Gheorghe Buzatu

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

S-au împlinit deja 7 zile de când Statele Unite ºi aliaþii lor, ca rãspuns la acþiunile teroriste din 11 septembrire a.c., au declanºat rãzboiul împotriva regimului taliban din Afganistan.

Nu insist, nefiind cazul, asupra rostului ºi desfãºurãrilor militare în curs.

Mã vãd silit însã sã-mi exprim punctul de vedere asupra faptului cã poate obiectivul þintit a fost, este insuficient de bine ales, în raport cu ceilalþi talibani rãspândiþi pretudindeni în lume.

De ce aº ascunde cã mã gândesc la doamna/ domniºoara reprezentantã, în fond, secretarã a Fundaþiei **Konrad Adenauer** din România.

Dupã cum este cunoscut, Domnia sa a cooperat recent cu Colegiul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii la organizarea unui simpozion, la Neptun, pe teme de istorie recentã, simpozionul din 4Ñ6 octombrie a.c. Din câte îmi dau seama, fundaþia n-a venit, pentru cã nici nu putea veni cu forþe ºtiinþifice proprii, care sã asigure buna desfãºurare a lucrãrilor simpozionului, ci doar a sponsorizat manifestarea, adicã a depus o sumã de bani pentru a asigura transportul, hrana ºi cazarea participanþilor, eventual, imprimarea programului ºi tipãrirea, pe viitor, a comunicãrilor. Ei bine, din aceastã perspectivã, secretara fundaþiei, pe care n-am s-o numesc pentru a nu-i îngãdui sã rãmânã, prin reþinerea numelui ei în stenogramã, în analele Parlamentului român, deci secretara fundaþiei ºi-a permis, crezându-se, probabil, pe undeva prin Uganda sau Burundi, sã intervinã în programul ºtiinþific al simpozionului.

În chip precis, înainte ori în cursul simpozionului de la Neptun, delegata fundaþiei, o reprezentantã demnã a sectei talibane, rãspânditã tocmai prin Germania Ñ se vede astãzi Ñ deci o veritabilã ”tãlibãniþãÒ sau ”tãlibãneasãÒ, las lingviºtii sã se pronunþe, a procedat astfel cum nu-i îngãduiau pregãtirea ºi statutul sãu juridic de rezidentã la Bucureºti.

ªtiam cã fundaþia purtând numele uneia dintre personalitãþile de prim rang ale istoriei europene postbelice, fostul cancelar Adenauer, din 1949Ñ1963, ºi fondator al Germaniei de Vest, au prioritar în atenþie încurajarea ºi menþinerea contactelor între grupurile creºtin-democrate de pe vechiul continent, ceea ce constituie un aspect al problemei.

Dar este cu totul altceva cã reprezentanta Fundaþiei **Adenauer** la Bucureºti, profitând de donaþia fãcutã pentru þinerea manifestãrii ºtiinþifice, pe un asemenea temei ºtiinþific, ca sã nu spun antiºtiinþific, s-a implicat în stablirea programului ºi, mai mult decât atât, în stabilirea listei participanþilor.

Este mai mult ca sigur cã, dacã ar fi încercat aºa ceva la Paris ori la Praga, la Londra ori la Moscova, ºi mai aproape de noi, la Budapesta ori la Sofia, Domnia sa ºi-ar fi fãcut bagajele încã înainte de deschiderea simpozionului la Neptun. Dar, din fericire pentru ea, era la Bucureºti unde a gãsit Ñ cum se putea altfel Ñ toatã înþelegerea C.N.S.A.S.-ului care, dacã nu mã înºel, mai este încã subordonat prin lege Parlamentului.