Stenogramă plen

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 345 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri 273 de deputaþi, participã la alte acþiuni parlamentare 24 ºi sunt 72 de colegi absenþi.

Intrãm în ordinea de zi ºi vã prezint informarea cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Camera Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea ºi funcþionarea Poliþiei de Frontierã Române, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 noiembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru avize Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 noiembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 noiembrie 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru avize Ñ Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 26 noiembrie 2001.

De asemenea, va fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 118/2001 pentru modificarea art. 6 din Legea nr. 78/1995 privind protecþia personalului ºi a patrimoniului din sectorul producþiei de apãrare, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 noiembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize Ð Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ð 26 noiembrie 2001.

Procedurã de urgenþã.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 120/2001 pentru completarea art. 19[49] din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 noiembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru buget, finanþe, bãnci; pentru avize Ð Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului Ð 26 noiembrie 2001.

De asemenea, avem procedurã de urgenþã.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 126/2001 privind stingerea obligaþiilor bugetare ale agenþilor economici din sectorul producþiei de apãrare din patrimoniul cãrora se constituie parcuri industriale, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 noiembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, pentru avize Ð Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ð 26 noiembrie 2001.

Procedurã de urgenþã.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 143/2001 pentru aprobarea amendamentelor la Acordul-cadru de împrumut dintre România ºi Fondul de Dezvoltare Socialã al Consiliului Europei pentru sprijinirea regiunilor afectate de inundaþiile din ultima perioadã, semnat la Paris la 19 ianuarie 1999, convenite prin Scrisoarea suplimentarã între România, prin Ministerul Finanþelor Publice, ºi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnatã la Paris la 19 iunie 2001 ºi la Bucureºti la 23 iulie 2001 ºi pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 28/1999 de ratificare a Acordului-cadru de împrumut dintre România ºi Fondul de Dezvoltare Socialã pentru sprijinirea regiunilor afectate de inundaþiile din ultima perioadã, semnat la Paris la 19 ianuarie 1999, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize Ð Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului 26 noiembrie 2001. Procedurã de urgenþã.

Proiectul de Lege privind producerea, prelucrarea, controlul ºi certificarea calitãþii, comercializarea seminþelor, precum ºi înregistrarea soiurilor de plante, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize Ð Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 26 noiembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect urmeazã sã fie dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Proiectul de Lege privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 noiembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize Ð Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 19 decembrie 2001.

Propunerea legislativã privind schimbarea denumirii comunei Gilãu, judeþul Cluj, iniþiatã de domnul deputat Damian Brudaºca.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize Ð Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 3 ianuarie 2002.

Propunerea legislativã pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicatã, iniþiatã de domnul deputat Antal Istv‡n.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize Ð Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ð 3 ianuarie 2002. Proiectul de Lege privind abrogarea art. 7[1] din Decretul nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale; pentru avize Ð Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 19 decembrie 2001.

Proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul privind adoptarea de reglementãri tehnice mondiale aplicabile autovehiculelor, precum ºi echipamentelor ºi componentelor ce pot fi montate ºi/sau utilizate pe autovehicule, încheiat la Geneva la 25 iunie 1998, primit de la Preºedinþie.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize Ð Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ð 19 decembrie 2001.

Propunerea legislativã privind instituþiile publice de spectacole ºi concerte, iniþiatã de domnul deputat Mihai Mãlaimare.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru culturã, artã, mijloace de informare în masã; pentru avize Ð Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ð 3 ianuarie 2002.

Propunerea legislativã pentru completarea art. 12 alin. 1 din Legea nr. 453 din 2001 privind executarea construcþiilor ºi unele mãsuri pentru realizarea locuinþelor, iniþiatã de domnul deputat Ioan Miclea.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize Ð Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 3 ianuarie 2002.

Propunerea legislativã privind regimul incompatibilitãþilor, iniþiatã de domnul deputat SzŽkely Ervin-Zoltan.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru avize Ð Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale. Termenul de depunere a raportului Ð 3 ianuarie 2002. În conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Camerei, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi, a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 34/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 55/2001 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor importuri necesare Sucursalei ”Romag-ProdÒ din cadrul Regiei Autonome pentru Activitãþi Nucleare.

În continuare, trecem la constituirea unor comisii de mediere.

Deputaþii propuºi pentru comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind asigurarea pentru accidentele de muncã ºi boli profesionale: Dobrescu Smaranda, Buzatu Dumitru, Todoran Pavel Ñ Grupul parlamentar al P.S.D. ºi umanist; Apostolescu Maria, Enescu Nicolae Ð Grupul parlamentar al P.R.M.; ªtirbeþ Cornel Ð Grupul parlamentar al P.N.L., Bšndi Gyšngyike Ð Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 79/2001 pentru întãrirea disciplinei economico-financiare ºi alte dispoziþii cu caracter financiar: Grigoraº Neculai, Gubandru Aurel, Neamþu Horia Ion Ð Grupul parlamentar al P.S.D. ºi umanist; Creþ Nicoarã, Holtea Iancu Ð Grupul parlamentar al P.R.M.; Cladovan Teodor Ð Grupul parlamentar al P.D.; Sali Negiat Ð Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 79/2000 privind regimul navigaþiei pe Canalul DunãreÑMarea Neagrã ºi Canalul Poarta AlbãÑMidiaÑNãvodari: Bivolaru Ioan,

Vasile Aurelia, Daraban Aurel Ð Grupul parlamentar al P.S.D.; Buzea Cristian Valeriu, Miclea Ioan Ð Grupul parlamentar al P.R.M.; Anton Marin Ð Grupul parlamentar al P.N.L.; Manolescu Oana Ð Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10/1998 pentru stabilirea unor mãsuri referitoare la datoria S.C. ”PetrotelÒ Ñ S.A. Ploieºti, prevãzutã în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 72/1997 ºi la protecþia mediului înconjurãtor din arealul petrolier Ploieºti, ca urmare a declanºãrii procesului de privatizare a societãþilor comerciale din domeniul petrolier: Bar Mihai, Boajã Minicã, Selagea Constantin Ð Grupul parlamentar al P.S.D. umanist; Baban ªtefan Ð Grupul parlamentar al P.R.M.; Videanu Adriean Ð Grupul parlamentar al P.D.; Sãpunaru Nini Ð Grupul parlamentar al P.N.L.; Winkler Iuliu Ð Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Aprobat.

Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 60/1998 privind înfiinþarea de extensiuni universitare ale României în strãinãtate: Andea Petru, Antonescu Napoleon Niculae, Roºculeþ Gheorghe Ñ Grupul parlamentar al P.S.D.; Stanciu Anghel ºi Magheru Paul Ð Grupul parlamentar al P.R.M.; Lepºa Sorin Victor Ð Grupul parlamentar al P.D.; Asztalos Ferenc Ð Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 64/2000 pentru completarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea ºi dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Marin Gheorghe Ð Grupul parlamentar al P.S.D.; Purceld Octavian-Mircea, Rãdulescu Grigore Emil Ð Grupul parlamentar al P.R.M.; Pop Napoleon Ð Grupul parlamentar al P.N.L.; Tcaciuc ªtefan Ð Grupul parlamentar al minoritãþilor.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea la plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente: Bercãroiu Victor, Bleotu Vasile, Grigoraº Necolai, Selagea Constantin Ð Grupul parlamentar al P.S.D.; Holtea Iancu Ð Grupul parlamentar al P.R.M.; Videanu Adriean Ð Grupul parlamentar al P.D.; Birtalan Akos Ð Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind reglementarea situaþiei juridice ºi administrãrii patrimoniului fostei uniuni a tineretului comunist, modificarea ºi completarea Decretului-lege nr. 150/1990: Cãºunean-Vlad Adrian, Cliveti Minodora, Dobre Traian Ð Grupul parlamentar al P.S.D.; Jipa Florina Ruxandra, Vasilescu Nicolae Ð Grupul parlamentar al P.R.M.; Boc Emil Ñ Grupul parlamentar al P.D.; Antonescu George Crin Laurenþiu Ð Grupul parlamentar al P.N.L.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 216/1999 pentru modificarea Legii nr. 189/1998 privind finanþele publice locale.

Avem o singurã poziþie, vã rog sã priviþi raportul, comisia de mediere a stabilit sã adopte varianta Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Vã propun votului raportul, în integralitatea sa. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 3/1998 pentru abrogarea art. 27 din Ordonanþa Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizãrii ºi finanþarea activitãþii de cercetare-dezvoltare.

Rog sã priviþi în raport, este un raport de 3 poziþii. La poziþia 1 avem textul Camerei, deci este adoptat. Poziþia 2 este tot textul Camerei în unanimitate. Este adoptat.

Poziþia 3, avem un text comun.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Raportul, în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 41/1998 privind organizarea activitãþii de asistenþã medicalã ºi psihologicã a personalului din transporturi cu atribuþii în siguranþa circulaþiei ºi a navigaþiei ºi înfiinþarea Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Transporturilor.

Vã rog sã priviþi raportul. La prima poziþie avem un text comun.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La poziþia 2 avem textul Camerei Deputaþilor. E adop-

tat.

La poziþia 3, textul de la Camera Deputaþilor. Adoptat. La poziþia 4, textul Camerei Deputaþilor. Adoptat. Poziþia 5, Camera Deputaþilor. Adoptat. Poziþia 6, Camera Deputaþilor. Adoptat. Poziþia 7, Camera Deputaþilor. Adoptat. Poziþia 8, Camera Deputaþilor. Adoptat. Poziþia 9, Camera Deputaþilor. Adoptat. Poziþia10, Camera Deputaþilor. Adoptat. Vã supun spre aprobare raportul, în integralitate.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Adoptat. Unanimitate.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 103/2000 privind decoraþia ”Crucea Comemorativã a Rezistenþei AnticomunisteÒ.

- Rog sã priviþi raportul. La poziþia 1 este textul

- Camerei Deputaþilor. Este adoptat.

- Poziþia 2 este un text comun. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Poziþia 3. Text comun. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Poziþia 4. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Poziþia 5. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Poziþia 6, text comun. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Poziþia 7, textul Camerei Deputaþilor. Obiecþii? Nu

- sunt. Adoptat.

- Poziþia 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Poziþia 9, de asemenea, textul Camerei Deputaþilor.

- Adoptat.

- La poziþia 10 avem un text comun. Sunt obiecþii? Nu

- sunt. Adoptat.

- Poziþia 11, text comun la un alineat, ºi restul Camera

- Deputaþilor. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Poziþia 12. Text Camera Deputaþilor. Adoptat.

- Poziþia 13. Avem texte comune. Obiecþii? Nu sunt.

- Adoptat.

- Poziþia 14. Text comun. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Poziþia 15. Text comun. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Anexa. Obiecþii? Nu sunt. Adoptatã.

-

textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Poziþia 6, tot textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 7 este tot textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 8. Textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Ultimul punct, tot textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Supun la vot raportul, în integralitate. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Adoptat în unanimitate.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/1999 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.

ªi aici avem, la poziþia 1, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Aveþi o intervenþie, poftiþi.

Pentru exactitatea formulãrii, domnule preºedinte, v-aº ruga sã observaþi cã existã o virgulã înaintea acestui ”ºiÒ. Avem: ”emisã în temeiul... ºi publicatãÒ Ñ deci între cele douã adjective calificative sau explicative nu se pune virgulã decât în eventualitatea în care spunem: ”emisã, în temeiul art...Ò Atunci s-ar justifica aceastã virgulã. În caz contrar, vã rog sã fiþi de acord sã fie scoasã virgula cu pricina.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da. Din pãcate, domnule deputat, în acest stadiu al procedurii nu mai putem interveni. Se poate ca, din cauza acestei virgule, colegii noºtri sã respingã varianta

comisiei de mediere ºi ne întâlnim în plenul celor douã Camere sã decidem asupra virgulei.

Deci, din pãcate, nu am cum sã mai rezolv aceastã problemã. O

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Vã propun ca la punctul 3, art. 8 alin. 1, sã mergem pe varianta Camerei Deputaþilor, care sunã aºa: ”Construcþiile zootehnice, aflate în proprietatea unitãþilor administrativ-teritoriale, care se preteazã la creºterea animalelor ºi pãsãrilor ºi sunt neutilizate în acest scop, vor fi date în folosinþã...Ò Ð spune varianta Camerei Ð ”ºi nu în administrareÒ, cum este textul comun. Pentru cã este mult mai neclar cel comun. Deºi eu am condus ºedinþa de mediere, revenim asupra variantei Camerei, cu modificarea ”în folosinþaÒ, deci sã rãmânã varianta Camerei în stadiul iniþial, cã dumneavoastrã o aveþi, în Camerã, domnule preºedinte! Atâta, numai la alin. 1.

Am înþeles, domnule deputat.

În aceastã situaþie, eu voi supune aprobãrii dumneavoastrã varianta comisiei de mediere.

Dacã în urma propunerii dumneavoastrã, Camera Deputaþilor respinge aceastã variantã, înseamnã cã, automat, noi ne menþinem poziþia votatã în Camerã ºi ne vom întâlni în plenul celor douã Camere pentru a media acest punct, da?

Sigur cã da.

Da? Bun.

Altcineva mai are opinii asupra acestui punct? Nu. BineÉ O intervenþie.

Domnul Gaspar, poftiþi!

8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/29.XI.2001

## **Domnul Acsinte Gaspar** _Ñ ministrul pentru relaþia cu Parlamentul:_

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vã propun sã mergem pe varianta propusã de comisia de mediere, având în vedere cã bunurile proprietate publicã aparþin statului sau unitãþilor administrativ-teritoriale, iar cele care þin de proprietatea publicã pot fi date în administrare, deci în administrare, ºi nu în folosinþã, potrivit art. 135 alin. 5 din Constituþie. ªi, ca atare, cred cã e bine sã mergem pe varianta comisiei de mediere.

Aþi ascultat ambele intervenþii.

Dacã cineva mai are vreo intervenþie? Da, poftiþi!

## Domnilor colegi,

Gândirea a fost urmãtoarea: e vorba de acele câteva active, grajduri care au mai rãmas nefolosite ºi sunt practic abandonate, dar sunt preluate de la fostele cooperative de producþie, în proprietatea primãriilor. Ele sunt abandonate. Practic, unele nu mai au nici acoperiº. Despre acestea este vorba. Dacã le dãm noi în administrare, acolo, cel care le primeºte nu le face nimic, nu va investi. Deci acest articol nu-ºi va avea, eu ºtiu cum sã vã spun, nu va funcþiona. Or, legea, dacã nu o împlineºti cu aceastã micã facilitate, sigur, din obiectul de activitate sau obiectul se diminueazã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Acum dumneavoastrã ne sesizaþi cã, de fapt, dacã cineva are în administrare un anumit bun, nu-l foloseºte.

Aþi ascultat cele douã opinii din partea Guvernului ºi din partea membrului comisiei noastre de mediere. Este exact cum v-am spus anterior, o sã

## **Domnul Ion Bozgã**

**:**

Juriºtii Camerei mi-au spus cã nu se poate.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Cine este pentru textul comisie de mediere? Mulþumesc.

Voturi contra? Numãraþi. 28 voturi contra. Abþineri? 4 abþineri.

Cu 28 voturi contra ºi 4 abþineri, s-a adoptat varianta comisiei.

La alin. 2 este textul Camerei. Adoptat.

La alin. 3, textul Camerei. Adoptat.

La ultimul alineat al poziþiei 3 este un text comun.

- Dacã sunt obiecþii asupra acestui text comun? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi contra? Nu sunt.

- Abþineri? Nu sunt.

Poziþia 3, în integralitate. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

- Poziþia 4. Avem pentru unul din alineate poziþia

- Camerei. Este consideratã adoptatã.

- Pentru alin. 2, varianta Senatului. Sunt obiecþii? Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi contra? Nu sunt.

- Abþineri? Nu sunt.

- Poziþia 4, în integralitate. Cine este pentru?

- Mulþumesc.

- Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri?

- Poziþia 5, a Camerei, este adoptatã.

- Poziþia 6, avem textul Senatului. Sunt obiecþii? Nu

- sunt obiecþii.

- Voturi pentru? Mulþumesc.

- Voturi contra? Nu sunt.

- Abþineri? Nu sunt.

- Poziþia 7, a Camerei. Adoptatã. Poziþia 8, a Camerei. Adoptatã.

- Poziþia 9, varianta Camerei. Adoptatã.

-

La poziþia 9?

La 10.

A, la poziþia 10! La poziþia 10 avem un text comun. Poftiþi, domnule deputat!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

V-aº ruga sã fiþi de acord cu varianta Camerei Deputaþilor. Cã altfel, dacã am fi de acord cu varianta Senatului sau cu textul comun realizat de comisia de mediere, ar însemna cã nu suntem profesioniºti ºi nu facem o lege aºa cum trebuie. Am încãlcat douã legi existente: Legea nr. 26/1996, Codul silvic ºi Legea 18/1991, a fondului funciar. Noi ºtim cã existã terenuri cu destinaþie agricolã ºi terenuri cu destinaþie forestierã, potrivit acestor legi. Dupã textele adoptate în varianta Senatului ºi textul comun, ar însemna cã fondul forestier este cu destinaþie agricolã, ceea ce nu este corect.

De aceea, varianta Camerei rezolvã aceastã problemã. Pãºunile împãdurite, într-adevãr, sunt vegetaþie forestierã în afara fondului forestier, dar cu destinaþie agricolã. Pãdurile sunt fond forestier care sunt cu destinaþie forestierã. Cã, altfel, încurcãm lucrurile. Ca legiuitor, noi trebuie sã facem ordine în legile pe care le promovãm.

De aceea, vã rog sã fiþi de acord cu varianta Camerei, care este profesionistã ºi legalã. Vã mulþumesc.

## Da. Vã mulþumesc.

Mai avem încã o intervenþie, însã înainte de a vorbi dânsul, îmi pun ºi eu o micã problemã. Într-o comisie de mediere sunt ºapte deputaþi ºi ºapte senatori. Observ cã de la noi a lipsit un deputat, de la Senat au lipsit trei senatori. Atunci, cum n-am învins noi? Înseamnã cã nu toþi colegii deputaþi au susþinut punctul de vedere al Camerei.

## Domnule preºedinte,

Este o chestiune de fineþe a legii, sã ºtiþi! Dacã nu eºti de specialitate în domeniul forestier, în silviculturã, nu poþi sã realizezi aceastã deosebire de nuanþe. De aceea, nefiind un specialist în comisia de mediere pe aceastã problemã, a generat acest necaz.

Vã mulþumesc.

Da. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Mã simt obligat sã-l susþin de data aceasta pe domnul Ianculescu. Într-adevãr, e o chestiune de ordin tehnic, care a fost mai bine surprinsã în redactarea Camerei Deputaþilor ºi, în mod eronat sau întâmplãtor, s-a adoptat o formulare mai puþin fericitã în redactarea Camerei ºi Senatului.

De aceea, eu consider cã s-au adus suficiente argumente de ordin tehnic capabile sã susþinã varianta propusã de Camera Deputaþilor. ªi Partidul Democrat, ºi eu, personal, susþinem aceastã variantã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Atunci, ce sã vã spun? Eu o sã merg pe procedura obiºnuitã.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Varianta Camerei, a noastrã, este mai bunã. ªi am sã vã explic de ce: pentru cã în varianta Senatului

schimburile între terenurile agricole ºi cele cu destinaþie forestierã spun dânºii în varianta Senatului cã se fac numai în cadrul aceluiaºi grad de fertilitate, ceea ce este inexact, nu este corect, pentru cã aceste schimburi se fac pe baza unei metodologii aprobate prin hotãrâre de Guvern, în care se ia în considerare nu numai gradul de fertilitate, se ia în consideraþie ºi poziþia turisticã, se iau în consideraþie ºi alte elemente care concurã la acest schimb. A introduce noi în text ca având acelaºi grad de fertilitate încurcã lucurile, pe când varianta Camerei o spune clar: ”cu respectarea reglementãrilor legale în vigoareÒ.

Ca atare, vã rog, domnule preºedinte, ºi rog pe distinºii mei colegi din Camerã sã fie de acord cu varianta Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

- Da. Poftiþi!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este cunoscutã atitudinea mea ºi a partidului meu în ceea ce priveºte schimburile de terenuri. În schimb, de data aceasta, sunt douã redactãri diferite: a Camerei Deputaþilor, care se apropie mai mult de normalitate, introducând acel criteriu al respectãrii unor prevederi legale, unor criterii de evaluare, ºi a Senatului, care se referã doar la un singur criteriu, acela al fertilitãþii, eludând o serie întreagã de alte caracteristici ale terenurilor care ar putea sã participe în evaluare, cum ar fi: turismul, apropierea de localitãþi, dotãri edilitargospodãreºti ºi aºa mai departe.

ªi, atunci, din douã rele, eu prefer pe cea mai micã, ºi anume varianta Camerei Deputaþilor, pe care o vom susþine prin vot.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Am înþeles. Acum, dacã tot ne întâlnim în cele douã Camere cu un text, ce mai conteazã dacã ne întâlnim pentru douã?!

Propun, ca sã spun aºa, votului dumneavoastrã, ca sã nu zic direct respingerea dumneavoastrã, textul adoptat de comisia de mediere.

Cine este pentru textul comisiei de mediere? Nu este nimeni.

În aceastã situaþie, e clar cã ne menþinem varianta Camerei Deputaþilor. La poziþia 12, avem textul Camerei Deputaþilor. Îl considerãm adoptat.

- La poziþia 13, la fel.

- Poziþia 14. Comisia de mediere a mers pe varianta

- Senatului, în unanimitate.

- Aveþi vreo obiecþiune? Nu. Nu aveþi nici o obiecþiune. Cine este pentru? Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat.

- Poziþia 15. Avem textul de la Camera Deputaþilor în

- unanimitate. Adoptat.

- Textul 16. Avem textul Senatului în unanimitate. Dacã

- aveþi vreo obiecþie? Nu. Nu aveþi.

- Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/29.XI.2001

Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat varianta comisiei de mediere.

Poziþia 17 este varianta de la Camera Deputaþilor. Adoptatã.

Poziþia 18. Avem un text comun. Sunt probleme, sunt obiecþii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat.

Poziþia 19. Textul Camerei Deputaþilor. Adoptat.

Poziþia 20. Poziþia Senatului agreatã de cãtre comisia

de mediere. Sunt probleme? Sunt obiecþii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt. Adoptatã.

Poziþia 21. La ambele alineate, textul Senatului. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptatã. Poziþia 22. Este textul Senatului. Sunt obiecþii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptatã.

## **Doamna Cristina Luzescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ _**:**_

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La 27 ianuarie 1999, 18 state membre ale Consiliului Europei, printre care ºi România, au semnat, la Strasbourg, Convenþia penalã asupra corupþiei. Adoptarea unui astfel de document în cadrul Consiliului Europei reflectã preocuparea constantã a acestui înalt for european pentru gãsirea unor soluþii care, prin armonizarea legislaþiilor naþionale, sã permitã promovarea unei politici penale comune de cãtre statele membre în vederea prevenirii ºi combaterii corupþiei internaþionale.

În România, stat în tranziþie spre economia de piaþã, ce presupune, printre altele, descentralizara autoritãþii, privatizarea proprietãþii, reforma administraþiei, libera concurenþã, deschiderea graniþelor, actele de corupþie manifestate în principal în luarea ºi darea de mitã, primirea de foloase necuvenite ºi traficul de influenþã se sãvârºesc atât în domeniul plublic, cât ºi în cel privat, de multe ori depãºind frontierele naþionale, ceea ce creeazã dificultãþi în descoperirea ºi instrumentarea lor.

Toate aceste mãsuri impun luarea de mãsuri adecvate, inclusiv legislative ºi de creare a unor structuri specializate care sã se integreze în spiritul demersurilor internaþionale privind prevenirea ºi combaterea factorilor de corupþie.

Convenþia penalã asupra corupþiei stabileºte, în principal, categoriile subiectului calificat în infracþiunile de corupþie, mãsurile ce trebuie luate la nivel naþional de state pentru incriminarea corupþiei active ºi pasive a subiecþilor expres invitaþi, competenþa soluþionãrii cauzelor privind corupþia activã ºi pasivã ºi cuprinde, de asemenea, dispoziþii privind cooperarea internaþinalã ºi asistenþa judiciarã internaþionalã, extrãdare, schimb de informaþii, pentru care convenþia stabileºte o serie de reguli.

Convenþia instituie un sistem obligatoriu de control prin intermediul unei instituþii europene, deja creatã, denumitã Grupul de state împotriva corupþiei, pentru asigurarea punerii în aplicare de cãtre statele-pãrþi a dispoziþiilor convenþiei. România este membrã la acest grup de state Ñ GRECO Ð prin efectul Legii nr. 107 din 2000.

Vã rog sã vã prezentaþi.

Sunt Cristina Luzescu, secretar de stat în Ministerul Justiþiei.

Da. Vã mulþumesc. Din partea comisiei sesizate în fond, vã rog. Poftiþi, domnule profesor.

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a fost sesizatã spre dezbatere, în fond, cu proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei penale asupra corupþiei, adoptatã la Strasbourg la 27 ianuarie 1999.

Comisia a examinat proiectul de lege în ºedinþa sa din 30 octombrie 2001.

Ca urmare a punctelor de vedere exprimate de cãtre membrii comisiei ºi de cãtre reprezentantul Ministerului Justiþiei, s-a hotãrât, cu majoritate de voturi, ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma prezentatã de iniþiator.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doreºte nimeni.

Intrãm în dezbaterea proiectului de lege. Titlul proiectului. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic avem douã alineate.

Alineatul 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Alineatul 2, care are ºi mai multe litere. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Alineatul 3. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic, în integralitate. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege în integralitatea sa. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. A fost adoptat cu unanimitate.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei civile asupra corupþiei, adoptatã la Strasbourg la 4 noiembrie 1999.

Din partea iniþiatorilor, vã rog. Tot doamna secretar de stat Luzescu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În anul 1997, Grupul multidisciplinar împotriva corupþiei a fost mandatat de cãtre Comitetul miniºtrilor sã elaboreze Convenþia civilã asupra corupþiei, pornind de la necesitatea unui instrument internaþional care sã creeze reguli uniforme privind compensarea pentru daune, validitatea contractelor, rãspunderea persoanelor ºi a statelor, termene de prescripþie, obþinerea probelor ºi alte aspecte care sã faciliteze cooperarea internaþionalã.

Aceastã convenþie stabileºte mãsuri legislative care vor fi luate la nivel naþional pentru incriminarea faptelor de corupþie ºi care sã permitã victimelor acestor infracþiuni sã primeascã despãgubiri pentru repararea prejudiciilor suferite ca urmare a unor astfel de fapte.

Convenþia civilã asupra corupþiei a fost deschisã spre semnare la Strasbourg la 4 noiembrie 1999, România fiind printre cele douãsprezece state care au semnat-o cu acea ocazie. Pânã în prezent, încã 11 state au semnat aceastã convenþie.

Convenþia este structuratã pe trei capitole, vizând mãsurile care trebuie luate la nivel naþional, cooperarea internaþionalã ºi monitorizarea implementãrii, precum ºi condiþiile pentru intrarea în vigoare.

Monitorizarea aplicãrii prevederilor Convenþiei civile asupra corupþiei, ca ºi a celei penale, de altfel, se realizeazã tot de instituþia mai sus amintitã, grupul de state împotriva corupþiei.

Convenþia civilã asupra corupþiei, adoptatã în cadrul Consiliului Europei, urmeazã sã intre, de asemenea, în vigoare, dupã trei luni de la data depunerii celui de-al 14-lea instrument de ratificare; pânã în prezent convenþia a fost ratificatã numai de cãtre Bulgaria.

Având în vedere dispoziþia 15 din Convenþie, aceasta nu va intra în vigoare pentru România la data publicãrii în Monitorul Oficial, ci în prima zi dupã trei luni de la data depunerii celui de-al 14-lea instrument de ratificare, pentru aceleaºi raþiuni pe care le-am expus cu prilejul celuilalt proiect de lege. Am introdus în legea de ratificare a acestei convenþii dispoziþii speciale pentru cele douã momente de intrare în vigoare.

Înscrierea României printre primele 14 state care ratificã Convenþia civilã asupra corupþiei contribuie la procesul de intrare în vigoare a acesteia ºi va reprezenta un important semnal politic, nu numai Consiliul Europei, ci ºi pentru alte state ºi organizaþii care se preocupã de promovarea unei politici active în domeniul combaterii corupþiei, dintre aceste organizaþii enumerându-se, fãrã îndoialã, Uniunea Europeanã.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiþi, domnule profesor.

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a fost sesizatã spre dezbatere, în fond, cu proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei civile asupra corupþiei, adoptatã la Strasbourg la 4 noiembrie 1999. Comisia a examinat proiectul de lege în ºedinþa sa din 30 octombrie 2001.

Ca urmare a punctelor de vedere exprimate de cãtre membrii comisiei ºi de cãtre reprezentantul Ministerului Justiþiei, s-a hotãrât, cu majoritate de voturi, ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã de iniþiator.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doreºte nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Legea, în integralitatea ei. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc.

A fost adoptat în unanimitate.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei europene asupra coproducþiilor cinematografice, adoptatã la Strasbourg la 2 octombrie 1992.

Dacã, din partea iniþiatorului? Domnul ministru Acsinte Gaspar.

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã-mi permiteþi ca, înainte de a prezenta proiectul de lege pe care l-aþi anunþat, sã-i spun domnului deputat Brudaºca cã acea eroare pe care dânsul a sesizat-o în raportul de mediere este corectã, iar, potrivit Legii nr. 202 cu privire la organizarea Monitorului Oficial, în procesul de publicare se pot aduce corecturi atunci când sunt erori materiale de natura aceleia pe care aþi sesizat-o. În felul acesta cred cã domnul deputat este liniºtit.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

## Superfericit!

În legãturã cu proiectul de lege, þin sã menþionez urmãtoarele: Convenþia europeanã asupra coproducþiilor cinematografice a fost adoptatã la data de 2 octombrie 1992, fiind în prezent ratificatã de majoritatea þãrilor europene. România a semnat aceastã convenþie la 24 aprilie 2001, dar pânã în prezent nu a ratificat-o.

Scopul elaborãrii convenþiei constã în adoptarea unor reguli ºi mecanisme comune pentru susþinerea ºi încurajarea coproducþiilor cinematografice europene, dezvoltarea industriei de filme ºi producþie audiovizualã în cadrul statelor membre ale Consiliului Europei. Principiile fundamentale care stau la baza convenþiei constau în afirmarea libertãþii de creaþie ºi de expresie artisticã, promovarea la scarã europeanã a diversitãþii culturale, favorizarea prin eforturi comune a cooperãrii europene în domeniul coproducþiilor cinematografice.

Având în vedere importanþa extinderii cooperãrii europene în domeniul producþiei de filme, fapt care va permite implicit dezvoltarea industriei cinematografice din România, considerãm ca fiind extrem de necesarã ratificarea de cãtre þara noastrã a Convenþiei europene asupra coproducþiei cinematografice.

Faþã de cele prezentate a fost întocmit proiectul de lege care vã este supus spre dezbatere, pe care, în conformitate cu prevederile Legii nr. 4 din 1991 privind încheierea ºi ratificarea tratatelor, vã rugãm sã-l aprobaþi.

Domnule preºedinte, þin sã fac câteva consideraþii pe marginea raportului care a fost întocmit de cãtre comisia sesizatã în fond. Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã, pe bunã dreptate, sesizeazã cã între forma tradusã în limba românã, forma în limba englezã ºi cea francezã sunt niºte necorelãri de traducere, care vor trebui sã fie rezolvate, tot aºa, în cadrul procesului, înainte de publicare.

Aº vrea însã un singur lucru sã semnalez, cã existã o inadvertenþã între ceea ce se afirmã în raportul comisiei ºi ceea ce se afirmã în avizul Consiliului legislativ. În raportul comisiei sesizate în fond, la punctul 6, se face urmãtoarea menþiune: ”La art. 17, 18, 19 ºi 21 termenul ÇurmãtoareÈ trebuie înlocuit cu ÇulterioareÈ.Ò Aceasta se spune în raportul comisiei.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Aº vrea sã urãm cu toþii domnului ministru Acsinte Gaspar ”La mulþi ani!Ò. Vãd cã-ºi serbeazã ziua de naºtere împreunã cu noi în aceastã dupã-amiazã.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul M‡rton.

## Domnule vicepreºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Evident cã orice comisie, când avizeazã un astfel de proiect de lege, atunci poate sã fie de acord sau sã propunã respingerea ratificãrii. Nu are cãderea sã intervinã în textul ratificat, însã, de obicei, când s-au constatat anumite inadvertenþe în traducerea existentã, comisiile au venit cu anumite propuneri, chiar a ºi fost retrimis, mi se pare, o datã sau de douã ori, o astfel de ratificare, pentru a se pune de acord traducerea în limba românã cu textul iniþial.

Aici mi se pare cã ceea ce a fãcut comisia noastrã, fiind pe deasupra o comisie de culturã, care poate este mai mult aplecatã asupra acestei dimensiuni, sunt niºte sugestii ºi urmeazã ca, dupã ce noi suntem de acord cu aceastã ratificare, înainte de publicarea textului în limba

românã, sã se facã acele corecturi, evident, de oamenii care se pricep, ca, într-adevãr, acest text sã sune în limba românã ºi sã exprime exact ceea ce este în textul iniþial.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Poate cã ar trebui sã studiem o experienþã care se aplicã în alte þãri, ca textele tratatelor, convenþiilor sã se publice în Monitorul Oficial ºi în limba celeilalte pãrþi ºi în limba þãrii care aprobã convenþia ºi în felul acesta multe din aceste probleme ar fi eliminate.

Dacã doresc grupurile parlamentare sã participe la dezbateri?

Poftiþi! Din partea P.R.M.-ului, domnul Brudaºca.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

La dezbaterea acestui proiect de lege, în Comisia pentru politicã externã am avut onoarea sã fiu raportor ºi am sesizat eu, cu acel prilej, inadvertenþele de traducere între cele douã variante ale convenþiei. Din pãcate însã, trebuie sã mai menþionez ºi aici cã nu este singurul ºi unicul caz, cel pe care noi îl dezbatem astãzi. În mod frecvent existã formulãri nefericite în variantele în limba românã ale unor tratate ºi convenþii, lucru pe care am cerut sã-l aducem la cunoºtinþa Ministerului de Externe, ca ºi al altor ministere care sunt semnatarele unor astfel de documente cu valoare internaþionalã.

Sper ca mãcar acum acest lucru sã fie auzit ºi de cãtre cei în drept, pentru ca la direcþia sau departamentul care se ocupã de întocmirea acestor documente sã se cunoascã mai bine, pe lângã rigorile juridice, ºi cele de limbã, exprimarea sã nu aibã de suferit din acest punct de vedere.

Revenind însã la proiectul de lege pe care îl supuneþi dezbaterii plenului, aº þine sã menþionez cã este un proiect de lege de care are nevoie activitatea cinematograficã din România, în sensul oferirii posibilitãþii de afirmare pe arena europeanã, în cadrul coproducþiilor posibile, în viitorul apropiat, chiar dacã în momentul de faþã producþia cinematograficã româneascã este într-o stare destul de bolnãvicioasã.

Aº menþiona, în plus, faþã de cele susþinute de domnul ministru Gaspar Ð cãruia îi urez ºi eu ”La mulþi aniÒ Ð ºi faptul cã acest document este important, întrucât stabileºte limitele minime ºi maxime pe care le reprezintã aceastã posibilã coproducþie, respectiv minimum 10% ºi maximum 70%, precum ºi faptul cã prin acest document se stabileºte depozitarul peliculei master, dreptul de folosinþã, reguli în ceea ce priveºte coloana sonorã ºi alte aspecte care þin efectiv de partea tehnicã, de realizare a unor asemenea coproducþii cinematografice.

Sper ca printr-un astfel de act normativ sã beneficieze, în primul rând, cei care lucreazã în domeniul atât de sensibil ºi atât de important al activitãþii cinematografice din România.

Mulþumesc pentru atenþie.

## Vã mulþumesc mult.

Trecem la alte grupuri? Nu mai doreºte nimeni. Trecem la dezbaterea proiectului. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/29.XI.2001

Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Proiectul de lege, în integralitate. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. A fost adoptat în unanimitate.

Proiectul de Lege privind retragerea României din Convenþia asupra viitoarei cooperãri multilaterale în domeniul pescuitului din nord-vestul Oceanului Atlantic, semnat la Ottawa la 24 octombrie 1978.

Dacã din partea iniþiatorului ia cineva cuvântul?

## **Domnul Valeriu Steriu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor:_

Steriu Valeriu sunt, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare retragerea României din Convenþia asupra viitoarei cooperãri multilaterale în domeniul pescuitului din nord-vestul Oceanului Atlantic, semnat la Ottawa la 24 octombrie 1978.

Motivul retragerii îl constituie încetarea activitãþii de pescuit, prin lichidarea flotei de pescuit oceanic, neplata de cãtre România timp de 18 ani a cotizaþiei aferente ºi pierderea, în consecinþã, a dreptului de vot. Nu existã nici o perspectivã asupra reluãrii pescuitului în urmãtorii 15Ð20 ani. De asemenea, existã o tot mai accentuatã tendinþã de conservare a resurselor pescãreºti din sectorul de nord-vest al Oceanului Atlantic ºi drept consecinþã reducerea constantã a cotelor anuale de pescuit oferite þãrilor membre.

Considerãm cã pentru acest moment retragerea României din convenþie este singura soluþie potrivitã ºi propunem adoptarea proiectului de lege.

Ne-aþi întristat foarte tare, dar, mã rog, aceasta este situaþia.

Din partea comisiei? Poftiþi!

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru politicã externã a fost sesizatã pe fond asupra proiectului de Lege pentru retragerea României din Convenþia asupra viitoarei cooperãri multilaterale în domeniul pescuitului din nord-vestul Oceanului Atlantic, semnat la Ottawa în 24 octombrie 1978.

În ºedinþa din data de 7 noiembrie 2001 comisia noastrã a hotãrât ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma prezentatã.

Menþionãm cã prin obiectul de reglementare ºi conþinutul sãu juridic prezentul proiect de lege are caracterul unei legi ordinare. Mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Legea, în integralitate. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei dintre România ºi Republica Federalã Germania pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital, semnatã la Berlin la 4 iulie 2001. Ceva mai optimist.

Din partea iniþiatorilor.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Încheierea Convenþiei de evitare a dublei impuneri între cele douã state a fost necesarã pentru stimularea cooperãrii economice, intensificãrii ºi lãrgirii schimburilor comerciale, tehnico-ºtiinþifice ºi culturale, contribuind la dezvoltarea ºi diversificarea relaþiilor economice ºi financiare dintre cele douã þãri.

Cotele de impozit prevãzute în convenþie pentru veniturile ce se impoziteazã prin stopaj la sursã sunt în avantajul ambelor state, acestea fiind mai reduse decât cele prevãzute de legislaþia fiscalã a statelor respective.

Prin convenþie se reglementeazã impunerea veniturilor din activitãþi dependente, a veniturilor provenite dintr-o activitate desfãºuratã în mod independent, a veniturilor realizate din activitãþi artistice sau sportive, a veniturilor încasate de profesori ºi cercetãtori rezidenþi ai unui stat contractant care desfãºoarã activitãþi de predare sau cercetare pe teritoriul celuilalt stat contractant, precum ºi modul de impunere a capitalului ºi a veniturilor realizate din valorificarea capitalului.

Convenþia reglementeazã, de asemenea, problemele referitoare la schimbul de informaþii, tratamentul nediscriminatoriu, metodele de evitare a dublei impuneri, procedura amiabilã, precum ºi normele privitoare la intrarea în vigoare ºi la denunþarea convenþiei.

În acest scop a fost elaborat de cãtre Guvern proiectul de lege care vã este supus spre dezbatere ºi adoptare în temeiul Legii nr. 4 din 1991 privind încheierea ºi ratificarea tratatelor internaþionale.

Având în vedere ºi avizul favorabil al comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a Camerei Deputaþilor, precum ºi avizul Consiliului Legislativ, vã rog, domnilor deputaþi, sã votaþi proiectul de lege ce vã este supus spre dezbatere ºi adoptare. Vã mulþumesc.

Din partea comisiei, vã rog. Domnul deputat Gubandru.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Domnule preºedinte,

În urma examinãrii proiectului de Lege pentru ratificarea Convenþiei dintre România ºi Republica Federalã Germania pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital, în ºedinþa din 7 noiembrie 2001 comisia a hotãrât cu majoritate de voturi ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã. Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Vã mulþumesc. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Legea, în integralitatea ei.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat cu unanimitatea voturilor.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Islamice Iran privind transporturile aeriene, semnat la Teheran la 14 august 2000.

Din partea iniþiatorului, vã rog.

## **Domnul Dan Banciu** _Ñ reprezentantul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Prevederile acestui acord vor asigura cadrul juridic conform cãruia navelor fiecãrei pãrþi contractante ºi încãrcãturii acestora li se vor acorda toate facilitãþile prevãzute, cu privire la libertatea de acces în apele teritoriale, în porturi, la serviciile portuare ºi cele legate de pilotaj.

De asemenea, prevederile acestui acord asigurã cunoaºterea reciprocã a documentelor de identitate a membrilor echipajelor, la bordul navelor, emise de autoritãþile competente ale celor douã pãrþi.

În privinþa prevederilor specifice ºi a clauzelor financiare ºi vamale proiectul de acord este asemãnãtor cu celelalte acorduri care sunt încheiate de cãtre þara noastrã.

Menþionãm cã toate prevederile stabilite prin acest acord sunt în conformitate cu legislaþia naþionalã, precum ºi cu reglementãrile ºi recomandãrile adoptate de Organizaþia Maritimã Internaþionalã. Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

În calitate de preºedinte al Grupului de prietenie România Ð Republica Islamicã Iran, salut adoptarea sau discutarea ºi, în perspectivã, adoptarea acestor douã proiecte de lege inversate datoritã, probabil, emoþiei ºi oboselii de peste zi. Acest lucru, atât proiectul de lege privind transporturile aeriene, cât ºi cel privind transportul maritim comercial intrã într-un context mai amplu, cel care este subliniat de acordul recent încheiat la terminarea lucrãrilor comisiei mixte de cooperare România Ð Iran, acord semnat cu prilejul vizitei în þara noastrã a preºedintelui Parlamentului acestei þãri.

Sper cã prin adoptarea acestor douã legi, ºi mai ales prin aplicarea lor, sã se relanseze relaþiile multilaterale între cele douã þãri, relaþii care au coborât de la nivelul de peste 1 miliard de dolari la începutul anilor Õ90, la circa 60 Ð 65 milioane de dolari în prezent.

Sunt convins cã aceste acorduri, ca ºi celelalte acte semnate în urma vizitei atât a parlamentarilor, cât ºi ai membrilor Executivului iranian sunt, dacã vreþi, gura de oxigen de care are nevoie ºi economia româneascã, dar de care are nevoie ºi economia iranianã, construitã în bunã mãsurã ca partener de lungã duratã al sãu, din partea românã.

Prin urmare, ca membru al Grupului parlamentar al Partidului România Mare, susþin atât proiectul de la poziþia 20, cât ºi proiectul urmãtor.

Am vorbit în acest sens pentru a nu mai ocupa încã o datã timpul la acest microfon. Apreciez ca utile ºi, sper, ºi eficiente cele douã acorduri. Nu mã pot însã abþine sã nu menþionez, lucru care a fost sesizat ºi de cãtre Consiliul Legislativ, unele imperfecþiuni de exprimare, deºi este vorba de aceastã datã de o variantã în limba românã, separatã de varianta în limba englezã. Este vorba de aceeaºi crasã neatenþie de care aminteam anterior, cã mai caracterizeazã din pãcate pe cei care redacteazã documente ºi acorduri internaþionale. Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dumneavoastrã aþi vorbit de proiectul celãlalt, cu transportul maritim, care era urmãtorul. Nu face nimic. îl luãm pe acela, urmãtorul.

Spuneþi, domnule Bivolaru.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sã fim de acord sã facem aceastã inversare în ordinea de zi, sã discutãm despre acest proiect de Lege privind ratificarea acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Islamice Iran privind transportul maritim.

Acest acord sigur cã era de foarte mare necesitate. În condiþiile acestea comisia a hotãrât sã supunã spre dezbaterea Camerei Deputaþilor raportul ºi adoptarea în forma finalã, prezentatã de Guvern.

Vã mulþumesc. Domnul Brudaºca.

Dacã alte grupuri doresc sã participe la dezbateri? Nu.

Titlul legii. Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Islamice Iran privind transportul maritim comercial, semnat la Teheran la 14 august 2000. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Supun legea în integralitatea ei. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Acum ne întoarcem la proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Islamice Iran privind transporturile aeriene, semnat la Teheran la 14 august 2000.

Cu scuzele de rigoare, revenim la ordinea normalã. Acordul româno-iranian privitor la transporturile aeriene prevede dreptul fiecãrei pãrþi contractante de a desemna una sau mai multe companii aeriene, în vederea operãrii serviciilor aeriene regulate internaþionale între România ºi

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/29.XI.2001

Republica Islamicã Iran, drepturile aeronavelor companiilor aeriene desemnate de fiecare parte contractantã de a survola, a face escalã tehnicã pe teritoriul statului celeilalte pãrþi contractate, de a ambraca, debarca pasageri, bagaj, marfã ºi poºtã, în cadrul serviciilor aeriene internaþionale regulate, efectuate în baza acestui acord, condiþiile în care aeronavele, rezervele de carburanþi, lubrefianþi, piese, echipament, provizii de bord, marfã ºi bagaje în tranzit direct sunt scutite de taxe vamale, alte taxe, aºa cum este stipulat în convenþiile internaþionale la care România este parte, dreptul companiilor aeriene desemnate de una din pãrþile contractante de a înfiinþa pe teritoriul statului celeilalte pãrþi contractante agenþii, de a vinde propriile documente de transport pe serviciile aeriene internaþionale, de a transfera excedentul dintre încasãrile ºi cheltuielile realizat, precum ºi de a menþine propriul sãu personal tehnic operaþional ºi de altã specialitate necesar.

În cadrul acestui acord au fost convenite prevederi corespunzãtoare, menite sã sporeascã gradul de securitate a transportului aerian, în conformitate cu cele cuprinse în clauza-tip privind securitatea aviaþiei civile. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Comisia este de acord, susþine ºi ea raportul.

Comisia propune sã fie susþinut acest raport în forma adoptatã ºi aceastã formã este forma finalã, prezentatã de Guvern. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Vã mulþumesc.

Grupurile parlamentare, dacã doresc sã participe la dezbateri? Nu. Mulþumesc.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Una din cele mai importante convenþii adoptate de Organizaþia Maritimã Internaþionalã este Convenþia internaþionalã privind ocrotirea vieþii SOLA 74, încheiatã la Londra în 1974, la care România a aderat din 1979. Prevederile anexei la aceastã convenþie cuprind reguli privind construcþia, dotarea ºi operarea navelor, standardele ºi codurile specifice, care se referã la construcþia ºi veri-

ficarea anumitor echipamente ale navelor sau transportul unor mãrfuri periculoase sau speciale. Aceste prevederi ale anexei sunt modificate continuu, prin rezoluþii adoptate la sesiunile Comitetului Securitãþii Maritime.

În 1996, Organizaþia Maritimã Internaþionalã a adoptat, prin Rezoluþia MSC.74 (66), setul de amendamente din 1996 la Convenþia SOLA 74, la care România aderase prin Ordonanþei Guvernului nr. 127/2000. Prin aceste amendamente se introduce obligativitatea respectãrii prevederilor înscrise în Codul internaþional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc Ð Codul FTP, adoptat de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin MSC.61 (67). Acest cod stabileºte condiþiile tehnice pe care trebuie sã le îndeplineascã produsele pentru instalare la bordul navelor maritime comerciale care efectueazã voiaje internaþionale din punct de vedere al rezistenþei la foc ºi modul de efectuare a testelor.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Comisia susþine raportul? Da, perfect.

Grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbatere? Nu doresc.

Sã trecem la ordonanþã.

Titlul ordonanþei.

Dacã sunt obiecþii? Este o reformulare fãcutã de cãtre comisie. Nu sunt obiecþii.

Adoptat, cu reformularea fãcutã de cãtre comisie. Art. 1 al ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Avem ºi douã anexe.

Anexa nr. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptatã. Anexa nr. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptatã. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic existã o modificare propusã de cãtre comisie.

Sunt alte obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Se introduce, de asemenea, un art. II al ordonanþei,

- de cãtre comisie.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Vã supun proiectul de lege, în integralitate, la vot. Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 37/2001 pentru acceptarea Codului internaþional al mijloacelor de salvare, adoptat de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia Comitetului Securitãþii Maritime MSC.48 (66) la Londra la 4 iunie 1996.

- Iniþiatorul susþine proiectul? Da. Mulþumesc. Comisia? îl susþine.

Din partea grupurilor parlamentare vrea sã participe cineva? Nu vrea sã participe nimeni.

Titlul ordonanþei. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 2. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Avem în anexã codul respectiv, pe care îl considerãm adoptat.

Trecem la lege. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic, vã rog sã observaþi, în raport sunt niºte modificãri propuse de comisie.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Ca urmare a examinãrii proiectului de Lege pentru instituirea indemnizaþiei de merit, în ºedinþa din 1 noiembrie 2001, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã propune ca acest proiect de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare, cu amendamentele acceptate de comisie.

Vã mulþumesc foarte mult.

## ªi eu vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul la dezbateri? Poftiþi, domnule M‡rton çrp‡d.

Am înþeles.

Oricum, aºteptãm doar o explicaþie din partea domnului deputat Buzatu ºi, cu aceasta, încheiem partea de dezbateri a proiectelor de lege. O sã facã o precizare ºi domnul ministru Acsinte Gaspar.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Timpul de dezbatere a expirat deja. Cu toate acestea, vã cer permisiunea sã fac o scurtã precizare.

Deci proiectul de lege a fost dezbãtut în momentul în care a fost inclus în ordinea de zi a Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã. Aºadar, am aºteptat pânã la momentul respectiv toate avizele, nu putem sã aºteptãm la infinit.

Vreau sã precizez cã acest proiect de lege a fost propus de cãtre senatorul Adrian Pãunescu, dar el a fost dezbãtut în Senat ºi modificat. Noi am lucrat nu asupra textului direct al senatorului Adrian Pãunescu, ci ºi asupra propunerii Senatului. Deci modificarea titlului îi aparþine Senatului, modificare pe care ne-am însuºit-o ºi noi, mai îmbunãtãþind puþin formulãrile Senatului.

De aceea, eu cred cã nu mai este nici o problemã ºi putem continua dezbaterea mâine dimineaþã. Vã mulþumesc foarte mult.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Din start, trebuie sã vã spun cã, pe fond, grupul nostru parlamentar nu are probleme cu acest proiect de lege, e foarte bine ca aceste personalitãþi sã primeascã, cât de cât, o indemnizaþie decentã pentru activitatea de o viaþã. Însã sunt vreo douã probleme procedurale.

Una este cã, dacã sunt eu bine informat, comisia a lucrat mai repede decât era prevãzut ca termen, ca atare, comisiile care ar fi trebuit sã-ºi dea avizul nu au putut sã o facã. Comisia noastrã de culturã, de exemplu, a programat pentru ºedinþa de mâine discutarea acestei legi.

Pe de altã parte, trebuie sã vã atrag atenþia cã, evident, din graba cu care s-a redactat legea, existã o inadvertenþã între prima paginã, ”Expunere de motiveÒ, ºi titlul legii adoptate, pentru cã, scrie aici: ”Iniþiator, senator Adrian Pãunescu. Potrivit art. 73 din Constituþia României ºi art. 85 din Regulamentul Senatului, vã transmitem alãturat propunerea legislativã: Lege pentru instituirea pensiei de merit.Ò ªi legea se cheamã: ”Lege pentru instituirea indemnizaþiei de meritÒ.

Evident, dacã cineva citeºte legea, îºi dã seama cã aceastã indemnizaþie se primeºte numai dupã vârsta de 65 de ani, deci majoritatea persoanelor respective, într-adevãr, sunt pensionare.

Totuºi, eu cred cã pentru a explica cu aceastã lege ce s-a dorit, ar fi bine sã fie ºi iniþiatorul prezent când o discutãm. ªi poate ar fi bine sã mai aºteptaþi, sã vinã avizele ºi de la comisiile care n-au decãzut din drepturile lor, pentru cã, pur ºi simplu, n-a trecut termenul la care ar fi trebuit sã-l depunã comisia avizatã în fond ºi, ca atare, comisia nu avea dreptul sã discute fãrã aceste avize.

Vã mulþumesc.

Totuºi, vã rog sã vã puneþi de acord ºi cu domnul M‡rton çrp‡d, pe de o parte; iar, pe de altã parte, sã-l chemaþi ºi pe domnul iniþiator, dar, dacã doreºte sã vinã, cã s-ar putea sã nu fie dispus sã vinã.

Poftiþi! Domnul ministru Gaspar.

## Domnule preºedinte,

Vreau sã întãresc ceea ce a spus aici domnul deputat Buzatu, în sensul cã la data când a fost promovatã aceastã propunere legislativã ea se intitula: ”Lege pentru instituirea pensiei de meritÒ. Pe baza punctului de vedere care a fost transmis de cãtre Guvern, în temeiul art. 110 alin. 1 din Constituþie, printre observaþii, s-a fãcut ºi aceasta, privitoare la titlu. ªi, atunci, bineînþeles cã Senatul, când a dezbãtut-o, i-a dat titlul ”Lege pentru instituirea indemnizaþiei de meritÒ ºi a mai operat ºi alte sugestii care au fost fãcute prin punctul de vedere al Guvernului.

Însã cred cã, pentru bunã ordine, ar trebui ca mâine dimineaþã sã fie invitat ºi iniþiatorul ºi sã se dezbatã proiectul de lege în condiþiile regulamentare.

De fapt, a fost invitat ºi azi, dar n-a venit, asta-i problema... Bine.

Trecem la secvenþa a doua a ºedinþei noastre de astãzi, referitoare la interpelãri.

Domnul deputat ªtefan Baban a adresat o interpelare Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii referitoare la problema necorelãrii dintre numãrul de studenþi, oferta pieþei muncii ºi ponderea anumitor profile universitare.

Domnul deputat sã-ºi dezvolte interpelarea.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru ªerban Constantin Valeca, ministrul educaþiei ºi cercetãrii.

În Europa, ponderea absolvenþilor de liceu care trec în universitãþi este între 25 ºi 40%. Surprinzãtor, în România, acest procentaj se ridicã la 56,7%. Pe cât de îngust este accesul la ciclul secundar, pe atât de larg stau deschise porþile universitãþilor noastre.

Aºadar, în prezent, România cunoaºte o inflaþie de studenþi, constatându-se o dezvoltare extensivã, pe fondul scãderii calitative a educaþiei universitare. La cât reprezintã populaþia urbanã în România, cota de 56,7% ne situeazã la nivelul þãrilor dezvoltate în Europa, fãrã ca structura economicã sã permitã absorbþia acestei producþii impresionante de licenþe universitare. Este un fenomen de compensare a anilor în care foarte mulþi ºi-au dorit sã facã studii.

Dinamica numãrului de studenþi a fost însã mult mai rapidã decât aceea a resurselor, iar diminuãrile calitative au fost prompte ºi evidente. Efectul este vizibil în mai toate universitãþile: supraaglomerare, nu existã spaþiu fizic, se fac cursuri ºi sâmbãta ºi duminica; din cauza salariilor din acest domeniu, profesorii þin cursuri în mai multe locuri, iar efectele sunt oboseala, stresul, reducerea timpului de lucru cu studenþii, diminuarea calitãþii muncii. La acestea se adaugã universitãþile particulare care îºi desfãºoarã activitatea ca un S.R.L. anonim, mâncând banii ºi timpul studenþilor, dar nereuºind sã le asigure bagajul de cunoºtinþe cu care studentul trebuie sã porneascã la drum ºi neasigurând finalitatea anilor de studii ºi a greutãþilor materiale suportate de pãrinþi.

Totodatã, se remarcã, în ultimii 5 ani, cã nici o persoanã de rãspundere din Ministerul Educaþiei Naþionale sau Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii nu s-a obosit sã observe cã mulþi din banii contribuabililor sunt angajaþi în unitãþi de învãþãmânt superior cu profile care nu mai au cãutare pe piaþa forþei de muncã. Concluzia: atât profilele universitare, cât ºi numãrul de studenþi nu sunt fundamentate pe relaþia cerere-ofertã a pieþei de muncã.

Solicit domnului ministru sã ne informeze asupra strategiei privind direcþiile de acþiune în învãþãmântul universitar românesc actual.

Din partea Ministerului Educaþiei? Poftiþi.

## **Domnul Vasile Molan** _Ñ secretar de statcîn Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Sunt Vasile Molan, secretar de stat la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Se ºtie cã o caracteristicã a perioadei de dupã 1989 a reprezentat-o dezvoltarea continuã a reþelei învãþãmântului superior, procesul cuprinzând atât solicitãri ºi aprobãri de funcþionare-autorizare provizorie a unui numãr de specializãri, cât ºi de acreditare sau de propuneri de acreditare pentru o seamã de specializãri, autorizate deja sã funcþioneze provizoriu. Prin Hotãrârea Guvernului nr. 696/17 august 2000, în învãþãmântul superior românesc funcþioneazã 49 de universitãþi de stat, 7 instituþii de învãþãmânt superior militar ºi 76 de instituþii de învãþãmânt superior particular, cu un numãr de

specializãri la care, prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.215/29 noiembrie 2000, se adaugã încã 6 universitãþi particulare.

În acest proces, potrivit competenþelor înscrise în lege, comisiile de specialiºti ale C.N.E.A.A., precum ºi plenul C.N.E.A.A. au analizat îndeplinirea standardelor naþionale ºi au propus autorizarea de funcþionare provizorie pentru un numãr foarte mare de specializãri, precum ºi acreditarea unui important numãr de specializãri autorizate ºi a unor universitãþi particulare.

Deºi avea competenþa de a aviza sau de a nu aviza favorabil propunerile transmise de C.N.E.A.A., Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a acceptat ºi a avizat aceste propuneri ºi, astfel, au fost aprobate prin hotãrâre de Guvern. În numele realizãrii reformei în învãþãmântul superior, în mod deosebit în perioada 1997Ñ2000, prevederile înscrise în Legea învãþãmântului nr. 84/1995 ºi Legea nr. 88/1993, care au fost modificate ºi completate în aceeaºi perioadã, au fost în continuare detaliate ºi completate, uneori chiar cu aspecte noi faþã de prevederile legii, actele normative astfel aprobate fiind elaborate ºi aplicate.

Astfel, printr-un numãr de ordine ale ministerului, semnate de domnul ministru din acea perioadã, s-a trecut încã din 1998 la organizarea în pripã a învãþãmântului la distanþã, neclar definit ºi insuficient pregãtit, atât la specializãri acreditate, cât ºi la specializãri acreditate sã funcþioneze provizoriu; atât la învãþãmântul de stat, cât ºi la cel particular. Peste scurt timp, la 29 noiembrie, a fost aprobatã Hotãrârea de Guvern nr. 1.214, prin care se stabilea cã numai la specializãri acreditate se poate organiza învãþãmânt la distanþã, cu toate consecinþele care rezultã.

Vã mulþumesc.

Dacã domnul deputat are ceva de spus? Poftiþi.

Domnule preºedinte,

Eu îi mulþumesc domnului ministru pentru rãspuns, sper ca ministerul sã punã piciorul în prag ºi sã pregãtim oamenii care ne trebuie.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Adrian Mãrãcineanu a adresat o interpelare tot Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, privind solicitãrile Ligii sindicatelor libere din învãþãmânt Prahova. Vã rog sã o dezvoltaþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Liga judeþeanã a sindicatelor libere din învãþãmânt Prahova a întreprins în ultima perioadã o serie de demersuri, prin care a atras atenþia factorilor de decizie cã sunt încãlcate cu bunã ºtiinþã o serie de legi care reglementeazã statutul socioprofesional al personalului din învãþãmânt. Nu se mai poate accepta ca argument situaþia grea în care se aflã România, ca în februarie 2000, deoarece majoritatea unitãþilor practicã prime de Paºte, Crãciun, vacanþe etc., s-au mãrit salariile bugetarilor ºi societãþilor comerciale în 2000, încât aceºtia tot pe ultimul loc au rãmas, deºi au avut acea mãrire a Ordinului nr. 8/2000.

Se consumã miliarde pe ºomaj tehnic, fãrã sã se dea muncitorilor de lucru. Se practicã mãriri de preþuri la gaz, telefon, energie, conform dolarului, dar salariile celor din învãþãmânt rãmân aceleaºi ºi de multe ori nu reuºesc sã-ºi achite întreþinerea la apartament.

În învãþãmânt se întâmplã invers, adicã nu se respectã Legea nr. 84 ºi Legea nr. 128 ºi o mãrire de salarii înseamnã reducere de personal sau anularea unor drepturi, cum ar fi: neplata dirigenþiei la seral, deºi elevii de la seral sunt absolvenþi de ºcoalã profesionalã ºi pun probleme mai multe decât cei de la zi, la seral nu mai sunt adulþi între 24 ºi 40 de ani, cum erau acum câþiva ani; neacordarea gratuitãþii de manuale, internate ºi cãmine pentru copiii salariaþilor din învãþãmânt; neacordarea plãþii celor 6 cãlãtorii anuale.

Având în vedere aceastã nerespectare a legii, Biroul executiv al Ligii judeþene a sindicatelor libere din învãþãmânt Prahova, la propunerea membrilor de sindicat, a organizat un referendum prin care se solicita Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ºi Guvernului României urmãtoarele: bugetul anului 2002 sã cuprindã toate sumele necesare învãþãmântului ºi sã nu se aºtepte rectificãrile, fiindcã acestea nu aduc mare câºtig; în Legea bugetului de stat pe 2002 sã fie cuprinse fonduri pentru majorarea salariilor personalului din învãþãmânt, în vederea eliminãrii discrepanþelor salariale dintre aceastã categorie profesionalã ºi alte categorii de bugetari; acordarea tichetelor de masã sã se facã prin Legea bugetului de stat, alocarea fondurilor repartizate învãþãmântului în vederea respectãrii tuturor drepturilor prevãzute de Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic ºi Contractul colectiv de muncã unic la nivel de ramurã învãþãmânt; în noua lege a salarizãrii pentru sectorul bugetar, sporul de suprasolicitare neuropsihicã sã nu fie inclus în salariul de încadrare; majorãrile salariale ale personalului din învãþãmânt sã nu mai fie condiþionate de disponibilizãri; al 13-lea salariu, prima de vacanþã, sumele necesare pentru acordarea de manuale gratuite, internate ºi cãmine pentru fiii salariaþilor din învãþãmânt; sumele necesare pentru cele 6 cãlãtorii ºi dirigenþiei de la seral; sumele pentru o bazã materialã eficientã, pentru transpunerea în practicã a reformei învãþãmântului; sumele necesare pentru naveta salariaþilor din învãþãmânt.

Din partea ministerului. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Cu adresa nr. 11.172/22.08.2001, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a transmis Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale propunerile sale cu privire la proiectul de Lege a salarizãrii personalului din sectorul bugetar. Propunerile au fost discutate în cadrul Comisiei de dialog social organizate la nivelul Ministerului Educaþiei, cu reprezentanþii federaþiilor sindicale reprezentative din ramura învãþãmânt.

În principal, s-a considerat cã se menþine o necorelare între diversele domenii ale sectorului bugetar, învãþãmântul fiind, evident, un sector dezavantajat. De asemenea, s-a arãtat cã existã o necorelare vizibilã între salariile prevãzute în proiectul pentru funcþiile din culturã, sãnãtate, justiþie ºi cele similare din învãþãmânt.

Totodatã, am solicitat la propunerile federaþiilor sindicale reprezentative, ca sporul pentru suprasolicitare neuropsihicã prevãzut de art. 50 alin. 13 ºi art. 90 alin. 4 din Legea nr. 128 pe 1997 sã nu fie cuprinse în salariile corespunzãtoare fiecãrei tranºe de vechime.

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a fãcut ºi alte propuneri concrete, pe articole, pe care le-a înaintat Ministerului Muncii, cu rugãmintea de a le avea în vedere la redactarea formei finale a proiectului de lege.

În ceea ce priveºte cuprinderea sumelor necesare învãþãmântului pentru anul 2002, în proiectul Legii bugetului de stat au fost prevãzute sumele necesare, cu excepþia primei de vacanþã pentru care nu existã în acest moment o bazã legalã de acordare în legislaþia privind salarizarea.

În ceea ce priveºte tichetele de masã, s-a depus din partea ministerului un amendament la art. 50 punctul 3 din proiectul Legii bugetului de stat, pentru ca acestea sã poatã fi achitate de cãtre autoritãþile locale din veniturile realizate, în condiþiile legii. Amendamentul propus a fost adoptat.

În ceea ce priveºte plata celui de-al 13-lea salariu pe anul 2001, în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2002 au fost prevãzute sumele necesare pentru achitarea acestuia.

Vã mulþumesc.

## Da, ºi eu vã mulþumesc.

Înþeleg cã domnul deputat este mulþumit de rãspuns. Domnul Adrian Moisoiu sã referã la nerespectarea prevederilor legale privind cazul universitãþilor particulare ”PartiumÒ ºi ”SapientiaÒ.

Poftiþi.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Întrebarea pe care o pusesem în urmã cu o lunã, dupã cum se cunoaºte, pentru ca o universitate sã emitã diplome recunoscute, este necesar ca aceasta sã fie acreditatã.

Pentru o acreditare într-o universitate, obligatoriu trebuie sã existe o linie de studiu în limba românã. Universitãþile particulare de tip ”PartiumÒ ºi ”SapientiaÒ

sunt universitãþi particulare create de statul maghiar pe teritoriul statului român ºi, ca atare, nu au organizatã o linie de studiu în limba românã. În acelaºi timp, aceste universitãþi vor elibera diplome de studii sub antetul statului maghiar, iar între România ºi Ungaria existã un acord de recunoaºtere a diplomelor. De aici, întrebarea pentru doamna ministru, care de fapt îmbrãca douã aspecte:

1) Deºi nu se întrunesc cerinþele legii române, diplomele de studiu elaborate de aceste universitãþi pot fi sau nu recunoscute?

2) Absolvenþii acestor universitãþi au obligaþia sã susþinã mãcar un examen scris ºi oral de cunoaºtere a limbii române?

ªi o completare cu o a treia întrebare care rezultã tot aici: este vorba de acei tineri maghiari care studiazã pe teritoriul Ungariei la facultãþi filologice sau pedagogice ºi care, datoritã faptului cã se întorc în þarã ºi au dreptul sã predea în ºcolile româneºti, pentru cã diplomele elaborate de statul maghiar sunt recunoscute, trebuie sau nu sã dea ºi dânºii un examen de limba românã ºi în ce mãsurã acest examen de limbã este exigent, deci la un anumit standard.

Vã mulþumesc.

Domnul secretar de stat Vasile Molan.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

În condiþiile prevãzute de Legea nr. 88/1993 privind acreditarea instituþiilor de învãþãmânt ºi recunoaºterea diplomelor, republicatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.215 din 2000 pentru completarea anexelor nr. 1 ºi 2 la Hotãrârea Guvernului nr. 535 din 1999 privind autorizarea ºi funcþionarea provizorie sau acreditarea specializãrilor din cadrul instituþiilor de învãþãmânt de stat ºi particular, anexele nr. 2 ºi 3, punctul 31, s-a acordat autorizare de funcþionare provizorie pentru specializãrile din cadrul Fundaþiei ”Pro Universitate PartiumÒ. Pentru Universitatea Creºtinã ”PartiumÒ din Oradea au fost autorizate sã funcþioneaze provizoriu trei specializãri, dintre care una este limba ºi literatura românã, profilul filologie, zi, patru ani.

De asemenea, în condiþiile aceleiaºi legi, sunt propuse pentru acordarea autorizaþiei de funcþionare provizorie specializãri din cadrul Fundaþiei ”SapientiaÒ din Cluj Napoca, între care se regãseºte ºi specializarea limba ºi literatura românã, limba ºi literatura englezã, MiercureaCiuc, zi, patru ani.

Referitor la prima întrebare, precizãm cã, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, o instituþie de învãþãmânt superior poate emite ºi elibera diplome de licenþã numai dupã înfiinþarea ºi acreditarea acesteia prin lege. Diplomele eliberate de instituþiile de învãþãmânt superior de stat ºi particulare acreditate potrivit legii sunt recunoscute de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

În perioada în care respectivele instituþii de învãþãmânt superior îºi desfãºoarã activitatea în baza autorizaþiei de funcþionare provizorie, acestea nu au dreptul sã emitã ºi sã elibereze diplome de licenþã. Dacã, dupã aceastã perioadã de autorizare de funcþionare provizorie, cele douã instituþii de învãþãmânt superior particular vor fi înfiinþate prin lege ºi acreditate, ele vor avea dreptul legal sã organizeze examen de licenþe ºi, în consecinþã, sã emitã ºi sã elibereze diplome de licenþã.

Totodatã, precizãm cã, potrivit prevederilor art. 8 punctul 1 din Legea învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare: ”Învãþãmântul de toate gradele se desfãºoarã în limba românã. Acesta se desfãºoarã în condiþiile prezentei legi ºi în limbile minoritãþilor naþionale, precum ºi în limbi de circulaþie internaþionalã.Ò Iar, în conformitate cu prevederile alin. 4: ”Atât în învãþãmântul de stat, cât ºi în cel particular, documentele ºcolare ºi universitare oficiale nominalizate prin ordin al ministrului Educaþiei Naþionale se întocmesc în limba românã. Celelalte înscrisuri ºcolare ºi universitare se întocmesc în limba de predare.Ò

Da, ºi eu vã mulþumesc. Domnul Moisoiu.

## **Domnul Adrian Moisoiu:**

ªi eu mulþumesc domnului ministru pentru rãspunsul dat pânã aici, numai cã mai avea o micã codiþã: cea de-a treia întrebare, care se referea la condiþiile în care absolvenþii care studiazã dincolo de graniþã, deci în Ungaria, ºi ale cãror diplome sunt recunoscute prin convenþie de statul român, în momentul când vin sã se angajeze dincoace, deci în þara de unde provin de fapt, trebuie sau nu sã susþinã un examen de limbã românã ºi dacã acest examen de limba românã este de o exigenþã corespunzãtoare, pentru cã adevãrul este cã dânºii vor ocupa posturi la ºcoli româneºti ºi chiar posturi pe care altfel ar putea sã le ocupe absolvenþii de la universitãþile din þarã.

## **Domnul Vasile Molan**

**:**

Se comparã diploma ºi, dacã nu existã limba românã în studiu, dã examen la disciplinele care se fac la noi ºi nu s-au fãcut acolo.

Domnul deputat ªtefan Baban a solicitat detalii privind gestionarea fondurilor speciale intrate în administraþia Ministerului Finanþelor.

Vi s-a trimis un rãspuns scris. Dacã vreþi, puteþi sã citiþi dezvoltarea interpelãrii. Poftiþi acest rãspuns, pentru cã doamna secretar de stat este la Senat.

Pentru Ministerul Industriei ºi Resurselor, domnul Cristian Valeriu Buzea are o interpelare privind creºterea eficienþei CET Giurgiu.

Suntem într-o situaþie asemãnãtoare, în sensul cã domnul Moucha participã la discuþii cu Fondul Monetar Internaþional ºi nu este prezent. A trimis un rãspuns scris. Eu vã dau acest rãspuns scris.

Dacã vreþi sã dezvoltaþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule ministru,

Centrala Electricã de Termoficare Giurgiu reprezintã un obiectiv economic important în cadrul resortului energetic din ministerul pe care îl conduceþi.

Proiectat în anii Õ80 pentru a asigura necesarul de aburi pentru platforma industrialã Giurgiu, în special combinatul chimic, CET a pierdut, o datã cu reducerea dramaticã a producþiei locale, principalii consumatori, pânã la situaþia în care consumul industrial a devenit nesemnificativ pentru cele douã grupuri de 50 MW ale centralei.

Pentru acoperirea consumului urban, au fost puse în funcþiune douã cazane de 105 tone/orã de abur industrial, care însã nu acoperã în totalitate necesarul de cãldurã pe timp de iarnã ºi nici nu pot asigura locuri de muncã pentru lucrãtorii centralei.

Deºi un grup de 50 MW a fost retehnologizat pentru funcþionarea pe huilã, fiind vorba de cazanul de 420 de tone/orã, decizia Ministerului Industriei ºi Resurselor este de externalizare a CET Giurgiu din cadrul întreprinderii ”TermoelectricaÒ, deci din sistemul energetic naþional, fãrã o analizã mai atentã a implicaþiilor pe care aceastã hotãrâre o are pe plan local.

Nu sunt adeptul mãsurilor populiste care sã nu þinã cont de eficienþa economicã sau care sã nu se încadreze în strategii de dezvoltare viabile pentru economia naþionalã. Pânã la urmã, pierderile economice sunt suportate de toþi cetãþenii acestei þãri. De aici ºi pânã la ideea cã o centralã cu douã grupuri de 50 MW poate fi gospodãritã de administraþia localã este o distanþã uriaºã.

Chiar dacã în lume funcþioneazã grupuri generatoare de peste 1.000 MW, un grup de numai 50 reprezintã un agregat uriaº, greu de administrat fãrã un suport din partea economiei naþionale.

De altfel, la soluþia de sistem energetic s-a ajuns din considerente de ordin economic. Nu trebuie sã fim specialiºti pentru a înþelege uºor cã soluþia oferitã primãriei oraºului Giurgiu este inacceptabilã.

De asemenea, recenta decizie a Guvernului de a transforma CET Giurgiu într-o societate comercialã independentã de ”TermoelectricaÒ, în situaþia în care industria localã nu constituie un consumator de aburi suficient, este sortitã unui eºec din start. Desigur, CET Giurgiu nu se numãrã printre cele mai eficiente centrale de acest tip din þarã.

Doamna Muscã mi-a cerut cuvântul. Poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am cerut cuvântul pentru cã am fãcut trei interpelãri ºi douã întrebãri pe care le-am înaintat pe data de 5 noiembrie, deci acum douã sãptãmâni, ºi, în mod legic ºi normal, ar fi trebuit sã primesc rãspunsurile astãzi, cu miniºtrii interpelaþi de faþã.

Având în vedere cã dialogul înseamnã cel puþin doi, nu voi încerca sã vorbesc cu mine însãmi. Mã întreb însã dacã este vorba de aroganþa Guvernului faþã de Parlament, de ignorarea procedurilor democratice sau este vorba de neputinþã, în situaþia jenantã în care se gãseºte Guvernului ºi P.S.D., partidul de guvernãmânt, în urma Hotãrârii de Guvern nr. 886/2001, hotãrâre de Guvern care subordoneazã financiar, administrativ ºi politic Agenþia Naþionalã de Presã ”RompresÒ unui ministru, respectiv unui partid, îngrãdind astfel libertatea constituþionalã la exprimare ºi, totodatã, dreptul constituþional al cetãþeanului la informare.

Dar, cum pe român îl caracterizeazã rãbdarea ºi perseverenþa, domnilor miniºtri, fiþi neliniºtiþi. Aºtept în continuare ca Domniile voastre sã vã faceþi datoria. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Ni se prezintã aici o situaþie din care rezultã cã dumneavoastrã aþi cerut rãspunsul în scris. Aºa rezultã din evidenþele noastre. Poate cã nu este adevãrat. Acesta este un aspect al problemei.

Poate aþi exagerat puþin politizarea acestei probleme. Vreau sã vã spun cã ºi noi, când eram în opoziþie, primeam rãspunsuri de la Guvernul în care partidul dumneavoastrã era reprezentat, uneori, cu o întârziere de douã-trei luni. Nu ne plãcea, asta este adevãrat, pentru cã ºi noi protestam la fel cum protestaþi dumneavoastrã aici, însã o întârziere în România nu este totuºi un lucru atât de grav ºi exagerat cum îl prezentaþi dumneavoastrã.

Eu nu cred cã este vorba de o întârzire în România. Este vorba de o datorie pe care miniºtrii trebuie sã ºi-o ducã pânã la capãt, indiferent din ce Guvern fac parte, indiferent cãrui partid aparþin. ªi, ca parlamentar, am aceastã pretenþie ca Domniile lor sã-ºi facã datoria, atâta vreme cât ºi eu, la rândul meu, îmi fac datoria.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Foarte corect. Teoretic, aºa este. Domnul Adrian Moisoiu a adresat o interpelare privind problema amplasãrii sediilor sucursalei S.C. ”ElectricaÒ.

Nu am nici un rãspuns aici la mine, ºi nici nu are cine sã rãspundã.

## **Domnul Adrian Moisoiu**

**:**

Am primit în scris rãspunsul.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Aþi primit dumneavoastrã rãspunsul. Deci de aceea nu îl am eu aici! Bun.

Sunteþi mulþumit cu el?

## **Domnul Adrian Moisoiu**

**:**

Nu, dar, de vreme ce domnul secretar este plecat din þarã...

Da, nu avem ce face. Am înþeles.

Domnul Lepºa nu este. Domnul secretar de stat care trebuia sã-i rãspundã nu este.

În continuare, domnul deputat Gheorghe Dinu solicitã rezolvarea problemei pensiilor acordate pensionarilor din anul 1988.

fapt pentru care se cunosc situaþii când cei care au ocupat funcþii de fochist, portar, tehnician, operator, cãi ferate etc. au pensii care depãºesc cu sume apreciabile pe cele ale celor care s-au pensionat în 1998 din funcþii de directori, ºefi de serviciu, ingineri 1 sau 2 etc.

În sprijinul celor arãtate mai sus, redau cãtre domnul ministru faptul cã cei care m-au sesizat din judeþul Braºov s-au adresat în trei rânduri Casei Naþionale de Pensii, Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale ºi doamnei senator Simona Marinescu, la Senatul României, fãrã sã primeascã rãspuns sau sã se vadã concret o analizã a celor reclamate. Mai concret, aceºti pensionari se aºteptau ca la indexarea pe trimestrul IV 2001 sã disparã aceastã categorie a ”favorizaþilorÒ din 1998.

Îmi exprim speranþa, domnule ministru, cã problema pe care v-am expus-o mai sus se va bucura din partea dumneavoastrã de atenþia cuvenitã, pentru ca ”favorizaþilorÒ pensionaþi în 1998 sã li se acorde drepturile de pensie, fãrã plafonarea aplicatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 848, adicã corespunzãtoare valorii bazei de calcul stabilite din decizia de pensionare ºi care reflectã pregãtirea profesionalã ºi importanþa muncii prestate.

Consider, de asemenea, cã analiza celor de mai sus, coroboratã cu corelãrile ce se vor face în anii 2002Ð2003, eliminã discrepanþele existente între pensionarii proveniþi din ani ºi funcþii diferite. Mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

## **Domnul Gheorghe Dinu**

**:**

Este vorba de anul 1998!

Da, mulþumesc. Domnul secretar de stat Giurescu. Aveþi cuvântul.

1998. Aici scrie 1988.

Poftiþi! Puteþi sã dezvoltaþi. Este domnul secretar de stat Giurescu.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Domnule ministru,

Am înþeles cã este de la Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale, reprezentându-l pe domnul Marian Sârbu, ministrul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

Dintr-o regretabilã eroare, care cred cã este de la serviciile care se ocupã de acest lucru, nu era vorba de 1988, ci de 1998, eroare care nu îmi aparþine.

Obiectul interpelãrii era legat de faptul cã pensionarii din anul 1998 sunt nemulþumiþi de faptul cã la fiecare indexare a pensiilor formeazã o categorie aparte, iar, mai nou, Executivul îi exclude ºi la viitoarea corelare a pensiilor, fiind consideraþi ca niºte ”favorizaþiÒ, cu ghilimelele de rigoare, ai Hotãrârii Guvernului nr. 565 din 12 iulie 1996, cu pensii mari.

Acestor pensionari din 1998 li s-a aplicat nu numai Hotãrârea Guvernului nr. 565 din 1996, ci ºi Hotãrârea Guvernului nr. 848 din acelaºi an, prin care nivelul pensiei de bazã era blocat la o anumitã valoare, indiferent de baza de calcul obþinutã, bazã de calcul care reflectã de fapt pregãtirea profesionalã ºi importanþa muncii sociale prestate, dar, datoritã acestor reglementãri, nu se regãsesc valoric ºi în pensiile acordate în 1998.

Plafonarea aplicatã celor pensionaþi în 1998 nu s-a mai aplicat ºi în anii 1999, 2000, 2001, pânã la 31.03,

## **Domnul Ion Giurescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale:_

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Referitor la interpelarea formulatã de domnul deputat Gheorghe Dinu cu privire la situaþia pensionarilor pensionaþi în anul 1998, fac urmãtoarele precizãri.

În programul de guvernare pe perioada 2001Ñ2004, este prevãzut ca obiectiv prioritar protejarea puterii de cumpãrare a pensionarilor, prin indexarea trimestrialã a pensiilor cu un procent care sã acopere rata inflaþiei.

De asemenea, prin corectarea inechitãþilor între generaþii diferite de pensionari în ceea ce priveºte cuantumul pensiilor, Guvernul ºi-a propus recorelarea pensiilor pe baza unui program care sã se desfãºoare pe o duratã de trei ani, pentru a se restabili proporþiile fireºti între diferite categorii de pensionari.

Da, mulþumesc.

Domnul deputat ªtefan Baban are o interpelare privind blocarea accesului IMM-urilor la credite subvenþionate, cauzatã de activitatea de compensare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am primit de la Ministerul Agriculturii rãspuns scris. Problema este în curs de rezolvare.

Vã mulþumesc.

Da, ºi eu vã mulþumesc.

Pentru domnul Moraru, nu avem aici pe doamna secretar de stat Luminiþa Gheorghiu, deci nu are cine sã vã rãspundã. Amânãm.

Aceeaºi situaþie este ºi pentru domnul Ludovic Mardari.

Pentru domnul ªtefan Baban, Ministerul Agriculturii a trimis un rãspuns scris. Îl aveþi? Da, bun.

Pentru domnul Codrin ªtefãnescu ºi domnul Sorin Lepºa, se solicitã amânare de rãspuns.

Deci, cu aceasta, încheiem ºedinþa.

Vã mulþumesc.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 18,55._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 172/29.XI.2001 conþine 24 de pagini.**

Preþul 17.736 lei