe de altã parte, face referire la faptul cã ”...orice propunere legislativã care urmãreºte modificarea limitelor administrativ-teritoriale trebuie însoþitã, la depunerea la Parlament, de rezultatul referendumuluiÒ.

Întrucât în Comisia pentru administraþie publicã localã propunerea legislativã a fost luatã în discuþie în cursul lunii iunie anul curent, deci dupã apariþia Legii referendumului, comisia s-a pronunþat doar pentru schimbarea denumirii din Lunca Teuzului în Vasile Goldiº, respingând propunerea legislativã de reînfiinþare a comunei Mocirla. ªi aceasta, aºa cum am precizat mai devreme, datoritã prevederilor Legii nr. 69/1991 art. 3 ºi datoritã prevederilor Legii nr. 3 din 22 februarie 2000, Legea referendumului, art. 13 alin. 2, 3 ºi 4.

În aceste condiþii, comisia propune schimbarea denumirii din Lunca Teuzului în Vasile Goldiº, urmând ca iniþiativa legislativã pentru reînfiinþarea comunei Mocirla sã se depunã în etapa urmãtoare, dar însoþitã de rezultatul referendumului.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Dacã la dezbaterile generale doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Da. Poftiþi. Domnul deputat Stanca Ð P.N.Þ.C.D.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor,

Intervenþia mea este mai mult de ordin sentimental. Întâmplarea face sã mã fi nãscut într-un sat vecin cu fosta comunã Mocirla, actualmente Lunca Teuzului, ºi, din toate timpurile, mã rog, de când cunosc foarte multã lume din aceastã localitate, am avut colegi, am avut prieteni, mi-am dat seama cu câtã mândrie locuitorii acestui sat þin la faptul cã acolo s-a nãscut marele patriot Vasile Goldiº.

De aceea, eu susþin aceastã schimbare de denumire. Sigur cã mi-ar fi plãcut sã se poatã hotãrî acum ºi reînfiinþarea comunei, dar, dacã acest lucru nu este posibil, mãcar schimbarea acestei denumiri sã o facã.

Vreau sã vã mai spun cã, prin efortul localnicilor, dupã revoluþie acolo s-a ridicat un monument în cinstea lui Vasile Goldiº ºi existã ºi un mic muzeu închinat marelui patriot Vasile Goldiº.

Deci rog colegii sã susþinã aceastã iniþiativã. Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Domnul deputat Acsinte Gaspar, în numele P.D.S.R.-ului.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Eu vreau sã pun în discuþie raportul întocmit de Comisia pentru administraþie prin raportare la proiectul de lege cu care Camera Deputaþilor a fost sesizatã. Deci, Camera Deputaþilor a fost sesizatã de cãtre Senat, care a adoptat proiectul de Lege privind reînfiinþarea comunei Mocirla, azi satul Lunca Teuzului, ºi atribuirea denumirii Vasile Goldiº, judeþul Arad, or, comisia, prin ceea ce propune ea, în realitate ne propune un nou proiect de lege.

Este vorba de schimbarea denumirii satului Lunca Teuzului, din componenþa comunei Beriu, judeþul Arad, ceea ce este altceva decât a înaintat Senatul spre dezbatere.

Noi, domnule preºedinte, trebuie sã discutãm pe proiectul de lege venit de la Senat. Dacã sunt obiecþiuni de altã naturã, precum au fost invocate aici temeiurile din Legea cu privire la referendum, asta este altceva, poate sã conducã la o altã soluþie, dar în nici un caz nu putem sã ne însuºim propunerea comisiei care, repet, reprezintã un nou proiect de lege.

Dezbaterea trebuie fãcutã pe proiectul de lege aºa cum a venit el de la Senat.

Domnul deputat Ioan Gavra, în numele P.U.N.R.-ului.

## Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte.

În raport cu ce a spus ºi domnul deputat Gaspar, cu modul în care a susþinut iniþiativa domnul senator, lucrurile sunt foarte clare.

Deci comisia noastrã de specialitate vine cu un alt text prin care, sigur, propune respingerea iniþiativei legislative a domnului deputat, aprobatã în noiembrie 1998 la Senat.

Sigur cã noi am modificat Legea nr. 69. Modificarea a intervenit însã în luna februarie a acestui an.

Deci de la depunerea iniþiativei, ca demers legislativ, adoptarea la Senat, transmiterea la Camera Deputaþilor, la comisie, iatã cã timpii sunt în defavoarea comisiei noastre de specialitate, care nu a analizat la timp aceastã iniþiativã legislativã, care putea fi adoptatã în anul trecut foarte bine, fãrã sã mai fie nevoie de acest referendum.

Acum, domnule vicepreºedinte al comisiei, în momentul în care s-a lansat acest demers legislativ al domnului senator, s-au adunat semnãturi din partea locuitorilor fostei comune Mocirla, transformatã în sat, ºi se propune, se susþine tot printr-un fel de referendum, dar atunci era prin semnãturi, pentru cã nu exista o altã legiferare; deci susþinerea, ca atare, a acelei comunitãþi existã.

Dumneavoastrã aþi analizat iniþiativa legislativã târziu de tot, nefiresc pentru comisia noastrã de specialitate. Senatul a venit cu o propunere legislativã adoptatã ca proiect de lege foarte clarã, dumneavoastrã veniþi sã împãrþiþi deja iniþiativa legislativã în douã iniþiative legislative sau în douã proiecte de lege: 1. o datã, schimbarea denumirii ºi 2. trecerea de la sat la comunã.

Eu cred cã nu este firesc ca dumneavoastrã, comisia noastrã de specialitate, sã modificaþi textul unei iniþiative legislative ºi mai ales textul adoptat sub forma unui proiect de lege de cãtre Senatul României.

Cred cã firesc, normal, logic ar fi sã fiþi de acord cu adoptarea în varianta Senatului a acestei iniþiative legislative. Vina o poartã numai Camera Deputaþilor, prin dumneavoastrã, Comisia pentru administraþia publicã.

Ce vinã are iniþiatorul, ce vinã au locuitorii cã dumneavoastrã de-abia dupã doi ani de zile aþi luat în discuþie acest demers legislativ? Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Am pornit cu cele mai bune intenþii ºi iatã cã ne-am împotmolit.

Acum, eu vãd, procedural, douã cãi de ieºire din situaþie: ori retrimitem textul la comisie sã facã un raport competent ori..., deci respingem varianta comisiei, votãm varianta Senatului.

Doamna deputat Afrãsinei.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Eu nu aº dori sã pledez pentru respingerea acestui proiect de lege, a acestei iniþiative legislative, dar aº vrea sã vã relatez un aspect care a fost discutat la noi, la comisie, ºi faþã de care am rezerve, oarecum, pentru a putea lua o decizie în acest moment.

La Comisia pentru administraþie publicã nu a fost singurul proiect de reînfiinþare a unor comune.

Desigur, de fiecare datã am aºteptat sã avem în vedere criteriile pe care trebuie sã le îndeplineascã o comunã pentru a fi reînfiinþatã sau, ºtiu eu, mai multe localitãþi pentru a se înfiinþa o comunã.

În momentul în care a fost analizat acest proiect de lege, s-a constatat ºi aceastã deficienþã, dacã vreþi, aceste neajunsuri pe care nu le îndeplineºte zona respectivã. Deci atât referendumul, cât ºi celelalte chestiuni care au fost analizate la noi, în comisie, au condus la rezoluþia, la raportul pe care noi vi l-am prezentat.

Desigur, Senatul a dat un aviz favorabil. Probabil, dumnealor au analizat aceastã iniþiativã legislativã fãrã a avea acele criterii în faþã, întrucât, la momentul respectiv, nu exista acest lucru elaborat de Guvern.

Desigur, noi, în momentul de faþã, ne aflãm într-o situaþie mai dificilã, pentru cã trebuie sã respectãm o legislaþie apãrutã între timp, atât Legea referendumului, cât ºi criteriile care au fost impuse de Guvern, ºi, în acelaºi timp, totuºi, sã corectãm, dacã vreþi, o atitudine care s-a creat vizavi de acest proiect de lege.

Vã reamintesc, deci nu este singurul proiect de lege care este în aceastã situaþie la noi, la comisie, care a primit aviz negativ din partea comisiei noastre pentru reînfiinþarea comunei. Consider cã, pentru a fi luat astãzi în dezbatere, proiectul poate fi corectat de noi ºi, atunci, în acest caz, se ajunge la o mediere cu Senatul. Deci un punct de vedere al Camerei noi îl putem reformula, începând cu titlul proiectului ºi continuând cu celelalte articole, dacã cãdem de comun acord ca acestei localitãþi sã-i schimbãm denumirea, iar dacã vom decide cã trebuie sã luãm în considerare ºi reînfiinþarea comunei, evident cã trebuie sã ne raportãm, din nou, la criteriile pe care trebuie sã le îndeplineascã o comunã.

## Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Încurcãtura este recunoscutã. Textul sã meargã la comisie, miercuri, în ºedinþã, analizat ºi aºteptãm o formã nouã a raportului.

Propunerea legislativã privind declararea ca municipiu a oraºului Adjud, judeþul Vrancea.

Sã vedem aici cum stãm.

Domnul deputat Radu Mânea, iniþiator, are cuvântul.

Oraºul Adjud din judeþul Vrancea este poziþionat geografic în partea de nord a judeþului, la graniþa cu judeþele Bacãu ºi Galaþi, are o populaþie de 28.000 de locuitori, populaþia ºcolarã este de 8.000 de elevi, dintre care 6.400 în ºcoli generale ºi diferenþa în douã licee.

Oraºul este populat în proporþie de 95% de români, 2% romi, 0,4% germani ºi diferenþa alte naþionalitãþi.

Dispune de sucursale ale bãncilor comerciale române: Banca Românã de Dezvoltare, Banc Post, Banca Agricolã, C.E.C. Dispune de o reþea dezvoltatã tehnicoedilitarã: alimentãri cu apã, canalizare, staþii de epurare ºi, de asemenea, alimentare cu gaze naturale.

În oraºul Adjud funcþioneazã ”VrancardÒ Ñ S.A. Adjud, ca agent economic profilat pe hârtie, carton ondulat, de asemenea ”MobiadÒ Adjud, profilat pe mobilã, 3 societãþi comerciale profilate pe confecþii, în care a fost atrasã forþa de muncã femininã, ºi, de asemenea, un numãr de 17 agenþi economici mijlocii, pe care nu-i mai enumãr.

Prin propunerea legislativã se intenþioneazã declararea oraºului Adjud municipiu.

Trebuie sã mai precizez cã proiectul de lege a fost supus dezbaterii în Comisia pentru administraþie publicã localã, a primit avizul favorabil ºi vã propun, stimaþi colegi, sã adoptãm acest proiect de lege.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a înaintat un aviz în fond, aviz favorabil.

Sper cã aveþi în faþã textul, aveþi raportul.

Dacã la dezbaterile generale doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Titlul legii. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Art. 1 din raport: ”Oraºul Adjud, judeþul Vrancea se declarã municipiu.Ò

Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Art. 2 din raport. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Stimaþi colegi, Votul final mâine, la ora 11.

Într-o excelentã colaborare, am epuizat ordinea de zi pe astãzi ºi dacã distinºii colegi înscriºi pentru programul urmãtor au pregãtite materialele, putem trece mai departe.

## Stimaþi colegi,

De la ora 18, este programatã ºedinþa de rãspunsuri orale la interpelãrile adresate de deputaþi primului-ministru ºi membrilor Guvernului. Reprezentanþii Guvernului vor veni în plen la orele 18.

Suspendãm ºedinþa ºi vom relua, potrivit programului, la orele 18.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Domnilor miniºtri,

Trecem la partea a doua a programului nostru de astãzi, în plenul Camerei, ºi anume la ºedinþa de rãspunsuri orale la interpelãrile adresate de deputaþi primuluiministru ºi membrilor Guvernului.

Domnul deputat Nicolae Popa solicitã amânarea rãspunsului oral. Deci nu este prezent domnul deputat Nicolae Popa. Solicitarea, într-adevãr, este cãtre domnul prim-ministru.

## Trecem mai departe.

Pentru domnii Anghel Stanciu, Petre Naidin, Daniela Popa, Lazãr Lãdariu, de asemenea, se solicitã amânarea rãspunsurilor la interpelãri.

## **Doamna Daniela Popa** _(din salã):_

Dar nu din partea lor!

ªi intrãm în partea a treia... ## **Doamna Daniela Popa** _(din salã):_

Deci nu din partea parlamentarilor!

Domnul Anghel Stanciu aºteaptã rãspuns de la F.P.S. Urmeazã rãspuns în scris.

Domnul Petre Naidin, de la F.P.S. Urmeazã rãspuns scris.

Doamna Daniela Popa, referitor la starea gravã a învãþãmântului românesc, aºteaptã rãspuns de la domnul Andrei Marga.

## **Doamna Daniela Popa** _(din salã):_

Dar nu solicit amânarea!

Guvernul solicitã amânarea.

## **Doamna Daniela Popa** _(din salã):_

Aºa, specificaþi!

Domnul Lazãr Lãdariu, de asemenea, de la ministrul Andrei Marga.

Guvernul a solicitat amânarea pentru aceste rãspunsuri.

ªi trecem la interpelãrile adresate membrilor Guvernului, cãrora li se va rãspunde în ºedinþa de astãzi.

Deci pentru domnul Nicolescu Mihai va rãspunde domnul secretar de stat Aurel Panã.

Dacã domnul deputat Nicolescu Mihai doreºte sã dezvolte interpelarea? Are cuvântul.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor miniºtri,

Stimaþi colegi,

Interpelarea se adreseazã domnului ministru Ioan Mureºan ºi obiectul interpelãrii vizeazã stadiul lucrãrilor agricole de toamnã ºi mãsuri preconizate de minister pentru realizarea acestora.

Analizând situaþia lucrãrilor agricole de toamnã la nivelul judeþelor ºi al þãrii, se constatã întârzieri insurmontabile în efectuarea, în special, a lucrãrilor de arat, pregãtit teren, fertilizarea de bazã pentru culturile ce se vor însãmânþa în aceastã toamnã ºi semãnatul propriu-zis al culturilor de grâu, orz, orzoaicã, plante furajere, pe suprafaþa de circa 2.240.000 de hectare.

Din datele privind situaþia operativã, rezultã cã numãrul tractoarelor care participã efectiv la lucrãrile de toamnã sunt numai de circa 56.000 bucãþi, cantitãþile de sãmânþã certificatã pentru speciile amintite sunt insuficiente.

O situaþie aparte o prezintã lipsa resurselor materiale ºi financiare care sã permitã efectuarea în circa 2 luni de zile a volumului imens de lucrãri agricole din aceastã toamnã.

Ne gãsim la 2 octombrie, datã la care în zona a treia agricolã a þãrii ar fi trebuit ca însãmânþãrile de toamnã sã se apropie de încheiat, iar în zona de vest, sud ºi sud-est a þãrii sã avem deja un procent apreciabil de

semãnãturi realizate pânã la aceastã datã. Avem în vedere faptul cã pânã la 20 octombrie aceastã lucrare trebuie încheiatã ºi în aceastã zonã.

Pornind de la situaþia la zi a lucrãrilor agricole din aceastã toamnã, rog respectuos sã se clarifice câteva aspecte legate de obiectul interpelãrii, ºi anume: cum este asiguratã sãmânþa de grâu, orz, orzoaicã necesarã pentru campania agricolã din aceastã toamnã ºi dacã se preconizeazã importul de sãmânþã din speciile amintite; ce program de lucrãri va adopta Ministerul Agriculturii la nivelul judeþului ºi al þãrii pentru încheierea semãnatului cerealelor de toamnã pânã la 5 octombrie în zona a treia, ºi pânã la 20 octombrie în celelalte zone ale þãrii; care este strategia ministerului privind fertilizarea culturilor de grâu, orz, orzoaicã, culturi horticole, secarã, plante furajere, în aceastã toamnã; ce structurã de îngrãºãminte chimice se va folosi ºi în ce cantitãþi. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul secretar de stat Aurel Panã are cuvântul.

## **Domnul Aurel Panã Ñ** _secretar de stat la Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei:_

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ca rãspuns la interpelarea domnului deputat Mihai Nicolescu, vã pot informa urmãtoarele.

Stadiul lucrãrilor de toamnã a fost intensificat, astfel cã, pânã la data de 28 septembrie, din cele 2.244.000 de hectare programate a se însãmânþa, au fost pregãtite 1.300.000 de hectare. Numãrul tractoarelor care lucreazã efectiv pentru pregãtirea terenului a crescut la 76.000.

Referitor la celelalte probleme ridicate de dumneavoastrã, situaþia se prezintã astfel: pentru însãmânþãrile din toamna anului 2000, au fost asigurate seminþe certificate pentru 79% din suprafaþa ce urmeazã a fi însãmânþatã cu grâu, 72% pentru orz ºi circa 83% pentru orzoaicã, importurile fiind preconizate în cantitãþi nesemnificative; stadiul lucrãrilor agricole pentru însãmânþãrile din toamna acestui an este determinat de resursele materiale ºi financiare ale producãtorilor agricoli.

Având în vedere seceta excesivã din acest an, pentru completarea resurselor financiare precare ale producãtorilor agricoli, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei a promovat în Guvern o serie de acte normative: Hotãrârea privind reducerea preþului de cumpãrare a seminþelor de grâu, Ordonanþa de urgenþã privind acordarea compensaþiei de 500 de lei pentru kilogramul de grâu, pentru grâul de panificaþie; Ordonanþa de urgenþã privind acordarea de cupoane pentru însãmânþãrile din toamnã; Ordonanþa de urgenþã pentru subvenþionarea depozitãrii grâului din recolta anului 2000; Ordonanþa de urgenþã privind acordarea de despãgubiri pentru culturile calamitate din recolta anului 2000.

Din pãcate, pânã la aceastã datã, a fost aprobatã ºi a apãrut în ”Monitorul OficialÒ numai hotãrârea de Guvern privind reducerea preþului de cumpãrare a seminþelor de grâu, Hotãrârea Guvernului nr. 826/26 septembrie a.c.

Întrucât o serie de acte normative promovate de Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei la Guvern pentru completarea resurselor financiare ale producãtorilor agricoli, nu au fost încã aprobate, este normal ca aceºtia sã nu cunoascã integral fondurile pe care le vor avea la dispoziþie în campania de toamnã ºi s-au stabilit, împreunã cu organele de specialitate ale ministerului, numai suprafeþele ce urmeazã a se însãmânþa, nu ºi programul de executare a lucrãrilor.

Da, vã mulþumesc. O întrebare suplimentarã?

## 1 minut ºi jumãtate.

Domnule ministru, mulþumesc pentru rãspuns.

Cred cã trebuie sã apreciem cã, ºi anul acesta, Ministerul Agriculturii nu este pregãtit pentru a realiza lucrãrile ºi a ne încadra cu aceste lucrãri în timpul optim ºi acest lucru trebuie sã fie înþeles la nivelul þãrii, cã Ministerul Agriculturii trebuie sã fie mult mai mult sprijinit financiar ºi material, pentru a realiza aceste lucrãri în epocile optime, pentru a obþine producþii bune, de aºa manierã încât sã nu avem probleme pentru asigurarea necesarului de hranã pentru populaþie.

Sãmânþã în procent de 30% aproape necertificatã înseamnã minus de producþie. Ritmurile pe care le avem la ora actualã în legãturã cu lucrãrile vizeazã cam 30 Ð 40.000 de hectare arãturã pe zi, ceea ce ne va conduce în situaþia de a ieºi cu mult peste epoca optimã de semãnat, peste epoca de încheiere a semãnatului, respectiv 20 octombrie.

ªi anul acesta avem toate perspectivele, aºa cum se deruleazã lucrãrile, sã rãmânem pentru primãvarã cu circa 6 Ð 7 milioane de hectare nearate.

În legãturã cu ultima problemã, fertilizarea cu îngrãºãminte, trebuie sã stabilim o datã ºi Ministerul Agriculturii sã poatã sã-ºi expunã punctul de vedere în legãturã cu structura aceasta a îngrãºãmintelor, pentru cã nu-i posibil sã înfiinþãm culturi de toamnã fãrã sã aplicãm fosfor, pentru cã altfel vom obþine, tot aºa, 1 Ð 2 tone la hectar de grâu, producþii care nu ne favorizeazã ºi ne scoate din competiþia aceasta europeanã ºi mondialã. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Domnul deputat Mihai Vitcu aºteaptã rãspuns de la Ministerul Afacerilor Externe.

Este prezent domnul secretar de stat Rãzvan Ungureanu.

Dacã doriþi, domnule deputat, sã dezvoltaþi interpelarea, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule ministru,

Recent, a avut loc la Botoºani, subliniez, la Botoºani, întâlnirea factorilor responsabili din România, Ucraina ºi

Moldova, în vederea semnãrii documentelor constitutive privind euroregiunea Prutul Superior.

Din pãcate, la aceastã importantã întâlnire nu a fost nimeni din partea Guvernului României, prezenþã absolut necesarã întrucât partenerii noºtri au fãcut apel la documente internaþionale semnate de partea românã, care nu sunt respectate.

Un asemenea document este Convenþia încheiatã între Guvernul României ºi Guvernul Ucrainei, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 818/20 septembrie 1996 privind trecerea simplificatã a frontierei de stat. Acest document este întãrit ºi de Acordul euroregiunii Prutul Superior, semnat la Botoºani în septembrie 2000.

Din cele 5 puncte de trecere a frontierei: Vicovul de Sus, Ulma, Climãuþi, Izvoarele Sucevei, Vãºcãuþi, ultimele douã au fost închise ca urmare a mãsurilor de austeritate impuse de Ministerul Finanþelor ºi, de fapt, de Guvernul României, recent.

Neparticiparea unui membru al Guvernului la aceastã importantã reuniune ne-am explicat-o noi prin douã motive: Botoºanii nu este Parisul, Londra sau Washingtonul, iar deplasarea pânã în nordul Moldovei este chinuitoare pentru actualii guvernanþi; faptul cã cele douã judeþe au o conducere administrativã P.D.S.R. creeazã un anumit disconfort membrilor Guvernului de a sta la aceeaºi masã cu oameni care au o susþinere popularã estimatã în alegerile din iunie.

Aº vrea sã menþionez faptul cã la aceastã reuniune, conducerea administrativã a fost reprezentatã la vârf de preºedinþii ºi vicepreºedinþii celor douã judeþe, respectiv de la Suceava, domnul preºedinte Mârza ºi vicepreºedintele Grozavu.

Rugãm pe domnul prim-ministru Mugur Isãrescu sã ne informeze dacã prezenþa membrilor Guvernului la reuniuni ce vizeazã integrarea europeanã a României este facultativã ºi dacã eforturile ce s-au fãcut pentru o mai bunã comunicare între comunitatea româneascã ºi cea ucraineanã din cele douã þãri pot fi anulate prin mãsuri discreþionare ale ministrului finanþelor, Decebal Traian Remeº, ºi, de fapt, ale Guvernului, care nu a asigurat fondurile necesare pentru viabilitatea acestor puncte de frontierã pe care le-am amintit.

Vã mulþumesc.

Rãspunde domnul secretar de stat Rãzvan Ungureanu. Aveþi cuvântul, domnule ministru.

**Domnul Mihai Rãzvan Ungureanu Ñ** _secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule deputat,

Dupã cum cunoaºteþi, constituirea euroregiunilor intrã în competenþa autoritãþilor locale, în cazul de faþã judeþene, care sunt ºi membri fondatori ai acestor regiuni.

Ministerul de Externe nu cunoaºte, pentru cã nu a fost informat, dacã gazdele reuniunii de constituire a euroregiunii Prutul de Sus a invitat ºi membri ai Guvernului. Vã pot, însã, spune cã, din partea Ministerului Afacerilor Externe, au participat, pe baza invitaþiilor primite, ambasadorul român la Chiºinãu ºi consulul român la Cernãuþi. La acelaºi nivel, de ambasador, au fost reprezentate ºi Republica Moldova ºi Ucraina. În legãturã cu închiderea unor puncte de trecere simplificatã a frontierei, în ceea ce ne priveºte, ministerul a susþinut întotdeauna necesitatea menþinerii ºi chiar ameliorãrii infrastructurii la toate, repet, toate punctele de trecere a frontierei, ºi a întreprins demersuri scrise în acest sens. În rãspunsurile pe care le primim de la Direcþia Generalã a Vãmilor, este invocatã hotãrârea privind reducerea generalã a numãrului lucrãtorilor vamali la punctele de frontierã, drept pentru care, domnule deputat, ne permitem sã vã adresãm sugestia ca un rãspuns detaliat la aceastã întrebare sã-l ofere Ministerul Finanþelor ºi Direcþia Generalã a Vãmilor.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Vitcu doreºte o replicã.

Vã mulþumesc, domnule ministru, pentru rãspunsul pe care mi l-aþi dat din partea Ministerului de Externe, dar credeam eu cã Ministerul de Externe face parte din Guvernul României ºi consideram cã aceastã comunicare este absolut necesarã. Sigur cã problema nu vã vizeazã în mod direct. Domnul ministru Vlad Roºca a fost informat de aceastã reuniune ºi consider eu cã ea trebuia sã se bucure de o atenþie specialã din partea Guvernului României, atâta timp cât este o problemã care intereseazã, de fapt, ºi Consiliul Europei.

Vã mulþumesc pentru rãspuns ºi pentru amabilitatea dumneavoastrã de a veni ºi a-mi prezenta acest rãspuns. Vã mulþumesc.

Mai doriþi o replicã, domnule ministru? Nu.

## **Domnul Mihai Rãzvan Ungureanu** _(din loja Guvernului):_

Aºtept interpelarea urmãtoare.

Domnul deputat Petru Bejinariu aºteaptã rãspuns de la acelaºi minister ºi are cuvântul pentru a dezvolta interpelarea.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor miniºtri,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Interpelarea mea se adreseazã Ministerului Afacerilor Externe, respectiv domnului ministru Petre Roman.

Atitudinea României faþã de Republica Moldova influenþeazã, în mare parte, evoluþia evenimentelor din acest al doilea stat românesc din Europa.

Au avut loc în ultima vreme mai multe evenimente în ºir, pe care le enumãr. În luna iulie, Parlamentul Republicii Moldova a votat modificarea Constituþiei ºi, ca urmare, parlamentarii aleg preºedintele þãrii, apoi, tot în acest an, a avut loc semnarea, respectiv parafarea Tratatului de parteneriat privilegiat ºi de cooperare între România ºi Republica Moldova, iar acum, în plan politic, apare federalizarea Republicii Moldova, prin constituirea Republicii Federative Moldova, aºa cum anunþã anumite ziare ºi cum cunoaºtem ºi din alte surse. Sigur cã

aceste evenimente au determinat anumite reacþii în Republica Moldova ºi în România, dar foarte diverse.

ªi acum prezint obiectul interpelãrii, pe care-l citez exact.

Vã rugãm, domnule ministru Petre Roman, sã precizaþi, pentru opinia publicã interesatã, care este atitudinea Ministerului Afacerilor Externe privind solicitarea populaþiei din Basarabia de a obþine cetãþenie românã, dacã pe cale diplomaticã veþi face demersurile corespunzãtoare pentru ca în Republica Moldova, limba oficialã sã fie numitã, cum e firesc, limba românã, ºi nu comunã, ºi dacã se vor face eforturi ca la Chiºinãu sã ajungã presã ºi carte româneascã, pentru cã acolo, în iulie fiind, am vãzut ziare majoritatea ruseºti, iar pe stradã se vorbeºte numai în limba rusã.

Vã mulþumesc.

Domnul ministru Rãzvan Ungureanu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule deputat,

România a sprijinit constant, cu toate mijloacele politico-diplomatice de care dispune, eforturile întreprinse de autoritãþile de la Chiºinãu în direcþia reglementãrii politice a conflictului din stânga Nistrului, cu respectarea suveranitãþii ºi a integritãþii teritoriale a Republicii Moldova. Prin implicaþiile sale politico-economice, tergiversarea rezolvãrii situaþiei greveazã însãºi afirmarea internaþionalã ºi dezvoltarea de ansamblu a Republicii Moldova. Soluþionarea pe cale paºnicã a problematicii transnistrene se impune de o manierã extrem de stringentã dacã se are în vedere ºi faptul cã focarul de tensiune din zonã aduce atingere securitãþii ºi stabilitãþii regionale din întreg sudestul Europei.

Ministerul de Externe al României a afirmat, în repetate rânduri, cã pentru soluþionarea de duratã a situaþiei din Transnistria este esenþialã, în definirea integralã a angajamentelor asumate în summit-ul O.S.C.E. de la Istanbul, în condiþiile respectãrii integritãþii ºi suveranitãþii Republicii Moldova. Aºa cum se aratã ºi în comunicatul ministerului nostru, din 22 septembrie a.c., prevederile proiectului de acord, iniþiat de Evgheni Primakov pentru reglementarea situaþiei din Transnistria, deschid calea spre legitimarea aºa-zisei statalitãþi transnistrene ºi se pot transforma în precedente periculoase pentru stabilitatea regiunii noastre. Mai mult, ministerul nostru a atras atenþia asupra incompatibilitãþi existente între prerogativele atribuite prin ”Proiectul PrimakovÒ statului comun moldovenesc ºi unele dintre prevederile Tratatului de parteneriat privilegiat ºi cooperare dintre România ºi Republica Moldova. Prin textul tratatului, România îºi asumã obligaþia de a susþine activ acþiunile întreprinse, în plan internaþional, de Republica Moldova ca unic subiect de drept internaþional, implicit pentru soluþionarea situaþiei din Transnistria.

În ceea ce priveºte solicitãrile unor cetãþeni ai Republicii Moldova de a obþine cetãþenie românã, acestea se întemeiazã pe dispoziþia art. 37 din Legea 21/1991 care reglementeazã redobândirea cetãþeniei la cerere de cãtre foºtii cetãþeni români care înainte de 22 decembrie 1989 au pierdut, din diferite motive, aceastã calitate. Aplicarea Legii cetãþeniei prezintã o anumitã particularitate în ceea ce-i priveºte pe cetãþenii Republicii Moldova, în sensul cã se permite redobândirea cetãþeniei române de cãtre cei care au posedat-o înainte de 28 iunie 1940, fiind nãscuþi înainte de aceastã datã pe teritoriul Basarabiei sau al Bucovinei de Nord, precum ºi dobândirea cetãþeniei române de cãtre descendenþii acestora. Se impune precizarea cã, spre deosebire de legislaþia românã, cea a Republicii Moldova interzice expres dubla cetãþenie prin art. 18 din Constituþie. În aceste condiþii, în cursul convorbirilor din primãvara acestui an, martie ºi aprilie, dintre ºefii diplomaþiilor de la Bucureºti ºi Chiºinãu, a fost convenitã iniþierea de negocieri în vederea încheierii unui acord bilateral privind reglementarea dublei cetãþenii, care sã permitã depãºirea dificultãþilor create de neconcordanþa legislaþiilor celor douã state în materie de cetãþenie.

Vã mulþumesc. Doriþi replicã?

Mulþumesc, domnule ministru, pentru rãspuns, este pe buna intenþie a mea, mai adaug ceva pentru cã noi, fiind la faþa locului, am aflat foarte multe realitãþi din Basarabia, inclusiv cele care sunt la ora aceasta, ºi prin corespondenþã. Nu este obiectul, nu este timpul, iatã o scrisoare chiar de la Partidul Popular Creºtin Democrat, semnatã de Ion Roºca, în care ne solicitã, ºi din partea Parlamentului, sprijin pentru ca problemele comunitãþilor ºi respectiv ale românilor moldoveni sã fie rezolvate ºi cu ajutorul Guvernului din România.

Vã mulþumesc pentru demersurile pe care le întreprindeþi.

Vã mulþumesc.

Domnul Claudiu Pavelescu aºteaptã un rãspuns de la Guvern. A primit rãspunsul în scris, se declarã mulþumit. Doamna Daniela Popa aºteaptã rãspuns de la Ministerul Agriculturii. Este prezent domnul secretar de stat Aurel Panã. Dacã doriþi sã dezvoltaþi interpelarea.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Interpelarea se adreseazã domnului ministru Ioan Avram Mureºan, ministrul agriculturii ºi alimentaþiei.

Prin prezenta interpelare aº dori sã-mi rãspundeþi ºi sã demonstraþi, domnule ministru, în ce fel înþelege Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei sã respecte reglementãrile constituþionale, în condiþiile în care asistãm la un grav declin al agriculturii româneºti. Vã amintesc cã art. 43, alin. (1) din Constituþia României specificã obligaþia statului de a lua mãsuri de dezvoltare economicã ºi de protecþie socialã de naturã sã asigure cetãþenilor un nivel de trai decent. Potrivit art. 134, alin. (2) statul, prin instituþiile sale, trebuie sã asigure crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producþie, protejarea intereselor naþionale în activitatea economicã, exploatarea resurselor naturale în concordanþã cu interesul naþional ºi, prin urmare, crearea condiþiilor necesare pentru creºterea calitãþii vieþii.

Concret, din discuþiile avute cu þãranii din judeþul Dâmboviþa, am constatat nemulþumirea acestora cu privire la creºterea preþului unui kilogram de grâu de sãmânþã, preþ ce se ridicã la valoarea de 6.500 lei. Pentru un hectar de pãmânt este nevoie de 230 de kg de grâu de sãmânþã. Un calcul simplu ne aratã cã este nevoie de 1 milion 495.000 de lei doar pentru procurarea grâului de sãmânþã. ªtiind cã ºi preþul motorinei este din ce în ce mai mare, precum ºi cã existã ºi alte lucrãri agricole care implicã niºte costuri la fel de ridicate, nu putem concluziona decât cã anul acesta þãranii se aflã în imposibilitatea de a lucra pãmântul.

În aceste condiþii, apreciem cã mari suprafeþe de pãmânt vor rãmâne neînsãmânþate, iar producþia pe anul viitor este compromisã. Prin urmare, se mai poate vorbi de o încurajare a producþiei agricole în momentul în care hrana oamenilor nu este asiguratã? Se mai poate spune cã ministerul dumneavoastrã apãrã ºi acþioneazã în conformitate cu interesul naþional? Cum asiguraþi un nivel de trai decent cetãþenilor acestei þãri?

În virtutea atribuþiilor pe care le aveþi este nevoie sã exercitaþi imediat un control asupra preþurilor produselor destinate însãmânþãrii. În plus, vestitele cupoane agricole, prin care probabil dumneavoastrã consideraþi cã ajutaþi þãranii români, acoperã o sumã ridicol de micã în comparaþie cu cea necesarã efectuãrii acestor lucrãri.

Vã mulþumesc.

Domnul secretar de stat Aurel Panã are cuvântul.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnã deputat Daniela Popa,

Dumneavoastrã ati prezentat ºi rãspunsul pe care îl pregãtisem, lucru pentru care vã mulþumesc. Sunt întru totul de acord cu multe din cele pe care dumneavoastrã le-aþi subliniat, dar, aºa cum am amintit ºi la prima interpelare, Ministerul Agriculturii a fãcut nenumãrate demersuri încã din cursul lunii iulie pentru asigurarea de resurse financiare cât de cât aproape de necesarul þãranului român, însã, din nefericire, de foarte multe ori, Ministerul de Finanþe nu ne-a înþeles.

În ceea ce priveºte sãmânþa, desigur cã supraveghem acest proces. Vreau sã vã spun o experienþã de astãzi. Am avut o discuþie la Fundulea ºi domnul Sin era foarte impacientat. A fost pentru prima oarã când la Institutul pentru Cercetãri Agricole ºi Plante Tehnice de la Fundulea a fost epuizatã, în totalitate la aceastã datã, sãmânþa, peste 6.000 de tone, ºi nu mai avea de unde sã ofere ºi mi s-a spus cã este cea mai mare cantitate de sãmânþã de grâu care a fost vândutã vreodatã de Fundulea. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

## Se doreºte vreo replicã? Nu.

Trecem mai departe. Doamna Ileana Filipescu aºtepta rãspuns de la domnul Alexandru Man. Se declarã mulþumitã cu rãspuns scris.

Domnul deputat Baban ªtefan, doriþi sã dezvoltaþi interpelarea? Prima, adresatã Ministerului Muncii, rãspunde domnul secretar de stat Alexandru Man, prezent. Aveþi douã minute.

Aceasta este mai veche, domnule preºedinte. Sã-mi dea rãspunsul direct.

Da, deci aºteptaþi rãspuns. Domnule ministru, aveþi cuvântul.

## **Domnul Alexandru Man Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule deputat,

Stabilirea coºului minim de consum a constituit unul din obiectivele Comisiei Naþionale pentru Indexare, din care face parte ºi Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale, alãturi de alte ministere, de reprezentanþi ai sindicatelor ºi ai patronatelor. Coºul minim de consum a fost elaborat de o echipã formatã din cercetãtori ai Institutului de Economie Naþionalã ºi specialiºti ai Comisiei Naþionale pentru Statisticã, fiind definitivat în urma dezbaterilor din cadrul Comisiei Naþionale pentru Indexare.

Coºul minim de consum, dupã ce va fi analizat ºi adoptat de Guvern, va servi ca instrument în fundamentarea politicilor în domeniul salariului de bazã minim pe economie, precum ºi al veniturilor sociale.

Construcþia coºului minim de consum ºi evaluarea acestuia se bazeazã, în principal, pe informaþiile referitoare la consumul efectiv al populaþiei, colectate prin ancheta integratã în gospodãrii, cercetare multifuncþionalã realizatã de Comisia Naþionalã pentru Statisticã ºi pe alte date relevante pentru dimensionarea corectã a necesitãþilor de consum.

Consumul alimentar asigurã necesarul mediu zilnic de 2.760 calorii pe o persoanã, recomandat de nutriþioniºti. La preþurile ºi tarifele din luna iulie 2000, valoarea coºului minim de consum este de 1 milion 30.006 lei lunar pe o persoanã, ceea ce reprezintã 2 milioane 887.277 lei lunar pe o gospodãrie de mãrime medie formatã din 2,804 persoane.

În prezent, în cadrul Comisiei Naþionale pentru Indexare se desfãºoarã lucrãrile privind stabilirea nivelului salariului de bazã minim brut pe economie care sã acopere cheltuielile pentru coºul minim de consum, þinând seama de veniturile existente ºi de componenþa numericã ºi ocupaþionalã a gospodãriilor de salariaþi.

În perioada urmãtoare se vor analiza posibilitãþile, respectiv etapele de asigurare a acestui salariu minim în funcþie de evoluþia economiei ºi de posibilitãþile acesteia.

Printre mãsurile de sprijinire a populaþiei cu venituri mici se înscrie Hotãrârea Guvernului cu privire la recorelarea pensiilor de asigurãri sociale, stabilite pânã în anul 1997 inclusiv, acþiune care a fost începutã în luna mai ºi se va încheia în octombrie 2000, precum ºi recenta Hotãrâre a Guvernului cu privire la corectarea, în septembrie a.c., în plus cu 10% a pensiilor de asigurãri sociale de stat ale cãror cuantumuri nu depãºesc valoarea unui salariu mediu brut pe economie.

Vã mulþumesc. Doriþi o replicã? Aveþi cuvântul!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Sigur cã în interpelarea mea arãtam ºi mã refeream de fapt la salariul minim pe economie. Vãd cã raportarea se face la iulie, noi suntem acum în octombrie, salariul minim este în continuare de 700.000 lei pe lunã, pensia minimã este de 660.000 pentru vechime completã ºi limitã de vârstã. Ce ceream eu? Recunoaºterea tristei realitãþi ar fi primul pas spre ameliorarea situaþiei, apoi realizarea unei macrostabilizãri, a unui echilibru monetar ºi valutar, a unei reale restructurãri ºi privatizãri ar fi paºii reali de însãnãtoºire a economiei ºi implicit de îmbunãtãþire a nivelului de trai.

ªtim cu toþii cã fãrã a avea producþie ºi productivitate nu poþi discuta despre salarii. Acestea sunt datele reale ºi triste. Prin prezentarea lor ºi având în vedere cã ultimele declaraþii din mass-media ale reprezentanþilor Guvernului referitoare la majorãrile salariale, salariul minim brut pe þarã de 1.300.000, ceea ce este o himerã la ora aceasta, ale pensiilor, alocaþiilor de stat pentru copii etc., toate declaraþii cu iz de campanie electoralã, solicit Executivului sã ne prezinte care sunt mãsurile reale pe care le are în vedere în perioada urmãtoare pentru onorarea acestei promisiuni ºi mai ales pentru creºterea nivelului de trai al cetãþeanului de rând, pentru cã, cel puþin în ultimele douã luni, acesta nu a simþit decât majorãri de preþuri ºi creºteri de tarife.

Dacã domnul ministru are argumente, aº ruga sã mi le prezinte scris. Eu, de fapt, m-am adresat domnului prim-ministru, care a fãcut niºte promisiuni cu iz electoral. Vroiam sã ºtiu pe ce îºi bazeazã promisiunile. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor miniºtri,

Doamnelor ºi domnilor,

Interpelarea este adresatã domnului ministru Lucian Liviu Albu, ministrul muncii ºi protecþiei sociale.

Sunt de acum de notorietate inconsecvenþele ºi modul arbitrar în sistemul de calcul al pensiilor, ceea ce creeazã confuzii ºi nemulþumiri în rândul pensionarilor. Necunoaºterea realitãþii, subiectivismul ºi lipsa de profesionalism au dus la elaborarea unor acte normative ale cãror prevederi fie cã n-au fost realizate, fie cã au creat baze noi de calcul care i-au defavorizat pe acei pensionari înainte de decembrie 1997.

În prezent, prin aplicarea unor acte normative elaborate în mod simplist, s-a ajuns ca pensia unui medic sau a unui profesor cu gradul I sã fie mai micã decât cea a unei laborante sau a unui maistru-instructor, ºi acestea derizorii.

Pensiile foarte mici din anumite domenii de activitate, impozitarea arbitrarã a pensiilor medii ºi mari, necorelarea ºi amânarea recalculãrii acestora sunt câteva aspecte care trebuie luate de urgenþã în discuþie. Aºadar, este necesar sã precizaþi, domnule ministru, când va fi pus în aplicare un sistem unitar de pensionare care sã þinã cont de contribuþia fiecãruia la asigurãrile sociale de stat ºi de importanþa muncii prestate de-a lungul anilor.

Vã mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule ministru!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule deputat, cu permisiunea dumneavoastrã aº vrea sã vã rãspund.

Actualele inechitãþi între diferite categorii de pensionari, generate de Legea pensiilor în vigoare, vor fi, desigur, înlãturate o datã cu aplicarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.

Legea nr. 19/2000 stabileºte o nouã metodologie de calcul a pensiilor, constând în luarea în considerare a contribuþiei plãtite, pentru persoana asiguratã, pe toatã perioada ei de activitate. Pânã la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, respectiv la 1 aprilie 2001, Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale, prin procesul de recorelare a pensiilor, în cele patru etape, realizate în octombrie Õ96, decembrie Õ98, martie '99 ºi mai-octombrie 2000, a încercat diminuarea fenomenelor de decorelare sau aplatizare a pensiilor, astfel încât sã se asigure o legãturã mai strânsã între pensiile obþinute ºi elementele care au stat la baza stabilirii acestora: drepturile salariale, vechimea în muncã, grupe de muncã, vârsta pensionãrii, categoria de pensie.

Doriþi sã mai daþi o replicã, domnule ministru Man?

Nu.

Domnul Gheorghe Tarna, interpelare referitoare la perfectarea unui sistem unitar de pensionare. Aveþi cuvântul douã minute pentru dezvoltarea interpelãrii.

Vã mulþumesc. Doriþi o replicã?

Nu este vorba neapãrat de o replicã, domnule preºedinte, este vorba de un rãspuns cu totul ºi cu totul nesatisfãcãtor.

Domnul ministru preciza sau sublinia cã Legea nr. 19 se va aplica la 1 aprilie. Mã tem cã aceastã datã va purta ghinion.

Îl rog pe domnul ministru sã încerce ca, împreunã cu ceilalþi colaboratori ai Domniei sale, sã punã, într-adevãr, la punct acest sistem de pensionare, sã fie un sistem unitar. Pânã acum a fost cu totul altceva, iar pensionarii aºteaptã de mult aceastã recalculare ºi aceastã mãrire a pensiilor, care este absolut necesarã. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul ministru mai doreºte sã adauge ceva? Nu. Doamnelor ºi domnilor, în continuare domnul Mircea Mureºan, secretar de stat, va rãspunde domnului Lazãr Lãdariu, dacã este prezent. Nu este prezent. Va transmite rãspunsul în scris.

S-a transmis.

Domnului ªtefan Baban care este prezent, referitor la mãsurile care se întreprind împotriva falsificãrii banilor. Domnul deputat ªefan Baban a adresat aceeaºi întrebare Bãncii Naþionale a României ºi astãzi are douã rãspunsuri. Le doriþi pe amândouã? Dacã, într-o sintezã, dezvoltaþi amândouã interpelãrile.

## Da, domnule preºedinte, foarte simplu.

În România, o bancnotã falsã poate fi primitã aproape de la orice firmã, doar banii ridicaþi de la o bancã sunt sigur autentici. Pentru a nu ieºi în pagubã, cei care încaseazã un fals, preferã sã tacã ºi sã-l plaseze mai departe. Anul trecut, Ministerul de Interne a descoperit peste 2000 de cazuri de bancnote în lei contrafãcute, acestea reprezentând peste 500 milioane lei. O bancnotã falsã poate fi primitã nu numai în talciocuri sau pieþe, ci chiar ºi de la o firmã. Cu alte cuvinte, cine nu verificã atent banii care-i intrã pe mânã se poate alege cu falsuri chiar de la companii serioase; acestea neavând dotarea tehnicã ºi nici obligaþia legalã sã facã verificãrile, pot rula fãrã ºtire bancnote false. Pe de altã parte, dacã cineva se trezeºte cu un fals, preferã sã-l plaseze mai departe decât sã piardã totul mergând la Poliþie ºi dând declaraþie, care oricum nu-l va ajuta sã-ºi recupereze banii.

Oficialii B.N.R. susþin cã volumul falsului de bancnote autohtone este redus pentru cã valoarea acestora este micã, aproximativ 4 dolari o hârtie de 100.000 de lei, ceea ce este adevãrat. Cea mai simplã variantã de falsificare este multiplicarea bancnotei originale cu un copiator color. O altã modalitate este prelucrarea pe calculator. Dotarea minimã este alcãtuitã dintr-un computer la mâna a doua, care sã poatã rula programe de graficã. Pentru un fals reuºit este necesarã o imprimantã laser al cãrei preþ ajunge la 12 milioane lei, la acestea adãugându-se

costurile cu cerneala ºi hârtia. Profesioniºtii folosesc tipografii, matriþe de scule, cernealã ºi hârtie specialã ºi de cele mai multe ori reproduc ºi câteva elemente de siguranþã pe bancnotele false.

Aceºtia sunt crema falsificatorilor ºi doar unul sau doi au fost prinºi de poliþie. Realitatea este cã în 95% din cazuri infractorii sunt repuºi în libertate. Dupã ce sunt arestaþi de Poliþie, graþie unor buni avocaþi, sunt liberi în câteva zile, luând de la capãt întreaga activitate. Deºi Codul penal prevede pentru acest gen de infracþiuni pedepse cu închisoarea de la 3 la 12 ani, falsificatorii scapã, deoarece au strâns atât de mulþi bani încât îºi permit sã plãteascã, acolo unde este nevoie, sã-ºi cumpere libertatea.

Aveþi cuvântul, domnule ministru!

## **Domnul Mircea Mureºan Ñ** _secretar de stat în Ministerul de Interne:_

Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Urmare interpelãrii domnului ªtefan Baban, vã rog sã-mi permiteþi sã prezint punctul de vedere al Ministerului de Interne.

În perioada 1990-2000 au fost contrafãcute, prin metoda copierii cu ajutorul copiatoarelor color ºi prin reproducere cu ajutorul calculatoarelor, scanerelor ºi imprimantelor color, bancnote din cupiurile de 1.000, 5.000, 10.000, 50.000 ºi 100.000 de lei.

Datoritã elementelor de siguranþã, în circuitul monetar al României nu au fost depistate bancnote contrafãcute prin sistemul tipãririi offset.

Poliþia, prin metodele specifice, a depistat mai multe grupuri de infractori români ºi strãini implicaþi în contrafacerea ºi plasarea de monedã naþionalã, propunând Parchetului cercetarea acestora în stare de arest preventiv.

În multe din aceste cazuri, Parchetul a acceptat propunerile organului poliþiei, iar în alte situaþii acesta a dispus cercetarea infractorilor în stare de libertate.

Pentru a preveni situaþiile în care cetãþeanul de rând de bunã-credinþã sã nu se trezeascã înºelat fãrã voie, poliþia a întreprins o serie de mãsuri preventive, dupã cum urmeazã: instruirea mânuitorilor de bani ºi în special a casierilor cu privire la elementele de siguranþã ale bancnotelor româneºti aflate în circulaþie ºi la modul de depistare a bancnotelor contrafãcute; prezentarea prin mijloacele de informare în masã a tuturor cazurilor descoperite de poliþie, ocazie cu care s-au prezentat populaþiei elementele de siguranþã ale bancnotelor, precum ºi modalitãþile de recunoaºtere a unui fals.

Referitor la posibilitatea ca un cetãþean sã primeascã la salariu o bancnotã falsã sau contrafãcutã, afirm cã acest lucru este aproape imposibil, deoarece Banca Naþionalã a României, prin regulamentul propriu, face o dublã verificare a bancnotelor în momentul repunerii acestora în circulaþie.

Totuºi, acest lucru este posibil atunci când agentul economic nu respectã normele Bãncii Naþionale a României ºi, în loc sã facã plãþi cu bancnote provenite de la bancã, plãteºte salariile din bancnote obþinute din încasãrile proprii, neverificate.

Vã mulþumesc. Putem trece mai departe? Doriþi o replicã?

Sper ca mãsurile care se vor lua atât de cãtre Banca Naþionalã a României, cât ºi de cãtre Ministerul de Interne sã ducã la dispariþia sau la aproape dispariþia acestui fenomen, pentru cã sunt oameni necãjiþi care se trezesc cu bancnote false în mânã, care n-au nici o valoare. ªi, dacã predau poliþiei aceste bancnote Ð reiau ideea Ð, nu capãtã nimic în schimb, pur ºi simplu rãmân pãgubaºi.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul Claudiu Pavelescu a primit un rãspuns scris de la Guvern.

Din nou domnul ªtefan Baban, cu rãspuns de la domnul secretar de stat Nini Sãpunaru.

Facilitãþile fiscale ºi vamale cuvenite întreprinderilor mici ºi mijlocii conform Legii nr. 133/1999, cu modificãrile ulterioare, se negociazã cu Vama.

Timpul lucreazã împotriva investitorilor în momentul când aceºtia trebuie sã beneficieze de scutiri vamale.

Conform art. 22 din Legea nr. 133/1999, întreprinderile mici ºi mijlocii beneficiazã de scutiri de la plata taxelor vamale.

Interpretarea pe care lucrãtorii Direcþiei Generale a Vãmilor o dau termenului este în defavoarea celor mai mulþi dintre cei care considerã cã se încadreazã în litera legii.

Disputele dintre Ministerul Finanþelor, D.G.V. ºi Ministerul Industriilor pe aceastã temã consumã timpul ce a mai rãmas potenþialilor beneficiari ai facilitãþilor, facilitãþi care sunt valabile pânã la 30 decembrie 2000.

Pentru a clarifica conþinutul facilitãþilor fiscale care pot fi acordate întreprinzãtorului, Direcþia Generalã a Vãmilor a înaintat o serie de propuneri Agenþiei Naþionale pentru Dezvoltare Regionalã ºi Ministerului Finanþelor în vederea emiterii unor precizãri care sã conducã la aplicarea corectã a legii. Propunerile înaintate A.N.D.R.-ului s-au soldat cu interpretarea legii în favoarea investitorului.

Totodatã, sub presiunea investitorilor, D.G.V. a fost nevoitã sã renunþe la arbitraj, dar a pus mâna pe DEX ºi pe Tariful vamal de import al României. Negocierea sensurilor ºi înþelesurilor puþinelor articole rãmase nemodifi-

cate sau abrogate din Legea nr. 133/1999 se desfãºoarã ºi la aceastã orã.

În continuare, Ministerul Industriei ºi Comerþului este privit ca autoritatea ce urmeazã sã salveze bugetul public de scutirile fiscale ºi vamale rãmase în vigoare dupã ”curãþeniaÒ fãcutã de Legea bugetului pe 2000.

Între timp, în intervalul rãmas pânã la expirarea facilitãþilor fiscale ºi vamale, Direcþia Generalã a Vãmilor decide, prin deducþii logice, cine are dreptul sã beneficieze de ele.

Aflând toate acestea de la persoane, întreprinzãtori cu bune intenþii, care doresc sã desfãºoare activitate productivã, creatoare de noi locuri de muncã ºi de bani pentru dezvoltarea economicã a þãrii, întreb, cu nedumerire, conducerea generalã a vãmilor dacã acest act normativ, respectiv Legea nr. 133/1999, poate fi aplicat sau mai este nevoie de încã 5-6 ordonanþe de urgenþã ale Guvernului pentru a explica exact tipul, denumirea, caracteristicile tehnice etc. ale maºinilor, instalaþiilor, echipamentelor care pot fi importate beneficiind de scutiri vamale. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Poftiþi, domnule ministru, aveþi cuvântul!

## **Domnul Nini Sãpunaru Ñ** _director general la Direcþia Generalã a Vãmilor:_

## Domnule preºedinte,

Domnule deputat,

Potrivit art. 22 din Legea nr. 133/1999, întreprinderile mici ºi mijlocii sunt scutite de plata taxelor vamale pentru maºinile, instalaþiile, echipamentele industriale, know-howul care se importã în vederea dezvoltãrii activitãþii proprii de producþie ºi servicii ºi care se achitã din fonduri proprii sau din credite obþinute de la bãnci româneºti sau strãine. Aceste prevederi, dupã cum ºtiþi, au fost în vigoare, au fost anulate, au intrat iar în vigoare. Aplicãm aceste prevederi pe strict litera regulamentului.

De asemenea, mai este, aº vrea sã vã spun, referitor la aceste probleme, urmãtoarea chestiune.

Am avut imense dificultãþi pentru cã legiuitorul, în momentul în care a fãcut aceastã propunere de text, n-a þinut cont de propunerea noastrã, la momentul respectiv. Deci noi am propus, întotdeauna când ni s-au dat asemenea texte, sã se introducã denumirea corectã din tariful vamal.

Cu asemenea chestiune, rezolvam orice. Tariful vamal nu este un moft, este o lege, ca sã spun aºa, aproape internaþionalã, pentru cã nomenclatura combinatã, deci codificarea, este proprie, se foloseºte în 150 de state care sunt membre ale Organizaþiei Mondiale a Vãmilor ºi nu putem s-o modificãm dupã cum dorim noi.

Astfel, denumirea genericã a bunurilor cu sintagma ”maºini, instalaþii, echipamente industrialeÒ creeazã o serie de confuzii în rândul potenþialilor beneficiari ai facilitãþilor vamale ºi în rândul celor chemaþi sã aplice reglementãrile respective în condiþiile în care prevederile Tarifului vamal de import al României identificã bunurile dupã denumiri ºi destinaþii precise, care nu corespund în totalitate descrierilor din textul art. 22 din Legea nr. 133/1999.

O situaþie des întâlnitã ºi mult mediatizatã este aceea a mijloacelor de transport destinate dezvoltãrii activitãþilor proprii de producþie ºi servicii, asimilate de cãtre importatori cu bunurile denumite generic ”maºiniÒ. Includerea în categoria bunurilor care beneficiazã de facilitãþi vamale, potrivit art. 22 din Legea nr. 133/1999 a mijloacelor de transport, nu este posibilã, datoritã faptului cã bunurile care au ca mod de utilizare transportul de persoane ºi mãrfuri sunt prezente în Tariful vamal de import al României cu denumiri ca: vehicule, autovehicule, autoturisme, tractoare, nave, aeronave, locomotive, tramvaie etc.

Vã mulþumesc. Domnul ªtefan Baban.

Domnule ministru,

Nu mi-aþi rãspuns clar. Eu nu cer maºini din import pentru plimbat. Eu v-am rugat sã gãsim soluþii, ca în aceste trei luni, cât a mai rãmas pânã la finele anului, sã-i ajutãm pe aceºti IMM-iºti, care conduc întreprinderi mici ºi mijlocii, sã-ºi asigure sculele ºi dispozitivele necesare pentru a asigura noi locuri de muncã, de aici salarii ºi aºa mai departe ºi venituri la stat.

Asta voiam sã aud de la dumneavoastrã. ªi am înþeles cã veþi da tot sprijinul pentru ca aceste unitãþi mici ºi mijlocii sã se bucure de Legea nr. 133/1999, referindu-ne exact la instalaþii, maºini ºi echipamente. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Mai doriþi sã mai adãugaþi? Poftiþi, domnule ministru.

## **Domnul Nini Sãpunaru Ñ** _Director General al Direcþiei Generale a Vãmilor:_

Noi respectãm Legea nr. 133/1999. Singura problemã în litigiu este cea legatã de mijloace de transport. Orice utilaj care se înscrie în aceastã denumire a fost permis ºi sã ºtiþi cã s-a introdus.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Pavel Vasile aºteaptã rãspuns de la Ministerul Sãnãtãþii. Dar de la Ministerul Sãnãtãþii nu avem nici un reprezentant, încât se amânã rãspunsul.

Domnul ªerban Petru Mihãilescu este prezent pentru a primi rãspuns de la Ministerul Transporturilor. Este prezent domnul ministru Adrian Marinescu, secretar de stat. Aveþi cuvântul, domnule deputat!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Nu voi dezvolta interpelarea, pentru cã eu am tot respectul faþã de domnul secretar de stat Marinescu, care a fãcut o treabã bunã la Ministerul Transporturilor, pe ultimii 4 ani.

Noi avem o problemã cu reprezentanþii P.D.-ului din acest minister, care în aceastã searã se pregãtesc sã inaugureze autostrada Bucureºti-Piteºti, mâine, care nu este gata, ºi vã rog sã notaþi cã doresc ca doamna ministru Boagiu sã prezinte rãspunsul la aceastã interpelare.

Vã mulþumesc.

Deci aºteptaþi ca doamna ministru în persoanã sã rãspundã.

Vã mulþumesc.

Deci nu-i putem refuza cererea domnului deputat. Domnul Petru Bejinariu aºteaptã, tot de la Ministerul Transporturilor, rãspuns ºi sper cã acceptã rãspunsul domnului secretar de stat Adrian Marinescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Sigur cã accept.

Eu nu mai dau citire textului. Ministerul Transporturilor îl are.

Menþionez doar cã aceste realitãþi le constatãm noi, cei care facem cãlãtoria de la Suceava la Bucureºti, în fiecare sãptãmânã, cu starea de neplãcere corespunzãtoare.

ªi atunci, interpelarea se adresa ministerului, pe care îl rugãm sã precizeze pentru noi, cãlãtorii, ºi mã gândesc mai ales la cãlãtorii din afara þãrii, precum ºi pentru populaþie, dacã are în vedere ministerul ºi când anume are în vedere mãsuri pentru ordine, pentru curãþenie în spaþiile administrate de S.N.C.F.R. Sigur cã sunt ºi alte zone, vecine Domniilor lor, pentru care nu au nici o obligaþie.

Vã mulþumesc.

Domnule ministru, aveþi cuvântul!

## **Domnul Adrian Marinescu Ñ** _secretar de stat la_

## _Ministerul Transporturilor:_

## Domnule preºedinte,

Domnule deputat Petru Bejinariu,

Pentru asigurarea ordinii la Compania Naþionalã de Cãi Ferate Ð S.A., se aflã în curs de extindere sistemul de pazã a obiectivelor importante pe bazã de contract încheiat cu unitãþile specializate private.

Pentru asigurarea în staþiile de cãi ferate a curãþeniei ºi a unor condiþii optime pentru cãlãtori, Compania Naþionalã de Cãi Ferate C.F.R. Ð S.A. a finalizat igienizarea a 872 de staþii de cãi ferate, are în curs de finalizare igienizarea a 224 de staþii de cale feratã, are în curs de igienizare cele 572 de cazãrmi ale cãii ferate, care adãpostesc muncitorii, are în curs de igienizare toate clãdirile aflate în folosinþa Societãþii Naþionale de Transport Feroviar de Marfã C.F.R.-Marfã Ð S.A., a finalizat programul de reabilitare a iluminatului staþiilor Bucureºti-Nord, Bucureºti-Obor ºi Predeal, are în curs de derulare programul de reabilitare a iluminatului în celelalte

staþii. Va demara un program de îndepãrtare a gunoaielor menajere aflate în spaþiul de protecþie a cãii ferate, în paralel cu lucrãrile de reabilitare a infrastructurii feroviare, care presupun ºi construirea de garduri de protecþie a cãii de rulare.

Desigur cã problema curãþeniei în zona din imediata apropiere a cãii ferate, ca ºi curãþenia în restul oraºelor ºi localitãþilor este o problemã care frãmântã pe toatã lumea, dar ne este practic imposibil sã asigurãm paza ºi sã putem amenda pe toþi cei care vin ºi depun resturile menajere sau alte gunoaie în apropierea cãii ferate.

Au mai avut loc asemenea acþiuni ºi în anii anteriori, periodic, pentru cã o activitate continuã este, practic, imposibilã de-a lungul întregii zone a cãii ferate, având în vedere costurile ridicate ºi insuficienþa mijloacelor financiare de care dispune compania din resurse proprii ºi mai ales de la buget, care sunt total insuficiente, nu numai pentru curãþenie, dar în mod special pentru întreþinerea ºi repararea infrastructurii, care trebuie sã asigure siguranþa circulaþiei feroviare.

Vã mulþumesc. Replicã? Nu mai este cazul. Vã mulþumim, domnule ministru.

Domnul Claudiu Pavelescu a primit rãspuns de la domnul director Paul Coman.

Deci ar mai fi un rãspuns pentru domnul ªtefan Baban de la domnul Niþu Ionel. S-au pus de acord, cred, cã nu au fost prezenþi aici.

Doamnelor ºi domnilor, declarãm închisã ºedinþa Camerei Deputaþilor de astãzi, dorindu-vã o searã plãcutã, cât mai plãcutã.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,25._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 129/11.X.2000 conþine 24 de pagini.**

Preþul 11.496 lei