Stenogramă plen

Doamnelor ºi domnilor,

Începem programul de intervenþii. Invit la microfon pe domnul Dumitru Buzatu. Este? Nu este. Domnul Bejinariu Petru, P.D.S.R. Se pregãteºte domnul Baban ªtefan, de la P.R.M.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Intitulez intervenþia de astãzi: ”E greu pentru români când þara nu-i întreagãÒ.

Istoricii ºi politicienii cinstiþi ºi demni, populaþia din România au calificat Pactul Ribbentrop-Molotov ca un act de mare nedreptate, ”odios ºi criminalÒ ºi ca ”o expresie a politicii imperialiste duse de cei doi mari dictatori ai vremiiÒ.

Dupã 1990 aveam dreptul ºi datoria sã întreprindem demersuri pentru cunoaºterea adevãrului istoric ºi, apoi, pentru lichidarea consecinþelor abuzurilor din acel an de groazã ºi urgie Ð 1940. Dar n-a fost sã fie aºa.

Despre adevãrurile anului 1940 s-a scris mult în ultima vreme ºi s-a vorbit ºi la Conferinþa internaþionalã din 1991 de la Chiºinãu ºi la Congresul Societãþii pentru cultura ºi literatura românã din Bucovina, în 1992, de la Gãlãneºti Ð Suceava, prilej cu care s-a adoptat cunoscuta ”Chemare de la PutnaÒ. Din aceastã chemare, reþinem: ”Conducerea societãþii ºi membrii prezenþi la congres, în pelerinaj la Mânãstirea Putna, s-au legat solemn în faþa lui Dumnezeu ºi sub oblãduirea lui ªtefan cel Mare sã lupte cu toate forþele lor intelectuale ºi spirituale pentru a menþine unitatea naþionalã a românilor din Bucovina istoricã.Ò

Dar, în mare grabã, dupã aceea, ºi fãrã nici un temei istoric, juridic ºi moral, actuala putere a parafat, semnat ºi ratificat Tratatul politic de bazã dintre România ºi Ucraina, prin care au fost cedate Ucrainei nordul Bucovinei ºi þinutul Herþa ºi Sudul Basarabiei. Dupã ratificare, situaþia românilor din regiunea Cernãuþi s-a înrãutãþit continuu.

Iatã realitãþi foarte recente ºi punctuale: atitudinea autoritãþilor ucrainene faþã de delegaþiile judeþului Suceava ºi Botoºani, la festivitatea dezvelirii statuii lui Eminescu, la Cernãuþi, în ziua de 15 iunie 2000; constrângerile aduse în ºcolile româneºti; coborârea unicului steag românesc de pe clãdirea sediului redacþiei ziarului ”LumeaÒ; prezenþa la manifestãrile româneºti a unor reprezentanþi gãlãgioºi ai organizaþiilor extremiste ucrainene; oprirea tinerilor etnici români, în numãr de 200, de a veni la studii în România, cu burse din partea statului român; ºi altele.

Sunt dezvoltate constrângeri ºi în sfera Bisericii Ortodoxe din satele româneºti. Cel mai recent caz este cel al preotului român paroh la Biserica din Ceahor, ”regiunea Cernãuþi, cãruia autoritãþile ucrainene i-au aplicat interdicþia de intrare în Ucraina în timp ce se întorcea de la hramul Sfintei Paraschiva de la Iaºi împreunã cu un grup de enoriaºi din parohia sa. În ultimele luni, preotul Ioan a fost þinta unor atacuri de presã, respectiv în ziarul ”CeasÒ, ºi a fost supus unor presiuni din partea autoritãþilor locale.

Strãvechi pãmânt românesc, Basarabia a devenit, în urma aceluiaºi Pact Ribbentrop-Molotov, Republicã Socialistã, apoi Republica Moldova. ªi aici actuala putere se exprimã tot prin tratat.

Domnul ministru Petre Roman a parafat Tratatul privilegiat de parteneriat ºi colaborare dintre România ºi Republica Moldova, fãrã prevederi majore, spre a fi, într-adevãr, privilegiat ºi fãrã deschiderea necesarã pentru revenirea Basarabiei la patria-mamã.

Astfel de aprecieri din sãptãmâna trecutã ale liderului P.D.S.R., domnul prim-vicepreºedinte Adrian Nãstase, la Chiºinãu, tare l-au supãrat pe domnul ministru de externe, care-n ultima vreme ne scaldã în promisiuni, aºa cum Domnia sa s-a scãldat politic în Dunãre.

Noi avem însã datoria de a ne apleca asupra istoriei, ºi nu asupra manualelor alternative, ci asupra realitãþilor de azi. Avem rãspunderea menþinerii identitãþii naþionale a tuturor românilor de peste hotare ºi avem onoarea ºi menirea de a rãmâne români ºi la sfârºitul globalizãrii. Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Urmeazã domnul Baban ªtefan, de la P.R.M. Se pregãteºte domnul Lãdariu Lazãr, de la P.U.N.R.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

”România a mers pe mâna NATO ºi a pierdutÒ Ð aºa se intituleazã intervenþia mea politicã de azi.

Pierderile economiei româneºti în urma celor douã embargouri impuse Iugoslaviei reprezintã un sfert din datoria externã a României.

Iugoslavia a fost dintotdeauna partenerul comercial tradiþional al României. Situaþia s-a schimbat o datã cu impunerea primului embargo Iugoslaviei, în 1993, ca urmare a rãzboiului din Bosnia-Herþegovina. Astfel, Iugoslavia, care se afla pe locul 7 în 1991 în clasamentul þãrilor cu care România derula schimburi comerciale, a ajuns pe locul 72 în 1993.

Pe toatã perioada embargoului, economia româneascã a pierdut 1 miliard de dolari. Cei mai afectaþi au fost oamenii de afaceri români, care au pierdut o piaþã bunã de desfacere a produselor lor.

Din 1996 pânã la impunerea celui de-al doilea embargo þãrii vecine, schimburile comerciale româno-iugoslave au început uºor sã se revigoreze, dar asta nu înseamnã cã produsele româneºti au recãpãtat în totalitate locul pierdut pe piaþa de la sud-vest de Dunãre.

Cea de-a doua sancþiune impusã Iugoslaviei în martie 1999 a dus din nou la micºorarea volumului schimburilor comerciale cu România, economia þãrii noastre înregistrând pierderi, ºi de aceastã datã, de peste 1 miliard de dolari.

O datã cu ridicarea embargoului, toate þãrile din zonã au pornit cursa pentru câºtigarea pieþei iugoslave.

Pactul de stabilitate în Europa de Sud-Est a pornit ca o iniþiativã de generozitate din partea Uniunii Europene ºi a altor puteri economice ºi politice ca S.U.A., Japonia sau Canada, pentru a întãri economia, democraþia ºi a oferi stabilitate politicã în sud-estul Europei.

Þãrile propuse sã beneficieze de cele douã-trei miliarde dolari preconizaþi pentru reconstrucþia în Balcani sunt: Bulgaria, România, Albania, Croaþia, BosniaHerþegovina ºi, mai nou, Iugoslavia.

Din iulie anul trecut, când a apãrut aceastã iniþiativã, promovatã ºi ca prim semn de atenþie din partea occidentului faþã de Europa de Sud-Est, proiectul de reconstrucþie din Balcani a rãmas pânã în prezent doar o promisiune.

Da. Vã mulþumesc.

Urmeazã domnul Lãdariu Lazãr. Se pregãteºte domnul Ceauºescu Gheorghe.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Când domnul Radu Sârbu, mai-marele F.P.S.-ului, considerã bunurile românilor precum cele de pe o proprie moºie, aºezând reproºurile aduse privind scoaterea economiei româneºti la mezat drept ”diversiune a unor invidioºi din umbrãÒ, fãcându-se cã nu ºtie nimic despre privatizãrile ºi miºculaþiile de pe la TEPRO Ð Iaºi, PETROMIDIA, ARLO Ð Slatina, PETROM, PETROTUB Ð Roman, SIRCOTUB Ð Zalãu, PHOENIX Ð Baia Mare, SEVERNAV Ð Drobeta-Turnu-Severin, când fostele I.A.S.uri sunt împãrþite între directori ºi neamurile lor, uitând cu totul de cei care acolo au trudit o viaþã întreagã, când ROMTELECOM ºi CIMENTUL românesc sunt date cu dãrnicie pe mâna strãinilor, ceva e putred pe la vârful piramidei puterii actuale.

Când controlul Trezoreriei României este subordonat intereselor bãncilor strãine, prin Societatea privatã TRANSFOND Ð adevãrat ”cal troianÒ în sistemul financiar românesc, când bãncile strãine câºtigã enorm pe seama speculaþiilor legate de moneda naþionalã, prin manipularea ratei dobânzilor în folos propriu, ceea ce aduce României, din cauza devalorizãrii euro în raport cu moneda americanã, o pierdere de 1 miliard de dolari pe an, pãgubind deopotrivã bugetul de stat ºi exportul unei economii în tranziþie, sã închizi ochii înseamnã a-þi trãda neamul într-o poziþie antinaþionalã.

Când pãgubiþii de la F.N.I., furaþi la drumul mare ca în Codrii Vlãsiei, sunt aruncaþi pe scãrile Parlamentului ca niºte saci de porumb, când indiferenþa autoritãþilor permite sã fie îndreptatã bâta pe spinarea lor, când castana fierbinte a responsabilitãþilor trece dintr-o mânã în alta, când pãcãliþii Ð majoritatea oameni vârstnici ºi bolnavi Ð declarã greva foamei ºi ies cu rândul în Piaþa Universitãþii pentru a atrage atenþia asupra lor, în timp ce alde Sorin Ovidiu Vântu, Nicolae Popa, Anton Sângeorzan, iuþi de picior, dar ºi de mânã, îºi iau partea bine tãiatã, între 471 de miliarde ºi, respectiv, 34 de miliarde lei din fond, pe la noi totul este posibil.

Când frigul, acum când ”generalul IarnãÒ iar i-a prins nepregãtiþi pe mai-marii clipei, întorcându-ne cu peste 10 ani îndãrãt, spre îndemnul lui Ceauºescu ”de a mai pune o hainã pe noiÒ în apartamentele îngheþate, când nu sunt gãsite cele 150 milioane de dolari pentru a ieºi din aceastã situaþie, când sãrãcia ºi ºomajul stãpânesc pe la noi, când locuitorii Romanului îºi vând casele ºi pleacã în lume, când un pãrinte se aruncã cu copilul în braþe sub roþile maºinii, românul ajunge la limita rãbdãrii ºi a disperãrii.

Domnul Ceauºescu Gheorghe.

Se pregãteºte domnul Bud Nicolae. Este prezent?

Domnule preºedinte,

Alegerile din 24 septembrie 2000 din Republica Federalã Iugoslavia au dus la victoria forþelor democratice ºi la prãbuºirea Regimului Miloºevici.

Preºedintele României, Guvernul ºi partidele politice au salutat aceastã victorie a democraþiei împotriva unei guvernãri care în 10 ani a dus la dezmembrarea fostei Iugoslavii, la rãzboi ºi violenþã ºi a aruncat þara într-o crizã profundã, cu consecinþe încã greu de evaluat nu numai pentru poporul sârb, ci ºi pentru întreaga regiune sud-est europeanã.

Parlamentul României trebuie ºi el sã adopte o poziþie comunã faþã de aceste evenimente. Se cuvine, desigur, sã salutãm printr-un mesaj, adresat noului preºedinte al federaþiei ºi parlamentarilor aleºi la 24 septembrie 2000, victoria democraþiei. Dar aceasta nu este de ajuns.

Trebuie sã recunoaºtem cã între 1992 ºi 1996 guvernarea P.D.S.R., P.R.M., P.S.M. a întreþinut relaþii privilegiate cu Regimul Miloºevici, pe care l-a ajutat ºi fãþiº ºi în secret în opera sa de distrugere a fostei Iugoslavii. Aspectele penale ale contrabandei cu petrol iniþiate ºi încurajate de Guvernul Vãcãroiu sunt pe cale sã fie elucidate de justiþie.

Implicaþiile politice ale acestor acþiuni, în beneficiul forþelor agresive din spaþiul iugoslav nu pot rãmâne în seama Parchetului ºi a tribunalelor. Este imperios necesar ca Parlamentul României sã examineze, prin comisiile sale de apãrare ºi de politicã externã, consecinþele politice ale acestor acþiuni, sã verifice în ce mãsurã ele nu au fost susþinute ºi prin alte mijloace, încã necunoscute, sã ia mãsuri pentru ca România sã nu mai aibã de suportat consecinþele unor decizii pe care guvernanþii le-au luat fãrã ºtirea ºi fãrã acceptul Parlamentului ºi al cetãþenilor acestei þãri.

Colaborarea celor mai înalte autoritãþi ale României cu forþe politice ºi militare care azi sunt calificate drept ”criminaleÒ de cãtre statele democratice a expus þara noastrã la riscuri politice pe care trebuie sã le evaluãm în cunoºtinþã de cauzã.

Solicit, de aceea, ca în termen de o sãptãmânã Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii, Ministerul de Externe ºi Ministerul Apãrãrii Naþionale sã informeze Parlamentul asupra tuturor acordurilor publice sau secrete pe care România le-a încheiat sau le-a aplicat în raporturile ei cu Iugoslavia, din 1992 pânã în 1996.

Da. Vã mulþumesc. Urmeazã domnul Bud Nicolae.

Se pregãteºte domnul Simedru Dan Coriolan. Este?

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Acum, pe ultima sutã de metri ai actualei guvernãri, coaliþia pare dispusã a ne oferi o nouã surprizã de proporþii.

Dupã ROMTELECOM, I.M.G.B., TEPRO Ð Iaºi ºi multe altele, se precipitã retezarea unui alt pilon al economiei româneºti. Mã refer la cele ce se întâmplã în legãturã cu privatizarea Bãncii Comerciale Române.

Recent, ºeful Comisiei de privatizare, domnul Nicolae Boeþi, care a þinut piept presiunilor Fondului Monetar Internaþional ºi Bãncii Mondiale de privatizare cu orice preþ a Bãncii Comerciale Române, a fost demis ºi înlocuit cu repeziciune, iar acum Guvernul vrea sã-ºi modifice strategia de privatizare pe care tot el a aprobat-o.

Vechea strategie prevedea ca un pachet de acþiuni de maximum 35% sã fie vândut cãtre investitori strategici, alte 20% din acþiuni sã fie vândute cãtre BERD ºi D.H.C., o societate de investiþii internaþionalã, mãsuri urmate de ieºirea pe piaþa internã ºi externã de capital, concomitent cu oferirea a 5% din acþiuni salariaþilor.

Acum, Guvernul dãrâmã întreaga activitate depusã de Comisia de privatizare a Bãncii Comerciale Române, strategie aprobatã de Guvern ºi care prevedea ca procesul de privatizare a B.C.R. sã înceapã efectiv în luna iunieiulie 2001 ºi sã se încheie în 2002.

Strategia iniþialã fusese aprobatã de cãtre Fondul Proprietãþii de Stat ºi Agenþia Naþionalã pentru Dezvoltare Regionalã ºi era agreatã ºi de Ministerul Finanþelor, însã Banca Naþionalã a României, din nou Banca Naþionalã, nu a avizat-o pe motiv cã aceastã strategie nu poate constitui suportul unei privatizãri reale. Astfel, se vrea ca pânã la alegeri sã se vândã 51% din acþiuni cãtre ”un investitor strategicÒ ºi, dacã este posibil, întregul pachet de 70% deþinut de Fondul Proprietãþii de Stat.

Schimbarea din funcþie a preºedintelui Comisiei de privatizare a Bãncii Comerciale Române este cu atât mai suspectã cu cât ea a fost fãcutã fãrã ca acesta sã fie anunþat în prealabil, fãrã apariþia în _Monitorul Oficial_ a hotãrârii de schimbare ºi fãrã ca aceeaºi hotãrâre sã fi fost pusã în discuþia Cabinetului Isãrescu.

Da. Vã mulþumesc.

Domnul Simedru Dan Coriolan. Se pregãteºte domnul Constantin Cotrutz.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Intervenþia mea de astãzi este determinatã de un articol apãrut în cotidianul ”AziÒ, al cãrui trist conþinut face referire la indiferenþa ºi ignoranþa autoritãþilor faþã de drepturile moþilor, consfinþite prin lege.

În urma unei discuþii cu cel care a inspirat acel articol, primarul comunei Albac, Gheorghe Paºca, am aflat cã strãdania noastrã, a Parlamentului, de a reda drepturile obþinute cu sacrificii de bravii locuitori ai Munþilor Apuseni, moþii, au rãmas apã de ploaie, adicã o lege pe care autoritãþile statului, din pãcate, n-o bagã deloc în seamã.

În 1934, Guvernul liberal condus de Gheorghe Tãtãrãscu s-a întâlnit în ºedinþã, þinutã în mod simbolic în capitala moþilor, la Câmpeni, ºi a adoptat o lege specialã pentru moþi, prin care le acordã o serie de drepturi, ca recunoaºtere a luptei de veacuri pentru o viaþã mai bunã ºi identitate naþionalã, lege care a fost respectatã ºi preþuitã în întreaga þarã.

Legea de astãzi, mã refer la Legea nr. 33, care reînvie în mare parte spiritul legii de acum 66 de ani, nu este respectatã, moþii fiind batjocoriþi în târgurile din þarã.

Cea mai gravã situaþie se întâlneºte la Craiova, unde Administraþia pieþelor, în speþã târgul din Romaneºti, de acord cu primãria municipiului, percepe taxe exagerat de mari, ignorând cu desãvârºire atât ”carnetul de moþÒ, cât ºi Legea nr. 33.

Oamenilor li se spune de fiecare datã sã se ducã la cei care le-au dat drepturile prin lege ºi sã le rezolve problemele, ca ºi cum la Craiova ar fi o altã þarã.

De asemenea, o altã unitate a statului, mã refer la ROMSILVA, nu acordã, conform spuselor primarului comunei Albac, acea reducere cu 50% din preþul materialului lemnos pentru locuitorii Munþilor Apuseni.

Având în vedere aceste lucruri, cer ministrului funcþiei publice ºi prefectului Craiovei sã ia act de aceste fapte ºi sã aplice legea, în special Legea nr. 33 ºi, dacã este cazul, ºi Legea nr. 69 modificatã, în ceea ce priveºte faptele primarului Bulucea ºi Administraþiei pieþelor. Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Urmeazã domnul Constantin Cotrutz. Se pregãteºte domnul Garda Dezideriu Coloman.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

În locul unei analize competente a activitãþii sale, Ministerul Educaþiei Naþionale ne oferã comentarii propagandistice.

Raportul Ministerul Educaþiei Naþionale ascunde adevãrata mãsurã a incompetenþei.

Mãrturisesc sincer cã am stat cu sufletul la gurã aºteptând raportul Ministerului Educaþiei Naþionale, la 10 luni de la noua ºi totuºi vechea guvernare C.D.R.-istã.

Nerãbdarea mea izvora din faptul cã în ultimul an învãþãmântul românesc a fost supus la nenumãrate încercãri, numite mai în glumã, mai în serios ”experimente reformatoareÒ.

Am fost surprins însã când, în locul unui raport obiectiv, în care sã fie puse în balanþã toate realizãrile ºi nereuºitele din ultimul timp, am putut citi doar douã discursuri oficiale ale domnului ministru, cu o formulã introductivã identicã, de parcã scribii de la minister au fost declaraþi corijenþi la capitolul originalitate.

Raportul pe care l-am discutat reprezintã dovada vie a existenþei temporare în fruntea ministerului a unui filosof. Fãrã a vorbi în sens peiorativ, darea de seamã a ministerului nu poate fi încadratã decât în capitolul filosofãri, cu care domnul Marga ne-a obiºnuit de ceva vreme.

Dar sã vedem acum cu ce ne îmbrobodeºte domnul ministru, þinând sã atragem atenþia cã raportul mai sus amintit nu a fost întocmit pentru un învãþãtor de ºcoalã dintr-un sat uitat de lume, ci chiar pentru Parlamentul României. Posibilitãþile de învãþãturã au sporit la orice nivel, se mândreºte domnul Marga, uitând probabil sã spunã cã în acest an, mai mult decât în ultimul sfert de veac, tot mai mulþi copii nu au putut pãºi în ºcoalã datoritã pauperizãrii cu care familiile lor trebuie sã se confrunte.

Un alt motiv de laudã îl reprezintã asanarea examenelor, dupã decenii de corupere ºi superficialitate. Mai are rost sã ne amintim cã în aceastã varã nu a existat examen important în învãþãmântul românesc care sã nu fie contestat într-o formã sau alta, pentru viciile de formã sau conþinut? Examenele de capacitate, de bacalaureat, admitere în licee ºi ºcoli profesionale Ñ au eliminat ele, oare, coruperea ºi superficialitatea?

## Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul Garda Dezideriu Coloman. Se pregãteºte domnul Anghel Stanciu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La data de 23 octombrie, s-au împlinit 44 de ani de la începutul Revoluþiei maghiare din 1956.

Manifestarea de solidaritate cu poporul polonez a studenþilor de la Budapesta, dãrâmarea statuii lui Stalin au reprezentat începutul Revoluþiei anticomuniste în spaþiul central est-european. Ca replicã, oamenii serviciului Securitãþii statului din Ungaria au deschis focul, atât asupra demonstranþilor, cât ºi asupra celor care au încercat sã ocupe Radioul.

Deºi în ziua de 24 octombrie puterea comunistã a folosit tancurile împotriva insurgenþilor, cu toate acestea, nu a putut reprima rãscoala populaþiei. Mai mult chiar, dupã mãcelul din 25 octombrie, din faþa Parlamentului, ºi luptele din celelalte oraºe din Ungaria, s-a format Guvernul condus de Nagy Imre, la data de 27 octombrie, guvern care a susþinut revendicãrile anticomuniste ale poporului maghiar ºi care, în ziua de 1 noiembrie 1956, a hotãrât ieºirea Ungariei din Tratatul de la Varºovia ºi neutralitatea þãrii.

Comuniºtii de la Moscova, prin intervenþia armatei sovietice, la data de 4 noiembrie, au instalat Guvernul comunist contrarevoluþionar condus de Janos Kadar. Cu toate cã insurgenþii au luptat cu un eroism ieºit din comun pânã la începutul anului 1957, datoritã superioritãþii numerice a armatei sovietice, revoluþia maghiarã eºuase.

Revoluþia din 1956 a influenþat gândirea intelectualã din România. Profesorii universitari ºi studenþii de la Cluj au susþinut, pentru prima datã, necesitatea introducerii autonomiei universitare, însã miºcarea intelectualilor români ºi maghiari din centrele urbane din România a fost înãbuºitã cu cruzime. La Universitatea de la Cluj, 22 de studenþi erau exmatriculaþi ºi întemniþaþi, iar numeroºi scriitori, savanþi erau deportaþi ºi obligaþi la muncã silnicã.

Puterea comunistã din România s-a folosit de evenimentele revoluþiei maghiare ºi de miºcãrile de solidaritate cu evenimentele revoluþionare din Ungaria pentru a restrânge drepturile minoritãþii maghiare, dintre care mãsura cea mai durã o reprezenta desfiinþarea Universitãþii ”BolyaiÒ din Cluj.

La Budapesta!

Vã mulþumesc. Domnul Anghel Stanciu. Domnul Dumitru Buzatu a apãrut? Nu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi ca, înainte de a da citire unei scrisori deschise adresate domnului prim-ministru Mugur Isãrescu, sã-i reamintesc domnului... ºi distinsului nostru coleg Nicolae Ceauºescu cã Partidul România Mare nu a fost la guvernare.

”Scrisoare deschisã adresatã domnului Mugur Isãrescu, prim-ministru al Guvernului României

Excelenþã, la puþin timp dupã raportul prezentat în faþa plenului celor douã Camere ale Parlamentului României, în care arãtaþi cã economia þãrii noastre cunoaºte o creºtere cu implicaþii directe în ameliorarea condiþiilor de trai ale celor trei sferturi din populaþia acestei þãri, vã aducem la cunoºtinþã cã în toatã þara, dar mai ales în Moldova, îndeosebi în municipiul ºi oraºele din judeþul Iaºi, aceastã afirmaþie a dumneavoastrã continuã sã fie dezminþitã crunt de realitate.

Este ºtiut ºi este vizibil din ce în ce mai mult cã sãrãcia este fenomenul care caracterizeazã România, chiar ºi sub guvernarea dumneavoastrã. ªi aceasta pentru cã ºi actuala coaliþie nu ºi-a þinut promisiunile fãcute cetãþenilor în campania electoralã. _Legãmântul de la Ruginoasa, Contractul celor 200 de zile_ ºi multe alte asemenea gogoºi electorale au fãcut sã ajungem la dezastrul în care ne aflãm acum.

Dacã în alte vremuri oamenii au fost îndemnaþi sã mai punã pe ei o hainã sau un palton când venea frigul iernii, acum nu le mai au nici pe acestea.

Ieri, într-o interpelare, am solicitat public demisiile domnului Radu Berceanu, ministrul industriei ºi comerþului, ºi a domnului Lucian Liviu Albu, ministrul muncii ºi protecþiei sociale. Dar cum Domniile lor nu vor avea curajul sã-ºi prezinte demisiile, vã solicitãm, Excelenþã, sã-i demiteþi de urgenþã, ca incompetenþi, pentru cã nu au respectat prevederile Constituþiei în a asigura condiþii decente de trai.

O þarã întreagã trãieºte în frig, regiile termoelectrice neasigurând agentul termic necesar încãlzirii locuinþelor. Costul ridicat al agentului termic a determinat sute de mii de cetãþeni cu venituri mici, ºi determinã, în continuare, ca într-o nebunie paralizantã, sã se debranºeze de la reþea.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da, vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, am încheiat lista de vorbitori. Trecem la ordinea de zi.

Avem prezenþa?

Spunea domnul preºedinte Anghel Stanciu cã unii colegi se plâng cã nu au locuri în Parlament, dar sunt atâtea locuri goale!

## **Domnul Anghel Stanciu** _(din salã):_

Sã trecem la ordinea de zi! Sã trecem la ordinul de

zi!

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei, anunþându-vã cã, din totalul de 343 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri 252, 8 participã la alte acþiuni parlamentare, 91 fiind absenþi. Cvorumul de lucru este astfel întrunit.

Intrãm în ordinea de zi a Camerei Deputaþilor...

## **Domnul Anghel Stanciu** _(din salã):_

Nu prea avem secretari!

## **Doamna Viorica Afrãsinei** _(din salã):_

Apelul nominal!

Deci invit secretarii de ºedinþã la prezidiu...

## **Domnul Florea Buga** _(din salã):_

Invitaþi ºi puterea!

Stimaþi colegi, avem câteva rapoarte de mediere ºi...

## **Doamna Viorica Afrãsinei** _(din salã):_

Apelul nominal!

Apel nominal doriþi?

## **Doamna Viorica Afrãsinei** _(din salã):_

Nu putem începe cu 10 oameni în salã!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Sã vedem cine îl face!

Dar, iatã, se pare cã nu s-a terminat ºedinþa Biroului permanent!

S-a terminat de mult!

S-a terminat... Stimaþi colegi, la mediere este simplu ºi putem începe!

## **Doamna Viorica Afrãsinei** _(din salã):_

Nu putem începe, domnule preºedinte!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Dacã nu putem, de ce nu vã aduceþi deputaþii în salã?!

Daþi-mi catalogul, cã îl strig eu! Poate aºa recuperãm mãcar secretarii de ºedinþã!

Deci apelul nominal:

|car secretarii de ºedinþã!

| |---|---| |Achimescu Victor-ªtefan|absent| |Aferãriþei Constantin|absent| |Afrãsinei Viorica<br>Albu Alexandru<br>Albu Gheorghe<br>Alecu Aurelian Paul<br>Ana Gheorghe (DB)<br>Ana Gheorghe (HD)<br>Andrei Gheorghe<br>Andronescu Ecaterina<br>Antal Istv‡n<br>Antonescu George Crin Laurenþiu<br>Antonescu Niculae Napoleon|prezentã<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absentã<br>absent<br>absent<br>prezent| |Argeºanu Valentin|prezent| |Arghezi Mitzura Domnica|absentã| |Ariton Gheorghe|absent| |Asztalos Ferenc|absent| |Avramescu Constantin-Gheorghe|absent| |Baban ªtefan|prezent| |Babiaº Iohan-Peter|absent| |Babiuc Victor|absent| |Baciu Mihai|prezent| |Badea Alexandru Ioan|absent| |Bara Radu-Liviu|absent| |B‡r‡nyi Francisc<br>Barbaresso Emanoil-Dan|prezent<br>absent| |Barbãroºie Victor<br>Barde Tãnase<br>Bartoº Daniela<br>Bãbãlãu Constantin<br>Bãlãeþ Dumitru<br>Becsek-Garda Dezideriu Coloman<br>Bejinariu Petru|absent<br>prezent<br>absentã<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent| |Berci Vasile|absent| |Berciu Ion|absent| |Biriº Anamaria Mihaela|absentã| |Birtalan çkos|prezent| |Bivolaru Gabriel|absent.|

La tribunal!

## **Domnul Vasile Lupu:**

La tribunal! Bivolaru Ioan absent Boda Iosif absent Bšndi Gyšngyike prezent Boºtinaru Victor absent Bot Octavian prezent Botescu Ion absent Bran Vasile absent Brezniceanu Alexandru prezent Bud Nicolae prezent Buga Florea prezent Bujor Liviu absent Burlacu Viorel absent Buruianã-Aprodu Daniela absentã Buzatu Dumitru prezent Calimente Mihãiþã absent Cazacu Vasile-Mircea prezent Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard prezent Cândea Vasile absent Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae prezent Chichiºan Miron prezent Chiliman Andrei-Ioan prezent Chiriac Mihai prezent Chiriþã Dorin prezent Ciontu Corneliu prezent Ciumara Mircea absent Cîrstoiu Ion prezent Cojocaru Radu-Spiridon absent Constantinescu Dan absent Corâci Ioan Cezar absent Corniþã Ion absent Cosma Liviu-Ovidiu absent Coºea Dumitru Gheorghe Mircea absent Cotrutz Constantin Eremia prezent Cristea Gabriela absentã

Cristea Gheorghe... Stimaþi colegi, secretarul de ºedinþã mã informeazã cã suntem în cvorumul de lucru ºi cã putem începe ºedinþa.

Deci intrãm cu Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 207/1999 privind înfiinþarea Ministerului Funcþiei Publice.

Avem un singur text. Comisia propune varianta Senatului.

Obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri?

Votat.

Urmãtorul raport, la proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului O.M.P.I. privind drepturile de autor, adoptat la Geneva, la 20 decembrie 1996.

La primul text, avem textul Camerei Deputaþilor, propus de Comisia de mediere.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? ## Votat.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului O.M.P.I. privind interpretãrile, execuþiile ºi fonogramele, adoptat la Geneva, la 20 decembrie 1996.

Un singur text. Comisia de mediere propune text al Camerei.

Obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Mai departe, intrãm la Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind egalitatea ºanselor de a urma studiile de învãþãmânt superior, prin acordarea burselor sociale de studii.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, ocupaþi-vã locurile în bãnci!

Avem distinºi oaspeþi în salã. Ocupaþi-vã locurile în bãnci, vã rog!

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Avem onoarea de a fi vizitaþi de o delegaþie condusã de ministrul justiþiei din Olanda, domnul Albert Hedrick Horthons.

Un bun sejur în România!

ªi trecem mai departe, la Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind egalitatea ºanselor la accesul în învãþãmântul superior.

Punctul 1 din raport, textul Camerei propus de comisie.

Obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Pct. 2 Ð textul Camerei. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Pct. 3 Ð textul Camerei. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Pct. 4 Ð varianta Camerei. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Pct. 5 Ð text comun. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Pct. 6 Ð text comun. La alin. 1. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

La alin. 2 ºi 3 Ð textul Camerei Deputaþilor. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. La alin. 4 Ð text comun. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Pct. 7 Ð varianta Camerei.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Pct. 8 Ð text comun. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Pct. 9 ºi 10 Ð varianta Camerei. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Pct. 11 Ð text comun. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Raportul în întregime. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

## PAUZÃ

## Onoraþi colegi,

Continuãm cu proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei privind interzicerea utilizãrii, stocãrii, producerii ºi transferului de mine antipersonal ºi distrugerea acestora, adoptatã la Oslo, în Norvegia, la 18 septembrie 1997.

Comisia pentru apãrare. Rog un membru al Comisiei pentru apãrare sã ia locul pe banca comisiei. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aveþi Comisia pentru apãrare? Sã facem un apel numai pentru ea? Vã rog, dacã nu este nici un membru al Comisiei de apãrare în salã, sã-mi daþi lista membrilor comisiei, sã facem un apel nominal per comisie.

De la Comisia pentru apãrare vreau sã ºtiu dacã este vreun membru. Domnul vicepreºedinte al comisiei, domnul Ioniþã, sau secretar?! Secretar, da? Domnule deputat Ioniþã, vã rog sã luaþi loc!

Iniþiatorul, dacã doreºte sã ia cuvântul? Nu. Doriþi sã luaþi cuvântul? Da? Vã rog. Din partea iniþiatorului...

## **Domnul Mihai Dobre:** _Ñ director general în Ministerul Afacerilor Externe:_

Din partea Ministerului Afacerilor Externe...

Vã rog, reglaþi microfoanele mai jos, ca sã vorbiþi în ele! Vã mulþumesc.

## **Domnul Mihai Dobre:**

Acum este bine. Din partea Ministerului Afacerilor Externe sunt Mihai Dobre, directorul general pentru afaceri strategice ºi globale.

Convenþia privind interzicerea folosirii, stocãrii, producerii ºi transferului minelor antipersonal ºi distrugerea acestora, cunoscutã sub numele de ”Convenþia de la OtawaÒ, a fost deschisã spre semnare la 3 decembrie 1997. Este un instrument juridic cu vocaþie universalã care vizeazã eliminarea unei întregi categorii de armament. În esenþã, convenþia prevede obligaþia statelor-pãrþi ca, în nici o împrejurare, sã nu foloseascã mine antipersonal, sã nu dezvolte, producã, achiziþioneze, stocheze, reþinã sau transfere de cãtre orcine, direct sau indirect, mine antipersonal, sã nu asiste, încurajeze sau sprijine pe oricine s-ar angaja în activitãþile interzise statelor-pãrþi.

Convenþia a intrat în vigoare la 1 martie 1999, dupã ratificarea ei de 40 de state. România a semnat convenþia încã de la deschiderea ei spre semnare. Prin ratificarea acestei convenþii, România îºi afirmã ataºamentul faþã de obiectivul eliminãrii flagelului minelor antipersonal, alãturându-se grupului numeros de state care au adoptat o conduitã responsabilã ºi angajatã în aceastã privinþã. Mulþumesc mult!

Din partea comisiei, dau cuvântul domnului deputat Ioniþã. Vã rog.

În urma examinãrii proiectului de Lege pentru ratificarea Convenþiei privind interzicerea utilizãrii, stocãrii, producerii ºi transferului de mine antipersonal ºi distrugerea acestora, adoptatã la Oslo, în Norvegia, la 18 septembrie 1997, în ºedinþa din 17 octombrie 2000, comisia a hotãrât, cu majoritate de voturi pentru, ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã, cu respectarea dispoziþiilor art. 74 alin. 2 din Constituþia României.

Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Începem cu

titlul legii. Dacã sunt intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Dacã un grup doreºte, sã spunã de la microfon. Deci suntem în procedurã de urgenþã, doresc sã ºtiu dacã Comisia pentru administraþie publicã este în salã reprezentatã. Da, rog ca domnul preºedinte Cârstoiu sã vinã la lucrãri.

Doamna deputat Afrãsinei Viorica, aveþi cuvântul.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Tocmai voiam sã vã rog sã acceptaþi o pauzã de un sfert de orã, pentru ca domnul preºedinte Cîrstoiu sã poatã veni la dezbaterea acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Cîrstoiu a ieºit adineauri, era în salã, mi s-a spus cã vine imediat.

ªi totodatã, probabil cã în acest sfert de orã se va întruni ºi cvorumul, dacã colegii vor avea bunãvoinþa sã vinã. Este o dezbatere importantã, este un proiect de lege cu multe implicaþii. Aºadar, vã rog, domnule preºedinte de ºedinþã, sã formãm întâi cvorumul în aceastã salã ºi apoi sã intrãm în dezbaterea legii. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Rog liderii de grupuri, pânã când apare domnul preºedinte Cîrstoiu, sã dispunã venirea în salã a celor care nu sunt ºi vã rog sã pregãtiþi documentele pentru apel nominal.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

Unanimitate.

Articolul unic al legii. Intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Onoraþi colegi,

O sã vã rog sã vã ocupaþi locurile în salã. O sã-l rog pe preºedintele comisiei sesizate în fond...

Unanimitate.

Vã supun spre aprobare legea, lege ordinarã, prin vot deschis cu mâna ridicatã, în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? O abþinere.

Nici un vot împotrivã, adoptat proiectul de lege.

Continuãm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici. Suntem în procedurã de urgenþã.

## **Doamna Viorica Afrãsinei**

**:**

Suntem 85 de oameni în salã.

## **Domnul Iuliu Ioan Furo**

**:**

Dezbaterile generale au fost!

Deci, fiind o procedurã de urgenþã, îi dau cuvântul preºedintelui comisiei sesizate în fond, domnului preºedinte Ion Cîrstoiu sã propunã timpii pentru dezbatere. Aveþi cuvântul, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Existând numai o singurã divergenþã la acest proiect de lege, propun 3 minute timp de dezbatere ºi probabil cã...

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/2.XI.2000

ªi timpul total?

Tot 3 minute.

Nu.

10 minute.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

10 minute. Vã mulþumesc. Deci cei doi timpi sunt: 3 minute ºi 10 minute. Vi supun aprobãrii.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Potrivit art. 105 din regulamentul nostru, trecem la dezbaterea proiectului de lege direct pe articole.

O sã începem cu textul ordonanþei. Titlul ordonanþei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Art. I, preambul. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Vã supun spre aprobare pct. 1 pânã la 12 inclusiv la

care nu au fost amendamente.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

Deci, cu un vot împotrivã, nici o abþinere, adoptat. La pct. 13 gãsim amendamentul comisiei. Dacã au fost amendamente respinse aici? N-au fost.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Un vot împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu un vot împotrivã, nici o abþinere, adoptat textul comisiei.

În continuare vã voi supune spre aprobare punctele celelalte la care nu au fost amendamente respinse, 14 pânã la 27.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nu sunt. Adoptat.

Art. I, în ansamblul lui. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere.

Cu un vot împotrivã, nici o abþinere, adoptat. Art. II. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nu sunt. Adoptat cu un vot împotrivã.

Art. III. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã.

Abþineri? Nu sunt. Adoptat cu un vot împotrivã. Nici o abþinere. Art. IV. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere. Adoptat. În continuare avem o anexã la acest proiect de lege. V-o supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nu sunt. Deci adoptatã anexa cu un vot împotrivã, nici o abþinere. Ordonanþa în ansamblul ei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere. Trecem pe textul legii. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

**:**

Procedurã de vot!

Modalitatea de vot. Doriþi sã faceþi o propunere? Vã rog. Domnule deputat Stanciu, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Sunt niºte sugestii pe care colegii mei binevoiesc sã mi le facã ºi le mulþumesc. Este vorba de o lege care a nãscut multe discuþii ºi care va naºte multe discuþii dupã schimbarea actualei configuraþii a Parlamentului ºi, respectiv, a Executivului. Prin aceastã lege, evident, prin punctele sale bune, se urmãreºte ca sã se permanentizeze, în raport de competenþe, personalul prin crearea statutului acestuia corespunzãtor cu nevoile societãþii. Noi ºtim cã pânã acum lucrurile acestea s-au fãcut pe bazã de algoritm, inclusiv portar. Prin urmare, vrem ca aceastã lege sã nu poatã fi, sub nici o formã, sabotatã în autoritatea sa prin a se invoca faptul cã a fost votatã la sfârºit de legislaturã ºi fãrã un cvorum adecvat.

Fiind vorba de o lege organicã, v-aº propune sã o aprobãm prin vot nominal. În felul acesta, avem ºi |rumul. Dacã nu se acceptã propunerea de vot nomi-|Argeºanu Valentin|pentru| |---|---|---| |, atunci, în numele Grupului P.R.M., vã rugãm sã ne|Arghezi Mitzura Domnica|contra| |i o pauzã de 15 minute spre a ne gândi la cele trei|Ariton Gheorghe|contra| |iecte de lege care urmeazã, deoarece mai avem încã|Asztalos Ferenc|pentru| |proiect de lege care are un raport de respingere ºi|Avramescu Constantin-Gheorghe|pentru| |adoptare.|Baban ªtefan|contra| |Deci, dacã nu se acceptã procedura de vot cu vot|Babiaº Iohan-Peter|absent| |minal, grupul nostru parlamentar, ca sã nu mai revin,|Babiuc Victor|absent| |e o pauzã de consultãri de 15 minute.|Baciu Mihai|pentru| |Vã mulþumim.|Badea Alexandru Ioan|pentru| |**Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**|Bara Radu-Liviu<br>B‡r‡nyi Francisc|absent<br>pentru| |Da. Onoraþi colegi, eu vroiam sã vã propun procedura|Barbaresso Emanoil-Dan|pentru| |malã de vot prin ridicarea mâinii, însã, procedural, în|Barbãroºie Victor|pentru| |mentul în care un grup parlamentar cere un alt gen|Barde Tãnase|absent| |procedurã, ea trebuie supusã la vot. Poate cã în felul|Bartoº Daniela|absentã| |sta vom putea sã avem toþi colegii în salã.|Bãbãlãu Constantin|contra| |Eu vã supun aprobãrii, pentru cã urmãtoarea lege|Bãlãeþ Dumitru|contra| |e o lege extrem de importantã ºi ea, tot lege orga-|Becsek-Garda Dezideriu Coloman|pentru| |ã, este vorba de funcþionarea Colegiului Asistenþilor|Bejinariu Petru|absent| |dicali din România, ºi pe urmã, dupã aceasta, este ºi|Berceanu Radu Mircea|absent| |ministraþia publicã localã. Deci iatã cã avem mai multe|Berci Vasile|pentru| |i organice, extrem de importante, care se apropie de|Berciu Ion|pentru| |l ºi cred cã este foarte important ca toatã suflarea sã|Biriº Anamaria Mihaela|pentru| |de faþã.|Birtalan çkos|pentru| |Vã supun spre aprobare procedura de vot, vot nomi-|Bivolaru Gabriel|absent| |, care a fost propusã de domnul preºedinte Stanciu.|Bivolaru Ioan|absent| |Voturi pentru? Este clar, o majoritate.|Boda Iosif|absent| |Voturi împotrivã dacã sunt? 5 voturi împotrivã.|Bšndi Gyšngyike|pentru| |Abþineri? 14 abþineri.|Boºtinaru Victor|pentru| |În mod clar, procedura de vot va fi cea de vot nomi-|Bot Octavian|pentru| |. Este o lege organicã. Ca atare, o sã rog secretarii|Botescu Ion|absent| |ºedinþã sã facã acest vot nominal. La votul nominal|Bran Vasile|pentru| |stã doar vot pentru ºi vot împotrivã. Nu existã abþinere|Brezniceanu Alexandru|pentru| |în momentul în care numele unui deputat este citit de|Bud Nicolae|absent| |listã, el trebuie sã spunã ”pentruÒ sau ”contraÒ.|Buga Florea|absent| |Domnule secretar Acsinte Gaspar, aveþi cuvântul. Înce-|Bujor Liviu|absent| |m votul nominal. Rog liderii de grupuri sã dispunã|Burlacu Viorel|contra| |unþarea colegilor care sunt în Camera Deputaþilor pen-|Buruianã-Aprodu Daniela|absentã| |a fi prezenþi la acest vot ºi la lucrãri în continuare.|Buzatu Dumitru|contra| |**Domnul Acsinte Gaspar:**|Calimente Mihãiþã<br>Cazacu Vasile-Mircea|absent<br>pentru| |Vã rog sã luaþi loc în salã, sã vã puteþi exprima votul|Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard|contra| |cunoºtinþã de cauzã.|Cândea Vasile|absent| ||Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae|pentru| |Achimescu Victor-ªtefan<br>absent|Chichiºan Miron|contra| |Aferãriþei Constantin<br>absent|Chiliman Andrei-Ioan|pentru| |Afrãsinei Viorica<br>pentru|Chiriac Mihai|pentru| |Albu Alexandru<br>pentru|Chiriþã Dorin|contra| |Albu Gheorghe<br>absent|Ciontu Corneliu|absent| |Alecu Aurelian Paul<br>absent|Ciumara Mircea|absent| |Ana Gheorghe (DB)<br>absent|Cîrstoiu Ion|pentru| |Ana Gheorghe (HD)<br>contra|Cojocaru Radu-Spiridon|pentru| |Andrei Gheorghe<br>pentru|Constantinescu Dan|pentru| |Andronescu Ecaterina<br>absentã|Corâci Ioan Cezar|pentru| |Antal Istv‡n<br>pentru|Corniþã Ion|pentru| |Antonescu George Crin Laurenþiu<br>absent|Cosma Liviu-Ovidiu|absent| |Antonescu Niculae Napoleon<br>contra|Coºea Dumitru Gheorghe Mircea|absent|

O sã vã rog sã numãraþi voturile, ca sã putem da rezultatul votului, ºi o sã trecem mai departe. Deci a mai venit domnul deputat Corâci.

Pentru.

Cu asta s-a încheiat votul. Vã rog sã numãraþi ºi, dupã ce numãraþi, o sã-mi daþi rezultatul votului, pentru a fi consemnat.

Trecem la proiectul de Lege privind exercitarea profesiunii de asistent medical, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Asistenþilor Medicali din România.

Rog preºedintele Comisiei de sãnãtate sã vinã ºi sã-ºi ocupe locul.

Domnul deputat Berciu.

Am o chestiune de procedurã!

Fiind o chestiune de procedurã, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Am rugãmintea de a vedea rezultatul acestui vot, pentru cã în funcþie de aceasta constatãm indirect ºi existenþa cvorumului pentru dezbaterea celorlalte legi. Sã nu trecem la urmãtoarea lege, este propunerea noastrã, pentru cã indirect vom vedea care este cvorumul de lucru ºi, respectiv, îndeplinirea lui.

Asta este o chestiune pe care o face acum domnul secretar Acsinte Gaspar. Însã asta nu ne împiedicã sã trecem la ascultarea iniþiatorului urmãtorului proiect de lege, având ºi comisia aici de faþã ºi, în momentul în care vom constata cã existã vreo problemã cu cvorumul, puteþi sã fiþi sigur cã vom opri ºedinþa.

Domnule deputat Berciu, vã rog sã vã ocupaþi locul. Iniþiatorul? Domnule ministru Hajdœ G‡bor, aveþi cuvântul.

Domnule deputat Berciu, vã rog, poftiþi aici!

## **Domnul Hajdœ MenyhŽrt G‡bor** _Ñ ministru de stat, ministrul sãnãtãþii_ **:**

## Domnule preºedinte, Onoratã Camerã,

Este un proiect de lege care a fost adoptat de Senat în urmã cu 2 ani, la data de 1 octombrie 1998. Este un proiect care vizeazã organizarea ºi funcþionarea unui important segment profesional din sectorul sanitar, vizeazã aproximativ interesele unui numãr de 110 mii de asistenþi medicali. Din aceastã cauzã pe parcursul ultimelor luni am primit mai multe sesizãri din partea Federaþiei SANITAS, în urma consfãtuirii care a avut loc, Conferinþei naþionale care a avut loc în perioada 21-22 octombrie 1999, unde au venit mai mulþi reprezentanþi din partea Parlamentului României, au asistat la lucrãrile consfãtuirii respective ºi am fãcut un angajament solemn de a finaliza acest proiect de lege încã în cadrul actualei legislaturi. Noi, iniþiatorii, Ministerul Sãnãtãþii în calitate de iniþiator al acestei legi, în general, suntem de acord cu acele amendamente care au fost formulate de comisia de specialitate, Comisia pentru sãnãtate de la Camera Deputaþilor, iar în acele situaþii când amendamentele nu sunt îmbrãþiºate de noi vom intreveni pentru a explica care este poziþia noastrã ºi pentru a solicita de la dumneavoastrã o altã soluþie decât cea propusã, decât cea preconizatã. Vã rog foarte mult ca în cadrul acestei ºedinþe sã încercaþi sã finalizaþi acest proiect de lege care, vã spun încã o datã, este foarte important ºi vizeazã interesele tuturor asistenþilor medicali din România.

Vã mulþumesc.

## Da. Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, îi dau cuvântul domnului preºedinte Ion Berciu, preºedintele Comisiei pentru sãnãtate ºi familie.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Într-adevãr, acest proiect de lege a avut un traseu destul de dificil, reacþia Comisiei pentru sãnãtate ºi familie a Camerei Deputaþilor a fost negativã ani de-a rândul. Dar, în iunie anul acesta, s-a reuºit un raport al Comisiei pentru sãnãtate ºi familie favorabil discutãrii ºi susþinerii proiectului de lege.

Prin urmare, primul raport de respingere din septembrie 1999 este infirmat de raportul de adoptare din anul acesta. ªi vã rog, ca atare, sã nu mai discutãm primul raport de respingere, ci raportul final de adoptare, care anuleazã în mod normal raportul iniþial de respingere.

Procedurã. Domnul deputat Stanciu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Ne gãsim în faþa unui proiect de lege foarte important, care, aºa cum a precizat domnul ministru Hajdœ G‡bor, reglementeazã într-un fel activitatea a peste 110 mii de oameni. Evident cã mai sunt ºi alte categorii care ar merita o lege specialã ºi un statut special. Dar ceea ce putem face bineÉ eu zic sã-l promovãm. Grupul nostru parlamentar se gãseºte în faþa unei dileme generate de douã atitudini care nu au fost aici explicitate, în sensul cã acelaºi proiect are un raport de respingere ºi apoi, la câteva luni, are un raport de adoptare.

De aceea, în mãsura în care crede cã este necesar spre a face luminã în acest domeniu, poate domnul preºedinte al comisiei ne lãmureºte în ce idee ºi pe ce bazã comisia, evident, ºi-a exprimat punctul de vedere legal de a respinge raportul, dar probabil cã a avut o justificare ºi apoi ce a determinat ca acest vot sã se întoarcã la 180 de grade. Au fost presiuni de o naturã sau alta sau pur ºi simplu s-a modificat substanþial structura acestei legi? Am avea nevoie de aceste explicaþii spre a ºti cum ne orientãm votul spre aceastã lege care evident cã este controversatã, din moment ce are douã rapoarte, unul de respingere ºi unul de adoptare.

De aceea, noi înclinãm, domnule preºedinte, sã vã rugãm, dupã ce vom primi explicaþiile respective din partea domnului preºedinte sau din partea domnului ministru,

dacã gãsesc de cuviinþã, sã ne acordaþi un rãgaz de o jumãtate de orã spre a ne consulta ºi noi în grup ºi cu ceilalþi lideri spre a putea lua o decizie corectã pentru o lege aºa de importantã.

Vã mulþumesc.

Da. Doresc sã intervinã atât din partea iniþiatoruluiÉ domnul ministru Hajdœ G‡bor, cãruia îi dau cuvântul. Ulterior o sã-i dau cuvântul ºi preºedintelui comisiei sesizate în fond.

Aveþi cuvântul, domnule ministru.

Cum am spus mai înainte, la Consfãtuirea de la Sinaia din 21Ð22 octombrie 1999 au participat reprezentanþii mai multor partide politice din Parlament, inclusiv P.R.M. ªi acolo, am fãcut aproape în cor Ð în orice caz, era unanimitate Ð de a adopta aceastã lege, de a ne mobiliza cu toþii pentru a adopta aceastã lege, iar ulterior, dupã ce Federaþia SANITAS a aflat de primul raport, raport de respingere, raport negativ, am primit mai multe sesizãri. Eu am schiþat la introducere, la prezentarea proiectului de lege aceastã situaþie, am în mânã intervenþia lor din 26 octombrie în care se aratã printre altele: ”Federaþia SANITAS din România vã aduce la cunoºtinþã o situaþie care a provocat o profundã dezamãgire delegaþiei la cea de-a 11-a Conferinþã naþionalã a organizaþiei noastre desfãºuratã în perioada 21Ð22 octombrie ºi care poate avea implicaþii negative asupra derulãrii procesului de reformã în sistemul sanitar românesc. Dupã aproape 10 ani de demersuri neîntrerupte ºi dupã mai mult de un an de la aprobarea în Senatul României a proiectului de Lege privind exercitarea profesiunii de asistent medical, Comisia pentru sãnãtate ºi familie a Camerei Deputaþilor a respins, mã rog, a dat un raport de respingere Legii privind exercitarea profesiunii de asistent medical, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului asistenþilor medicali. Considerãm cã dincolo de o declaratã ºi înverºunatã opoziþie a unor membri ai comisiei care s-au împotrivit recunoaºterii acestei importante profesiuni cu o îndârjire demnã de o cauzã mai bunã, motivele respingerii acestui proiect de lege sunt generate de alte raþiuni decât cele care þin de realitatea obiectivã.Ò

Deci acestea au fost motivele ºi noi am avut pe parcursul lunilor mai multe discuþii cu comisia de specialitate de la Camera Deputaþilor ºi am solicitat cu insistenþã reconsiderarea motivelor care au dus la abordarea raportului de respingere. ªi, din aceastã cauzã, cred cã ar fi momentul oportun de a lua în dezbatere ºi de a adopta proiectul respectiv.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Berciu. Da, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Þin sã mã adresez colegului, domnului deputat Stanciu.

În evoluþia mentalitãþii se poate crea la un moment dat o anumitã mutaþie ºi tezele partidului dumneavoastrã au suferit niºte mutaþii fundamentale ºi am impresia cã e o chestiune omeneascã, normalã ºi corectã.

Prin urmare, comisia respectivã a fãcut o altã majoritate din punctul de vedere al opþiunii de adoptare a unui raport care are modificãri substanþiale faþã de materialul primit de la Senat. Aºa cã vã rog cu toatã indulgenþa ºi vã rog foarte mult sã vã aplecaþi asupra raportului de adoptare pe care sã-l prezentãm în continuare.

Dau cuvântul domnului secretar Acsinte Gaspar pentru a citi rezultatul votului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 82/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici.

Aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Din 343 de deputaþi, ºi-au exprimat votul 183 de deputaþi. Deci cvorumul prevãzut de Constituþie este întrunit. Din cei 183, au votat pentru 131, au votat împotrivã 52. Din totalul de 343 de deputaþi, au absentat la apelul de vot 160. Deci proiectul de lege nu a întrunit numãrul de voturi necesar pentru o lege organicã, respectiv 172 faþã de cele 131 de voturi, înseamnã cã proiectul de lege a fost respins.

Da. Conform votului: 131 de voturi pentru, 52 împotrivã Ð lege organicã, ar fi trebuit sã fie 172 de voturi pentru, proiectul este respins.

Ne reîntoarcem... Da, dupã vot puteþi face o declaraþie politicã. Aveþi cuvântul.

Domnul deputat R‡duly de la U.D.M.R.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am o declaraþie scurtã, politicã, în numele Grupul parlamentar al U.D.M.R., dupã acest vot ºi dupã ce plenul Camerei Deputaþilor a respins proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici.

Trebuie sã vã spun ºi sã vã precizez de la acest microfon cã Grupul parlamentar al U.D.M.R. a sprijinit adoptarea acestui proiect de lege, nu numai cu graiul, nu numai luând cuvântul de la acest microfon acum ºi spunând cã a sprijinit, ci ºi prin votul a 23 de membri ai grupului nostru parlamentar din 25, adicã un scurt calcul se poate face, este vorba de 92% dintre membrii

grupului parlamentar care au fost prezenþi ºi au votat pentru a susþine aceastã iniþiativã a Guvernului. Coroborând aceastã cifrã, aceastã pondere, cu ponderea care a fost anunþatã din cei 343 de deputaþi se poate vedea cã, într-adevãr, grupul nostru parlamentar ºi-a fãcut ºi astãzi datoria cu privire la aceastã problemã.

Pe fond, noi considerãm cã ceea ce era reglementat în ordonanþa de urgenþã care a fost adoptatã de Guvern era justificat. Pe de o parte sau în principal este vorba de douã aspecte. În primul rând de acea procedurã care a fost prevãzutã în Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici, procedurã care este legatã de....

Am o rugãminte. Limitaþi-vã, legea a fost respinsã, dezbaterile generale s-au fãcut înainte... Vã rog frumos, ca sã...

## **Domnul R‡duly R—bert K‡lm‡n:**

Voiam sã fac precizarea de ce am susþinut aceastã lege. Pentru cã este foarte important, pentru cã citând _per a contrario_ ºi negând ceea ce afirm eu, de ce am susþinut aceastã lege, se poate citi de ce nu a fost susþinutã aceastã lege în plenul Camerei Deputaþilor de toatã Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc. Deci o sã continuu. Pe de o parte, aceastã ordonanþã de urgenþã rezolva problema autorizãrii personalului, a funcþionarilor publici, ceea ce a fost un lucru foarte important, iar pe de altã parte, regândea, în parte, sistemul de clase ºi trepte pentru aceºti funcþionari publici, fãcându-l mai simplu ºi mai accesibil, reducându-l de la 30 ºi ceva de trepte la 20 ºi ceva de trepte, ceea ce elimina o problemã, sã spunem aºa, ilogicã, faptul cã un funcþionar public debutant, pentru a ajunge în vârful carierei, trebuia sã ajungã la 60 de ani sau 62 de ani, pentru a ajunge, într-adevãr, în topul carierei.

A treia chestiune care mi se pare foarte importantã era amendamentul care a fost adoptat de comisie, care amendament excludea de la incompatibilitate pe demnitarii care nu erau permanenþi, respectiv fãcea posibil ca sã nu mai existe incompatibilitate între consilierii locali ºi judeþeni, în afarã de incompatibilitãþile care sunt prevãzute expres în Legea nr. 69/1991, republicatã, în articolul 5 al acesteia.

Noi considerãm cã ºi acest lucru era unul benefic ºi vã dau un exemplu. Noi credem cã, de exemplu, directorul unei ºcoli generale îºi are locul în consiliul local, dacã tot a fost ales de comunitate pe listele oricãrui partid sau oricãrei organizaþii care activeazã în sfera politicã, pentru cã, dacã, într-adevãr, avem încredere în faptul cã preotul ºi învãþãtorul au fost ºi sunt ºi vor fi baza societãþii, baza comunitãþii, atunci aceºti dascãli, fie ei chiar ºi directori, îºi au locul ºi nu-i putem exclude din consiliul local, care este un fel de agorã a colectivitãþii locale moderne.

Drept urmare, Grupul parlamentar al U.D.M.R. a susþinut acest proiect de lege ºi trebuie sã ne exprimãm regretul de la acest microfon al Camerei Deputaþilor cã proiectul de Lege privind aprobarea ordonanþei de urgenþã în discuþie nu a fost votat de Camerã.

Vã mulþumesc.

Bun. Ne reîntoarcem la declaraþiile domnului deputat Anghel Stanciu pentru votul anterior. Aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Este clar cã faþã de un anumit text înaintat de Guvern s-a exprimat o anumitã opþiune prin vot. Unii colegi de-ai noºtri au votat pentru, unii colegi de-ai noºtri au votat contra. Este dreptul lor ºi sunt protejaþi ºi nu pot fi traºi de urechi de nimeni în privinþa acestei decizii. Conform Constituþiei, votul nu este imperativ, nu se voteazã cu grupul, ci se voteazã individual. De aceea, aþi observat cã ºi în grupul P.R.M. ºi în grupul P.D.S.R., ºi chiar la colegii noºtri de la A.p.R. au fost ºi opþiuni pentru ºi opþiuni contra ºi chiar abþineri.

Vrem însã sã facem o precizare. Profesorii, învãþãtorii nu sunt funcþionari publici, ca sã fie chestiunea foarte clarã. Deci uitaþi, am funcþiile publice, este vorba de director, dar directorul sã-ºi vadã de ºcoalã. Este normal. Ceilalþi colegi pot sã fie. Începem sã amestecãm, strângem funcþiile ca Ceauºescu pe vremuri. Avea de toate. Deci noi credem cã votul a fost corect din punctul nostru de vedere, pentru cã permite oamenilor sã se ocupe de funcþiile pe care le ocupã ºi sã nu fie ºi director, ºi inspector, ºi consilier la municipiu, ºi consilier la judeþ, ºi aºa mai departe.

Pe de altã parte, noi credem cã acest Guvern, pe care l-aþi sprijinit ºi nu-l mai sprijiniþi, trebuie sã dea o ordonanþã de la cap la coadã bunã. Ne-am sãturat de ordonanþã care modificã ordonanþã la modificarea de ordonanþã. Aceasta este justificarea modului nostru. Ajunge, stimaþi tovarãºi, cu aceste modificãri! Vã mulþumesc.

Ca sã nu aparã întreruperi, întreb dacã mai este vreun grup parlamentar care doreºte sã ia cuvântul pentru proiectul de lege care a fost respins. Atunci ne reîntoarcem la Colegiul Asistenþilor Medicali din România.

Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Procedurã sau din partea grupului. Procedurã din partea grupului sau ca procedurã.

Din partea Grupul parlamentar al P.R.M., am anunþat anterior un lucru ºi acum vi-l cerem oficial. Deci facem prima precizare. Noi nu am spus cã nu susþinem aceastã lege. Dimpotrivã, cred cã vom fi printre cei care ne vom mobiliza în a o susþine, aºa cum a spus domnul ministru G‡bor.

De aceea, vã rog sã acceptaþi o pauzã de consultãri de 30 de minute, în care ºi noi, ºi grupurile parlamentare sã-ºi adune componenþii spre a demara în forþã aceastã lege.

Vã mulþumesc.

Eu aº propune nu 30 de minute, ci un sfert de orã pauzã. Mi se pare mai logic, pentru cã pe urmã avem pauza de la ora 13,00. E ora 12,00 acum ºi riscãm sã nu putem continua lucrãrile. Deci Grupul parlamentar al P.R.M. a cerut o pauzã de consultãri. Un sfert de orã pauzã de consultãri, la 12,15 reluãm lucrãrile. Rog liderii de grupuri sã dispunã, sã vinã toþi colegii în salã, pentru ca sã nu avem probleme de cvorum sau de altã naturã.

PAUZÃ

## Stimaþi colegi,

Pauza cerutã s-a terminat de vreo 10 minute, aºa cã eu zic sã continuãm lucrãrile. Rog ºi am rugat ºi înainte de pauzã, liderii de grupuri sã-i aducã pe colegi în salã. Dacã în 3 minute nu avem, facem un apel nominal. Nu avem cvorumul, facem un apel nominal.

Domnule deputat Anghel Stanciu, Grupul parlamentar al P.R.M., aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã constataþi alãturi de noi cã suntem în imposibilitatea de a continua regulamentar lucrãrile, deoarece cei doi secretari care trebuie sã fie prezenþi Ð ºi obligatoriu, conform regulamentului Ð lipsesc ºi lipsesc în momentul în care am constatat. Deci este numai un secretar ºi nu doi, cum prevede regulamentul, iar se poate observa cu ochiul liber cã nu este întrunit cvorumul. În consecinþã, conform prevederii regulamentului, vã rog sã ne anunþaþi când se reiau lucrãrile.

Vã mulþumesc.

Constat cu regret cã, dupã ce s-a cerut o pauzã de consultãri, în ideea cã dupã pauzã o sã pornim, cum spunea domnul deputat Stanciu, în forþã, aºa, colegii de la diversele grupuri au lãsat forþa de o parte ºi au rãmas numai, din nou, foarte puþini, sub cvorumul de lucru.

Cvorumul de lucru astãzi era de 164 de deputaþi; în maxim am avut la votul acela nominal 183. În momentul de faþã avem în jur de 70 de colegi în salã.

Eu constat cu tristeþe cã nu putem continua lucrãrile în acest mod ºi rog insistent liderii de grupuri sã vadã ce se poate face pentru ca sã nu rãmânem cu lucrãrile Camerei blocate. Oricum, vã informez, vã aduc la cunoºtinþã cã dupã-amiazã se va lucra în comisii, pentru cã ceilalþi vicepreºedinþi ai Camerei ºi-au fãcut tot felul de programe, vorbesc de domnii Lupu, Duvãz ºi Nãstase, programe care sunt deosebit de importante, probabil, în cadrul campaniei electorale, eu am anunþat de sãptãmâna trecutã cã sãptãmâna asta nu pot sã conduc deloc. La rugãmintea domnului preºedinte Diaconescu am acceptat sã conduc în cursul dimineþii de astãzi, nu ºi dupã-amiazã, însã am constatat cã dupã-amiazã nu mai are cine conduce ºedinþa, nici unul dintre vicepreºedinþi nefiind aici. ªi, în aceste condiþii, eu o sã opresc lucrãrile aici ºi dupã-amiazã de la orele 14,00 o sã vã rog sã lucraþi în comisii, pentru cã nu existã o altã soluþie.

Eu o spun cu tristeþe, însã eu am dupã-amiazã comisia de mediere la imobile ºi o serie de alte lucruri care erau programate ºi, din pãcate, la care nu pot sã lipsesc.

Ca atare, închid ºedinþa de astãzi, cu tristeþea cã nu am putut continua cu dezbaterea acestui proiect de Lege privind asistenþii medicali din România, proiect pe care dânºii îl aºteaptã de mai multã vreme.

Mâine avem plen, se reiau lucrãrile la ora 8,30, de unde le-am întrerupt.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 12,45._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti,

ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,

E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 148/2.XI.2000 conþine 20 de pagini.**

Preþul 9.580 lei