ªtefan Baban

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

”România a mers pe mâna NATO ºi a pierdutÒ Ð aºa se intituleazã intervenþia mea politicã de azi.

Pierderile economiei româneºti în urma celor douã embargouri impuse Iugoslaviei reprezintã un sfert din datoria externã a României.

Iugoslavia a fost dintotdeauna partenerul comercial tradiþional al României. Situaþia s-a schimbat o datã cu impunerea primului embargo Iugoslaviei, în 1993, ca urmare a rãzboiului din Bosnia-Herþegovina. Astfel, Iugoslavia, care se afla pe locul 7 în 1991 în clasamentul þãrilor cu care România derula schimburi comerciale, a ajuns pe locul 72 în 1993.

Pe toatã perioada embargoului, economia româneascã a pierdut 1 miliard de dolari. Cei mai afectaþi au fost oamenii de afaceri români, care au pierdut o piaþã bunã de desfacere a produselor lor.

Din 1996 pânã la impunerea celui de-al doilea embargo þãrii vecine, schimburile comerciale româno-iugoslave au început uºor sã se revigoreze, dar asta nu înseamnã cã produsele româneºti au recãpãtat în totalitate locul pierdut pe piaþa de la sud-vest de Dunãre.

Cea de-a doua sancþiune impusã Iugoslaviei în martie 1999 a dus din nou la micºorarea volumului schimburilor comerciale cu România, economia þãrii noastre înregistrând pierderi, ºi de aceastã datã, de peste 1 miliard de dolari.

O datã cu ridicarea embargoului, toate þãrile din zonã au pornit cursa pentru câºtigarea pieþei iugoslave.

Pactul de stabilitate în Europa de Sud-Est a pornit ca o iniþiativã de generozitate din partea Uniunii Europene ºi a altor puteri economice ºi politice ca S.U.A., Japonia sau Canada, pentru a întãri economia, democraþia ºi a oferi stabilitate politicã în sud-estul Europei.

Þãrile propuse sã beneficieze de cele douã-trei miliarde dolari preconizaþi pentru reconstrucþia în Balcani sunt: Bulgaria, România, Albania, Croaþia, BosniaHerþegovina ºi, mai nou, Iugoslavia.

Din iulie anul trecut, când a apãrut aceastã iniþiativã, promovatã ºi ca prim semn de atenþie din partea occidentului faþã de Europa de Sud-Est, proiectul de reconstrucþie din Balcani a rãmas pânã în prezent doar o promisiune.

În tot acest timp, þãrile donatoare s-au întrecut în declaraþii promiþãtoare. ªefi de state ºi guverne s-au întrunit sã discute pe aceastã temã de nenumãrate ori, dar n-au scos nici un ban din buzunar. Toatã lumea face simpozioane cu piºcoturi ºi fursecuri, dar, din punct de vedere al banilor, nu au fost decât vorbe ºi iar vorbe.

Programul de reconstrucþie este zero. Practic, organismul care trebuia sã administreze acest Fond pentru reconstrucþie nu are nici mãcar sediu, pentru cã nu are bani.

ªi atunci ce înseamnã acest Program de reconstrucþie pentru Balcani? Ce ºansã oferã acum oamenilor de afaceri decizia Uniunii Europene de a ridica embargoul impus Iugoslaviei? Când ºi în ce condiþii îºi va recâºtiga România partenerul comercial tradiþional de la sud-vest de Dunãre?