Cristian Valeriu Buzea

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule ministru,

Centrala Electricã de Termoficare Giurgiu reprezintã un obiectiv economic important în cadrul resortului energetic din ministerul pe care îl conduceþi.

Proiectat în anii Õ80 pentru a asigura necesarul de aburi pentru platforma industrialã Giurgiu, în special combinatul chimic, CET a pierdut, o datã cu reducerea dramaticã a producþiei locale, principalii consumatori, pânã la situaþia în care consumul industrial a devenit nesemnificativ pentru cele douã grupuri de 50 MW ale centralei.

Pentru acoperirea consumului urban, au fost puse în funcþiune douã cazane de 105 tone/orã de abur industrial, care însã nu acoperã în totalitate necesarul de cãldurã pe timp de iarnã ºi nici nu pot asigura locuri de muncã pentru lucrãtorii centralei.

Deºi un grup de 50 MW a fost retehnologizat pentru funcþionarea pe huilã, fiind vorba de cazanul de 420 de tone/orã, decizia Ministerului Industriei ºi Resurselor este de externalizare a CET Giurgiu din cadrul întreprinderii ”TermoelectricaÒ, deci din sistemul energetic naþional, fãrã o analizã mai atentã a implicaþiilor pe care aceastã hotãrâre o are pe plan local.

Nu sunt adeptul mãsurilor populiste care sã nu þinã cont de eficienþa economicã sau care sã nu se încadreze în strategii de dezvoltare viabile pentru economia naþionalã. Pânã la urmã, pierderile economice sunt suportate de toþi cetãþenii acestei þãri. De aici ºi pânã la ideea cã o centralã cu douã grupuri de 50 MW poate fi gospodãritã de administraþia localã este o distanþã uriaºã.

Chiar dacã în lume funcþioneazã grupuri generatoare de peste 1.000 MW, un grup de numai 50 reprezintã un agregat uriaº, greu de administrat fãrã un suport din partea economiei naþionale.

De altfel, la soluþia de sistem energetic s-a ajuns din considerente de ordin economic. Nu trebuie sã fim specialiºti pentru a înþelege uºor cã soluþia oferitã primãriei oraºului Giurgiu este inacceptabilã.

De asemenea, recenta decizie a Guvernului de a transforma CET Giurgiu într-o societate comercialã independentã de ”TermoelectricaÒ, în situaþia în care industria localã nu constituie un consumator de aburi suficient, este sortitã unui eºec din start. Desigur, CET Giurgiu nu se numãrã printre cele mai eficiente centrale de acest tip din þarã.

Scãderea necesarului de energie electricã în sistemul naþional ºi dispariþia, practic, a marilor consumatori locali de aburi creeazã probleme serioase de strategie Ministerului Industriilor.

Datoriile pe care diverºi consumatori le au cãtre ”TermoelectricaÒ constituie alte motive de îngrijorare pentru Executiv, dar pentru locuitorii oraºului Giurgiu ºi pentru cei 368 de angajaþi ai CET aceste argumente nu au nici o valoare.

În fond, strategia de dezvoltare energeticã, chiar dacã fãcutã în alt regim, s-a decis la nivel central, ºi nu de cãtre administraþia oraºului Giurgiu. Mi se pare normal ca rezolvarea acestor probleme sã rãmânã la nivel central, Ministerul Industriilor ºi ”TermoelectricaÒ sã gãsescã soluþii eficiente de strategie la nivel naþional ºi sã nu se debaraseze, pur ºi simplu, de obiective economice neinteresante.